Cursuri Management Financiar

Cursuri management financiar http://starbaby.
ro/book/export/html/29
Cursuri management financiar

Cuprins
1 Notiuni generale
Aceasta sectiune incadreaza managementul financiar ca stiinta, respectiv defineste managementul
financiar, descrie functiile si rolul managemetului financiar in cadrul intreprinderii.
Obiectivele capitolului
In urma studierii acestui capitol, studentii / masteranzii vor acumula urmatoarele cunostinte:
ce reprezinta managementul financiar

organizarea activitatii de management financiar in cadrul intreprinderii
rolul si functille managementului financiar
o abordare succinta a pietei financiare si instrumentelor de finantare
relatia managementului financiar cu contabilitatea firmei
Subcapitole:
1.1 Definitia si rolul managementului financiar

Definitie
Managementul financiar reprezinta planificarea, organizarea, conducerea si controlul

activitatilor financiare, in vederea utilizarii eficiente a resurselor finaciare, din perspectiva
ducerii la indeplinire a obiectivelor organizatiei. Aceasta inseamna aplicarea principiilor generale
de management si in cazul gestionarii resurselor financiare ale organizatiei.
Din perspectiva mediului economic, managementul financiar este arta si stiinta gestionarii averii. Obiectivul sau
principal este de a spori averea intreprinderii si implicit a participantilor la constituirea acesteia (actionari, asociati).
Este vorba despre luarea deciziilor cu privire la ce bunuri sa cumpere / vanda si cand sa le cumpere / vanda.
Tipuri de decizie
Managerul financiar fundamenteaza si ia urmatoarele tipuri de decizie:
Deciziile de gestiune financiara curenta, se refera la asigurarea resurselor financiare necesare bunei
functionari a firmei, respectiv asigurarea unui nivel optim al capitalului de lucru, (en. working capital, cunoscut
si sub numele de fond de rulment), printr-o distribuire echilibrata a patrimoniului, in functie de specificul
bunurilor (destinatie, lichiditate) si specficul surselor de finantare (provenienta, cost de finantare, termene de
plata)
Deciziile de investitii (en. capital bugdeting) se refera planificarea si executia bugetelor proiectelor de
investitii, incluzand achizitionarea de active imobilizate, dar si la asigurarea altor resurse necesare utilizarii
eficiente a acestora
Decizia de repartizare a rezultatului (profitului net). Profiturile nete pot avea doua destinatii: distribuirea de
1 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Cursuri management financiar http://starbaby.ro/book/export/html/29
dividende catre fondatori si constituirea de rezerve si fonduri pentru planurile de dezvoltare ale intreprinderii.
In aceasta categorie de decizie, managerul financiar are mai degraba rolul de initiator al propunerii de
repartizare si de fundamentare a acesteia, in vederea deciziei finale, care apartine fondatorilor, prin intermediul
Adunarii Generale a Actionarilor / Asociatilor.
Rolul managementului financiar
Managementul financiar este in general preocupat de asigurarea fondurilor pentru achizitii, alocarea si controlul
resurselor financiare ale unei intreprinderi. Obiectivele managementului financiar sunt:
Sa planifice o structura solida a capitalului, o distributie echilibrata a activelor (bunurilor) si pasivelor (surselor
de finantare), astfel incat sa se mentina un echilibru intre datorii si capitalul proprii
Sa construiasca bugetul de venituri si cheltuieli si situatia fluxurilor de numerar (en. cash-flow), cu indicarea
nevoilor de resurse financiare si a surselor de finantare
Sa asigure utilizarea optima a fondurilor. Odata ce sursele de finantare sunt asigurate, ele ar trebui sa fie
utilizate in cel profitabil mod posibil, la cel mai mic cost
Sa aloce resursele financiare disponibile cu respectarea destinatiei stabilite si aprobate de conducerea
firmei prin buget, planuri de afaceri, proiecte de investitii
Sa asigure siguranta investitiilor, si anume, fondurile ar trebui investite in conditii de siguranta, astfel incat sa
se poata atinge o rata adecvata de rentabilitate
Sa asigure rentabilitatea capitalului propriu, la nivelul asteptat de fondatorii firmei (actionari, asociati)
1.2 Functiile managementului financiar

Din perspectiva definitiei si a obiectivelor, se pot extrage urmatoarele functii ale managementului financiar:
1. Estimarea nevoilor de capital: managerul financiar trebuie sa faca estimari cu privire la nevoile de capital ale
companiei. Aceste nevoi depind de costurile estimate si profiturile asteptate viitoare ale planurilor si proiectelor
de afaceri ale firmei.
2. Determinarea structurii capitalului: odata stabilit necesarul de capital, managerul financiar trebuie sa decida
asupra structurii acestuia, a ponderii elementelor care formeaza capitalul, din perspectiva provenientei (capital
propriu vs. capital imprumutat) si din perspectiva (capital permanent sau pe termen lung vs. capital
temporar sau pe termen scurt).
3. Alegerea surselor de capital: pentru obtinerea resurselor financiare necesare, o companie are mai multe
optiuni:
Autofinantarea (reinvestirea profitului, amortizarea)
Imprumuturi de la banci si alte institutii financiare (societati de leasing, fonduri de investitii etc.)
Emiterea de noi actiuni (majorarea capitalului social)
Emiterea de obligatiuni (imprumuturi publice purtatoare de dobanda)
4. Investirea fondurilor disponibile: fondurile astfel obtinute trebuie investite avand in in conditii de siguranta si
rentabilitate
5. Repartizarea excedentului: profitul net al exercitiului curent poate fi repartizat pe doua destinatii:
Distribuirea dividendelor catre fondatori (actionari, asociati)
Participarea managerilor si angajatilor la profit - sub forma de bonusuri de performanta
Profitul retinut sub forma de rezerve si fonduri in vederea finantarii planurilor de dezvoltare ale firmei
6. Managementul fluxurilor de numerar: managerul financiar ia decizii cu privire la gestionarea disponibilului
banesc si echivalent (numerar in casierie, disponibil in conturi bancare, efecte comerciale - cecuri, bilete la
ordin, avansuri si decontari cu angajatii etc). Fluxurile de numerar sunt importante pentru plata salariilor, plata
facturilor de energie electrica si de apa, plata creditorilor, achitarea datoriilor curente, mentinerea nivelului
necesar de stocuri de materii prime, materiale, etc.
7. Controlul financiar: managementul financiar nu trebuie numai sa planifice, sa procura si sa utilizeze resursele
2 din 40 3/21/2015 11:59 AM

financiare, ci trebuie, de asemenea, sa-si exercite si controlul asupra acestora. Aceasta se poate realiza prin mai
multe tehnici, cum ar fi rapoarte, analize, previziune financiara, controlul costurilor si profitui, etc.
1.3 Piete financiare

Cunoasterea tipologiei pietelor financiare, si a mecanismelor lor de functionare constituie elemente importante pentru
managementul financiar, pentru ca ofera INFORMATII EXTERNE despre evolutia economiei nationale sau a
tendintelor la nivel global, precum si despre sursele si instrumentele externe de atragere a capitalului.
Relatia rentabilitate-risc se prezinta de obicei sub forma direct proportionala: adica, cu cat plasamentul / investitia
este mai sigura, cu un grad de risc mai scazut, cu atat rentabilitatea este mai redusa. De asemenea, investitiile riscante
pot aduce castiguri mari, dar exista si posibilitatea de a aduce pierderi mari. Un exemplu de investitie sigura este
cumpararea de obligatiuni de stat, dar rata dobanzii oferite de stat este printre cele mai reduse. De asemenea, si
depozitele la banci sunt sigure, fiind garantate de stat pana la un anumit plafon si in general nu sunt probleme intr-o
economie stabila din punct de vedere financiar. Un exemplu de investitie riscanta poate fi cumpararea unor actiuni la
o firma de prospectiuni geologice. Actiunile nu ofera nici o garantie asupra evolutiei pretului lor in viitor. De
asemenea, o investitie cu grad de risc mare, dar si cu posibilitati de castig mare sunt investitiile in titluri derivate
futures.
Pietele financiare sunt institutii unde se cumpara

si se vand bunuri, actiuni, obligatiuni si alte
bunuri. Ele actioneaza ca intermediari intre
vanzator si cumparator, un mediu, o platforma
care faciliteaza contactul dintre acestia. In functie
de bunurile tranzactionate pietele financiare se pot clasifica in:
Piata de capital - o piata de unde companiile sau statul

