CONŢINUTUL

FINANȚELOR AFACERILOR

NOTE DE CURS
FINANTELE AFACERILOR
MRU IFR
Semestrul I, Anul universitar 2021-2022
OBIECTIVE

❑ Care este obiectivul fundamental al companiei?

❑ Ce înseamnă stakeholder, CFO şi CEO?
❑ Cum se clasifică şi în ce constau deciziile financiare?
❑ Ce reprezintă circuitul financiar?
❑ Care sunt principalele categorii de participanţi care
intervin în fundamentarea deciziilor financiare și care
este rolul acestora?
Concepte fundamentale
❑ Obiectivul 1. Maximizarea profitului ????
general al 2. Maximizarea valorii de piaţă a firmei (implicit, creşterea
averii acţionarilor)
firmei

- participantii la circuitul financiar, cu rol direct sau indirect

❑ Stakeholders în fundamentarea deciziilor financiare

❑ CFO - acronimul pentru Chief

Financial Officer sau, mai
simplu, manager financiar

❑ CEO - acronimul pentru Chief

Executive Officer sau, mai
simplu, manager executiv
Atribuţiile managerului financiar
❑ evaluarea eforturilor financiare ale tuturor
acţiunilor care urmează a fi întreprinse într-o
perioadă dată
❑ asigurarea la momentul oportun a
capitalului necesar, la un cost cât mai scăzut
posibil
❑ urmărirea modului de utilizare a capitalului
în vederea asigurării unei utilizări eficiente a
tuturor fondurilor atrase în circuitele
financiare
❑ asigurarea şi menţinerea echilibrului
financiar pe termen scurt şi pe termen lung
în concordanţă cu necesităţile întreprinderii
❑ urmărirea obţinerii rezultatului financiar
scontat şi repartizarea acestuia pe destinaţii
Deciziile financiare

❑ Decizia financiară necesită un efort de gândire din partea

managerilor cu astfel de responsabilităţi, pentru a alege cea mai
bună variantă de acţiune din mai multe posibile.
Clasificarea deciziilor financiare

a) după natura obiectivelor urmărite (orizontul de timp vizat):

- decizii strategice
- decizii tactice
- decizii operaţionale

b) după natura activităţilor care generează fluxurile financiare:

- decizii de investiţii
- decizii de finanţare
- decizii de repartizare a profitului
Deciziile financiare
❑ Decizia de investiţii
❑ constă în alocarea eficientă a capitalului companiei pentru
achiziţionarea, construirea şi modernizarea activelor fizice sau
pentru cumpărarea de active financiare pe piaţa financiară
❑ Decizia de finanţare
❑ urmăreşte alegerea structurii de finanţare (structurii de
capital) a companiei, analizând pe criterii de optim, costul
fiecărei surse de capital.
❑ Decizia de dividend
❑ se concretizează în opţiunea companiei între reinvestirea
parţială sau integrală a profitului net şi/sau distribuirea acestui
profit sub formă de dividende către acţionari
 Decizia de investiţii

❑ Poate fi considerată una dintre cele mai importante decizii luate

de către managerii financiari, dacă nu chiar cea mai importantă.
❑ Fundamentarea corectă a deciziei de investiţii este esenţială
pentru afirmarea în mediul de afaceri a întreprinderii şi creşterea
cotei sale de piaţă.
❑ Abordează problematica alocării capitalului pentru active fizice
sau active financiare, locul central revenind activelor imobilizate,
dobândite ca rezultat al investiţiilor de capital
❑ Trebuie să se subordoneze îndeplinirii obiectivelor pe termen
mediu şi lung stabilite prin politica generală a întreprinderii
Investiţiile
❑ Definire Cheltuielile care se concretizează într-o achiziţie de
contabilă bunuri de folosinţă îndelungată (active corporale,
necorporale, financiare)

❑ Definire Constituirea capitalului fix, adică a factorilor fizici

de producţie şi comercializare
economică

❑ Definire Cheltuielile efectuate în vederea obţinerii de

monetară venituri monetare în viitor

❑ Definire Schimbarea unei satisfacţii imediate şi certe la

financiară care se renunţă contra unei speranţe pentru o
satisfacţie mai bună în viitor
 Proiecte de investiţii & cash-flow-uri
1. O singură cheltuială iniţială (intrare – cash-in flow) şi o
singură încasare (ieşire – cash-out flow) la încheierea
duratei investiţiei

2. O singură cheltuială iniţială (intrare – cash-in flow) şi

încasări eşalonate pe durata de viaţă a investiţiei

3. O cheltuire eşalonată a capitalurilor iniţiale şi o singură

încasare la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei

4. Intrări şi ieşiri eşalonate pe durata de viaţă a investiţiei

Tipuri de investiţii
Interne Alocarea capitalurilor pentru achiziţia
de active materiale şi nemateriale
(diminuarea soldurilor de lichidităţi
comparativ cu sporirea soldurilor de
imobilizări corporale şi necorporale)

Investiţii

Plasamente de capital pentru creşterea

Externe participării financiare la formarea
capitalurilor (proprii sau împrumutate)
altor societăţi comerciale
 Decizia de finanţare

❑ Urmăreşte alegerea structurii de finanţare a întreprinderii,

analizând pe criterii de optim, costul fiecărei surse de capital.
❑ În cadrul său se optează asupra proporţiilor ce revin capitalului
propriu, respectiv capitalului împrumutat.
❑ De asemenea, trebuie luată în considerare şi posibilitatea
atragerii temporare a unor resurse băneşti ce aparţin altor
persoane cu care întreprinderea întreţine relaţii financiare.
❑ Se optează asupra limitelor emisiunii de acţiuni şi ale distribuirii
profitului pentru autofinanţare pe de o parte şi a celor ale
îndatorării, pe de altă parte, ţinând cont de diversitatea surselor
de finanţare.
Finanţarea... întrebările esenţiale
❑ Termen mediu şi lung sau termen scurt?
❑ Surse împrumutate sau surse proprii?
❑ Autofinanţare sau finanţare externă?

❑ De unde să contracteze împrumutul?

❑ Rata dobânzii fixă sau variabilă?
❑ Deschisă sau închisă (publică sau privată)?
Finanţarea... sursele
1. Autofinantare:
Surse proprii

FINANTARE
INTERNĂ
- profit net reinvestit
- amortizare
2. Cresteri de capital:
- încorporarea rezervelor
Surse de - conversia datoriilor
- aporturi în numerar si natură
finanţare

FINANTARE
1. Împrumuturi obligatare

EXTERNĂ
2. Împrumuturi de la
institutii specializate
Surse străine
3. Credite bancare
4. Leasing
 Decizia de dividend

❑ Marchează finalitatea procesului de management financiar şi

constă firesc în distribuirea de dividende.
❑ Se concretizează, în esenţă, prin opţiunile întreprinderii între
reinvestirea parţială sau integrală a profitului net şi/sau
distribuirea acestui profit sub formă de dividende către acţionari.
❑ Are un caracter controversat, fiind influenţată de fiscalitate,
nivelul ratei dobânzii, preţul acţiunilor emise etc.
❑ Trebuie să armonizeze dorinţa firească a acţionarilor de a câştiga
bani în prezent, cu aceea de a se asigura o dezvoltare durabilă a
firmei în viitor.
Circuitul financiar
Decizia de investiţii Decizia de finanţare
(2a) Investiţii (1) Finanţare

Activ imobilizat Capitaluri

Decizii proprii
Operaţiuni de (4b)
(2b) Cedare financiare Reinvestire
investiţii active Acţionari

