Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi

Departamentul Transporturi

SITC
Lucrare de verificare

Elaborat: Cujba Vladimir

Verificat: Bivol Elena

Chişinău

2020
 Tema 1. Fluxurile și sistemele informaționale
Întrebări și sarcini:

1. Ce numim flux informațional?

Fluxul informațional reprezintă totalitatea informațiilor transmise într-un interval de timp
determinat, de la sursa de informare la receptor, printr-un sistem de canale informaționale.
Raportat la o entitate economică fluxul informațional reprezintă circuitul informaţiilor în
interiorul unei entităţi organizaţionale sau între mai multe entităţi organizaţionale. Fluxul
informațional specifică modul în care circulă şi sunt utilizate informaţiile între diverse
departamente din cadrul unei organizaţii. Fluxul informaţional este realizat pe baza
organigramei. Un flux informațional bine gândit reduce timpii de întârziere ce pot să apară în
procesarea unor informaţii şi implicit creşte productivitatea muncii.

2. Cum sunt clasificate fluxurile informaționale în cadrul unei întreprinderi? Ce fluxuri

informaționale ați observat în cadrul întreprinderilor unde ați realizat stagiile de
practică?
În organizațiile de transport fluxurile de informație pot fi clasificate după următoarele
criterii:

a. După direcția de vehiculare și caracteristicile organizatorice ale extremităților:

 Orizontale:
- se stabilesc între posturi și compartimente situate pe același nivel ierarhic;
- vehiculează informații orizontale;
- fundamentul organizatoric este reprezentat de relațiile de cooperare sau funcționale.

Exemplu: Transmiterea informațiilor privind situația forței de muncă, de către șeful

serviciului personal-retribuire șefului serviciului plan-dezvoltare cu ocazia unei analize a
stadiului realizării strategiei organizației.

 Verticale:
- se stabilește între posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite între
care există relații de subordonare nemijlocită;
- vehiculează informații ascendente și descendente;
- fundamentul organizatoric este reprezentat de relațiile ierarhice.

Exemplu: Transmiterea rapoartelor zilnice privind prezența la serviciu, între un funcționar

al compartimentului comercial și șeful acestuia.

b. După locul unde se formează:

 Interne;
 Externe.
c. După frecvența producerii:
 Periodice:
- se repetă la anumite intervale trimestru, lună, etc.;
- fundamentul producerii lor îl reprezintă caracterul secvențial al proceselor de muncă.
 Exemplu: Transmiterea săptămînală de către șefii secțiilor de producție inginerului șef, a
situației realizării programelor de producție.

 Ocazionale:
- se stabilesc cu o frecvență aleatorie;
- fundamentul producerii lor îl reprezintă situațiile inedite, endogene sau exogene
întreprinderii.

Exemplu: Transmiterea de către managerul economic a informațiilor privind blocarea

contului curent la bancă, managerului general.

 Permanente:
- fundamentul producerii se caracterizează prin constanța și realizarea fără întreruperi,
avînd caracter permanent.
Exemplu: Transmiterea datelor zilnice privind necesarul de materie primă de la secțiile de
producere către departamentul depozitare.

3. Care sunt elementele sistemului informațional?

Sistemul informațional are următoarele componente:

- data;
- informația;
- suportul purtător de informații;
- circuitul și fluxul informațional;
- procedura informațională;
- mijloacele de tratare a informațiilor.
Un element important în orice sistem logistic, deci și de transport este subsistemul ce
asigură circulația și prelucrarea informației, care la o analiză mai profundă devine el însuși un
sistem informațional complex, ce conține diferite subsisteme.

Ca și toate celelalte sisteme, sistemul informațional trebuie să conțină elemente

interdependente ordonate și să prezinte anumite posibilități de integrare. Descompunerea
sistemelor informaționale în elemente componente poate fi realizată în mod diferit. Cel mai des
sistemele informaționale se descompun în: funcționale și de deservire.

