Contabilitate consolidata curs 3 online

27/03/2020

Profesor:: Tematica propusă de mine pentru astăzi vizează CONSOLIDAREA EFECTIVĂ A

SITUAȚIILOR FINANCIARE, atât prin metoda integrării globale, cât și prin metoda punerii în
echivalență, OPTIMIZAREA MĂRIMII STOCURILOR UNEI FIRME, dar și REEVALUAREA IMOBILIZĂRILOR.
Sper să ne permită timpul să le tratăm pe toate!
Profesor:: Haideți să facem o sumară recapitulare!
Profesor:: Despre ce tip de control și ce metodă de consolidare vorbim atunci când procentajul de
control al lui M asupra lui F este mai mare de 50%?
Student: Control exclusiv si integrare globala
Profesor:Perfect! Mulțumesc! Așa este!
Profesor:Ce se întâmplă atunci când procentajul de control este cuprins în intervalul 20%-50%? Ce
tip de control avem și ce metodă de consolidare?
Student: Metoda de punere in echivalenta si influenta semnificativa
Profesor:Așa este, spunem în aceste condiții că se exercită o influență semnificativă din partea lui
M asupra lui F și se realizează consolidarea prin metoda punerii în echivalență.
Profesor:: Vom vedea astăzi care sunt etapele și cum se realizează practic consolidarea prin
integrare globală și, de asemenea, care sunt etapele și cum se realizează practic consolidarea prin
punere în echivalență.
Profesor:: Iar cele două vor constitui tematica pentru Parțialul 2, despre care discutăm imediat ce
terminăm a le trece în revistă.
Profesor:: Avem, așadar subcapitolul 2.3 CONSOLIDAREA PRIN INTEGRARE GLOBALĂ, iar în acest
sens, voi atașa o primă planșă.

Profesor:: Spuneam că INTEGRAREA GLOBALĂ presupune preluarea INTEGRALĂ a informației

contabile din situațiile financiare ale lui M și, respectiv, preluarea INTEGRALĂ a informației contabile
din situațiile financiare ale lui F asupra căreia M deține un control exclusiv.
Profesor:: Urmărim cu toții etapele reliefate în partea de sus a planșei.
Profesor:: PRIMA ETAPĂ se referă la integrarea bilanțului și contului de profit și pierdere ale lui F
în bilanțul și contul de profit și pierdere ale lui M, prin adunarea rând cu rând a tuturor posturilor de
la M și de la F, o singură dată, prin cumularea sumelor, dacă este cazul. De exemplu, dacă în bilanțul
lui M postul Stocuri are suma de 10.000 lei, iar în bilanțul lui F postul Stocuri are suma 5.000 lei, în
bilanțul integrat vom avea postul Stocuri cu suma de 15.000 lei. Dacă în bilanțul lui M există postul
Imobilizări necorporale cu suma de 2.000 lei, iar în bilanțul lui F acest post nu există, la nivelul
bilanțului integrat vom regăsi postul Imobilizări necorporale cu suma de 2.000 lei. Dacă în bilanțul lui
F există postul Creanțe cu suma de 3.000 lei, iar în bilanțul lui M nu există acest post, la nivelul
bilanțului integrat vom regăsi postul Creanțe cu suma de 3.000 lei.
Profesor:: Desigur că această integrare a bilanțului și contului de profit și pierdere se realizează
după efectuarea eventualelor retratări, despre care am discutat data trecută. Ne amintim că acestea
se referă fie la OMOGENIZARE, respectiv date de închidere sau metode contabile, fie la CONVERSIA
CONTURILOR SOCIETĂȚILOR STRĂINE, pentru F nerezidente în raport cu M.
Profesor:: A DOUA ETAPĂ se referă la eliminarea operațiilor reciproce existente între M și F. Spre
exemplu, dacă F este creditată de către M, M va avea creanțe față de F, iar F datorii față de M. În
momentul integrării bilanțului și contului de profit și pierdere, din bilanțul integrat se elimină
respectiva creanță și datorie pentru că, fiind legate de o operațiune internă grupului, cele două se
anulează reciproc.
Profesor:: A TREIA ETAPĂ se referă la eliminarea titlurilor de participare deținute de către M în
capitalul social al lui F. Nu uităm că M și F sunt legate prin titluri de participare (M deține în portofoliu
titluri de participare corespunzătoare unui cuantum mai mare de 50% din capitalul social al lui F, în
cazul acesta, al integrării globale). Astfel vom elimina din bilanțul consolidat, din A, din postul ”Titluri
de participare” suma aferentă părții din capitalul social al lui F deținut prin acestea. Evident că,
pentru a menține egalitatea activului cu pasivul, se va elimina aceeași sumă și de la nivelul Capitalului
social din P al bilanțului consolidat.
Profesor:: Este clar mecanismul, la nivel teoretic?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc! Vom aborda acum o speță practică! În acest sens, voi atașa trei
planșe, o voi reatașa inclusiv pe cea discutată, întrucât speța începe din cadrul acesteia
Profesor:: Dacă urmărim informațiile de pe prima planșă, remarcăm că avem o M și o F, iar M
deține asupra lui F un procentaj de control de 75%. Avem bilanțurile lui M și F la 31.12.N-1, identice
cu bilanțurile acestora de la 01.01.N, cu alte cuvinte de la începutul exercițiului N. Evident că 75%
este mai mare decât 50%, F intră în perimetrul de consolidare, M deține asupra ei un control exclusiv,
iar consolidarea va avea loc prin integrare globală.