poate obtine bani pentru investitiile pe termen lung (>1
an). Actioneaza ca punte de legatura intre investitori si
companii / stat. Piata de capital este compusa din Piata
Primara (unde se efectueaza investitii "la prima mana", din
surse "proaspete", de obicei la companii foarte mari sau la
stat) si Piata Secundara (unde se se tranzactioneaza de
obicei obligatiunile, actiunile la companii mai mici, si se
revand sau se sconteaza titlurile de valoare emise in piata
primara)
Piete de bunuri, unde se tranzactioneaza bunuri etalon si
de utilitate generala, cum ar fi aur, petrol, cereale, etc. (ex.
burse de marfuri)
Piata monetara, unde entitatile pot obtine resurse finantare pe termen lung (>1 an), prin imprumuturi bancare
sau alte forme de finantare (leasing), iar investitorii pot efectua plasamente pe termen lung (fonduri de
investitii, fonduri de pensii, depozite la termen) sau pe termen scurt (< 1an), prin intermediul titlurilor
monetare, cum ar fi imprumuturile pe termen scurt, scontarea sau girarea de efectele comerciale (cambii,bilete
la ordin, cecuri)
Piata valutara faciliteaza schimbul intre valutele diferitelor tari si stabileste si regleaza cursul de schimb intre
acestea, pe baza mecanismului cerere-oferta
Piata asigurarilor faciliteaza transferul riscului de la un partener (companie, stat) la altul (societate de
asigurari)
Piata de instrumente derivate faciliteaza tranzactii de tip Future, Option si Swap, care vizeaza tot repartizarea
riscurilor intre participanti.
Tranzactiile Futures vizeaza incheierea de contracte cu executie (livrare si plata) in viitor, in conditii de
pret stabilite la momentul incheierii, in timp ce tranzactiile imediate se efectueaza in celelalte piete
3 din 40 3/21/2015 11:59 AM

enumerate mai sus, si sunt denumite tranzactii SPOT ("pe loc", la pretul de la momentul actual)
Contractele Options reprezinta contracte standardizate care, in schimbul platii unei prime, creeaza pentru
cumparatorul optiunii dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara (call option) sau de a vinde (put option)
un anumit activ suport la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, pana la sau la data expirarii
Tranzactiile Swap reprezinta cumpararea si vanzarea simultana a unui activ de referinta similar sau a unei
obligatii de o valoare echivalenta (actiuni, marfuri, valute, rata dobanzii) care, prin schimburile reciproce
de aranjamente financiare confera ambelor parti implicate in tranzactie conditii mai favorabile fata de
cele cu care ar putea sa se confrunte daca nu ar apela la acest tip de tranzactie. Un exemplu de swap pe
valute simplu este urmatorul: O firma din Romania are nevoie sa imprumute dolari americani pe termen
lung pentru a-si finanta un proiect de investitii insa rata dobanzii pe piata la dolari este foarte ridicata. In
schimb, firma poate imrumuta Euro pe termen lung la o rata a dobanzii mult mai mica. In acelasi timp o
companie care detine o pozitie favorabila pe piata americana poate lua un imprumut in dolari pe termen
lung foarte avantajos insa are nevoie de Euro pentru proiecte in afara tarii. Cele doua forme pot intra
intr-un schimb reciproc (swap) de valute. Astfel compania americana imprumuta dolari foarte avantajos
in timp ce firma din Romania imprumuta Euro, apoi cele doua organizatii schimba intre ele atat sumele
imprumuturilor principale cat si platile pentru dobanz, doar intre ele, fara a antrena bancile creditoare in
contract. La scadenta capitalului de baza schimbul se va face din nou.
2 Structura patrimoniului intreprinderii (ACTIVUL si

PASIVUL)
Patrimoniul
Sub aspect juridic, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea DREPTURILOR si

OBLIGATIILOR in expresie baneasca apartinand unei persoane fizice sau juridice.
Sub aspect economic, patrimoniul poate fi definit ca reprezentand totalitatea valorilor corporale si
necorporale (ACTIVUL PATRIMONIAL), contabilizate sub forma de bunuri materiale,
nemateriale ori financiare, pe de o parte, si totalitatea surselor de finantare (PASIVUL
PATRIMONIAL) a acestora, pe de alta parte.
Contabilitatea este o metoda de reprezentare a patrimoniului, clasificat si inregistrat sistematic in conturi si sintetizat
in situatii financiare. Contabilitatea este limbajul universal al afacerilor utilizat pentru inregistrarea tranzactiilor
financiare si pentru comunicarea si evaluarea performantei economico-financiare. Daca pietele financiare ofera
informatii externe managementului financiar, contabilitatea este o sursa importanta de INFORMATII INTERNE
pentru managementul financiar.
Acesta sectiune acopera notiunile de baza care vor fi utilizate in continuare, elemente privind cea mai importanta
sursa de informatii financiare interne (sistemul contabil al intreprinderii):
elementele patrimoniului intreprinderii, semnificatia acestora si relatiile dintre ele,

pozitia economico-financiara a intreprinderii
performantele economico-financiare ale intreprinderii
analiza pozitiei si performantei prin intermediul indicatorilor financiari
ACTIVELE (en. ASSETS) = aspectul valoric al patrimoniului (resurse materiale si nemateriale) = ansamblul bunurilor
si valorilor economice aflate in patrimoniul unitatii
PASIVELE (en. LIABILITIES) = aspectul surselor de finantare al bunurilor si valorilor din activ = ansamblul
bunurilor si valorilor economice aflate in patrimoniul unitatii
Ecuatia echilibrului patrimonial
4 din 40 3/21/2015 11:59 AM

A = P (ACTIV = PASIV) - principiul dublei reprezentari

sau
A = CP + (Dp + Dt ) unde:
A - active, adica bunuri si valori economice

CP - capital propriu
Dp - datorii, obligatii fata de proprietari (asociati si
actionari)
Dt - datorii fata de terti
CAPITALUL PROPRIU = ACTIVE – DATORII (ceea ce ar

ramane unitatii patrimoniale daca ar achita datoriile)
CAPITAL SOCIAL = CONTRIBUTIILE ASOCIATILOR /
ACTIONARILOR (apartine acestora)
Principiul dublei reprezentari (inregistrari)
Acest principiu stipuleaza ca o tranzactie economica care

produce o modificare a unuia sau mai multor elemente aduce dupa sine o modificare cu acceasi suma a si asupra
altuia / altor elemente. De exemplu, cand materiile prime intra in procesul de fabricatie, scade stocul de materii prime
(element de activ) si in acelasi timp creste stocul de semifabricate (tot element de activ). Sau, in momentul platii unei
facturi catre un furnizor, scade disponibilul banesc (element de activ) si scade si datoria fata de furnizori (element de
pasiv).
Contul este un procedeu specific contabilitatii cu ajutorul caruia se pot urmari si inregistra, cronologic și sistematic,
atat existentele cat si modificarile activelor si pasivelor.
Debitul si creditul reprezinta cele doua structuri fundamentale ale contului, fara care nu s-ar putea aplica principiul
dublei reprezentari, asa cum activul si pasivul constituie cele doua structuri fundamentale ale bilantului contabil.
2.1 Activul patrimonial

ACTIVUL PATRIMONIAL (en. assets) cuprinde toate mijloacele economice ca avere concreta si drepturile de
creanta. (Avere = bunuri + drepturi + bani)
Activul patrimonial reprezinta o resursa controlata de intreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care
se asteapta beneficii economice viitoare.
Dupa durata de valorificare (utilizare), activele sunt grupate in:

mijloace economice (bunuri economice) cu durata de
functionare mare de 1 an, care se consuma in mod
treptat pe parcursul mai multor cicluri de productie (prin
uzura)
mijloace economice (bunuri economice) cu durata de
functionare mica si care se consuma dintr-o data. Ex:
materiile prime, care sunt reinnoite cu fiecare ciclu de
exploatare.
Dupa gradul de lichiditate activele sunt grupate in:
active cu lichiditate mica
active cu lichiditate mare
Lichiditatea reprezinta capacitatea elementelor de activ de a fi transformate in bani, in urma participarii acestora la
5 din 40 3/21/2015 11:59 AM

circuitul economic.
Aceste doua criterii de clasificare (durata de valorificare si lichiditatea) duc la impartirea activelor in doua mari
categorii:
ACTIVE IMOBILIZATE = Durata de utilizare mare + lichiditate mica

ACTIVE CIRCULANTE = Durata de utilizare mica + lichiditate mare
In contabilitatea intrepriderii activele sunt clasificate astfel:
2. ACTIVE CIRCULANTE: 3. ACTIVE DE REGULARIZARE * :