4. Definiți noțiunea de sistem informațional.

Sistemul informațional este ansamblul de elemente care procură informațiile, le
transformă într-o formă susceptibilă de a fi utilizate de fiecare treaptă de conducere,
transmite și prelucrează deciziile, urmărește efectele aplicării acestora, atât în timpul
execuției, cât și după terminarea acțiunii lor.
 5. Completați tabelul:
Tipul raportului Tipul sistemului Nivelul Problemele rezolvate
informațional conducerii
Zilnic despre: De expediere Mediu sau 1. Realizarea graficului
1. Numărul de mijlociu de circulație;
mijloace de transport De evidență a 2. Stabilirea concretă a
disponibile în parc; salariaților; MT după șoferi;
2. MT în stare bună De evidență a 3. Stabilirea concretă a
de funcționare; materiilor prime și sarcinilor de lucru
3. Nr șoferilor materialelor; pentru ziua dată.
prezenți la serviciu.
Lunar despre: De planificare Mediu sau 1. Formarea bugetului
1. Venituri; De evidență a mijlociu lunar;
2. Cheltuieli; personalului 2. Diminuarea și
3. Volum de servicii De evidență a optimizarea
prestate; bugetului cheltuielilor;
4. Salarizarea la întreprinderii 3. Stabilirea unui sistem
întreprindere  de salarizare motivant
pentru angajați;
Anual despre: De planificare Administrativ  1. Mărirea profitului;
1. Profit sau Executiv  2. Micșorarea
pierdere; pierderilor;
2. Fluctuația 3. Menținerea numărului
angajaților; de angajați;
3. Structura 4. Stabilirea bugetului
clientelei. întreprinderii pentru
anul viitor;
5. Setarea unui plan
strategic sau
operațional pentru
perioadele viitoare.

6. Care subsisteme informaționale din cadrul întreprinderilor pot fi ușor modificate? De

ce?
Cel mai greu se modifică sistemele informaționale de planificare , iar cel mai
ușor de expediere, pentru că include doar o parte din întreprinderi cum ar fi depozit
sau loc de muncă.

7. Reprezentați schematic mijloacele de identificare electronică utilizate în transport și

logistică.
Mijloacele de identificare electronică:
1. RFID; 5. EPC.
2. Bandă magnetică;
3. Optică;
4. Biometrică;
 8. Descrieți procesul de identificare a datelor în cadrul unei întreprinderi.
Identificarea electronică – procesul automat de primire a datelor, care
determină în mod univoc caracteristicile obiectului în domeniul său respectiv de
funcționare. În acest sens caracteristicile obiectului pentru identificare sunt numite
informații de identificare. Informația de identificare poate fi constantă, sau se poate
modifica în procesul de prelucrare. Purtătorul informației de identificare reprezintă
identificator individual.

Tema 2. Tehnologiile informaționale în lanțul de distribuire

Întrebări și sarcini:

1. Enumerați factorii ce au dus la utilizarea pe larg a codurilor de bare;

 Creșterea eficientei operaționale
 Reducerea timpului
 Reducerea erorilor
 Reducerea costurilor

2. Stabiliți cerințele pentru codurile de bare utilizate în marcajele de transport;

 Dimensiunea selectată
 Condiţii de tipărire
 Amplasarea pe produs
 Înălţimea barelor şi a caracterului de verificare
 Factorul de scară
 Mediul de scanare
 Contrastul culorilor codurilor de bare

3. Prezentați grafic clasificarea codurilor de bare în baza a cel puțin două criterii;
Denumirea Tipul de Numărul de Densitatea Posibilitatea de
codurilor caractere caractere caracterelor modificare a
lungimii codului
Litere, cifre și
Code 39
semnele $, /, +, 43 9,4 +
(Standart ASCII)
%
Code 39 (Full Litere, cifre și
semnele $, /, +, 128 9,4 +
ASCII) %
Litere, cifre și
Code 128 semnele $, /, +, 128 24,2 +
%
UPC Cifre 12 12,4 -
EAN-13 Cifre 13 13,16 -
UCC/EAN-128 Cifre 128
Interleaved 2 of 5
Cifre 10 17,8 +
(ITF)