Profesor:: Vlar pana aici?
Student: da
Professor: Perfect! Mulțumesc!
Profesor:: Ulterior, ni se spune că M o împrumută pe F cu 10.000 lei în decursul exercițiului N, mai
exact în data de 20.06.N, iar dobânda aferentă creditului este de 1.000 lei.
Profesor:: Aceste operațiuni sunt reciproce, între M și F, însă generează modificări în bilanțurile și
conturile de rezultate ale celor două la data de 31.12.N, adică la închiderea exercițiului N, adică la
data când efectuăm consolidarea (întocmirea de bilanț și cont de profit și pierdere unitar, de grup).
Profesor:Urmărim aceste modificări la M: astfel, apar Creanțe imobilizate/imobilizări financiare în
cuantum de 11.000 lei (credit 10.000 lei + dobândă 1.000 lei - se merge pe ideea că este un împrumut
pe termen lung, iar dobânda se achită la sfârșit), scad Disponibilitățile cu 10.000 lei în ACTIV, iar în
PASIV crește Rezultatul cu 1.000 lei (creștere generată de recunoașterea Veniturilor din dobânzi de
1.000 lei, la finele exercițiului, în virtutea principiului contabilității de angajamente, chiar dacă
încasarea dobânzii nu are loc efectiv acum). Per total, cresc Activul și Pasivul cu 1.000 lei și se
păstrează egale.
Profesor:: Este clar până acum?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc! Pe a doua planșă sus, remarcăm modificările generate de aceste
operațiuni de creditare la nivelul conturilor de profit și pierdere ale celor două, M și F.
Profesor:: Astfel, la M avem Venituri din dobânzi de 1.000 lei și un Profit de 1.000 lei, reflectat și la
nivelul bilanțului în cadrul postului ”Rezultat”, iar la F avem Cheltuieli privind dobânzi 1.000 lei și o
Pierdere de 1.000 lei, reflectată și la nivelul bilanțului în cadrul postului ”Rezultat”.
Profesor:: Remarcăm cu toții?
Student: Da
Profesor:: Perfect!
Profesor: : Începem cu PRIMA ETAPĂ și avem integrarea bilanțului și contului de rezultate ale lui F
în bilanțul și contul de profit și pierdere ale lui M, prin adunarea rând cu rând și redarea o singură
dată, a fiecărui post. Acest lucru poate fi remarcat pe planșa a doua. Se vede?
Student: Da
Profesor: : perfect!
Profesor:: Se obține, astfel, un Total Activ și Total Pasiv de 93.000 lei la nivelul bilanțului integrat și
un Rezultat nul la nivelul contului de profit și pierdere integrat, având în vedere că avem Venituri de
1.000 lei și Cheltuieli tot de 1.000 lei.
Profesor:: Mergem mai departe, la A DOUA ETAPĂ, ce vizează eliminarea operațiunilor reciproce.
Operațiunile reciproce sunt implicate, în cazul nostru, de creditarea dintre M și F. Astfel, de la nivelul
Activului eliminăm creanțele imobilizate de 11.000 lei (credit 10.000 lei + dobândă 1.000 lei), iar de la
nivelul Pasivului eliminăm Datoriile pe termen lung de 11.000 lei (credit 10.000 lei + dobândă 1.000
lei). La nivelul Rezultatului, nu mai este cazul, pentru că, așa cum am precizat mai sus, este nul. Astfel,
prin eliminarea operațiunilor reciproce, aducem Activul și Pasivul, în Bilanțul corectat, la un cuantum
de 82.000 lei. Aceste aspecte pot fi remarcate pe planșa a treia.
Profesor:: Vedem cu toții?
Student: Da
Profesor:: Perfect, mulțumesc!
Profesor:: Mergem la A TREIA ETAPĂ și ultima, respectiv eliminarea Titlurilor de participare
deținute de M în capitalul social al lui F din Activ și diminuarea Capitalului social, cu aceeași sumă în
Pasiv. Astfel, eliminăm Titlurile de participare, din Activ, cu 3.000 lei, iar la nivelul Pasivului diminuăm
Capitalul social al grupului cu 3.000 lei (de la 74.000 lei la 71.000 lei). Astfel, ajungem la un Bilanț
consolidat cu un Total Activ și un Total Pasiv de 79.000 lei. Contul de profit și pierdere consolidat
înregistrează un Rezultat nul, așa cum precizam mai sus, întrucât are Venituri și Cheltuieli egale și
generate de operațiuni reciproce.
Profesor:: Remarcăm aceste lucruri pe planșa a treia?
Student: Da
Profesor:: Perfect, mulțumesc! A fost dificilă consolidarea prin integrare globală?
Student:Nu
Profesor:: Mă bucur să aud acest lucru!