1. ACTIVE IMOBILIZATE:
Stocuri Cheltuieli in avans
Imobilizari
Creante Sume in curs de clarificare (de
necorporale
Investitii financiare pe termen activ)
Imobilizari corporale
scurt
Imobilizari financiare
Casa si conturi la banci
* Activele de regularizare sunt o categoire speciala, cu o pondere mai mica in totalul activelor si cu rol de reglare a
sumei totale a activelor.
2.1.1 Active imobilizate (imobilizari)

Activele imobilizate sau fixe sunt bunuri de folosinta indelungata cu urmatoarele caracteristici:
lichiditate mica
durata de folosinta mare in activitatea intreprinderii
participa la mai multe cicluri economice
isi transmit treptat valoarea asupra produselor nou obtinute recuperandu-si valoarea prin amortizare
(in general) si din provizioane de depreciere (accidental)
Trebuie sa indeplineasca cumulativ 2 conditii:
valoare mai mare decat un prag specificat in lege (in prezent 2500 lei)
durata de folosinta mai mare de 1 an de zile
In functie de natura lor activele imobilizate pot fi :
1. IMOBILIZARI NECORPORALE (investitii nemateriale)

2. IMOBILIZARI CORPORALE (investitii materiale, numite și mijloace fixe en. fixed assets)
3. IMOBILIZARI FINANCIARE (investitii de portofoliu)
IMOBILIZARILE NECORPORALE sunt active nemonetare, bunuri intangibile, fara suport material concretizate
in documente comerciale sau juridice care atesta drepturi ale societatii. Imobilizarile necorporale cuprind:
Cheltuielile de constituire sunt acele cheltuieli efectuate cu infiintarea, dezvoltarea si fuziunea societatilor
comerciale (cheltuieli de inmatriculare si inregistrare la Registrul Comertului, de prospectare a pieței, de
publicitate, cheltuieli cu emisiunea de actiuni etc.)
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt acele cheltuieli care au drept scop crearea de noi tehnologii, noi
produse, noi capacitati de productie sau imbunatatirea celor existente.
6 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Concesiunile sunt cheltuieli efectuate de agentii economici in scopul obtinerii dreptului de folosire si
exploatare a unui bun proprietatea statului (cladiri, terenuri, utilaje) pe o perioada determinata in schimbul unei
sume de bani numita redeventa. Persoana care ia in concesie un bun se numeste concesionar, iar cel care
cedeaza un bun se numeste concedent.
Brevetul este un act eliberat de o instituție competenta prin care i se recunoaste unei persoane dreptul de
proprietate asupra unei inventii, inovatii in vederea realizarii unui bun, a unei retete, a unei tehnologii etc.
Licenta reprezinta contractul (autorizatia) prin care posesorul unui brevet de inventie acorda dreptul unei
persoane fizice sau juridice de a folosi in intregime sau partial brevete contra unei sume de bani.
Marcile sunt semne distinctive care permit ca un produs sa se deosebeasca pe piata de alte produse similare si
se concretizeaza in: cuvinte, cifre, embleme (adidas), combinatii de culori (coca-cola) etc.
Know-how-ul (“a sti cum”) reprezinta totalitatea cunostințelor tehnice achiziționate de o intreprindere, in
legatura cu fabricarea unui produs sau aplicarea unei tehnologii, pe care societatea intelege sa le pastreze in
secret, pentru a le folosi ea insasi sau pentru a le transmite celor interesati, contra unei sume de bani
Fondul comercial (en. goodwill) reprezinta acele cheltuieli care sunt efectuate pentru mentinerea si dezvoltarea
potentialului de activitate al unui agent economic. Fondul comercial = costul de achizitie al activului (bunului)
- valoarea reala (justa) a activului. Apare la achizitionarea unei societati comerciale si este de fapt acea suma pe
care agentul economic este dispus sa o plateasca in plus la cumpararea unei intreprinderi pentru:
un vad comercial bun
clientela
reputatia firmei
pregatirea si competenta personalului
fidelitatea clientilor.
Alte imobilizari necorporale cuprind elemente de natura programelor informatice, cheltuieli cu descoperirea
rezervelor de substante minerale etc.
Avansuri si imobilizari necorporale in curs reprezinta sume acordate furnizorilor de imobilizari inaintea
cumpararilor de imobilizari necorporale. Imobilizarile necorporale in curs sunt acele active imobilizate care nu
au fost finalizate pana la sfarsitul exercitiului financiar.
IMOBILIZARILE CORPORALE (investitiile materiale) sunt denumite si imobilizari materiale sau active fixe
tangibile, fiind reprezentate de bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi.
Imobilizarile corporale cuprind terenuri si amenajari de terenuri, constructii, utilaje si instalatii de lucru, aparate de
masura si control, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier, aparatura birotica, avansuri si imobilizari
corporale in curs.
Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri. Terenurile pot fi evidentiate pe
urmatoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri pentru constructii, terenuri fara constructii, terenuri cu
zacaminte, etc.
Potrivit traditiei contabilitatii romanesti, imobilizarile corporale, cu exceptia terenurilor si amenajarilor de teren
formeaza o categorie distincta numita mijloace fixe.
Pentru ca un bun sa fie considerat mijloc fix, trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii:
Durata normala de utilizare mai mare de un an

Valoare de intrare mai mare decat limita minima stabilita de lege (in prezent 2500 lei)
Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in
antrepriza. Imobilizarile corporale in curs devin imobilizari finalizate dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in
functiune a acestora, dupa caz.
IMOBILIZARILE FINANCIARE sunt acele investitii financiare pe termen lung, sub forma titlurilor cumparate
(actiuni, obligatiuni), precum si imprumuturi acordate de catre societate altor societati, cu scopul de a obtine venituri
financiare sub forma de dividende si dobanzi. Ele cuprind:
7 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Titlurile de participare – reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni sau parti sociale in capitalul altor
societati, pe o perioada mai mare de 1 an si care permit unitatii detinatoare exercitarea controlui sau influente majore
in gestionarea societatilor la care detine actiuni precum si realizarea unui venit financiar sub forma de dividende.
Interesele de participare – aceste titluri sunt detinute in capitalul altor societati fara a exercita controlul sau influente
notabile, in schimbul unor venituri financiare sub forma de dividende.
Alte titluri imobilizate -sunt imprumuturi acordate pe termen lung altor societati pe baza unor contracte, fiind
purtatoare de dobanda. Alte categorii: garantii si cautiuni depuse de terti.
Creantele imobilizate - sunt imobilizari financiare sub forma drepturilor banesti determinate de acordarea de
imprumuturi pe termen lung sau mediu unitatilor la care intreprinderea detine titluri de participare. Sunt purtatoare de
dobanzi si pot fi :
creante din cadrul grupului

creante din afara grupului
Grupul reprezinta un lant de societati coordonate de societatea mama, celelalte societati numindu-se filiale.
2.1.1.1 Amortizarea si reevaluarea imobilizarilor

Amortizarea imobilizarilor
Imobilizarile isi pierd treptat o parte din valoarea de intrare ca urmare a folosirii lor (se depreciaza). Aceasta
depreciere se numeste uzura. Ea poate fi:
fizica constand in degradarea activului

morala constand in ramanerea in urma d.p.d.v. al performantelor
Amortizarea reprezinta recuperarea treptata a valorii de intrare a imobilizarilor prin trecerea ei pe

cheltuielile din exploatare.
NU se supun amortizarii terenurile fara amenajari (imobilizari corporale), imobilizarile
financiare si imobilizarile in curs de executie. Fondul comercial se poate amortiza pe toata durata
de utilizare a acestuia, dar nu poate sa depaseasca 20 de ani. Alte imobilizari necorporale pot si ele sa
fie amortizate dar nu mai mult de 5 ani.
Amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
Amortizarea imobilizarilor se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si
pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, in functie de:
valoarea de intrare (Vi)

durata de viata utila prevazuta (la mijloacele fixe, acesta este numita si durata normala de utilizare și este
specificata conform unui catalog de clasificare a mijloacelor fixe si duratelor normale de functionare), pentru
fiecare imobilizare in parte (D)
regimul de amortizare folosit
Valoarea ramasa (VR) a imobilizarii este valoarea ramasa de amortizat (Vi – suma amortizarilor lunare pana in
prezent)
Regimurile de amortizare recunoscute d.p.d.v. fiscal in Romania sunt:
amortizarea lineara consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a imobilizarilor pe toata durata de viata
utila, astfel: Amortizarea lunara = cota lineara x Vi , unde cota lineara = (1/ D) x 100
amortizarea degresiva presupune cote lunare de amortizare, calculate prin multiplicarea cotelor de normale de
amortizare lineara cu coeficientii prevazuti de lege, in functie de durata normala de utilizare, astfel:
1,5 - pentru D cuprinsa intre 2 - 5 ani, inclusiv
8 din 40 3/21/2015 11:59 AM