4. Calculați cifra de control pentru următoarele coduri de bare: 470 0422 01241 X;
420 0112 02114 Y;
1) 7+0+2+0+2+1=12 1) 2+0+1+0+1+4=8
2) 4+0+4+2+1+4=15 2) 4+0+1+2+2+1=10
3) 12+15=27 3) 8+10=18
4) 30˃27 4) 20 ˃18
5) 30-27=3 5) 20-18=2
6) X=3 6) Y=2

5. Identificați diferențele între standardele EAN/UCC-128 și FACT;

Denumirea caracteristicii EAN/UCC FACT
Cantitatea elementelor
Limitată Semnificativă
informaţionale
Limitări, determinări Stricte Nerigide
Suprapunerea elementelor
Cîteva Mai multe
informaţionale
Posibilitatea de a diferenţia
Scăzută Ridicată
datele

Tema 3. Identificarea în spațiu a mijlocului de transport

Întrebări și sarcini

1. Argumentați necesitatea implementării sistemului european al tahografelor digitale;

Principalele avantaje ale utilizării tahografelor digitale sunt:

 Protejarea datelor de acces neautorizat;

 Lucrează cu carduri electronice;
 Permite de a imprima datele pe suport de hîrtie sau de a le afișa la ecran;
 Permite șoferului să introducă manual anumite date;
 Asigură păstrarea informației, înscrisă timp de un an de zile.
 2. Comparați datele oferite de tahograful electronic și cel digital;
În memoria tahografului digital se înscriu următoarele tipuri de date:

Date Electronic Digital

Legate de automobil numărul de înregistrare și numărul de înregistrare și
identificare a șasiului;
identificare a șasiului;
(inregistrare manuală) (inregistrare automată)
Legate de tahograf inregistreaza activitatile
aceleasi activitati in
soferului pe diagrame,
memoria tahografului,
pentru o perioada de 24 memorie ce poate inregistra
deore. date pentru cel putin 365 de
zile.
Legate de șofer numele,prenumele numele, prenumele și
(inregistrare manuală) numărul permisului de
conducere; (inregistrare
automată)
Legate de parcurs distanța parcursă, viteza, distanța parcursă, viteza,
timpul de mișcare; timpul de mișcare;

Legate de altă activitate a timpul de odihnă, prezența la timpul de odihnă, prezența

șoferului locul de muncă. la locul de muncă.

3. Completați tabelul de mai jos:

Metoda de Acuratețea
determinare a localizării mijlocului Cost de implementare Domenii de aplicare
locației de transport
Localizarea
Directă Cea mai înaltă Costisitor mijloacelor de
transport
Indirectă Cea mai joasă Foarte mici Doar locație
Locație, consum
GPS Inaltă Relativ medii combustibil, plată
drum
GSM/GPRS Inaltă Medii Locație

4. Indicați beneficiile pe termen lung al implementării sistemului de monitorizare a

parcului rulant de la întreprinderile de transport.
Avantajele utilizării Moldcell Transport Manager:

 Posibilitatea monitorizării în timp real a flotei auto;

 Reducerea cheltuielilor de întreținerea și exploatarea transportului (deservire tehnică,
combustibil, etc.);
 Tema 4: Gestionarea operațională a transportului de mărfuri

Întrebări și exerciții

1. Argumentați necesitatea elaborării preventive a rutelor în transportul internațional.

La proiectarea și elaborarea rutelor de transportare se utilizează un șir de metode

care asigură:
 Consum optim de combustibil;
 Asigurarea calității și cantității mărfurilor transportate;
 Respectarea cerințelor tehnicii securității muncii personalului implicat și
cerințelor de securitate la trafic;
 Protecția mediului ambiant;
 Îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare;
 Livrarea mărfurilor în momentul necesar și în cantitatea necesară.