Activ de
(3) Flux de Datorii
exploatare (4a) Remunerare
lichidităţi salariaţi şi financiare
de exploatare
Manageri rambursarea
Operaţiuni de
creanţelor Creditori
exploatare

Portofoliu de active Structura de finanţare

Operaţiuni de finanţare
Stakeholders
COMPANIA
Acţionari Manageri
majoritari (conducători)

Acţionari Comunitate
minoritari locală

Creditori Stat

Salariaţi Furnizori Clienţi

Acţionarii
❑ Sunt deţinătorii de titluri de proprietate asupra
companiei (acţiuni comune şi preferenţiale)
❑ Îşi asumă un risc în condiţiile în care remunerarea lor
(dividende şi câştiguri de capital) este determinată de
rezultatele financiare ale companiei
❑ Riscul de evoluţie a preţului este sistematic şi specific
❑ Riscul specific poate fi de mai multe tipuri:
❑ risc de exploatare – determinat de politica de investiţii
❑ risc financiar – determinat de politica de finanţare
❑ risc de faliment – incapacitatea de a face faţă plăţilor

❑ Acţionarii majoritari ≠ Acţionarii minoritari

Managerii
❑ Obiectiv principal – conservarea puterii şi autonomiei
❑ Trebuie să opteze între interese pe termen lung
(maximizarea valorii de piaţă, creşterea economică) şi
cele pe termen scurt (rentabilitatea şi lichiditatea)
❑ 3 mari categorii de manageri:
❑ Top manageri (managerii de vârf) – adoptă decizii care privesc
obiectivele fundamentale, care au şi tentă financiară (CEO)
❑ Middle manageri (managerii de la nivelele medii) – au rolul
intermediar în procesul de comunicare dintre top manageri şi
first line manageri şi sunt extrem de implicaţi în derularea
operaţiunilor financiare ale companiei (CFO)
❑ First line manageri (managerii de la nivelele de bază)
Creditorii
❑ Primesc o dobândă stabilită contractual şi îşi recuperează la
scadenţă capitalul împrumutat
❑ Remunerarea lor este fixă, fiind plătită indiferent de mărimea
profitului obţinut de companie
❑ Riscurile creditorilor pot fi:
❑ Risc de dobândă
❑ Risc de inflaţie
❑ Risc de faliment al debitorilor
❑ 3 mari categorii de creditori (creanţieri):
❑ Creditorii obligatori – creanţa apare sub forma unui titlu, cotat pe piaţa
secundară de capital şi negociabil, numit obligaţiune
❑ Băncile şi alte instituţii financiare
❑ Societăţile de leasing
Acţionari vs Creditori – acţiuni vs obligaţiuni
Denumirea caracteristicii Obligatiune Actiune

guverne, colectivităti firme (companii, societăti pe

Natura emitentului
publice, firme actiuni)
Stabilirea valorii parte a capitalului de
fractiune din capitalul social
nominale împrumutat
Raportul cu emitentul creditor coproprietar

dobândă care nu variază dividend direct proportional cu

Veniturile pentru
în functie de rezultatele rezultatul financiar al
detinători
financiare ale emitentului emitentului

Durata de viată limitată până la scadentă nelimitată

riscuri mari de neplată a

Riscuri asumate risc mic de nerambursare dividendelor si de nerecuperare
a fondurilor investite
 Statul
❑ Intervine la diferite niveluri ale circuitului financiar şi
influenţează ansamblul deciziilor financiare
❑ Posibilităţi multiple de intervenţie
❑ Fiscalitate
❑ Oferta şi cererea de capital

❑ Intervenţia este realizată atât prin instituţii şi organisme

ale puterii publice, cât şi printr-o serie de instrumente
de politică financiară precum:
❑ Acordarea de garanţii, facilităţi fiscale şi subvenţii
❑ Asistenţă financiară şi ajutoare financiare
❑ Credite în condiţii avantajoase
Alţi stakeholders

❑ Salariaţi
❑ Furnizori
❑ Clienţi
❑ Comunitate locală

❑ Investitori instituţionali
 ANALIZA FINANCIARĂ
A FIRMEI
ROLUL ANALIZEI FINANCIARE ÎN FUNDAMENTAREA
DECIZIILOR FINANCIARE LA NIVELUL FIRMEI

NOTE DE CURS
FINANTELE AFACERILOR
MRU IFR
Semestrul I, Anul universitar 2021-2022
 STRUCTURA CAPITOLULUI
3.1. Rolul analizei financiare în procesul de conducere la nivel
microeconomic

3.2. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii

3.2.1. Abordarea bilanţului din perspectivă financiară
3.2.2. Analiza bilanţului financiar (analiza lichiditate-exigibilitate)
3.2.3. Analiza funcţională a bilanţului

3.3. Analiza stării de performanţă financiară a întreprinderii

3.3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
3.3.2. Analiza capacităţii de autofinanţare
3.3.3. Analiza fluxurilor de numerar (cash flow) ale întreprinderii
Conceptul de analiză financiară
❑ o activitate complexă de diagnosticare a poziţiei
(situaţiei) financiare, precum şi a stării de
performanţă financiară a întreprinderii, la
Analiza sfârşitul exerciţiului.
financiară
❑ este axată pe fluxurile financiare care se
formează la nivelul unei întreprinderi, pe modul
de gestionare şi de plasare a capitalurilor

❑ porneşte de la efectele obţinute (rezultatele

procesului încheiat) şi se îndreaptă către
eforturile depuse (elemente factori)
Rolul analizei financiare
❑ Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze
modalităţile în care se realizează:
- echilibrul financiar (pe termen scurt şi lung)
- treptele de acumulare bănească
(rentabilitate) ale activităţii întreprinderii

❑ Informaţiile obţinute pe baza sistemului de

indicatori ai analizei financiare servesc la
elaborarea unui diagnostic financiar al firmei
şi reprezintă punctul de plecare pentru
planificarea acţiunilor viitoare
Obiectivele diagnosticului financiar
Acţionari şi 1. Rentabilitate financiară
manageri 2. Rentabilitate economică
3. Rentabilitate comercială
4. Risc financiar
5. Risc de faliment
Obiective
6. Grad de autonomie
diagnostic
financiar 7. Posibilităţi de control

1. Risc de faliment
2. Starea solvabilităţii
Creditori 3. Lichiditatea
4. Datorii exigibile
5. Capacitate de plată
Formele analizei financiare

Nr. Formele analizei Obiectul Instrument

crt. financiare analizei utilizat

Analiza poziţiei Echilibrul

1 Bilanţul
(situaţiei) financiare financiar

Contul de
Analiza stării de
2 Rentabilitatea profit şi
performanţă financiară
pierdere
Analiza poziţiei financiare a firmei
 Permite evaluarea Prezentarea
mărimii şi evoluţiei Elementele patrimoniului
bilanţului
patrimoniului,
precum şi formularea - contabilă Activ Pasiv
de aprecieri cu privire
la modalitatea de Drepturi: Angajamente :
realizare a - juridică - de proprietate - proprietari
echilibrului financiar - de creanţă - terţi

 Se realizează pe baza Utilizarea Sursele

fondurilor fondurilor
bilanţului
- financiară încredinţate încredinţate
firmei firmei
 Are un caracter static NEVOI RESURSE
 Situaţiile financiare
 Rapoarte financiare BCM:
http://www.bestwesternbucovina.ro/ro/informatii_pentru_actio
nari.html

 Informaţii financiare BCM pe situl BVB:

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=bcm
Abordarea financiară a bilanţului
 Pasivul apare ca o inventariere a surselor de
finanţare

 Activul grupează utilizările cărora le sunt afectate

fondurile din pasiv

 Nici o resursă (din pasiv) nu poate rămâne fără

alocare (în activ)

 Egalitatea dintre activ şi pasiv reprezintă egalitatea

între valoarea nevoilor de finanţare şi cea a
resurselor de care dispune compania
Analiza lichiditate-exigibilitate
 Lichiditatea reprezintă capacitatea unui activ de a
se transforma în bani, fără termen şi fără pierdere
de valoare.