Profesor:: Mergem mai departe și vorbim despre subcapitolul 2.4 CONSOLIDAREA PRIN PUNERE ÎN
ECHIVALENȚĂ
Profesor:: Acest lucru se întâmplă, așa cum ne reaminteam împreună, la începutul întâlnirii, atunci
când procentajul de control al lui M asupra lui F este cuprins în intervalul 20%-50%, inclusiv 20%,
inclusiv 50%. În acest context se va prelua INTEGRAL informația contabilă din bilanțul și contul de
profit și pierdere ale lui M și SELECTIV din bilanțul și cotul de profit și pierdere ale lui F.
Profesor:: La fel ca în cazul metodei anterioare, trecem prima dată în revistă ETAPELE de parcurs,
în număr de 4, de această dată. Atașez, în acest sens, o planșă.

Profesor:: PRIMA ETAPĂ se referă la preluarea posturilor de bilanț și de cont de profit și pierdere
doar de la M.
Profesor:: A DOUA ETAPĂ se leagă de postul de Activ ”Titluri de participare” (este clar că M are în
portofoliu titluri de participare egale numeric cu 20%-50% din capitalul social al lui F). Postul ”Titluri
de participare” se elimină din Activul bilanțului preluat doar de la M și se înlocuiește cu postul ”Titluri
puse în echivalență”, ce se determină astfel: Titluri puse în echivalență = Capitaluri proprii F *
Procentajul de control al lui M asupra lui F. Spre exemplu, dacă F are Capitaluri proprii de 10.000 lei,
iar procentajul de control al lui M asupra lui F este de 30% (inclus în intervalul 20%-50%), atunci
Titlurile puse în echivalență vor fi 10.000*30% = 3.000 lei.
Profesor:: Se înțelege până aici?
Student: Da
Profesor:: Bun, mulțumesc! Și va veni acum întrebarea firească. Va mai fi acum Activul egal cu
Pasivul. Nu vor mai fi egale, dar se vor egaliza în urma etapei a treia.
Profesor:: A TREIA ETAPĂ presupune calculul Diferențelor de valoare generate de transformarea
”Titlurilor de participare” în ”Titluri puse în echivalență”. Aceste Diferențe de valoare se determină
prin diferența dintre Titlurile puse în echivalență (întotdeauna superioare valoric) și Titlurile de
participare. DE exemplu avem Titluri puse în echivalență de 3.000 lei și Titluri de participare 2.000 lei.
Astfel, Diferențele de valoare = 3.000 lei - 2.000 lei = 1.000 lei. Pentru a menține egalitatea Total Activ
= Total Pasiv, trebuie să includem această 1.000 lei în cadrul Pasivului pentru că ea deja a majorat
Activul prin înlocuirea ”Titlurilor de participare” de 2.000 lei cu ”Titlurile puse în echivalență”, de
3.000 lei. Includerea la Pasiv a sumei de 1.000 lei se face la Rezerve și Rezultat, în mod proporțional
astfel: Diferențe de valoare la Rezerve = Diferențe de valoare Rezerve F/(Rezerve F + Rezultat F) și
Diferențe de valoare la Rezultat = Diferențe de valoare Rezultat F/(Rezerve F + Rezultat F). Astfel,
dacă avem Rezerve de 500 lei și Rezultat de 1.500 lei, vom avea Diferențe de valoare la Rezerve =
1.000 500/(500+1.500) = 1.000 0,25 = 250 lei și Diferențe de valoare la Rezultat = 1.000 *
1.500/(500+1.500) = 750 lei. Astfel, prin plusul de 250 lei de la Rezerve și plusul de la 750 lei de la
Rezultat, se majorează și Pasivul cu 1.000 lei și egalizează Activul.
Profesor:: Vă rog să citiți cu atenție și să confirmați înțelegerea.
Profesor:: Este clar?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc!
Profesor:: Ne-am ocupat până acum de bilanț, urmând a ne ocupa în continuare de contul de
profit și pierdere.
Profesor:: Mergem la A PATRA ETAPĂ, care vizează contul de profit și pierdere. Astfel, acesta se
preia de la M, iar la finalul lui se adaugă un post ”Rezultatul întreprinderilor asociate”, ce va include
diferențele de valoare repartizate la Rezultat, în cazul nostru 750 lei.
Profesor:: Am înțeles aceste etape?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Facem și speța practică și luăm apoi o pauză sau luăm acum o pauză, înainte de
ea? Cum doriți?
Student: Acum
Profesor:: Ok, luăm acum o pauză și ne revedem la 10:55 pentru speța practică. Ok pentru toți?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Să luăm cu toții o gură de aer proaspăt! Reluăm la 10:55!
Profesor:: V-ați întors?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc! Mergem mai departe și discutăm despre speța practică aferentă
consolidării prin punere în echivalență. Voi atașa, în acest sens, următoarele planșe.
Profesor:: Remarcă, în cadrul primei planșe, bilanțul și contul de profit și pierdere ale lui M în data
de 31.12.N și, respectiv, bilanțul și contul de profit și pierdere ale lui F în data de 31.12.N
Profesor:: Reținem PRIMA ETAPĂ, respectiv că vom lua în calcul doar bilanțul lui M. Acesta se vede
deja în enunțul speței.
Profesor:: A DOUA ETAPĂ se referă la eliminarea postului ”Titluri de participare” din bilanțul lui M
și înlocuirea lui cu postul ”Titluri puse în echivalență”.