2. Identificați principalele probleme din domeniul traficului rutier și propuneți soluții

tehnologic-informaționale pentru acestea.
principalele probleme : Stilul de conducere;
soluții tehnologic-informaționale:Cameră de monitorizare.

3. Clasificați sistemele de navigare în tabelul de mai jos:

Criteriul Tipuri

•Cartografice – arată poziția și traseul pe hartă,

vizualizată pe un ecran relativ mare;
•De traseu – demonstrează conducătorului auto direcția Tipul de execuție
de mișcare în raport cu poziția mijlocului de transport,
de obicei pe un ecran mic de tipul navigatorului.

•Pasive – planifică și urmăresc itinerariul de mișcare pe

un card special;
•Administrative – admit modificări în itinerariul rutei pe Tipul de acțiune
baza informațiilor primite din sistemul de gestiune a
traficului auto.

4. Reprezentați schematic structura semnalelor sistemelor FMS.

Componența sistemului FMS (semnalele primite):

 Lucrul motorului: parcurs, viteză, turațiile, consumul de combustibil, analiza
stilului de conducere a șoferului;
 Tahograf: analogic, digital, regim de lucru, semnalizator, identificare;
  Sistemul de frânare: parcurs, presiunea de frânare, sistemele de frânare ABS și
EBS;
 Încărcătura: sarcina pe axe, masa totală a mijlocului de transport, distribuirea
masei, suprasarcină;
 Telematica: calculatorul de bord, PDA, interfața FMS, sistemul BlueTooth, ECU,
RS232;
 Sistemele de răcire: temperatura, umiditate, datele prescrise (regimurile),
semnalizatoare;
 Cauciucurile: temperatura, presiune, uzură;
 Semnale din traductoare: traductoarele ușilor, presiunea în diferite sisteme a
vehiculului;
 Securitate: camera, înregistrarea datelor, ESP, analiza funcționării sistemului de
frânare, semnalizarea suprasarcinii, sistemul ajustarea parcării.

5. Argumentați ce tip de sistem FMS ați aplica în practică.

Producător Tehnoton
Model А700
RS-232 + analogic
Tipul transmiterii

Eroare de măsurare 0,2–1 % din volumul rezervorului

Lungimea maximă a senzorului 700 mm

Temperatura de exploatare De la – 40 la + 55 °С

Vedere generală

Avantajele și dezavantajele utilizării senzorilor de volum:

 Exactitate înaltă;
 Monitorizarea alimentării și consumului de combustibil direct din rezervor;
 Siguranță înaltă datorată lipsei elementelor mobile;
 Nu controlează scurgerile de combustibil frauduloase de către conducătorii auto;
 Complexitatea instalării și dificultatea de calibrare a senzorilor.
 6. Enumerați senzorii utilizați în controlul parametrilor camionului și identificați funcția sa
în tabelul de mai jos:
Senzor
Controlul temperaturii motorului.
Controlul regimului de viteză,
Controlul temperaturii în
caroserie.
Funcție
Permite de a dezvălui momente de
supraîncălzire a motorului sau exploatarea
motorului neîncălzit, ceea ce duce la reparații
costisitoare sau micșorarea termenului de
exploatare a motorului;
depistarea momentelor de mișcare a
mijlocului de transport cu viteză depășită;
Permite de a preîntîmpina alterarea produselor
alimentare;

Controlul presiunii și aerului în pneuri. Mărește termenul de

temperaturii exploatare a cauciucurilor;

Controlul sarcinilor pe axe, nepermiterea măririi sarcinilor normate;

Controlul stării butonului de

alarmă;
Controlul închiderii ușilor cabinei, caroseriei;

Controlul stării butonului de

alarmă;
Controlul funcționării echipamentului Permite de a determina timpul de lucru,
staționare și de a face analiza utilizării
auxiliar.
raționale a echipamentului auxiliar (după
rotațiile motorului echipamentelor);
Controlul ridicării/coborîre a benei Permite de a număra rutele efectuate și
volumul de mărfuri transportate;
basculantei.
Controlul închiderii trampei Împiedică furtul combustibililor, amestecarea
lichidelor cu apă etc.
cisternelor.