 Exigibilitatea exprimă însuşirea unui pasiv de a

deveni scadent la un anumit termen.

 Construcţia bilanţului financiar porneşte de la

elementele din bilanţul contabil, dar necesită o
tratare prealabilă a posturilor de activ şi de pasiv,
după criteriile de lichiditate-exigibilitate
 Bilanţul financiar
Activ imobilizat net Capital propriu
(mai mare de un an)
Nevoi Datorii pe termen Capitaluri
permanente - Imobilizări necorporale mediu şi lung (cu permanente
- Imobilizări corporale scadenţă mai mare de
- Imobilizări financiare un an)

Activ circulant net Datorii cu scadenţe

(mai mic de un an) mai mici de un an
- Stocuri - Datorii de exploatare
Nevoi - Creanţe - Datorii faţă de Resurse
temporare - Titluri de plasament instituţii financiare temporare
- Disponibilităţi (credite de trezorerie)
Regulile finanţării
 Nevoile permanente de alocarea a fondurilor
băneşti vor fi acoperite din capitalurile
permanente, îndeosebi din capitalurile proprii.

 Nevoile temporare vor fi, în mod normal,

acoperite din resurse temporare.

 Cele două părţi ale bilanţului financiar reflectă:

◼ Echilibrul financiar pe termen lung (partea de sus)
◼ Echilibrul financiar pe termen scurt (partea de jos)
Formele analizei patrimoniale
Analiza fondului de rulment, a necesarului de
fond de rulment şi a trezoreriei nete

Formele
analizei
patrimoniale

Analiza ratelor financiare

Fondul de rulment
❑ Reprezintă excedentul de resurse permanente
degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor
care poate fi utilizat sau “rulat” pentru
Fondul de reînnoirea activelor circulante
rulment
❑ Apare ca o marjă de securitate financiară care
garantează solvabilitatea întreprinderii

❑ Asigură independenţa financiară a întreprinderii

faţă de creditorii săi în cazul apariţiei unor
probleme comerciale sau de natură financiară
(reducerea temporară a vânzărilor, întârzierea
plăţilor către clienţi, accelerarea plăţilor către
furnizori etc.)
Fondul de rulment net
Fondul de ❑ Se determină prin două modalităţi echivalente, fie
abordând partea de sus a bilanţului (specifică ţărilor
rulment Europei continentale), fie abordând partea de jos a
bilanţului (modelul anglo-saxon)

(1) FRN = C PER − AI

(2) FRN = AC − DTS

FRN > 0 ❑ Certifică o stare de echilibru financiar pe termen lung

❑ Trebuie interpretat ca un fond de rezervă din care se pot
finanţa deficitele care pot apărea între alocările şi resursele
de finanţat pe termen scurt
FRN < 0 ❑ Evidenţiază imposibilitatea firmei de a asigura un excedent
de resurse financiare pe termen lung din care să fie
acoperite necesităţile de finanţare pe termen scurt
Forme ale fondului de rulment
Fondul de ❑ Se determină ca diferenţă între capitalul propriu şi
rulment activele imobilizate şi caracterizează starea de
propriu (FRP) echilibru pe termen lung realizat pe seama
resurselor proprii
FRP = C Propriu − AI

Fondul de ❑ Se calculează ca diferenţă între fondul de rulment

rulment net şi fondul de rulment propriu şi reflectă măsura
străin (FRS) îndatorării pe termen lung
FRS = FRN − FRP = (C PER − AI) − (C Propriu − AI)
FRS = C PER − C Propriu = DTML
Fondul de ❑ Este egal cu activele circulante şi se calculează ca
rulment diferenţă între activ şi activele imobilizate
brut (FRB)
Formele fondului de rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR)
❑ Evidenţiază echilibrul financiar pe termen scurt dintre
alocările ciclice în stocuri şi creanţe şi sursele ciclice
(temporare) rezultate din decalajele de plăţi către terţi
❑ Este un element de activ şi arată activele circulante care
trebuie finanţate din fondul de rulment
Trezoreria netă (TN)
❑ Evidenţiază echilibrul financiar la nivelul întregii întreprinderi

TN > 0 ❑ Certifică o stare de echilibru financiar global

❑ Nu trebuie să fie prea mare deoarece ar demonstra
incapacitatea managerului financiar de a identifica soluţii
viabile de valorificare a capitalurilor disponibile
TN < 0 ❑ Semnifică un deficit de trezorerie care trebuie acoperit
prin credite pe termen scurt, la cel mai scăzut cost
Politici de gestiune a ciclului de exploatare
Politica ❑ Este promovată de manageri care doresc realizarea unei cifre de
afaceri mari cu stocuri minime
ofensivă
❑ Are ca obiectiv obţinerea unei rentabilităţi mult mai ridicate ca
(FRN < NFR) urmare a accelerării vitezei de rotaţie şi a creşterii gradului de
lichiditate a activelor circulante
❑ Finanţarea necesarului financiar al exploatării se bazează pe
resurse ciclice de mobilizat

Politica ❑ Îşi propune realizarea unei cifre de afaceri mari cu stocuri şi

lichidităţi ridicate
defensivă
❑ Nu este acceptat riscul rupturii de stoc curent
(FRN > NFR) ❑ Finanţarea se realizează din surse permanente (FR)

Politica ❑ Armonizează contradicţia dintre rentabilitate şi risc

❑ Creşterea activităţii se realizează cu un stoc curent corespunzător
echilibrată
sporului cifrei de afaceri
(FRN = NFR) ❑ Este recomandată deoarece menţine fondul de rulment la nivelul
mediei fluctuaţiilor nevoii de fond de rulment
Politici de gestiune a ciclului de exploatare
 ANALIZA
SITUAŢIEI FINANCIARE
PRIN INTERMEDIUL
RATELOR FINANCIARE
NOTE DE CURS
FINANTELE AFACERILOR
MRU - IFR
Semestrul I,
Anul universitar 2021-2022
Întrebări... cu răspunsuri cunoscute?!
❑ Ce este analiza financiară?
❑ Care sunt formele analizei financiare?
❑ Ce înseamnă abordare financiară a bilanţului?
❑ Cum se construieşte bilanţul financiar?
❑ Care sunt regulile finanţării?
❑ Cum se realizează analiza patrimonială?
❑ Care sunt indicatorii echilibrului financiar?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează fondul de rulment
(FR)?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează necesarul de fond de
rulment (NFR)?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează trezoreria netă (TN)?
REMEMBER...
Analiza ❑ o activitate complexă de diagnosticare a poziţiei
financiară (situaţiei) financiare, precum şi a stării de
performanţă financiară a întreprinderii, la
sfârşitul exerciţiului.
❑ porneşte de la efectele obţinute (rezultatele
procesului încheiat) şi se îndreaptă către
eforturile depuse (elemente factori)

Formele ❑ analiza poziţiei (situaţiei) financiare

❑ obiect - echilibrul financiar
analizei ❑ instrument - bilanţul
financiare ❑ analiza stării de performanţă financiară
❑ obiect - rentabilitatea
❑ instrument – contul de profit şi pierdere
 REMEMBER... Bilanţul financiar
Activ imobilizat net Capital propriu
(mai mare de un an)
Nevoi Datorii pe termen Capitaluri
permanente - Imobilizări necorporale mediu şi lung (cu permanente
- Imobilizări corporale scadenţă mai mare de
- Imobilizări financiare un an)

Activ circulant net Datorii cu scadenţe

(mai mic de un an) mai mici de un an
- Stocuri - Datorii de exploatare
Nevoi - Creanţe - Datorii faţă de Resurse
temporare - Titluri de plasament instituţii financiare temporare
- Disponibilităţi (credite de trezorerie)
REMEMBER... Regulile finanţării
 Nevoile permanente de alocarea a fondurilor
băneşti vor fi acoperite din capitalurile
permanente, îndeosebi din capitalurile proprii.