Profesor:: Calculăm Titlurile puse în echivalență = Capitaluri proprii F * Procentajul de control al lui
M asupra lui F. În Capitalurile proprii ale lui F avem Capital soial 20.000 + Rezerve 2.000 + Rezultat
1.000 = 21.000 lei
Profesor:: Observăm că M are Titluri de participare de 6.000 lei, iar F are un Capital social de
18.000 lei. Astfel, Procentajul de control al lui M asupra lui F este de 6.000/18.000 * 100 = 33%. Cu
alte cuvinte M deține, prin acțiunile avute în portofoliu, o treime din capitalul social al lui F.
Profesor:: Astfel, Titluri puse în echivalență = 21.000 * 33% = 6.930 lei
Profesor:: Clar până aici?
Student: Da
Profesor:: Perfect, mulțumesc
Profesor:: Urmează a treia etapă în cadrul căreia calculăm Diferențele de valoare = Titluri puse în
echivalență - Titluri de participare = 6.930 - 6.000 = 930 lei. Acest plus de 930 lei, ce va veni în cadrul
Activului, trebuie să fie inclus și în Pasiv, la Rezerve și Rezultat.
Profesor: : Astfel, avem: Diferențe de valoare la Rezerve = 930 * 2.000/(2.000+1.000) = 620 lei.
Astfel vom suplimenta Rezervele în bilanțul preluat de la M, de la 2.000 lei, cât au fost la 2.620 lei.
Profesor:: Diferențe de valoare la Rezultat = 930 * 1.000/(2.000+1.000) = 310 lei. Astfel vom
suplimenta Rezultatul în bilanțul preluat de la M, de la 1.000 lei, cât a fost la 1.310 lei.
Profesor:: Clar pentru toți?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc! Mergem acum pe a doua planșă și vedem Bilanțul consolidat.
Profesor:: Avem bilanțul lui M, cu diferențele: în Activ: în loc de ”Titluri de participare = 6.000 lei”
avem ”Titluri puse în echivalență = 6.930 lei”; în Pasiv: Rezervele sunt majorate cu 620 lei, de la 2.000
lei la 2.620 lei, iar Rezultatul este majorat cu 310 lei, de la 1.000 lei la 1.310 lei. Astfel Activ = Pasiv,
suplimentate cu 930 lei, de la 41.000 lei, cât au fost, la 41.930 lei.
Profesor:: Se vede?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc!
Profesor:: Urmează A PATRA ETAPĂ și ultima, prin care preluăm, în mod identic, contul de profit și
pierdere de la M. Însă, pentru că acolo Rezultatul este de 1.000 lei, iar noi avem actualmente, la nivel
bilanțier, Rezultatul 1.310 lei, îi mai atașăm contului de profit și pierdere postul ”Rezultatul
întreprinderilor asociate = 310 lei” și ajungem, astfel, la un Rezultat de 1.310 lei, în contul de profit și
pierdere, corelat astfel cu bilanțul.
Profesor:: Ne uităm cu toții pe a doua planșă
Profesor:: Este clar?
Student:Da
Profesor:: Perfect! Care vi s-a părut mai complicată? Consolidarea prin integrare globală sau
Consolidarea prin punere în echivalență?
Student: prin punere in echivalenta
Profesor:: Da, este ceva mai rapidă, dar mai complicată, punerea în echivalență.
Profesor:: Acum, din materialul discutat astăzi vom avea PARȚIALUL 2,
pentru care subiectele vor fi grupate pe 2 variante
Profesor:: O VARIANTĂ: Subiectul 1 TEORIE - Etapele integrării globale 2 puncte și Subiectul 2
APLICAȚIE - Problemă cu punerea în echivalență, dar se dă procentajul de control, nu trebuie calculat
6 puncte + 2 puncte din oficiu = 10.
Profesor:: ALTĂ VARIANTĂ: Subiectul 1 TEORIE - Etapele punerii î echivalență 2 puncte și Subiectul
2 APLICAȚIE - Problemă cu integrarea globală, dar se dă procentajul de control, nu trebuie calculat 6
puncte + 2 puncte din oficiu = 10.
Profesor:: Clar pentru toată lumea?
Student:Da
Profesor:: Desigur că și Parțialul 2 îl vom da de îndată ce ne întâlnim la facultate
Profesor:: Mergem mai departe și abordăm o altă tematică, respectiv NORMAREA STOCURILOR
sau OPTIMIZAREA MĂRIMII STOCURILOR. Este o problematică foarte importantă, care, din păcate,
este neglijată în cadrul foarte multor entități românești. Se ajunge, astfel, la multe cheltuieli inutile.
Profesor:: Atașez o fișă, în acest sens
.Profesor:: Care sunt stocurile specifice activității de comerț? Care sunt stocurile specifice
activității de producție?
Student: Productie: materii prime, materiale, piese de schimb
Profesor:: Exact! Foarte bine! La COMERȚ avem MĂRFURILE și AMBALAJELE (și vorbim aici de
ambalaje care circulă în sistem de tur-retur), iar la PRODUCȚIE avem MATERIILE PRIME,
MATERIALELE, PRODUSELE FINITE, SEMIFABRICATELE, PRODUSELE REZIDUALE.