Tema 5: Identificarea mijloacelor de transport auto în sistemul de gestiune global al

traficului rutier

Întrebări și exerciții

1. Determinați problemele din cadrul proceselor de transport ce pot fi soluționate prin

intermediul tehnologiei RFID.
  Plata drumurilor
 Statistica auto
 Accesul in parcări cu plată
 Ambuteiaje
2. Definiți noțiunea de tehnologie informațională inteligentă.

Utilizarea tehnologiilor informaționale avansate și mijloacelor de comunicație –

telematice – în gestionarea sistemelor de transport permit de a ridica radical eficiența și
calitatea serviciilor oferite de acestea. De aceea sistemele de transport cu utilizarea
sistemelor automatizate de gestionare, au primit în toată lumea denumirea de sisteme
inteligente de transport (SIT).

3. Enumerați avantajele aplicării în practica plății drumurilor a tehnologiilor

informaționale inteligente.

 Posibilitatea staționării pe drum cu plată

 Proces automat ceea ce nu permite eroare
 Micșorarea timpului de trecere și aoperațiilor
4. Identificați sistemele informaționale actuale aplicate în practica plății drumurilor.
Sisteme de taxare bazate pe distanță pentru vehiculele ușoare:

Sisteme de taxare bazate pe timp pentru vehiculele grele:

Sisteme de taxare bazate pe timp pentru vehiculele ușoare:
Sisteme de taxare bazate pe acces pentru toate vehiculele:
 5. Determinați problemele din traficul auto ce pot fi soluționate prin intermediul
tehnologiilor informaționale de monitorizare a traficului.

 Ambuteiajele
 Micșorarea numărului de accidente
 Respectarea regimului de viteză
Tema 6: Tehnologiile informaționale în transportul public de pasageri
Întrebări și sarcini

1. Reprezentați schematic procesul de achitare automatizat al călătoriilor în transport

public.
Subsistemul documentelor de călătorie – este un subsistem de bază, eficiența căruia în mare
măsură este determinată de eficiența totală a sistemului. Subsistemul documentelor de călătorie
este format din:

- Tipurile de suport a biletelor ( bilet magnetic, smart card fără contact);

- Tipurile de bilete (bilete pentru un număr limitat de călătorii, sezoniere, gratuite);
- Mecanismul de protecție a biletelor contrafăcute.

2. Enumerați elementele componente ale sistemelor AATC.

Sistemul AATC reprezintă un sistem unitar complex de echipamente, software și facilități
administrative, care pot fi divizate în următoarele subsisteme:

- Documente de călătorie;
- Vinderea și distribuirea de bilete;
- Controlul și rambursarea serviciilor conform biletelor;
- Colectarea și prelucrarea informației.

3. Identificați problemele care ar putea fi soluționate prin intermediul sistemelor AATC.

 Lichidarea necesităților de finanțare a operatorilor de vindere a biletelor;
 Ridicarea nivelului de calitate a deservirii clienților;
 Determinarea fixă a parcursului călătorilor, inclusiv a celor cu subvenții;
 Asigurarea controlului lucrului autobuzelor la linie.

4. Enumerați principalele procese tehnologice ce trebuie automatizate în rezultatul

creării sistemului dispecerat trafic public de călători.