 Nevoile temporare vor fi, în mod normal,

acoperite din resurse temporare.

 Cele două părţi ale bilanţului financiar reflectă:

◼ Echilibrul financiar pe termen lung (partea de sus)
◼ Echilibrul financiar pe termen scurt (partea de jos)
REMEMBER... Fondul de rulment
Fondul de ❑ Reprezintă excedentul de resurse permanente
rulment net degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor care
poate fi utilizat sau “rulat” pentru reînnoirea
(FRN) activelor circulante
(1) FRN = C PER − AI
(2) FRN = AC − DTS
Fondul de ❑ Arată starea de echilibru pe termen lung realizat pe
rulment seama resurselor proprii
propriu (FRP) FRP = C Propriu − AI

Fondul de ❑ Reflectă măsura îndatorării pe termen lung

rulment FRS = FRN − FRP = (C PER − AI) − (C Propriu − AI)
străin (FRS)
FRS = C PER − C Propriu = DTML
REMEMBER... Formele FR
REMEMBER... NFR şi TN
Necesarul ❑ Evidenţiază echilibrul financiar pe termen scurt
de fond de dintre alocările ciclice în stocuri şi creanţe şi sursele
rulment ciclice (temporare) rezultate din decalajele de plăţi
(NFR) către terţi (datorii de exploatare)

NFR = Stocuri + Creante − Datorii de exploatare

Trezoreria ❑ Evidenţiază starea de echilibru financiar global

netă (TN) (pe termen scurt, mediu şi lung)
TN = FRN − NFR
TN = Lichiditati − Credite de trezorerie
Formele analizei patrimoniale
Analiza fondului de rulment, a necesarului de
fond de rulment şi a trezoreriei nete

Formele
analizei
patrimoniale

Analiza ratelor financiare

Obiective
❑ Ce sunt şi la ce servesc ratele financiare?
❑ Care sunt principiile generale de interpretare a ratelor financiare?
❑ Cum sunt grupate ratele financiare?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează ratele capacităţii de
plată (ratele de lichiditate)?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează ratele de analiză a
finanţării prin credite?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează ratele de analiză a
eficienţei utilizării activelor?
❑ Cum se determină şi cum se interpretează ratele de analiză a
eficienţei echipei manageriale?
❑ Care sunt ratele financiare ce trebuie calculate şi interpretate de
firmele care realizează raportare financiară?
Consideraţii generale
❑ Permit aprofundarea studiului situaţiei financiare a
întreprinderii prin urmărirea a diverse aspecte
precum măsura în care firma îşi poate onora
obligaţiile de plată, gradul de îndatorare, eficienţa
Ratele utilizării activelor de care dispune sau eficienţa
financiare echipei manageriale
❑ Oferă informaţii care pot fi folosite de către
investitori pentru previzionarea câştigurilor firmei şi
de către manageri ca punct de plecare pentru
planificarea acţiunilor viitoare
❑ Sunt interpretate eficient doar în contextul
comparării valorilor obţinute pentru firmă cu cele
prevăzute în acte normative sau cu cele medii
pentru sectorul de activitate al firmei
Clasificarea ratelor financiare
de analiză a capacităţii de plată

de analiză a finanţării prin credite

Rate
financiare
de analiză a eficienţei utilizării activelor

de analiză a eficienţei echipei manageriale

Ratele financiare de analiză a
capacităţii de plată
❑ Indică măsura în care
Rata curentă
firma îşi poate onora
obligaţiile de plată cu Lichiditate curentă (generală)
scadenţă în viitorul
îndepărtat pe baza
activelor lichide pe Rata rapidă
care le deţine Lichiditate rapidă (Testul acid)
(activele curente).

❑ Constituie prima Rata cash

preocupare a unui Lichiditate la vedere (imediată)
manager financiar.
Rata curentă
❑ Este cunoscută şi sub denumirea de
lichiditate generală şi se calculează Active curente
prin raportarea activelor curente RC =
(circulante) la pasivele curente Pasive curente
(datoriile pe termen scurt).

❑ Indică în ce măsură drepturile creditorilor pe termen scurt,

reprezentate de pasivele curente (efectele comerciale de plată,
împrumuturile bancare pe termen scurt, partea din creditele pe
termen lung a cărei scadenţă este în limita intervalului de timp luat
în calcul, impozitele de plată, cheltuielile cu salariile) sunt acoperite
de valoarea activelor curente care pot fi transformate relativ uşor
în lichidităţi (disponibilităţile din casierie sau din conturile bancare,
valorile mobiliare foarte lichide, creanţele firmei asupra clienţilor,
stocurile).
Rata curentă (2)
❑ Un nivel supraunitar al indicatorului indică posibilitatea ca firma să-
şi poată rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificării
activelor pe termen scurt.
❑ Se recomandă totuşi un nivel de cel puţin 2 – 2,5.
❑ O creştere a pasivelor curente superioară celei a activelor curente
determină o scădere a ratei, ceea ce înseamnă apariţia unor
probleme (întârzierea plăţii furnizorilor, întârzierea plăţii drepturilor
salariale, acumularea de credite bancare) şi necesitatea luării unor
măsuri din timp, precum:
❑ creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi
❑ scăderea datoriilor faţă de furnizori (prin operaţiuni de compensare)
❑ plata la timp a datoriilor către stat
❑ reducerea împrumuturilor bancare (până la redresare)
❑ recuperarea datoriilor de la debitori
Rata rapidă
❑ Este cunoscută şi ca
lichiditate rapidă sau test Active curente - Stocuri
Rr =
acid şi se calculează prin Pasive curente
raportarea diferenţei dintre Creante + Active de trezorerie
activele curente şi stocuri la Rr =
Pasive curente
pasivele curente.

❑ Contribuie la identificarea rapidă a stării de lichiditate la nivelul

firmei, prin luarea în considerare numai a activelor uşor
transformabile în lichidităţi (reprezentate de disponibilităţile din
casierie sau din conturile bancare, valorile mobiliare foarte lichide
şi creanţele firmei asupra clienţilor), fără a include stocurile care
sunt cel mai puţin lichide dintre toate activele circulante, fiind
vândute foarte greu şi de cele mai multe ori sub valoarea lor reală.
❑ Nivelul de referinţă este de 0,8.
Rata cash
❑ Este cunoscută şi sub denumirea Active de trezorerie
de lichiditate la vedere sau Rcash =
Pasive curente
imediată şi se calculează prin
DPB + VMP
raportarea activelor de trezorerie Rcash =
Pasive curente
la pasivele curente.