Profesor:: Indiferent de obiectul de activitate, stocurile sunt elemente foarte importante în
activitatea unei firme întrucât, participând la un număr ridicat de operațiuni, prin faptul că se rulează
rapid, generează cheltuieli, dar și venituri și influențează în mod semnificativ profitabilitatea unei
firme
Profesor:: Mai există o clasificare a lor, în afară de cea contabilă, și anume, după criteriul
UTILITĂȚII.
Profesor:: Pentru o mai bună înțelegere, voi puncta totul prin prisma unui exemplu. Consider o
întreprindere de producție care, din cherestea obține piese de mobilier, cu alte cuvinte, o fabrică de
mobilă.
Profesor:: Considerăm că aceasta are nevoie, pentru a-și derula în mod eficient activitatea pe
parcursul unei perioade, de cherestea în volum de 100,000 metri cubi. Această cantitate se numește
STOC CURENT.
Profesor:: Dar, pornind de la premisa că pot apărea întârzieri în aprovizionare, la fiecare
aprovizionare de 100.000 metri cubi, firma mai aprovizionează în mod suplimentar încă 10.000 metri
cubi. Această cantitate suplimentară se numește STOC DE SIGURANȚĂ.
Profesor:: Dar cheresteaua necesită prelucrare chimică, ce implică un anumit interval de timp.
Astfel, pe acest considerent, este necesar, ca la fiecare aprovizionare de 100.000 metri cubi, să se
aprovizioneze în mod suplimentar, de fiecare dată, încă 5.000 metri cubi. Această cantitate, generată
de un factor de condiționare, cum e prelucrarea chimică, se numește STOC DE CONDIȚIONARE.
Profesor:: De asemenea, firma are puncte de lucru în mai multe orașe. Transportul dintr-un punct
de lucru în altul vizează un anumit interval de timp, motiv pentru care, pentru o dinamică optimă a
activității, la fiecare aprovizionare de 100.000 metri cubi, se aprovizionează în mod suplimentar încă
5.000 metri cubi, cantitate numită STOC DE TRANSPORT INTERIOR.
Profesor:: În ipoteza în care în orașul în care desface majoritar fabrica noastră de mobilă are loc un
târg al pieselor de mobilier, este evident că atunci cererea va fi mai ridicată și va fi necesară și o
producție mai ridicată. Astfel, în perioada cu târgul, se va aproviziona, la fiecare aprovizionare de
100.000 metri cubi, c o cantitate suplimentară de 10.000metri cubi, numită sTOC SEZONIER.
Profesor:: Cheresteaua nu este exploatabilă în toate perioadele anului, motiv pentru care, în
perioadele când este exploatabilă (primăvară, vară, toamnă), se aprovizionează la fiecare lot de
100.000 metri cubi, încă 10.000 metri cubi, cantitate suplimentară denumită STOC DE IARNĂ.
Profesor:: Nu în ultimul rând, presupunem că firma practică prețuri psihologice, de exemplu
199.99 lei, în loc de 200 lei. De regulă, în acest context, cererea va fi mai ridicată și, implicit, și
producția trebuie să fie mai ridicată. Astfel, practicând astfel de prețuri, firma va aproviziona în mod
suplimentar, de fiecare dată, încă 5.000 metri cubi, cantitate numită STOC PSIHOLOGIC.
Profesor:: Astfel, cumulându-le/adunându-le pe toate, obținem o cantitate de 145.000 metri cubi
cherestea, aceasta purtând denumirea de STOC NORMAT.
Profesor:: În consecință, STOCUL CURENT (de bază), la care cumulăm toate celelalte cantități
suplimentare, funcție de situație, perioadă, formează STOCUL NORMAT, respectiv cantitatea
aprovizionabilă de către firmă o singură dată. Precizez că aceste cantități suplimentare peste STOCUL
CURENT nu sunt necesare tot timpul și în toate perioadele la toate firmele. Necesar în mod
permanent la toate firmele și în toate perioadele este doar STOCUL CURENT.
Profesor:: S-a înțeles această clasificare, prin exemplu?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc! Luăm o pauză?
Student: Da
Profesor:: Perfect! Luăm o gură de aer proaspăt și ne revedem la 12:20. De acord?
Student:Da
Profesor:: Sunteți? Putem continua?
Student:Da
Profesor:: Perfect! Mulțumesc!
Profesor:: Mergem mai departe și discutăm despre costurile implicate de stocuri. De ce? Pentru că
vorbim de optimizarea mărimii stocurilor. Or, este optimă acea mărime a stocului, pentru care costul
total implicat este minim.
Profesor:: Dar acest COST TOTAL are la bază două componente, respectiv CHELTUIELILE CU
APROVIZIONAREA și CHELTUIELILE CU DEPOZITAREA. Complexitatea problemei noastre este dată de
faptul că aceste 2 categorii de stocuri se află într-un raport de inversă proporționalitate.
Profesor:: Cele două categorii de cheltuieli se află într-un raport de inversă proporționalitate.
Student:Da
Profesor:: Ce înseamnă acest lucru? Cheltuieli cu aprovizionarea ridicate atrag după sine cheltuieli
cu depozitarea scăzute și invers. Funcție de cum se optează: pentru cantitate mare aprovizionată o
dată, respectiv SUPRASTOCAJ sau cantitate mică aprovizionată o dată, respectiv SUBSTOCAJ.
