Note de curs

2. REGLEMENTAREA PROFESIEI CONTABILE

2.1. Necesitatea reglementării

În ultimii ani au avut loc numeroase dezbateri privind modul în care ar trebui
reglementată profesia contabilă. Toate aceste dezbateri au avut ca punct central „interesul
public” la care trebuie să răspundă profesia contabilă în ansamblul său.

În timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesului

public, organismele profesionale au o responsabilitate specifică si un rol esenţial care se
regăsesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, şi anume:
 Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;
 Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
 Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a susţine aceste obiective organismele profesionale trebuie să reglementeze

activităţile şi conduita membrilor săi.

Necesitatea reglementării si natura acestei reglementari depind de:

a) profesia insăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei si

societăţii;
b) condiţiile de piaţă în care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a
certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată, ceea ce
implică:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice etc;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor externi ai informaţiei contabile (investitorii,
împrumutătorii etc.).1

2.2. Aria de acoperire şi calitatea reglementării în profesia contabilă

În general, reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:

- cerinţe de acces şi cerinţe de certificare/autorizare;

- prevederi referitoare la educaţia continuă;
- monitorizarea activităţii şi a comportamentului profesioniştilor contabili;
- standardele etice;
- standardele profesionale;

1
De exemplu, nerespectarea unor cerinţe etice de către unii membrii ai profesiei au condus la lipsa de
încredere în raportarea financiară, lipsă de încredere care a impus modificări importante ale reglementării
profesiei (Lg. Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa etc.).
 - sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care se constată abateri de la
cerinţele de mai sus.

Standardele profesionale sunt indispensabile deoarece aceastea constituie o bază de

referinţă atât pentru profesioniştii contabili, cât şi pentru utilizatorii serviciilor contabile
şi organele de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune
practici.

Pentru a răspunde interesului public, reglementarea trebuie să fie:

- proporţională;
- transparentă;
- să nu fie împotriva competiţiei;
- nediscriminatorie;
- precisă;
- segmentată în funcţie de ţinta sa;
- implementată consecvent şi just;
- supusă unei examinări periodice.

Reglementarea este importantă, dar nu poate fi pe deplin eficientă numai dacă este
însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil, care în final reprezintă
garanţia bunelor servicii şi a calităţii acestora.

2.3. Delimitări privind modalităţile de implementare a reglementării profesiei

contabile

Sunt cunoscute trei modalităţi de implementare a reglementării: autoreglementarea,

reglementarea externă şi coreglementarea.

Autoreglementarea este specifică economiilor liberale. În acest caz, organismele

profesionale sunt mandatate de guvern pentru a reglementa profesia contabilă.

Reglemetarea externă. Profesia contabilă este reglementată de guvern, fie prin

intermediul unui minister sau unei agenţii guvernamentale, fie prin intermediul unei
agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare.

Coreglementarea reprezintă un mixt între reglementarea externă şi autoreglementare.

În multe jurisdicţii se întâlneşte o combinare între aureglementarea profesiei contabile şi

reglementarea externă.
Autoreglementarea şi reglementarea externă nu trebuie să fie în conflict. Mai mult,
trebuie să fie complementare. Se pot întâlni situaţii în care reglementarea profesiei este
în sarcina organismului profesional, dar funcţia de supraveghere este îndeplinită de o
agenţie independentă. O altă formă de implementare a reglementării contabile este dată
de combinarea în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă pentru alte aspecte.
Indiferent de forma de reglementare a profesiei contabile, atât organismele profesionale,
cât şi agenţiile independente trebuie să interacţioneze şi să-şi folosească abilităţile pentru
satisfacerea interesului public.

Printre abilităţile organismelor profesionale amintim:

- reputaţia organismului profesional reprezintă un barometru pentru calitatea

serviciului prestat de către membrii organismului;
- sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor, în felul acesta se poate
cunoaşte felul în care reglementarea poate afecta comportamentul membrilor;
- urmăresc foarte uşor eficienţa sistemului de reglementare;
- au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în interes public.

De cealaltă parte, agenţiile independente (guvernele) trebuie:

- să înţeleagă natura şi caracteristicile pe care reglementarea caută să le rezolve;

- să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului
însărcinat cu guvernanţa;
- să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci când este nevoie.

Din abilităţile prezentate se degajă ideea că organismele profesionale şi guvernele au

interese şi obiective comune, respectiv profesioniştii contabili să servească interesul
public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în activitatea lor.

2.4. Reglemetarea profesiei contabile la nivel european

Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva
2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.

Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat
membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru
activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile
si activitatile component ale profesiei contabile inclusiv, odata autorizat, la
activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au studii universitare, un stagiu
practice de cel putin 3 ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini.

Reglementarea speciala

Reglementarea speciala se refera la reglementarea activitatii de audit statutar.

Serviciile de audit statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub
denumirea de a 8-a Directiva, inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind
noua Directiva a 8-a.
Principalele prevederi fac referire la:
 condiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a
efectua audit statutar. Conditiite de autorizare sunt : sa aiba studii universitare
 relevante sau un nivel echivalent; sa fi sustinut un examen de acces la caliatea de
profesionist contabil; sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin 3 ani;
sa fi promovat un examen de competenta profesionala;
 conditiile speciale privind independent auditorului, calitatea prestatiilor de audit
statutar si standardele aplicabile.

Teme pentru seminar

1. Obiectivele fundamentale ale organismelor profesionale contabile: calitatea,

educaţia, etica.
2. Autoreglementarea, reglementarea externă şi coreglementarea. Interacţiuni şi
sinergii între formele de reglementare.
3. Reglementarea profesiei contabile în România. Organismul de supraveghere
publică.
3. ROLUL PROFESIEI CONTABILE

A. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public

Profesia contabilă se distinge faţă de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile
desfăşurate de intreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori, bănci, buget etc. Chiar dacă
profesionistul contabil este plătit de un client determinat care este beneficiarul final al
serviciului de elaborare sau auditare a situaţiilor financiare, informaţiile desprinse din
aceste situaţii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul.

B. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei

Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte
de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezintă peste 80% din economia europeana.
Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si
de încrederea în informaţiile financiare, adică de calitatea muncii profesioniştilor
contabili. Pofesioniştii contabili sunt implicaţi in toate domeniile vieţii economice si
sociale: ei lucrează in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, în
intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, în organizaţii non-profit, in entităţi din
sectorul public, în institutii, în educaţie etc. Fiind implicate în atâtea structuri ei asistă
guvernele in atingerea obiectivelor lor economice şi sociale, contribuie la
performanţele pieţelor fianciare etc.

C. Rolul social al profesioniştilor contabili

Profesioniştii contabili joacă un rol social important. Atitudinea şi comportamentul

acestora în legatură cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietaţii
economice a colectivităţii si a întregii ţări. În plus, lucrările prestate de aceştia în
domeniul salarizării si al stabilirii venititurilor membrilor societăţii sunt
indispensabile societăţii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare
din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, în sens larg, trebuie să aibă
încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune
si informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, si de a oferi sfaturi
avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin
fiscal.

Teme pentru seminar

1. Reliefaţi rolul profesionistului contabil într-o întreprindere mică şi mijlocie.

2. Comentaţi sintagma: „profesionistul contabil – axul central al întreprinderii”