❑ Permite identificarea stării de lichiditate la nivelul firmei prin luarea

în considerare numai a celor mai lichide active ale acesteia
(reprezentate de disponibilităţile din casierie sau din conturile
bancare şi valorile mobiliare care pot fi transferate foarte uşor în
lichidităţi - acţiuni deţinute la entităţile afiliate şi alte investiţii pe
termen scurt).
Rata cash (2)
❑ Nivelul recomandat este de 0,2.
❑ O valoare inferioară indică un risc ridicat în ceea ce priveşte
posibilitatea acoperirii datoriilor imediate, reprezentând în acelaşi
timp un avertisment asupra apariţiei în curând a unor probleme
financiare precum: intrarea în incapacitate de plată, pierderea
pieţei, posibile procese de executare silită solicitate de furnizorii
neplătiţi, blocarea conturilor bancare de către organele fiscale
pentru neplata datoriilor către stat.
❑ Pentru evitarea eventualelor probleme de lichiditate este
recomandată recurgerea la următoarele măsuri:
❑ crearea unor strategii de păstrare a clienţilor vechi şi de atragere a
unor clienţi noi (oferirea de discounturi clienţilor vechi, produse
promoţionale pentru clienţii noi, campanii publicitare agresive, crearea
unui departament special pentru relaţiile cu clienţii)
❑ reducerea imediată a datoriilor către furnizori şi către stat
❑ reducerea nivelului finanţării activităţii curente prin credite bancare
Ratele financiare de analiză a
finanţării prin credite (îndatorării)
❑ Indică măsura în care
firma utilizează
resurse împrumutate
pentru finanţare. Rata îndatorării

❑ Prezintă importanţă
mai ales pentru
creditori al căror
interes este de a
Rata de acoperire a dobânzilor
recupera fondurile
împrumutate plus
dobânda aferentă.
Rata îndatorării
❑ Mai poartă şi denumirea de grad de Total datorii
îndatorare globală şi se calculează RÎ = ( 100)
prin raportarea datoriilor totale la Total activ
totalul activelor (pasivelor) firmei. DTML + DTS
RÎ = ( 100)
Pasiv
❑ Indică în ce măsură servesc resursele împrumutate de firmă la
acoperirea nevoilor sale de finanţare (active), respectiv ponderea
datoriilor în totalul resurselor financiare ale firmei (pasive).
❑ Creditorii preferă un nivel scăzut al acestui indicator, pentru a
reduce riscul unor eventuale pierderi în caz de faliment.
❑ Nivelul de referinţă al indicatorului este, de regulă, 68% sau, altfel
spus, se recomandă ca datoriile totale să nu reprezinte mai mult de
2/3 din totalitatea pasivelor firmei.
Rata de acoperire a dobânzilor
❑ Se determină prin raportarea
profiturilor firmei înainte de Profit brut + Dobânzi
Rad =
plata dobânzilor şi impozitelor la Dobânzi
valoarea cheltuielilor cu
dobânzile.

❑ Exprimă măsura în care veniturile pot scădea fără să apară

probleme financiare pentru firmă.
❑ Indicatorul este important deoarece incapacitatea firmei de a-şi
plăti dobânzile anuale la creditele contractate poate antrena
acţionarea sa în justiţie de către creditori, ceea ce constituie
totodată un prim pas spre faliment.
❑ Nivelul de referinţă al indicatorului este 2,4, fiind recomandată ca
prag minim valoarea de 2, sub aceasta existând riscul ca firma să se
confrunte cu dificultăţi în cazul contractării unui nou împrumut.
Ratele financiare de analiză a
eficienţei utilizării activelor
❑ Indică măsura în care
activele firmei sunt Rata de rotaţie a stocurilor
utilizate eficient.

❑ Constituie o
preocupare continuă
Durata medie de încasare a clienţilor
a managerului
financiar deoarece se
urmăreşte asigurarea
unui anumit echilibru
între cifra de afaceri Rata de utilizare a activelor fixe
şi activele firmei.
Rata de rotaţie a stocurilor
❑ Se determină prin raportarea cifrei
Cifra de afaceri
de afaceri (totalitatea veniturilor Rrs =
din vânzările firmei) la valoarea Valoarea stocurilor
stocurilor.
❑ Este importantă deoarece controlul mărimii şi valorii stocurilor
poate reprezenta cheia succesului unei firmei, întrucât, pe de o
parte, aceasta nu poate lucra fără stocuri, iar, pe de altă parte, o
mărime ridicată poate determina imobilizarea lichidităţilor firmei.
❑ În calculul şi interpretarea indicatorului apar 3 probleme: (1) CA se
exprimă în valori de piaţă, iar stocurile în valori contabile; (2) în
evaluarea stocurilor se pot folosi diferite metode (FIFO, LIFO) care
pot conduce la interpretări diferite; (3) vânzările sunt considerate
anual, iar stocurile la o anumită valoare.
❑ Nivelul de referinţă al indicatorului este de 8 rotaţii.
Durata medie de încasare a clienţilor
❑ Se calculează în două etape:
(1) determinarea vânzărilor zilnice prin
Clienti
raportarea cifrei de afaceri la 365; Dmî =
Vanzari zilnice
(2) calcularea numărului mediu de zile
în care se încasează banii de la clienţi Dmî = Clienti
 365
prin raportarea valorii efectelor Cifra de afaceri
comerciale de primit la media zilnică a
vânzărilor.
❑ Indică numărul de zile dintre momentul livrării mărfurilor, execuţiei
lucrărilor, prestării serviciilor şi cel al încasării contravalorii acestora.
❑ Permite managerului financiar să îşi stabilească o strategie de lucru
cu clienţii.
❑ Nivelul de referinţă este de 30 zile, dar pot exista variaţii
substanţiale în raport cu sectorul de activitate.
Rata de utilizare a activelor fixe
❑ Se calculează prin raportarea cifrei
de afaceri la valoarea netă a Cifra de afaceri
activelor fixe (valoarea totală a Rua =
Valoarea netă a activelor fixe
activelor fixe din care se scade
amortizarea).

❑ Măsoară eficienţa cu care firma utilizează maşinile şi

echipamentele de care dispune.
❑ Cu cât valoarea indicatorului este mai ridicată, cu atât se poate
concluziona că firma îşi utilizează mai eficient activele fixe de care
dispune.
❑ Un semnal de alarmă apare atunci când valoarea indicatorului se
apropie de 1.
❑ Nivelul de referinţă este de 7,5 rotaţii.
Ratele financiare de analiză a
eficienţei echipei manageriale
❑ Măsoară eficienţa cu
care este condusă Rata profitului
compania sub aspectul
profitabilităţii.

❑ Sunt importante
pentru diferite Rentabilitatea investiţiilor
categorii de
stakeholders,
deoarece obţinerea
profitului, ca rezultat al
deciziilor managerilor,
Rata rentabilităţii financiare
asigură remunerarea
acestora.
Rata profitului
❑ Este cunoscută şi sub
denumirea de rata rentabilităţii Profitul net
Rp = ( 100)
comerciale şi se calculează prin Cifra de afaceri
raportarea profitului net (după
plata impozitelor) la cifra de
afaceri.

❑ Indică profitul net obţinut la o unitate monetară vândută (aferentă

cifrei de afaceri).
❑ Arată care este rezultatul net al efectelor combinate ale lichidităţii,
managementului activelor şi managementului datoriilor.
❑ Nivelul de referinţă este de 1,2%.
Rentabilitatea investiţiilor
❑ Se calculează prin raportarea Profitul net
profitului net (după plata Ri = ( 100)
impozitelor) la activele totale Total active
ale firmei (active imobilizate şi
circulante).

❑ Măsoară gradul de rentabilitate a întregului capital investit în firmă.

❑ Nivelul de referinţă este de 9,2%.
Rata rentabilităţii financiare
❑ Este cunoscută mai ales sub
acronimul ROE (Return on Equity) Profitul net
şi se calculează prin raportarea Rf = ( 100)
Capital propriu
profitului net la capitalul propriu
al firmei.