Profesor:: Astfel, la SUPRASTOCAJ/cantitate mare sunt mai MICI cheltuielile cu aprovizionarea (se
obțin discount-uri, se poate aștepta pentru perioade când prețurile de pe piață sunt favorabile), dar
mai MARI cheltuielile cu depozitarea (implică depozitare pentru perioadă mai ridicată, fiind cantitate
mare).
Profesor:: La SUBSTOCAJ/cantitate mică sunt mai MARI cheltuielile cu aprovizionarea (nu se obțin
discount-uri, nu se poate opta pentru perioade cu prețuri avantajoase pe piață), dar mai MICI
cheltuielile cu depozitarea (de multe ori nu este necesară, iar dacă este, implică perioade scurte).
Profesor:: Am înțeles cu toții acest raport general de inversă proporționalitate?
Student:Da
Profesor:: Perfect! Așadar, noi ne propunem să determinăm cantitatea din fiecare tip de stoc
pentru care COSTUL TOTAL, format din cheltuielile cu aprovizionarea și cheltuielile cu depozitarea, să
fie MINIM.
Profesor:: Au și reușit acest lucru doi cercetători, pe baza unui model matematic, nu foarte
complex, bazat pe relativ puține informații, facil preluabile din logistica și financiarul firmei. Cei doi
cercetători se numesc WILSON și WHITIN, iar modelul propus de ei poartă denumirea de MODELUL
WILSON-WHITIN.
Profesor:: Prin intermediul acestui model se poate determina cantitatea optimă din fiecare stoc,
ținând seama de: N - necesarul anul mediu de aprovizionat din fiecare stoc (cantitate); ca - costul
mediu de pregătire a unei aprovizionări (transport, asigurare pe durata transportului etc.); pa - prețul
mediu unitar de aprovizionare a unei unități (bucată, kg etc.) din stocul respectiv și cd - costul unitar
de depozitare pe unitate valorică de stoc, respectiv cât ar costa în medie să depozitezi un stoc în
valoare de 1 leu pentru 1 zi.
Profesor:: Astfel, relația la care au ajuns ei este Stoc optim = Radical din 2 N ca/pa * cd, acesta
fiind desigur STOCUL CURENT (de bază). Formula poate fi observată și pe planșa atașată ulterior
(aveți fișa atașată în format .pdf și pe grupul de Facebook). Desigur că, față în față, am fi și
demonstrat-o, aici este mai dificil și, în consecință, ne-o însușim ca atare.
Profesor:: Clar până aici ?
Student:Da
Profesor:: Mulțumesc!
Profesor:: Acum, dincolo de acest STOC CURENT, dintre toate celelalte categorii de stocuri
suplimentare, cel mai uzual și mai frecvent constituit este STOCUL DE SIGURANȚĂ, pornind de la
ideea că întârzieri în aprovizionare pot să apară oricând, la orice firmă, indiferent de tipul de stocuri
uzitat.
Profesor:: Acest STOC DE SIGURANȚĂ se determină, funcție de politica firmei, funcție de perioadă,
funcție de tipul stocului (perisabil sau neperisabil), pe seama unuia din cele TREI MODELE sau
POLITICI de gestiune a stocurilor.
Profesor:: PRIMA politică de gestiune a stocurilor, aplicată mai ales în cazul stocurilor neperisabile,
este POLITICA PRUDENTĂ/DEFENSIVĂ, care spune că este necesar ca la fiecare aprovizionare este
necesar un STOC DESIGURNȚĂ ce ar putea satisface derularea activității pentru o întârziere maximă
posibilă. Această politică se identifică cu MODELUL AMERICAN DE GESTIUNE A STOCURILOR, denumit
JIC (JUST-IN-CASE) (”aprovizionăm mult, în caz că este nevoie”)
Profesor:: Pe baza acestui model/acestei politici, STOCUL suplimentar DE SIGURANȚĂ se
determină Ss = N/360 * Număr maxim de zile de întârziere ce a apărut la firma în cauză vreodată; de
fapt N/360, înseamnă necesarul anual împărțit la 360 zile, adică NECESARUL ZILNIC înmulțit cu
NUMĂRUL MAXIM DE ZILE DE ÎNTÂRZIERE posibil.
Profesor: S-a înțeles prima politică de gestiune a stocurilor?
Student:Da
Profesor: Perfect, mergem la a doua!
Profesor: A DOUA politică de gestiune a stocurilor, aplicată mai ales în cazul stocurilor perisabile,
este POLITICA AGRESIVĂ/OFENSIVĂ, care spune că este necesar ca la fiecare aprovizionare să se
aprovizioneze un STOC DESIGURNȚĂ ce ar putea satisface derularea activității pentru o medie
ponderată a situațiilor de întârziere ce au survenit pe parcursul derulării activității de către firmă.
Această politică se identifică cu MODELUL JAPONEZ DE GESTIUNE A STOCURILOR, denumit JIT (JUST-
IN-TIME) (”aprovizionăm puțin, în timpul în care avem nevoie”.)