2 - pentru D cuprinsa intre 5 - 10 ani, inclusiv

3 - pentru D mai mare de 10 ani.
Astfel, Amortizarea degresiva = Cota lineara normala x Coeficient x VR. Amortizarea degresiva
scade in fiecare luna, pentru ca se calculeaza la valoarea ramasa (VR), și nu la valoarea de intrare
(Vi)
Amortizarea degresiva pentru anii urmatori de utilizare se calculeza prin aplicarea cotei de
amortizare degresiva la valoarea ramasa (valoarea net contabila), pana in anul de utilizare, in care
amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica, calculata pentru perioada de functionare
ramasa. Din anul in care amortizarea anuala este egala sau mai mica decat amortizarea liniara si
pana la expirarea duratei normale de functionare se aplica amortizarea anuala liniara, iar
amortizarea medie anuala liniara se determina prin impartirea valorii ramase de recuperat la
numarul de ani ramasi
amortizarea accelerata, presupune includerea in primul an de utilizare a unei cote de pana la 50% din Vi
urmand ca in in exercitiile urmatoare, amortizarea sa se calculeze dupa regimul amortizarii lineare, dupa
formula: Aa = Valoarea ramasa dupa primul an / Nr. de ani ramasi
Reevaluarea imobilizarilor
Imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii.
Reevaluarea reprezinta inlocuirea valorii contabile nete cu valoarea justa (reala), tinandu-se seama
de utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei.
Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati sau de
catre specialisti din cadrul unitatii cu pregatire tehnica in domeniu.
Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si
raportarea in situatiile financiare anuale simplificate a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate
la date diferite.
Asadar, daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate. O
clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei
persoane juridice (ex.: terenuri, cladiri, masini, echipamente etc.)
2.1.2 Active circulante

ACTIVELE CIRCULANTE sunt bunuri economice consumabile intr-o perioada mai scurta de un
an, necesare realizarii unui ciclu de exploatare, avand urmatoarele caracteristici:
participa la un singur ciclu economic

raman in unitate pe o perioada mai mica de un an
au lichiditate mare
se consuma si isi recupereaza valoarea dintr-o singura participare la circuitul economic
isi transmit integral valoarea asupra noului produs
se afla intr-o continua miscare valorica si isi modifica in permanenta forma
Din categoria activelor circulante fac parte:
1. STOCURI
9 din 40 3/21/2015 11:59 AM

2. CREANTE
3. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN
SCURT
4. CASA SI CONTURI LA BANCI
STOCURILE sunt bunuri materiale destinate pentru a fi

consumate, prelucrate sau vandute. Stocurile cuprind:
Materiile prime - constituie substanta principala care compune produsul finit (ex: faina pentru paine)
Materialele consumabile - participa indirect sau ajuta la procesul de fabricatie fara insa a se regasi in aceeasi
forma in produsul finit (ex: drojdia din paine)
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele bunuri care nu indeplinesc acumulativ cele 2 conditii
pentru a fi incluse la mijloace fixe (ex: unelte, scule, echipamente de protectie)
Productia in curs de executie (productia neterminata) - este productia care nu a parcurs toate fazele ciclului de
fabricatie
Semifabricatele sunt acele produse ale caror procese tehnologice au fost terminate intr-o sectie si urmeaza a fi
prelucrate in continuare in alte sectii sau se livreaza ca atare altor persoane fizice sau juridice (ex: foile pentru
prajituri)
Produsele finite sunt acele bunuri care au parcurs toate fazele procesului tehnologic si care sunt depozitate de
catre agentul economic in locuri special amenajate cu scopul de a fi vandute
Stocurile aflate la terti sunt stocurile trimise pentru a fi prelucrate sau pastrate la alte persoane fizice sau
juridice
Animale si pasari reprezinta animalele nascute, crescute si folosite pentru reproducere sau sacrificare
Marfurile sunt acele bunuri achizitionate sau obtinute din productie proprie cu scopul de a fi revandute in
aceeasi stare
Ambalajele sunt destinate protejarii produsului in timpul transportului, depozitarii sau vanzarii
CREANTELE sunt valori economice avansate temporar de catre titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau
juridice pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric (o suma de bani, o lucrare sau un serviciu). Din
categoria creantelor fac parte:
Creantele comerciale – reprezentate de:

Clientii reprezinta creante fata de terti, determinate de vanzarea de bunuri economice pe credit
comercial.
Efectele comerciale de primit sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atesta
creante, in cadrul relatiilor comerciale cu clientii.(ex: cambia sau cecul, bilet la ordin etc.) Fiind
negociabile, ele pot fi cedate, vandute sau transmise. Cambia (cecul) este un inscris prin care creditorul
(furnizorul) numit tragator obliga o alta persoana numita tras sa plateasca o anumita suma la o anumita
data si la locul indicat in cambie beneficiarului (furnizorului sau altei persoane desemnate de acesta).
Clientii incerti reprezinta creante fata de clientii rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu si care au
probleme de solvabilitate (nu pot sa-si onoreze toate obligatiile la scadenta).
Avansurile acordate furnizorilor (furnizori-debitori) sunt acele creante generate de acordarea unor
sume de bani furnizorilor inainte de livrarea marfurilor, de executarea serviciilor sau lucrarilor.
Creante in cadrul grupului - reprezinta creante ale unei societati din cadrul grupului, asupra altei societati din
cadrul grupului, privind sumele de incasat care anterior au fost acordate sub forma de ajutoare .
Alte creante:
Creante salariale - se refera la creantele unitatii economice asupra personalului datorita avansurilor
acordate acestuia
Creante sociale - sunt creante generate de relatiile de decontare cu asigurarile sociale, fondul de șomaj
etc.
Creante fiscale - se refera la acele sume de bani pe care unitatea urmeaza sa le recupereze de la bugetul
de stat (ex: TVA de recuperat)
Creante privind capitalul – reprezinta drepturile de creanta asupra actionarilor sau asociatilor care au
10 din 40 3/21/2015 11:59 AM

subscris la capitalul social si care nu au varsat (depus) inca aportul

Debitori diversi – reprezinta creante determinate de vanzarea actiunilor si obligatiunilor, de vanzarea
activelor imobilizate, garantiile depuse, reclamatii, pagube materiale etc.
INVESTITIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT - reprezinta investitii de valoare mica si pe termen scurt in
titluri de plasament, actiuni proprii si alte investitii financiare. Acestea sunt:
Titlurile de plasament numite si investitii temporare ori plasamente pe termen scurt, sunt acele actiuni sau
obligatiuni negociabile, achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt (intreprinderea nu are
intentia sa le pastreze pe o perioada mai mare de 1 an).
Actiunile proprii sunt acțiunile rascumparate temporar in vederea micșorarii capitalului social prin anularea
lor sau in vederea atribuirii lor salariaților societații.
Titlurile de participare detinute la societati in cadrul grupului si din afara grupului sunt acele titluri detinute la
societati in cadrul grupului sau din afara grupului pe o perioada mai mica de 1 an.
Alte investitii financiare cuprind actiuni cotate sau necotate la bursa, obligatiuni cotate sau necotate la bursa,
bonuri de tezaur pe termen scurt etc.
CASA SI CONTURI LA BANCI - din aceasta categorie fac parte:
Conturile la banci (operatii prin viramente, fara numerar) se refera la lichiditati sub forma de depozitele
curente sau de disponibil de la banca, sau sume in curs de decontare (sume pregatite sau rezervate pentru
decontari, schimburi valutare)
Depozitele la banca se mai numesc disponibilitati in conturile de la banca si pot functiona la vedere sau la
termen
Casa reprezinta totalitatea lichiditatilor monetare curente si a altor valori sub forma de timbre fiscale si postale,
bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorii
Acreditivele reprezinta disponibilitatile banesti ale intreprinderii, virate intr-un cont distinct la dispozitia unei
terte persoane (furnizor), la banca la care isi are acesta deschis contul destinat achitarii obligatiilor, pe masura
livrarii de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii
Avansurile de trezorerie reprezinta sume virate la banci sau sume in numerar puse la dispozitia angajaților,
sau tertilor, in vederea efectuarii unor plati in numele intreprinderii
2.1.3 Active de regularizare (cheltuieli in avans)