❑ Reprezintă rata de profitabilitate cu cea mai mare relevanţă pentru

acţionarii firmei, întrucât măsoară gradul de rentabilitate a
investiţiei făcute de aceştia în firmă.
❑ Nivelul de referinţă este de 13%.
Indicatorii din nota explicativă 9 la
situaţiile financiare
1. Indicatori de lichiditate
❑ Indicatorul lichidităţii curente (capitalului circulant)
❑ Indicatorul lichidităţii imediate (test acid)
2. Indicatori de risc
❑ Indicatorul gradului de îndatorare
❑ Indicatorul privind acoperirea dobânzilor
3. Indicatori de activitate (de gestiune)
❑ Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor)
❑ Numărul de zile de stocare
❑ Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi
❑ Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori
❑ Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
❑ Viteza de rotaţie a activelor totale
4. Indicatori de profitabilitate
❑ Rentabilitatea capitalului angajat
❑ Marja brută din vânzări
Situaţie financiară BCM
Situaţie financiară BCM
Situaţie financiară BCM
Valori medii sectoriale
 Situaţiile financiare

 Rapoarte financiare BCM:

http://www.bestwesternbucovina.ro/ro/informatii_pentru_actio
nari.html

 Informaţii financiare BCM pe situl BVB:

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=bcm
 ANALIZA STĂRII DE
PERFORMANŢĂ FINANCIARĂ
A ÎNTREPRINDERII
NOTE DE CURS
FINANȚELE AFACERILOR
MRU - IFR
Semestrul I,
Anul universitar 2021-2022
Obiective
❑ Care este obiectivul analizei stării de performanţă financiară?
❑ Care este instrumentul utilizat pentru aprecierea stării de
performanţă financiară?
❑ Care sunt formele analizei stării de performanţă financiară?
❑ Ce sunt soldurile intermediare de gestiune şi cum se
construieşte tabloul SIG?
❑ Cum se determină şi interpretează marja comercială?
❑ Cum se determină şi interpretează producţia exerciţiului?
❑ Cum se determină şi interpretează valoarea adăugată?
❑ Cum se determină şi interpretează excedentul brut de
exploatare sau, după caz, insuficienţa brută de exploatare?
❑ Cum se determină şi interpretează rezultatul exploatării,
rezultatul curent şi rezultatul net?
Consideraţii generale
❑ Se derulează pe baza contului de rezultate
(contului de profit şi pierderi).

❑ Este cunoscută şi sub denumirea de analiza

rezultatelor întreprinderii.

❑ Urmăreşte să evidenţieze treptele de acumulare

bănească (rentabilitate) ale activităţii întreprinderii
Componentele analizei stării de
performanţă financiară a firmei

Analiza soldurilor
intermediare de gestiune

Analiza stării de
performanţă
financiară

Analiza capacităţii de
autofinanţare
 ANALIZA SOLDURILOR
INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Soldurile intermediare de gestiune
❑ Reprezintă paliere succesive în formarea rezultatului final al
întreprinderii.

❑ Se construiesc în cascadă pe baza informaţiilor din contul de

profit şi pierderi şi sunt incluse în tabloul soldurilor
intermediare de gestiune (SIG) pornind de la cel mai
cuprinzător şi încheind cu cel mai sintetic.

❑ Sunt utilizate la întocmirea unor documente financiare,

precum situaţia fluxurilor monetare degajate de firmă.

❑ În România nu sunt obligatoriu de calculat, precum în alte

ţări ale Uniunii Europene.
Tabloul SIG
Marja comercială

Producţia exerciţiului

Valoarea adăugată

Excedentul brut de exploatare

SIG Rezultatul exploatării

Rezultatul curent

Rezultatul net
Marja comercială
Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

❑ Se mai numeşte adaos comercial.

❑ Reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri faţă costul de
cumpărare a acestora.
❑ Vizează, în exclusivitate, întreprinderile comerciale sau numai
activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă.
❑ Constituie principalul indicator de apreciere a performanţelor unei
activităţi comerciale.
❑ Serveşte la determinarea adaosului comercial (%) practicat de
firmă, prin raportarea la veniturile din vânzarea mărfurilor.
❑ Trebuie apreciată în funcţie de tipul politicii de vânzare
promovate de întreprindere.
Producţia exerciţiului
Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată

❑ Este specifică activităţii industriale şi include valoarea bunurilor şi

serviciilor realizate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate
sau utilizate pentru nevoile proprii.
❑ Se diferenţiază de cifra de afaceri, care reflectă producţia vândută
şi vânzările de mărfuri.
❑ Este un indicator mai util pentru manageri, deoarece oferă o
imagine mai fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata
perioadei de gestiune.
❑ Are o anumită doză de ambiguitate, deoarece este constituită din
elemente eterogene, unele evaluate la preţ de vânzare, iar altele
la cost de producţie.
Valoarea adăugată
Producţia exerciţiului + Marja comercială – Consumuri de la terţi

(Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată +

Marja comercială) – (Cheltuieli cu materii prime şi materiale
consumabile + Cheltuieli cu energie şi apă + Cheltuieli cu lucrări şi
servicii executate de terţi)

❑ Este primul sold intermediar de gestiune.

❑ Exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea de către
întreprindere a factorilor de producţie peste valoarea bunurilor şi
serviciilor care provin de la terţi.
Valoarea adăugată (2)
❑ Reprezintă sursa de acumulări băneşti pe care întreprinderea o
poate utiliza pentru remunerarea diferiţilor stakeholders:
salariaţi, creditori, acţionari etc.

❑ Fluxurile prin care se realizează remunerarea sunt:

▪ cheltuielile de personal
▪ amortizarea
▪ cheltuielile financiare
▪ impozitele şi taxele cuvenite statului
▪ profitul net
❑ Prin raportarea mărimii acestor fluxuri la valoarea adăugată se
obţin valori procentuale, care pot fi utilizate pentru realizarea
unor comparaţii cu valorile înregistrate de firmele concurente
sau pentru analiza evoluţiei în timp pentru aceeaşi firmă.
Repartiţia valorii adăugate
Cheltuieli cu personalul ❑ Ponderea din valoarea adăugată
Valoare adaugata distribuită salariaţilor.

Valoare adaugata ❑ Nivelul productivităţii pe angajat.

Numar salariati

Valoare adaugata ❑ Nivelul productivităţii unei unităţi de

Imobilizar i brute capital (imobilizări) folosite în exploatare.

Valoare adaugata ❑ Măsoară gradul de integrare a firmei,

Productie adică modul în care aceasta îşi asigură
prin efort propriu un număr mare de
faze de fabricaţie, fără a recurge la
serviciile altor întreprinderi.
Excedentul brut al exploatării (EBE)
Venituri din exploatare încasabile – Cheltuieli de exploatare plătibile

(Valoarea adăugată + Venituri din subvenţii de exploatare) –

(Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate + Cheltuieli cu
salariile + Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială)

❑ Exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, adică din

operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea
comercială sau prestări de servicii.
❑ Reprezintă resursa principală a întreprinderii, deoarece exercită o
influenţă hotărâtoare asupra rentabilităţii economice şi capacităţii
potenţiale de autofinanţare a investiţiilor.
Excedentul brut al exploatării (2)
❑ EBE este o măsură a performanţelor economice ale firmei.
◼ Indicatorul este luat în calculul ratei marjei brute de exploatare.

❑ EBE este independent de politica financiară a întreprinderii.

◼ Nu ţine cont de deciziile firmei privind modalităţile de calcul al
amortizării, deci de politica de investiţii
◼ Nu este influenţat de veniturile şi cheltuielile financiare dependente
de structura financiară a întreprinderii, deci de politica de finanţare
◼ Nu este afectat de deciziile managementului privind repartizarea
profitului net, deci de politica de dividend

❑ EBE reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru firmă.