Profesor: Pe baza acestui model/acestei politici, STOCUL suplimentar DE SIGURANȚĂ se determină
ca o medie aritmetică ponderată Ss = (N/360 0 + N/360 1 + ... + N/360 * Număr maxim de zile de
întârziere) / (Număr maxim de zile de întârziere + 1). Astfel, se ia în calcul fiecare situație de
întârziere în parte, pornind de la 0 zile (fără întârzieri), până la întârzierea maximă. La numitor avem
”Număr maxim de zile de întârziere + 1” pentru că se ia în calcul inclusiv situația cu 0 zile, fără
întârzieri. Formula este vizibilă și la nivelul planșei atașate.
Profesor: Se înțelege?
Student:Da
Profesor: Perfect! Mergem la a treia.
Profesor: A TREIA politică de gestiune a stocurilor este POLITICA ECHILIBRATĂ, care determină
STOCUL DE SIGURANȚĂ, pe baza a două matrice manageriale, respectiv MATRICEA COSTURILOR și
MATRICEA CONSECINȚELOR. Această politică definește MODELUL EUROPEAN de gestiune a stocurilor
și vom vedea elaborarea celor două matrice, în context practic, prin intermediul speței ce urmează să
o abordăm.
Profesor: Putem trece la speță?
Student:Da
Profesor: Perfect! Atașez, în acest sens, două planșe!
Profesor: Remarcăm, înainte de toate, coordonatele teoretice ale speței, respectiv: N - necesarul
anual de aprovizionat din stocul respectiv 16.000 tone (t); ca - costul unitar de pregătire a unei
aprovizionări 2.000 lei; pa - prețul unitar de aprovizionare 40.000 lei/t (nu este per aprovizionare, ci
per tonă, îmi cer scuze pentru eroarea din planșă), iar cd - costul unitar de depozitare pe unitate
valorică de stoc este de 0,01 leu/1 leu stoc, acest lucru însemnând că pentru a depozita un stoc în
valoare de 1 leu timp de o zi, ne costă 1 bănuț (cd se poate determina cu regula de trei simplă: dacă
la stocul nostru, depozitarea zilnică costă în medie atât, cât costă depozitarea zilnică a unui stoc în
valoare de 1 leu).
Profesor: Având în vedere valorile, putem considera că este vorba despre un material de
construcții mai scump.
Profesor: Acum haideți ca, pornind de la aceste date, la punctul a). să determinăm stocul
curent/de bază, optim, pentru care costul total implicat este minim. Aplicăm, în acest sens, formula
modelului Wilson-Whitin și obținem un STOC CURENT OPTIM de 400 tone (t). Deci, pentru costuri
minime implicate, este necesar să se facă aprovizionări de 400 t din acest material (stoc). Înțelegem?
Profesor: E clar?
Student:Da
Profesor: Perfect! Dacă avem un N - necesar anual de 16.000 t și un S - stocul aprovizionat o dată
de 400 t, de câte ori pe an vom face aprovizionări? Care va fi numărul anual de aprovizionări?
Student: 40
Profesor: 40 , exact, adică 16.000/400
Profesor:: De 40 de ori pe an. Și la câte zile ținând seama că luăm ca număr de zile standard dintr-
un an 360 zile?
Student: 9
Profesor:: Perfect, așa este!
Profesor:: 360 zile/40 aprovizionări se generează o medie de 9 zile.
Profesor: S-a înțeles până aici?
Student:Da
Profesor Mergem mai departe și, știind că numărul maxim de zile de întârziere este de 3 zile,
determinăm mai întâi STOCUL suplimentar de siguranță prin POLITICA prudentă/defensivă JIC și prin
POLITICA agresivă/defensivă JIT.
Profesor: La POLITICA prudentă/defensivă JIC avem, pe baza aplicării relației Ss = N/360 Număr
maxim de zile de întârziere = 16.000t/360 zile 3 3 zile = 134 t.
Profesor: Asta înseamnă că, dacă se aplică această politică, la fiecare aprovizionare de 400 t,
trebuie aprovizionat un stoc suplimentar de siguranță de încă 134 t.
Profesor: Se înțelege?
Student:Da
Profesor: Perfect!
Profesor: La POLITICA agresivă/ofensivă JIT avem, pe baza aplicării relației mediei aritmetice
ponderate Ss = (N/360 *0 + N/360*1 + N/360*2 + N/360*3)/(3+1)= 67 t..
Profesor: Asta înseamnă că, dacă se aplică această politică, la fiecare aprovizionare de 400 t,
trebuie aprovizionat un stoc suplimentar de siguranță de încă 67 t.
Profesor: Este clar? Am mers până la 3 pentru că 3 zile este numărul maxim de zile de întârziere
Student:Da
Profesor: În regulă, mergem acum la POLITICA echilibrată EUROPEANĂ. În acest sens, analizăm
tabelul din datele problemei. Avem acolo situațiile de întârziere și frecvențele. Obervați că se întârzie
0 zile în 20% din cazuri (frecvența 0,2), se întârzie 1 zi în 30% din cazuri (frecvența 0,3), se întârzie 2
zile în 30% din cazuri (frecvența 0,3) și se întârzie 3 zile în 20% din cazuri (frecvența 0,2).
Profesor: Observăm pe tabel situațiile de întârziere și frecvențele?