ACTIVELE DE REGULARIZARE sunt o consecinta a repartizarii chelltuielilor In timp, astfel
incat sa se ataseze unui exercitiu determinat toate cheltuielile si toate veniturile care il vizeaza efectiv
(PRINCIPIUL INDEPENDENTEI EXERCITIULUI).
Din cadrul activelor de regularizare fac parte:
cheltuieli inregistrate in avans sunt cheltuielile efectuate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau
exercitiile urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans. Ex: chiriile, abonamentele
platite anticipat
decontari din operatii in curs de clarificare (solduri debitoare) sumelor in curs de clarificare, ce nu pot fi
inregistrate pe cheltuieli, sau alte conturi in mod direct, fiind necesare cercetari si lamuriri suplimentare
2.2 Pasivul patrimonial

PASIVUL PATRIMONIAL (en. liabilities) reprezinta obligatiile patrimoniale, respectiv sursele de
11 din 40 3/21/2015 11:59 AM

finantare a activului.
Clasificarea pasivelor se face in functie de:
provenienta surselor de finantare

exigibilitate
Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de

decontare, scadenta (mai mic sau mai mare de 1 an).
1. In functie de provenienta, pasivele pot fi:
surse proprii de finantare (capitalul propriu) reflecta drepturile actionarilor asupra patrimoniului
surse atrase (capitalul strain, imprumutat) reflecta obligatiile unitatii patrimoniale fata de terti
2. In functie de exigibilitate, pasivele se grupeaza in:
capital temporar, respectiv datorii pe termen scurt sau curente (care trebuie platite intr-o perioada mai mica de
1 an)
capitalul permanent, care reprezinta surse de finantare utilizate de o intreprindere pe o perioada mai mare de 1
an si cuprinde:
- capitalurile proprii
- provizioane pentru riscuri si cheltuieli
- datorii pe termen lung (mai mare de 1 an)
Structura pasivului patrimonial este urmatoarea:
1. CAPITAL SI REZERVE (CAPITALURI PROPRII)

2. DATORII
3. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
4. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE (VENITURI IN AVANS)
2.2.1 Capital si rezerve (capitaluri proprii)

Capitalurile proprii apartin de drept proprietarilor si corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in
circuitul patrimonial al intreprinderii.
In structura capitalului propriu se includ:
1. Capitalul social
2. Prime legate de capital
3. Rezerve din reevaluare
4. Rezerve
5. Rezultatul reportat
6. Rezultatul exercitiului
12 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Capitalul social reprezinta valoarea aporturilor asociatilor la infiintarea unitatii patrimoniale sau la dezvoltarea
acesteia.
Capitalul social se formeaza la inceputul activitatii agentilor economici prin aducerea aportului in numerar sau in
natura (cladiri, utilaje, etc.), se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se
lichideaza la incetarea existentei unitatii.
Capitalul este constituit din actiuni sau parti sociale, de valoare egala, numita valoare nominala.
CS = VN x Nr. de actiuni (parti sociale)
Valoarea nominala este valoarea actiunilor sau partilor sociale stabilita prin actul constitutiv. Detinatorul actiunilor se
numeste actionar. Actionarii primesc anual o cota-parte din profitul obtinut la sfarsitul anului de societate sub forma
de dividende.
Valoarea neta contabila a unei actiuni = (activul net – datorii)/nr. actiuni = (valoare contabila active – amortizari –
datorii) )/nr. actiuni
Capitalul social se clasifica in:
capital subscris este capitalul angajat (promis) pentru constituirea societatii

capital subscris varsat capitalul care a fost aportat, pus la dispozitia unitatii
capital subscris nevarsat nedepus conform angajamentului asumat la infiintarea societatii (diferenta dintre
capitalul subscris si capitalul subscris varsat)
Primele legate de capital sunt determinate de operatiunile de crestere a capitalului prin noi aporturi sau prin
fuziuni. Prin cresterea capitalului, pretul noilor actiuni poate fi mai mare decat valoarea lor nominala, iar diferenta
dintre ele se numește prima de emisiune.
Ex: La infiintare o societate comerciala are un capital social de 10.000 lei, divizat in 1.000 de actiuni. Dupa o
perioada, se emit 10.000 de actiuni la pretul de emisiune de 1,5 lei/actiune.
Capital social 10.000

Valoarea nominala = ---------------------------- = ----------- = 1 leu/actiune
Nr. de actiuni 1.000
Prima de emisiune = Pretul de emisiune – Valoarea nominala = 1,5 - 1= 0,5 lei/actiune
La fel se calculeaza: prima de fuziune, prima de aport, prima de conversie a obligatiunilor in actiuni etc.
Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul de valoare creat din reevaluarea imobilizarilor corporale si
financiare, rezultand o valoare actuala mai mare sau mai mica decat valoarea contabila de intrare in patrimoniu.
Ex: O cladire are valoarea de intrare de 100.000 lei. In urma reevaluarii, se stabileste valoarea cladirii la 110.000 lei,
deci rezerva din reevaluare este 10.000 lei.
Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului, pentru atunci cand activitatea intreprinderii se incheie cu
pierderi, precum si in scopul majorarii capitalului social, astfel:
rezerva legala - este deductibila in proportie de 5% din profitul brut pana atinge 20% din capitalul social, este
obligatorie fiind destinata protejarii capitalului social pentru situatia in care exercitiul financiar se incheie
cu pierderi
rezerva pentru actiuni proprii - se constituie din profitul net si este destinata cheltuielilor facute cu ocazia
emisiunii de actiuni
rezerva statutara sau contractuala - se constituie din profitul net pentru un scop declarat in statutul de
societate
alte rezerve - sunt constituite din profitul net, dar si din alte surse, fiind destinate majorarii de capital
social sau acoperirii unor pierderi (conform Hotararii A.G.A.)
13 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Rezultatul reportat reprezinta profitul acumulat obținut in anii precedenti si care nu a fost repartizat pe
destinatii legale sau pierderea obtinuta in anii anteriori care nu a fost acoperita.
Rezultatul exercitiului se stabileste prin compararea veniturilor (V) cu cheltuielile (Ch)

± R= V-Ch + profit
- pierdere
2.2.2 Datorii
Datoriile sunt resurse straine atrase de la terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un
echivalent valoric. Stingerea datoriilor se poate face prin: plata din disponibilul de la banca, prestarea
de servicii, schimbul altor active, inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie etc.
Clasificarea datoriilor se face in functie de scadenta si dupa destinatie. Scadenta reprezinta termenul
de restituire a datoriilor, respectiv exigibilitatea.
1. In functie de scadenta, datoriile pot fi:
pe termen scurt ( < 1 an)

pe termen mediu (> 1 an)
Clasificarea datoriilor dupa scadenta permite aprecierea gradului de solvabilitate a firmei (capacitatea firmei de a-si
respecta angajamentele de plata asumate).
( 1 ) Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli +
Venituri in avans ( > 1 an )
( 2 ) Capital total = Total Pasiv = Capital permanent + Datorii pe termen scurt
2. In functie de destinatie, datoriile pot fi:
Datorii financiare
Datorii comerciale
Datorii salariale
Datorii sociale
Datorii fiscale
Datorii fata de actionari sau asociati
Creditori diversi
Datoriile financiare sunt valori banesti primite de la institutiile de credit si de la obligatari. Obligatarul este
detinatorul unui document (obligatiune) care atesta dreptul proprietarului lui (obligatarului) de a primi suma varsata
in contul achitarii obligatiunii impreuna cu dobanda. Obligatarii apar in calitate de creditori ai societatii. Toti
actionarii si obligatarii sunt evidentiati in Registrul Actionarilor / Obligatarilor. Spre deosebire de actionari,
obligatarii nu pot lua decizii in cadrul firmei, deoarece nu au drept de vot. Datoriile financiare pot fi:
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (imprumuturi obligatare) sunt imprumuturi interne sau externe
divizate in parti egale, numite obligatiuni. Obligatiunile se rascumpara la scadenta. La societatile pe actiuni
valoarea obligatiunilor emise nu poate depasi 3/4 din capitalul varsat
Credite bancare sunt sume contractate de la banci pentru acoperirea unor necesitati financiare temporare.
Creditele sunt purtatoare de dobanda, se restituie la scadenta, ele putand fi acordate pe termen scurt, mediu sau
lung
Datorii comerciale - aceste datorii se creeaza in cadrul relatiilor comerciale de decontare cu furnizorii pentru
aprovizionari de bunuri economice sub urmatoarele forme:
14 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti-creditori) – sume incasate inainte de efectuarea livrarilor de
bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii de la clienti
Furnizorii desemneaza datoriile din aprovizionari de bunuri sau de lucrari si servicii primite (conform facturii)
care s-au cumparat pe credit comercial, plata facandu–se ulterior prin instrumente de decontare obisnuite
Efectele de plata (efecte de comert de platit) reprezinta datoriile pe credit a caror stingere se face pe baza
efectelor comerciale : cambia (cec), biletul la ordin.
Datoriile salariale sunt reprezentate de datoriile agentilor economici fata de salariati pentru salariile aferente muncii
prestate de acestia, ajutoare materiale, salarii neridicate etc.
Datoriile sociale sunt obligatii ale agentului economic fata de bugetul asigurarilor sociale de stat privind:
contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS)

contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (CASS)
contributia unitatii la fondul de somaj
La acestea se adauga si retinerile pe Statul se plata de la salariati pentru :
pensia suplimentara
fondul de somaj
fondul de sanatate etc.
Datoriile fiscale reprezinta datorii fata de bugetul de stat si alte organisme publice, de exemplu:
impozitul pe profit – datorat pentru profitul realizat: Impozitul = 16 % x Profitul impozabil.