◼ EBE poate fi utilizat pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de
producţie a întreprinderii, acoperirea cheltuielilor financiare, plata
impozitului pe profit şi a dividendelor.
Rezultatul exploatării
EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din
exploatare) – (Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele pentru
exploatare + Alte cheltuieli de exploatare)

❑ Este influenţat de politica de investiţii a întreprinderii.

❑ Arată, în mod indirect, partea din resursele create din activitatea de

exploatare destinată menţinerii dotărilor materiale ale firmei
Rezultatul curent

Rezultatul exploatării + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

❑ Reprezintă rezultatul tuturor operaţiunilor curente ale

întreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării
normale şi curente, cât şi de cel al activităţii financiare.

❑ Permite analiza dinamicii rezultatelor firmei pe mai multe exerciţii

succesive, nefiind perturbat de elemente extraordinare.

❑ Se mai numeşte EBT (Earnings before taxes) şi se determină prin

deducerea din EBIT a cheltuielilor cu dobânzile.
Rezultatul net

Rezultatul curent + (Venituri extraordinare –

Cheltuieli extraordinare) – Impozitul pe profit

❑ Exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi

remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

❑ Urmează să fie distribuit sub forma dividendelor sau/şi să fie

reinvestit în întreprindere.

❑ Trebuie susţinut de existenţa unor disponibilităţi monetare reale.

 ANALIZA
CAPACITĂŢII DE
AUTOFINANŢARE

19
❑ Ce este capacitatea de autofinanţare?
❑ Care este semnificaţia conceptului de autofinanţare?
❑ Ce este cash-flow-ul unei firme?
❑ Care este distincţia între cash şi cash-flow?
❑ Care este distincţia între profit net şi cash-flow?
❑ Care sunt componentele cash-flow-ului?

20
Capacitatea de autofinanţare
❑ Reflectă potenţialul financiar al firmei de a-şi remunera capitalurile proprii şi
de a-şi autofinanţa investiţiile

❑ Reprezintă o resursă internă aflată la dispoziţia întreprinderii care se

determină la sfârşitul unui exerciţiu financiar şi pe baza căreia se creează
planul de investiţii viitoare
finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente

creşterea fondului de rulment, finanţarea totală sau

Destinaţii ale parţială a noilor investiţii
capacităţii de
autofinanţare rambursarea împrumuturilor contractate

remunerarea capitalurilor investite

21
Metode de determinare a CAF

CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile

CAF = Profit net - Venituri calculate + Cheltuieli calculate

22
Autofinanţarea
Reprezintă partea din resursele care reprezintă CAF care va rămâne la
dispoziţia întreprinderii pentru reinvestire după plata dividendelor
acţionarilor, a cotei managerului şi participarea salariaţilor la profit

Autofinanţarea = CAF – Dividende – Cota managerului –

Participarea salariaţilor la profit

Este o sursă de finanţare independentă şi stabilă

Oferă firmei autonomie financiară

Rolul
autofinanţării Permite reducerea cheltuielilor financiare

Serveşte la determinarea rentabilităţii financiare

23
24
Analiza cash-flow-urilor
Cash Flow = Flux de încasări/ Variaţia (fluxul) trezoreriei
plăţi (flux de numerar) nete de la începutul la sfârşitul
exerciţiului financiar
≠
Ansamblul de disponibilităţi
Cash băneşti, asimilat cu trezoreria
netă

Cash efectiv Cash echivalent

Disponibilităţile Disponibilităţi
băneşti în conturi cvasilichide cum ar
bancare, curente şi fi valorile mobiliare
în casă de plasament

25
Formele cash-flow-ului

Excedentul veniturilor curente de

1. Cash-flow curent exploatare faţă de cheltuielile curente de
exploatare

2. Cash-flow brut Rezultatul brut înainte de deducerea

impozitului pe profit

3. Cash-flow net Cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe

profit

26
Accepţiunile cash-flow-ului

Accepţiunea Diferenţa între variaţia fondului de rulment şi

franceză variaţia necesarului de fond de rulment
CF = ΔTN = ΔFRN - ΔNFR
ΔTN – variaţia trezoreriei nete
ΔFRN – variaţia fondului de rulment
ΔNFR – variaţia necesarului de fond de rulment

Suma cash-flow-urilor din operaţiuni de gestiune

Accepţiunea şi operaţiuni de capital
anglo-saxonă
CF = CFgest + CFkap
CFgest– cash-flow-ul din operaţiuni de gestiune
CFkap– cash-flow-ul din operaţiuni de capital

27
Operaţiunile de gestiune şi de capital

28
Componentele cash-flow-ului
Cash-flow disponibil (CFD)
Fluxul de numerar rămas la dispoziţia firmei pentru
remunerarea investitorilor de capital

Cash-flow din operaţiuni de gestiune Cash-flow din operaţiuni de capital

CFgest = PN + Dob + Amo
Are următoarele destinaţii:
- Efectuarea plăţilor curente de
gestiune
- Achiziţia de noi active pentru
autofinanţare şi/sau pentru
rambursarea creditelor
- Remunerarea acţionarilor cu
dividende şi a creditorilor cu dobânzi
CFkap = CFinv + CFfin
Fluxuri din operaţiuni de investiţii:
- vânzarea (cesiunea) de active fixe
- achiziţia de active fixe noi
Fluxuri din operaţiuni de finanţare:
- operaţiuni de majorare de capital social
(emisiunea de acţiuni)
- majorări de datorii financiare
- rambursări de împrumuturi pe termen
mediu şi lung
- răscumpărări de pe piaţa bursieră şi
extrabursieră a propriilor acţiuni
29
Fluxurile de lichidităţi ale întreprinderii

30
Componentele cash-flow-ului
Cash-flow disponibil (CFD)
Fluxul de numerar rămas la dispoziţia firmei pentru
remunerarea investitorilor de capital

Cash-flow-ul ce revine acţionarilor Cash-flow-ul ce revine creditorilor

CFDact = Div – ΔCPR CFDcr = Dob – Δ DATfin
= Div – (CPR1 – CPR0) = Dob – (DAT1 – DAT0)

Div – dividendele repartizate Dob – dobânzile plătite creditorilor

acţionarilor Δ DATfin– variaţia mărimii datoriilor
ΔCPR – variaţia capitalului propriu financiare contractate de
ca rezultat al majorării sau reducerii întreprindere de la terţi
capitalului social

31
 Profit net vs. cash-flow
Profit net ≠ Cash flow

Exprimă un potenţial de obţinere a Este o certitudine, fiind rezultatul

unor încasări prezente şi viitoare ≠ echilibrului dintre încasări şi plăţi

Exemplu: Vânzarea produselor şi serviciilor obţinute din exploatare se înregistrează

la venituri în momentul livrării, dar încasarea va avea loc mai târziu şi este incertă.
Astfel, o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie), dar acesta se va
materializa în cash-flow, numai în măsura în care clientul este bun-platnic şi
respectă angajamentele.