1. Planificarea actuală a rutelor, și anume:

a. Graficele de lucru pe traseu;
b. Ordinea de emisie la linie a MTA;
c. Datele grafice oferite de hărțile electronice a orașului și regiunilor suburbane;
d. Corectarea traseelor de mișcare pe rute a MTA;
e. Formarea planurilor operative pe ture.
2. Evidența și controlul emisie la linie a MTA de la ÎTA, și anume:
a. Înregistrarea intrărilor/ieșirilor MTA;
b. Formarea datelor despre toate încălcările comise;
 c. Introducerea datelor pentru corectarea graficelor de mișcare în conformitate cu
situația reală;
d. Formarea jurnalelor operative despre situația concretă privind emisia la linie a
MTA;
3. Evidența și controlul parcursurilor MTA pe trasee:
a. Determinarea poziției MTA;
b. Înregistrarea trecerii MTA prin puncte de control;
c. Fixarea datelor despre încălcările echipajului: omiterea unor puncte de pe traseu,
mișcarea cu viteză neregulamentară, staționările neregulamentare;
d. Vizualizarea on-line pe hărțile electronice a mișcării MTA pe traseul prestabilit;
4. Planificarea operativă și de control al circulației MTA pe rute prestabilite:
a. Eliminarea promptă a abaterilor de la graficele întărite de mișcare;
b. Redistribuirea eficientă a MTA după număr în cazurile apariției interferențelor pe
rute;
c. Restabilirea intervalelor de circulație cu mărirea sau micșorarea lor;
d. Lichidarea consecințelor accidentelor sau altor situații excepționale în trafic
urban, totodată rezolvarea problemelor legate de siguranța circulației, a
pasagerilor și conducătorilor auto;
5. Analiza îndeplinirii programelor:
a. Crearea și completarea arhivelor cu date despre îndeplinirea programelor,
arhivelor cu comunicările on-line;
b. Redarea informației (pe monitor, suport de hîrtie) despre rezultatele îndeplinirii
programului la linii și eficiența rutelor după anumiți parametri;
c. Transmiterea informației din subdiviziuni către centrul de comandă sau direcțiile
de transport.

5. Identificație elementele de informare a călătorilor în traficul public.

 6. Stabiliți necesitatea implementării sistemelor automatizate de control a activității
mijloacelor de transport în regim TAXI.
Procesul tehnologic de centralizare a gestionării lucrului mijloacelor de transport în regim TAXI
este compus din trei subsisteme:

1. Informații, recepționate din parc, de la dispeceri, conducători auto, pasageri; asigură

îndeplinirea în mod optim și eficient a cererii de transport;
2. Controlul lucrului taxiurilor pe linie;
3. Gestiunea corectă a parcului conform situației din trafic și a informației recepționate.
Principiul de bază al sistemului este asigurarea distribuției cît mai optime a taxiurilor conform
comenzilor înregistrate pe teritoriul orașului.

În sarcina ÎTA intră:

 Controlul și pregătirea taxiurilor pentru lucru;

 Pregătirea documentației la emisia taxiurilor la linie;
 Organizarea emiterii conform graficului a taxiurilor la linie și verificarea timpului de ieșire
din parc a acestora;
 Asigurarea direcționării taxiurilor către principalele parcări ale orașului;
 Direcționarea taxiurilor către adrese în oraș conform comenzilor înregistrate;
 Înregistrarea cauzelor întoarcelor premature ale taiurilor din traseu și luarea măsurilor pentru
înlăturarea problemelor de ordin tehnic;
 Controlul sistematic al numărului taxiurilor în parc și al intrărilor acestora;
 Oformarea documentației zilnice despre activitatea taxiurilor.
 Utilizarea sistemelor dispecerat permite:

 Asigură trimiterea taxiurilor la comenzile prestabilite și cele urgente în termeni minimali,

din locul cel mai apropiat de adresa chemării;
 Micșorarea parcursurilor descărcate și ridicarea coeficientului parcursului achitat;
 Micșorarea timpului de staționare a taxiurilor în parcări;
 Ridicarea calității deserivirii pasagerilor cu MTA în regim taxi;
 Micșorarea pierderilor de timp din cauza deficiențelor tehnice, așa cum intervine imediat
pentru înlăturarea acestora.

Tema 7: Tehnologii informaționale la întreprinderile de transport auto

Întrebări și sarcini:
1. Enumerați documentele ce sunt prelucrate electronic în cadrul întreprinderilor de
transport;
 Facturile fiscale
 Foile de parcurs
 Declarații vamale
 Invois