taxa pe valoarea adaugata ( T.V.A.) - este un impozit pe consum: T.V.A. de plata la bugetul de stat = T.V.A.
colectata – T.V.A. deductibila
unde:
* T.V.A deductibila – se plateste vanzatorului de catre agentul economic cumparator, odata cu plata facturilor
de aprovizionare
* T.V.A. colectata – se incaseaza de catre agentul economic odata cu incasarea facturilor sau numerarului din
vanzari.
accizele – taxa speciala de consum pentru cafea, alcool, tigari, benzina, motorina, produsele de lux ;
impozitul pe salarii etc.
Datoriile fata de actionari sau asociati se refera la capitalul de rambursat, dividende de plata etc.
Creditorii diversi cuprind alte datorii diverse fata de terti, din afara intreprinderii, cum ar fi cele privind
achizitionarea titlurilor de plasament (actiuni, obligatiuni), sume incasate si necuvenite etc.
2.2.3 Provizioane
Provizioanele reprezinta rezerve (provizii) create in scopul acoperirii unor pierderi cauzate de riscuri
si incertitudine in activitatea intreprinderii. Astfel, cresterile de preturi, ale ratelor dobanzilor,
schimbarea cursului valutar, aparitia unor clienti falimentari si altele pot crea goluri care vor fi
acoperite din aceste provizii.
In functie de natura lor sunt:
Provizioane reglementate
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Provizioane pentru deprecieri
15 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Provizioanele reglementate sunt facultative (create in virtutea unor reglementari legale) fiind destinate acoperirii
pierderilor cauzate de cresterea ratei dobanzilor la imprumuturi, fluctuatiile de schimb valutar, cresterea preturilor,
amortizarile derogatorii (ex. diferența dintre amortizarea degresiva si amortizarea lineara)
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt sume retinute din profit in scopul de a acoperi pierderi probabile sau
incerte in perioadele urmatoare, dar nedeterminate ca marime. Aceste provizioane sunt constituite la sfarsitul
exercitiului pe seama cheltuielilor pentru pierderi probabile din litigii, amenzi, penalizari, pentru cheltuieli
previzibile in exercitiile viitoare (pentru activitatea de service in perioada de garantie, reparatii capitale, revizii, etc.)
Provizioanele pentru deprecieri sunt acele provizii constituite pentru acoperirea pierderilor posibile din deprecieri
reversibile ale bunurilor (exemplul imobilizarilor)
2.2.4 Pasive de regularizare (venituri in avans)

Pasivele de regularizare si asimilate apar din necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiului curent de alte
pasive aferente altor exercitii financiare
veniturile inregistrate in avans sunt veniturile incasate in exercitiul financiar curent, dar care privesc
perioadele sau exercitiile urmatoare. (Ex. incasarea anticipata a chiriilor, abonamentelor )
subventiile pentru investitii sunt sume de bani obtinute cu titlu gratuit (nerambursabile si nepurtatoare de
dobanda) de la bugetul statului sau din alte surse, in scopul procurarii de imobilizari sau pentru acoperirea unor
cheltuieli de natura inventiilor.
3 Performanta intreprinderii (VENITURI si

CHELTUIELI)
Performanta intreprinderii se exprima prin rezultatele acesteia, respectiv profit sau pierdere, care sunt calculate prin
diferenta intre venituri si cheltuieli.
Rezultatul brut = Venituri totale - Cheltuieli totale
(daca rezultatul este pozitiv se numeste profit, daca este negativ se numeste pierdere)
Rezultatul exercitiului, respectiv profitul sau pierderea, se stabileste lunar, cumulat de la inceputul anului, ca diferenta
intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor.
Desigur, rezultatul brut este un indicator important al performantei firmei, dar statul taxeaza aceste rezultate. Taxarea
se face trimestrial (se fac plati anticipate in functie de rezultatul fiecarui trimestru), iar la sfarsitul anului se face
taxarea finala (regularizarea). La ora actuala exista mai multe variante de taxare a rezultatelor activitatilor economice,
in functie de marimea sau tipul entitatii careia i se aplica, dintre care se mentioneaza:
Impozitul pe profit este aplicat intreprinderilor in cotade 16%, aplicata asupra profitului impozabil. Profitul
impozabil reprezinta
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor - aplicat in cota de 3% asupra veniturilor, deci indiferent daca
firma obtine profit sau pierdere. Microintreprinderea este o companie care indeplineste cumulativ urmatoarele
conditii:
este persoana juridica romana
are o cifra de afaceri mai mica de 100.000 EUR
are cel mult 9 salariati
realizeaza venituri din diferite activitati altele decat cele din domeniul bancar, asigurari si reasigurari,
piata de capital, jocuri de noroc sau consultanta si management
16 din 40 3/21/2015 11:59 AM

printre detinatorii capitalului social nu trebuie sa fie statul sau autoritati locale
Impozit pe veniturile persoanelor fizice autorizate - PFA (pe baza normelor de venit) - norma de venit
reprezinta o suma fixa stabilita anual de catre directia generala a finantelor publice judeteana, in functie de
specificul activitatii si de zona in care isi desfasoara activitatea.
Profit net = Profit brut - Profit impozabil x Cota de impozitare
Profit impozabil = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Rezerve - Pierdere
fiscala reportata
Bugetul de venituri si cheltuieli este un instrument

de planificare pe termen scurt (de obicei se
intocmeste defalcat pe trimestre, pentru un an
intreg), pentru alocarea resurselor la nivelul intregii
intreprinderi, care furnizeaza informatii pentru a
sprijini si a imbunatati deciziile de management pe
tot parcursul anului, prin utilizarea comparatiilor
periodice dintre realizari si buget. Bugetele vizeaza
previziunea veniturilor care se vor obtine si alocarile
de cheltuieli pe centre de venituri si cheltuieli,
respectiv o defalcare a veniturilor si cheltuielilor pe
sectoare de activitate, departamente, proiecte,
produse etc.
Avantajele intocmirii bugetelor de venituri si cheltuieli sunt:
Estimarea volumului de productie/vanzari servicii necesar pentru atingerea tintelor propuse

Estimarea necesarului de resurse materiale si umane
Veniturile si cheltuielile estimative pentru perioada de buget
Previziuni financiare:
Bilant
Cont de Profit si Pierdere
Fluxuri de numerar
Comunicarea tintelor la nivel individual/ierarhic
3.1 Veniturile
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub forma de intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza
in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
In general veniturile reprezinta valorificarea productiei stocate si/sau livrate. Pot fi identificate cel
putin patru momente sau etape in legatura cu procesul de obţinere a veniturilor:
Obtinerea productiei fabricate in cadrul obiectului principal de activitate al unei intreprinderi productive. In
acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei obtinute se face la costuri efective de productie.
Livrarea (facturarea) productiei fabricate sau a marfurilor depozitate, care constituie momentul transferului
dreptului de proprietate de la producator (vanzator) catre client (cumparator). In acest moment al ciclului
economic, evaluarea productiei vandute se face la preturi de vanzare, inclusiv TVA – acolo unde este cazul.
Veniturile din vanzare se constituie pentru producator (vanzator) la nivelul pretului negociat de vanzare fara
eventuala Taxa pe Valoarea Adaugata.
17 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Incorporarea (includerea) in veniturile curente ale perioadei (luna) a unor sume reprezentand venituri care au
fost estimate ca probabile in perioadele anterioare, dar care au devenit certe in luna curenta. Este vorba de
venituri constatate in avans scadente si/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri si
cheltuieli, ramase fara obiect.
Incasarea unor sume de bani, ca urmare a facturarii de produse, lucrari, prestatii si servicii care fac obiectul
curent de activitate al intreprinderii.
Veniturile se inregistreaza in contabilitate in momentul obtinerii productiei, livrarii (facurarii) sau al

incorporarii, indiferent de momentul incasarii.
Criterii de clasificare a veniturilor:
1. Dupa natura activitatilor care le genereaza in raport cu activitatea de baza:

Venituri de exploatare = veniturile obtinute de o companie in cursul activitatii sale; se mai numesc si
venituri din activitatea de baza
Venituri financiare = veniturile obtinute de o companie din activitati care au legatura cu deciziile legate
de finantare, investitii, expunerea la fluctuatiile de curs valutar sau provizioanele constituite.
Venituri extraordinare (exceptionale) = venituri rezultate din evenimente sau tranzactii ce nu sunt
asteptate sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.
2. Dupa natura tranzactiilor: venituri din vanzarea bunurilor, venituri din prestarea de servicii, venituri din
variaţia stocurilor, venituri din dobanzi etc.
Prin combinarea celor 2 criterii rezulta o structura detaliata, astfel:
Veniturile din exploatare sunt veniturile obtinute de o companie in cursul activitatii sale; se mai numesc si venituri
din activitatea de baza. Pentru o companie de productie, veniturile din exploatare vor fi cele obtinute in legatura cu
produsele vandute, iar pentru institutiile bancare ele se calculeaza insumand veniturile din dobanzi si cele din
comisioane.
Pentru societatile nebancare, veniturile din exploatare se compun din cifra de afaceri neta (vanzari – discounturi), la
care se adauga soldul variatiei stocurilor de produse finite si a productiei in curs, productia capitalizata si alte venituri
din exploatare.
Veniturile din exploatare cuprind:
Venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate

Venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) dintre valoarea la cost de productie
efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale
produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Variatia stocurilor
de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie
pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul
stocurilor
Venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea
insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale
Venituri din provizioane si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare anulate
Venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru
acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care
beneficiaza unitatea
Alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare
Veniturile financiare sunt obtinute de unitate din activitati care au legatura cu deciziile legate de finantare, investitii,
expunerea la fluctuatiile de curs valutar sau provizioanele constituite.
18 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Veniturile financiare cuprind:
Venituri din participatii, alte imobilizari si creante imobilizate: (in general dividendele incasate ca urmare a
detinerii de titluri imobilizate, dobanzile aferente creantelor imobilizate.
Venituri din titluri de plasament: sunt cele rezultate din vanzarea titlurilor detinute ca investitii pe termen scurt,
numai in cazul in care vanzarea se face la un pret mai mare decat costul de achizitie.
Venituri din diferente de curs valutar: sunt venituri obtinute din diferente favorabile de curs valutar rezultate fie
in urma lichidarii imprumuturilor si datoriilor in valuta, fie in urma fructificarii disponibilitatilor in valuta aflate
in depozite bancare, in casierie etc.
Venituri din dobanzi: reprezinta dobanzile primite pentru disponibilitatile din conturi bancare si imprumuturile
acordate.
Alte venituri financiare: cuprind reduceri (sconturi) obtinute de la furnizori si creditori, alte venituri financiare
decat cele mai sus-mentionate.
Venituri din provizioane: sunt veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor (provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor financiare, provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament.
Veniturile extraordinare (exceptionale) sunt rezultate din evenimente sau tranzactii ce nu sunt asteptate sa se repete
intr-un mod frecvent sau regulat.
Veniturile extraordinare provin din:
Venituri exceptionale din operatii de gestiune, in acest caz fiind vorba de operatiuni cu caracter exceptional ce
se refera la activitatea de exploatare a intreprinderii (exemplu: primirea de donatii de active circulante, venituri
din despagubiri si penalitati sau alte venituri exceptionale din operatii de gestiune)
Venituri exceptionale din operatii de capital - acestea se refera la veniturile obtinute din vanzarea activelor
imobilizate, exclusiv TVA, subventiile pentru investitii virate la rezultatul exercitiului.
Venituri exceptionale din provizioane - reprezinta venituri extraordinare din anularea sau diminuarea
provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli cu caracter exceptional, venituri din provizioane pentru depreciere sau
provizioane reglementate.
3.2 Cheltuielile
Realizarea obiectului de activitate al oricarei intreprinderi, in esenta generator de venituri, reclama importante eforturi
materiale, de munca si banesti concretizate, de regula, in cheltuieli.
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor, care se
concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora
catre actionari.
In general cheltuielile reprezinta expresia valorica a operatiilor economice referitoare la cumpararea si
utilizarea bunurilor economice.
Exista mai multe etape ale procesului aferent unei cheltuieli: angajarea, consumul, incorporarea, plata.
Angajarea unei cheltuieli intervine in momentul receptiei bunurilor sau cumpararii de elemente nestocabile,
lucrari, utilitati si servicii destinate productiei, cu ocazia nasterii datoriei fata de furnizori.
Consumul / iesirea din patrimoniu a bunurilor stocabile, survenita in activitatea curenta de exploatare, cum ar
fi de exemplu consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare sau iesirea marfurilor vandute etc.
Incorporarea reprezinta includerea in cheltuielile curente ale perioadei contabile (luna) a unor sume
reprezentand deprecieri economice ireversibile (amortizarile imobilizarilor), deprecierile economice probabil
reversibile (provizioanele pentru deprecierea activelor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli).
Plata reprezinta stingerea obligaţiei fata de furnizor.
19 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate in momentul consumului / iesirii din patrimoniu sau al

incorporarii, indiferent de momentul angajarii sau platii.
Criterii de clasificare a cheltuielilor:
1. Dupa natura activitatilor care le genereaza in raport cu activitatea de baza

Cheltuieli de exploatare = reflectarea in contabilitate a costurilor ca urmare a derularii activitatilor
conform obiectului sau de activitate
Cheltuieli financiare = acele cheltuieli suportate de o companie in legatura cu deciziile de finantare, de
investire, expunerea la fluctuatiile cursului valutar sau provizioane
Cheltuieli extraordinare (exceptionale) = reprezinta cheltuieli generate de situatii care au o frecventa
redusa in cursul activitatii si/sau care se datoreaza unor situatii neobisnuite.
2. Dupa natura resurselor consumate: cheltuieli cu materii prime, salarii, amortizari etc.
Prin combinarea celor 2 criterii rezulta o structura detaliata, astfel:
Cheltuielile de exploatare = reflectarea in contabilitate a costurilor ca urmare a derularii activitatilor conform

obiectului sau de activitate. In acesta categorie intra:
Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de inventar, costul de
achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate;
valoarea animalelor si pasarilor vandute vii sau sacrificate, costul marfurilor si al ambalajelor vandute.
Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti: cheltuieli de intretinere si reparatii, cheltuieli cu
redeventele, locatiile de gestiune si chiriile, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu studiile si
cercetarile; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori): comisioane si onorarii, cheltuieli de
protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane, cheltuieli cu deplasari detasari si
transferuri, cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, cheltuieli cu serviciile bancare si altele.
Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala precum si alte
cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridica.
Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare care se refera
la cheltuielile de exploatare cu amortizarile, cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli, respectiv cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru deprecieri
Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creante si debitori diversi, cheltuieli cu despagubirile, amenzile si
penalitatile suportate de persoana juridica, donatii si alte cheltuieli similare precum si cheltuielile privind
activele cedate si alte operatii de capital etc.
Cheltuielile financiare = cheltuieli suportate de unitate in legatura cu deciziile de finantare, de investire, expunerea
la fluctuatiile cursului valutar sau provizioane. Cheltuieli financiare cuprind:
cheltuieli reprezentand pierderi din creante legate de participatii

cheltuieli privind investitiile financiare cedate
cheltuieli cu diferentele de curs valutar nefavorabile
cheltuieli cu dobanzile privind exercitiul financiar in curs
cheltuieli cu sconturile acordate clientilor
cheltuieli reprezentand pierderi din creante de natura financiara si altele
Cheltuielile extraordinare = aceasta categorie cuprinde toate cheltuielile care, prin continutul si natura economica,
au caracter pur intamplator, fara legatura directa cu activitatea curenta, normala a intreprinderii.
Se refera la:
operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, perisabilitati si lipsuri de inventar, donatii şi subventii acordate,
inclusiv prelevarile si donatiile facute in scopuri umanitare, precum si pentru sprijinirea activitatilor sociale,
culturale şi sportive, pierderi din debitori diversi)
la operatii de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli extraordinare)
20 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Cheltuielile cu impozitul pe profit = se calculeaza dupa calculul profitului impozabil, prin aplicarea cotei de impozit
stabilita prin lege (16%) = Pi x cota impozit. Profitul impozabil se calculeaza astfel:
Pi = V - C - Vn + Cn – Pf
Pi = profit impozabil
V= venituri totale
C - cheltuieli totale
Vn - venituri neimpozabile (scutite)
Cn - cheltuilei nedeductibile (neacceptate de codul fiscal pentru a fi deduse, scazute)
Pf - pierdere fiscala reportata
Exemple de venituri neimpozabile:
veniturile din dividendele primite de o societate romaneasca de la o alta societate romaneasca