Este pe termen scurt rezultatul Este generat atât de operaţiuni de

operaţiunilor de gestiune (de ≠ gestiune cât şi de operaţiuni de
exploatare, financiare şi capital (investiţii, dezinvestiţii,
extraordinare) finanţări, rambursări)

32
 The 1 min Review...
“Recapitulare la minut”
 DIAGNOSTICUL
RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

NOTE DE CURS
FINANȚELE AFACERILOR
MRU - IFR
Semestrul I,
Anul universitar 2021-2022
 Metodele diagnosticului financiar

Metoda comparaţiei
Metode de
prelucrare a
indicatorilor,
elaborare a
concluziilor şi
luare a deciziilor
Metoda analogiilor

2
 Metoda comparaţiei

▪ Comparaţia - este cea mai frecventă şi cea mai utilă pentru

realizări/previziuni controlul activităţii economico-financiare
- poate duce la măsuri pentru corectarea pe
viitor a realizărilor sau pentru corectarea
previziunilor

▪ Comparaţia în - permite formularea de concluzii privind

timp (dinamică) evoluţia situaţiei financiare
- se utilizează atât sume absolute, cât şi mărimi
relative şi se pot exprima grafic
- metodele de determinare a indicatorilor
utilizaţi trebuie să rămână aceleaşi pe toată
perioada analizată 3
 Metoda comparaţiei
▪ Comparaţia în - se poate efectua direct sau indirect
spaţiu (între firme) - comparaţia directă dintre două firme concurente
este mai greu de realizat din cauza secretului
profesional şi, deci, a lipsei de informaţii
- comparaţia indirectă se poate realiza pe baza
datelor statistice ce vizează grupe de întreprinderi,
pe ramuri sau sectoare de activitate

▪ Comparaţia - presupune folosirea unor indicatori (coeficienţi)

normativă tip adoptaţi adesea din afara întreprinderii (bănci,
piaţa de capital etc.)
- un exemplu îl constituie coeficienţii de îndatorare
adoptaţi de bănci care reprezintă o normă pentru
obţinerea de credit, iar întreprinderea trebuie să
se integreze în aceste niveluri
4
 Metoda analogiilor (cu situaţii strategice tip)
Se bazează pe o cunoaştere foarte bună a situaţiilor critice prin
care poate trece o întreprindere din punct de vedere financiar, ca
urmare a experienţei dobândite şi a înregistrării unui număr
mare de cazuri tip.

Suprastocare
Supradotare
Situaţii
Supraexpansiune
tip
Vânzarea sub posibilităţi

Clientela proastă
5
 Metoda analogiilor
▪ Suprastocarea - determină imobilizări de fonduri proprii sau
credite bancare
- generează efecte negative sub aspectul creşterii
cheltuielilor cu dobânzile, cu păstrarea,
depozitarea şi manipularea stocurilor, blocarea
spaţiilor de depozitare, perisabilităţi etc.
- consecinţa principală este încetinirea vitezei de
rotaţie şi micşorarea ratei rentabilităţii

▪ Supradotarea - apare pentru perioade medii de timp atunci când

firma nu utilizează întreaga capacitate de
producţie
- poate rezulta ca urmare a realizării unor proiecte
de investiţii care nu corespund posibilităţilor
- consecinţa poate fi apariţia pierderilor din
exploatare, care pot conduce la încetarea plăţilor
6
 Metoda analogiilor
▪ Supraexpansiune/ - determină o creştere a stocurilor şi a soldului
expansiunea contului clienţi într-un ritm egal sau superior cifrei
necontrolată de afaceri
- generează nevoi suplimentare de finanţare pe
termen scurt şi, implicit, apelarea la credite bancare
- consecinţa poate fi falimentul prin încetarea plăţilor
întreprinderii (viabilă din punct de vedere economic)

▪ Vânzarea sub - poate fi determinată de o proastă adaptare a

posibilităţi mărfurilor la exigenţele pieţei, existenţa unor mărfuri
de proastă calitate sau o conjunctură economică
nefavorabilă pe ramură, în economia naţională sau
pe plan mondial
- se reflectă în creşterea stocurilor, generând lipsa de
lichidităţi şi contractarea de credite bancare pe
termen scurt, cu efect de creştere a costurilor 7
 Metoda analogiilor
▪ Clientela proastă - înseamnă derularea afacerilor fie cu clienţi
dubioşi, fie cu clienţi scumpi

- clienţii dubioşi sunt cei care plătesc greu sau

deloc şi, ca urmare, creează greutăţi de
trezorerie şi constrâng întreprinderea să apeleze
la credite bancare, ceea ce determină costuri
suplimentare

- clienţii scumpi/costisitori sunt, de regulă, buni

platnici, dar creează cheltuieli mai mari prin
exigenţele lor privind modul de ambalare,
lotizare, expediere a mărfurilor; contribuie la
realizarea cifrei de afaceri, dar nu şi a
beneficiilor
8
 DIAGNOSTICUL
RENTABILITĂŢII
ÎNTREPRINDERII

9
 Rate utilizate în
diagnosticul rentabilităţii
▪ Rata de rentabilitate a capitalului investit
de proprietari
Rata de rentabilitate financiară (ROE)

Rate de
rentabilitate ▪ Rata de rentabilitate a capitalului investit
de creditori

▪ Rata de rentabilitate a tuturor

capitalurilor investite în întreprindere
Rata de rentabilitate economică (ROA)
10
 Rata de rentabilitate a
capitalului investit de proprietari

- Se mai numeşte rentabilitate financiară (ROE – Return on Equity)

- Este cea mai importantă rată a unei întreprinderi, deoarece în

funcţie de mărimea acesteia acţionarii iau decizia de a investi sau
de a se retrage dintr-o afacere
11
 Rata de rentabilitate a
capitalului investit de proprietari

12
 Rata de rentabilitate a
capitalului investit de creditori

- Reprezintă, din perspectiva întreprinderii, rata de dobândă medie

plătită de întreprindere la creditele contractate.
- Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile implică pentru
întreprindere costuri mai mici cu creditele contractate prin
economia de impozit realizată de firmă.
13
 Rata de rentabilitate a
tuturor capitalurilor investite

- Reprezintă rata de rentabilitate a ansamblului capitalurilor atrase

de aceasta de la proprietarii şi creditorii săi
- Exprimă eficienţa capitalului economic alocat activităţii productive
a întreprinderii 14
 Rata de rentabilitate economică
- Rata rentabilităţii economice poartă denumirea de rata rentabilităţii
activelor şi se prescurtează prin ROA (Return on Assets)

- ROA trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru a asigura
menţinerea valorii sale

2. în termeni reali, trebuie să remunereze capitalurile investite la

nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a
dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi le-au asumat
furnizorii de capitaluri (acţionarii şi creditorii întreprinderii)

3. trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi creşterea activelor

sale într-o perioadă de timp cât mai scurtă
15
 Rata de rentabilitate economică
- Rata rentabilităţii economice reprezintă rentabilitatea ansamblului
capitalurilor investite şi, prin urmare, mărimea sa este strâns legată
de nivelul rentabilităţilor obţinute de fiecare investitor de
capitaluri

- ROA poate fi calculată ca o medie ponderată a rentabilităţii

capitalurilor proprii, respectiv a celor împrumutate

16
 Analiza factorială a rentabilităţii
(sistemul de rate Du Pont)
- A fost pusă în practică de către Du Pont Powder Company

- Presupune descompunerea ratelor de rentabilitate pe factorii de

influenţă

- Constă în identificarea principalilor factori care influenţează direct

sau indirect rentabilitatea întreprinderii şi integrarea mărimii lor
într-un sistem de rate ce condiţionează nivelul acesteia

17
 Descompunerea factorială a
rentabilităţii economice
- Rata de rentabilitate economică este compusă din două rate:
- de structură valorică a cifrei de afaceri (rate de marjă)
- de rotaţie a capitalurilor, prin cifra de afaceri

18
Descompunerea factorială a
rentabilităţii economice

19
 Descompunerea factorială a
rentabilităţii financiare
- Rata de rentabilitate financiară este compusă din 2 sau mai multe rate.

20
 Descompunerea factorială a
rentabilităţii financiare
- Creşterea rentabilităţii financiare poate fi obţinută, în anumite condiţii,
prin creşterea îndatorării

21