Student:Da
Profesor: Perfect. Ne mai spune că avem un cost al rupturii de stoc de 50 lei în prima zi și de 60 lei
în a doua zi și înurmătoarele. Acest lucru înseamnă că, dacă se întrerupe producția pentru că se
întârzie în aprovizionare, iar firma nu are stoc de siguranță, ea pierde oportunitatea de a vinde de 50
lei în prima zi de întrerupere, pierde 60 lei în a doua zi de întrerupere, pierde 60 lei în a treia zi de
întrerupere etc.
Profesor: E clar?
Student:Da
Profesor: Bun, mergem acum la a doua planșă atașată și generăm prima matrice: MATRICEA
COSTURILOR. Înainte de a face acest lucru, determinăm cantitatea suplimentară necesară/stocul de
siguranță necesar fiecărei situații de întârziere de la 0 la 3 zile astfel încât să nici nu se întrerupă
producția, dar nici să nu depozităm în mod inutil.
Profesor: Determinăm acest lucru astfel Ss = N/360*Număr zile de întârziere și înlocuim ”Număr
zile de întârziere”, pe rând, cu 0, 1, 2 și 3. Și vedem pe rândul de sus al matricii costurilor de pe planșa
a doua că avem pentru 0 zile de întârziere 0 t, pentru 1 zi de întârziere 44 t, pentru 2 zile de întârziere
89 t, iar pentru 3 zile de întârziere 134 t.
Profesor: Se vede?
Student:Da
Profesor: Perfect! Și începem completarea matricii costurilor!
Profesor: Prima situație: 0 zile întârziere (pe orizontală mergem): 0 zile, 0 t stoc de siguranță -
rezultat 0 lei cost în matrice; 0 zile, 44t stoc de siguranță - rezultat 49 lei cost în matrice; 0 zile, 89 t
stoc de siguranță - rezultat 98 lei cost în matrice; 0 zile, 134 t stoc de siguranță - rezultat 147 lei cost
în matrice.
Profesor: Se înțelege?
Student:Da
Profesor: A doua situație: 1 zi întârziere (pe orizontală mergem): 1 zi, 0 t stoc de siguranță -
rezultat 50 lei cost RUPTURĂ DE STOC în matrice; 1 zi, 44t stoc de siguranță (EXACT NECESAR PENTRU
O ZI) - rezultat 0 lei cost în matrice (NICI RUPRTURĂ DE STOC, NICI DEPOZITARE INUTILĂ); 1 zi, 89 t
stoc de siguranță (CANTITATE CÂT PENTRU 2 ZILE) - rezultat 49 lei cost în matrice (O ZI DEPOZITARE
ÎN PLUS); 1 zi, 134 t stoc de siguranță (CANTITATE CÂT PENTRU 3 ZILE) - rezultat 98 lei cost în matrice
(DOUĂ ZILE DEPOZITARE ÎN PLUS).
Profesor: Se înțelege?
Student:Da
Profesor: Merge la fel și la următoarele două poziții, cu mențiunea că la ruptura de stoc, pentru 2
zile de ruptură avem 50 lei din prima zi + 60 lei din ziua a doua = 110 lei, pentru 3 zile ruptură de stoc
avem 50 lei din prima zi + 60 lei din ziua a doua + 60 lei din ziua a treia = 170 lei.
Profesor: Se generează o diagonală de zero-uri. Deasupra ei avem COSTURI DE SUPRASTOCAJ, sub
ea avem COSTURI DE OPORTUNITATE.
Profesor: MATRICEA CONSECINȚELOR se întocmește înmulțind pe fiecare rând sumele obținute în
matricea costurilor cu frecvențele, respectiv primul rând cu 0,2, al doilea cu 0,3, al treilea cu 0,3, iar
al patrulea cu 0,2.
Profesor: Se fac, în cadrul MATRICEI CONSECINȚELOR sumele pe verticală pentru fiecare coloană.
Acestea vor fi COSTURILE TOTALE. Se alege minimul care este pentru un stoc de siguranță de 89 t.
Profesor: Astfel, STOCUL DE SIGURANȚĂ pe baza POLITICI echilibrate EUROPENE este de 89 t.
Profesor: La punctul c). ne mai cere să determinăm cât ar costa depozitarea pentru un an pentru
Ss determinate prin cele trei politici, respectiv 134t (JIC), 67t (JIT) și 89t (ECHILIBRAT). Înmulțim, pe
rând, aceste Ss cu pa și cd. Astfel, Cd anual = Ss*pa*cd. :)
Profesor: fost dificilă această problemă?
Student:Putin mai dificila; un pic;
Profesor: Dacă se analizează individual, mai detaliat, sigur va fi ok.
O vom mai discuta pe scurt și
față în față.
Student: Pe parcurs poate o putem asimila individual.si o vom intelege pana la urma.
Profesor: Eu vă mulțumesc pentru prezență, vă doresc un weekend liniștit, să fiți voioși și sănătoși
și să ne reîntâlnim cu bine! Doamne ajută! Vă rog să ieșiti, pe rând, și să vă spuneți numele și
”Prezent” pentru Iulian. Mulțumesc!
Profesor: Numai gânduri bune din partea mea!
Student: Si noi va mulțumim