veniturile din dividendele primite de o societate romaneasca de la o filiala dintr-un stat membru UE, daca
societatea romaneasca detine minim 10% din actiunile filialei pentru o perioada neintrerupta de minim 2 ani,
care se incheie la data platii dividendelor
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere
Exemple de cheltuieli integral nedeductibile:
21 din 40 3/21/2015 11:59 AM

cheltuielile cu impozitul pe profit, intrucat se aplica la final, dupa calculul profitului brut impozabil
dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile şi penalitaţile de intarziere datorate instituţiilor
publice
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea
adaugata aferenta
cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ
cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative
pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea
neacoperita de provizion
cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al
carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat
Exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata:
Cheltuielile cu dobanzile si din diferente de curs valutar, limitate in functie de nivelul dobanzii, respeciv nivelul
gradului de indatorare
Cheltuiala cu amortizarile, pentru mijloacele fixe care indeplinesc definitia din Codul Fiscal, potrivit metodelor
de amortizare admise si pe o perioada ce va fi aleasa din Catalogul mijloacelor fixe
Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita a 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de
protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit
Cheltuieli de sponsorizare si mecenat (maxim 3 la mie din cifra de afaceri şi maxim 20% din profit)
Diurna pentru deplasarile in tara si in strainatate este deductibila pana la limita de 2,5 ori valoarea plafonului
stabilit pentru institutiile publice
Cheltuielile sociale sunt deductibile pana la limita de 2% din cheltuielile cu salariile
Primele de asigurari de sanatate sunt deductibile pentru angajator in limita sumei de 250 Euro pe an de
persoana iar pentru pensiile private in limita sumei de 400 Euro pe an de persoana
Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor folosite de persoane cu functii de
conducere si de administrare ale persoanei juridice, sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism
aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii
22 din 40 3/21/2015 11:59 AM

4 Analiza situatiilor financiare anuale

Situatiile financiare anuale sunt documente de sinteza financiar-contabila intocmite de agentii
economici si institutiile publice, prin care se centralizeaza elementele componente ale patrimoniului si
modificarile acestora (tranzactiile economice), in mod sistematic si unitar, pentru un exercitiu
financiar (de obicei egal cu anul calendaristic).
Situatiile financiare ofera informatii cu privire la:
pozitia financiara a companiei (bilantul)

performanta acesteia (contul de profit si pierdere)
estimarea disponibilului de numerar si cont bancar (fluxurile de numerar sau de trezorerie)
Aceste informatii devin utile pentru diversi utilizatori in fundamentarea deciziilor referitoare la:
achizitionarea sau vinderea participatiilor detinute in compania respectiva

numirea sau inlocuirea unor persoane din organismele de conducere
Situatiile financiare contin informatii cu privire la :
Activele
Pasivele
Capitalul propriu
Veniturile, cheltuielile, castigurile si pierderile
Fluxurile de numerar
Situatiile financiare anuale sunt obligatorii pentru urmatoarele tipuri de unitati patrimoniale:
Institutiile reglementate si supravegheate de CNVM, societatile de asigurare, asigurare-reasigurare si brokerii

de asigurare, institutii de credit intocmesc situatiile financiare in conformitate cu reglementarile contabile
specifice acestora
Institutiile de credit intocmesc si un set distinct de situatii financiare conforme cu Standardele Internationale de
Raportare Financiara (IFRS), pentru necesitati proprii de informare ale utilizatorilor (OMFP nr. 907/2005
privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara)
Firmele - persoane juridice care aplica reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin
OMFP nr. 1752/2005 (inlocuit incepand cu 01.01.2010 de Ordinul nr. 3055 din 29/10/2009 - M. Of. Nr. 766
din 10/11/2009), intocmesc situatiile financiare in structura si formatul prevazute in aceste reglementari
UTILIZATORII situatiilor financiare anuale sunt:
Investitorii
Angajatii
Creditorii
Furnizorii
Clientii
Institutiile statului si alte autoritati
Publicul
CARACTERISTICILE calitative ale situatiilor financiare anuale:
Inteligibilitatea
23 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Relevanta
Credibilitatea
Comparabilitatea
Componenta situatiilor financiare individuale:
Situatii financiare anuale (dezvoltate) – intreprinderi mari

Situatii financiare anuale simplificate – IMM
Criteriile de marime, care trebuie indeplinite (minim 2 cumulativ din cele 3 de mai jos), in decurs de doi ani
consecutivi, pentru ca o intreprindere sa fie considerata mare, si ca atare sa intocmeasca situatii financiare dezvoltate,
sunt:
Total active > 3.650.000 EUR (Total active = active imobilizate, active circulante si cheltuieli in avans)
Cifra de afaceri neta > 7.300.000 EUR (Cifra de afaceri neta = totalul sumelor rezultate din vanzarea de
produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor
comerciale* si a taxei pe valoare adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
Numarul mediu de salariati > 50
* Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate și se practica asupra prețului de vanzare
b) remizele – se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferențial
c) risturnele – sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu același terț, in decursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
Situatiile financiare anuale (dezvoltate)
Persoanele juridice care la data bilantului depasesc in doua exercitii financiare consecutive* limitele a doua dintre
criteriile de marime expuse anterior intocmesc situatii financiare anuale dezvoltate care cuprind:
bilant dezvoltat (cod 10)

cont de profit si pierdere (cod 20)
situatia modificarilor capitalului propriu
situatia fluxurilor de trezorerie
note explicative la situatiile financiare anuale
Sunt anexate si formularele:
date informative (cod 30)

situatia activelor imobilizate (cod 40)
* exercitiul financiar precedent celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale si exercitiul financiar curent pentru care se intocmesc situatiile
financiare anuale
Societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, asa cum
aceasta este definita de legislatia in vigoare privind piata de capital, intocmesc situatii financiare dezvoltate, care
cuprind cele cinci componente de mai sus, chiar daca nu depasesc limitele a doua din cele trei criterii de marime
prevazute de reglementari.
24 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Situatiile financiare anuale simplificate
Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime intocmesc situatii
financiare anuale simplificate care cuprind:
bilant prescurtat (cod 10)

cont de profit si pierdere (cod 20)
note explicative la situatiile financiare anuale
Sunt anexate si formularele:
date informative (cod 30)

situatia activelor imobilizate (cod 40)
Optional, se poate intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.
Entitatile nou-infiintate pot intocmi pentru primul exercitiu de raportare, la alegere, situatii financiare anuale
simplificate sau situatii financiare anuale (dezvoltate, cu 5 componente). Pentru al doilea exercitiu financiar de
raportare, aceste entitati analizeaza indicatorii determinati din situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar
precedent si indicatorii determinati pe baza datelor din contabilitate si a balantei de verificare incheiate la sfarsitul
exercitiului financiar curent, intocmind situatii financiare anuale in functie de criteriile de marime inregistrate.
Notele anexate la bilant sunt:
Nota nr. 1 - Active imobilizate

Nota nr. 2 - Provizioane
Nota nr. 3 - Repartizarea profitului
Nota nr. 4 - Analiza rezultatului din exploatare
Nota nr. 5 - Situatia creantelor si datoriilor
Nota nr. 6 - Principii, politici si metode contabile
Nota nr. 7 – Participatii si surse de finantare
Nota nr. 8 - Informatii privind salariatii si membrii organelor de administratie, conducere si de supraveghere
Nota nr. 9 - Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari
Nota nr. 10 - Alte informatii
Atentie: Notele explicative la situatiile financiare anuale individuale, nu sunt limitative, existand obligativitatea
prezentarii cel putin a informatiilor solicitate in notele exemplificate, celelalte informatii / note urmand a se numerota
incepand cu nr. 11.
Situatiile financiare anuale vor fi insotite de:
raportul administratorilor
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori
propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
Exemple de documente care compun situatiile financiare anuale:
Bilant
Cont profit si pierdere
Date informative
Situatia activelor imobilizate
Situatia modificarilor capitalului propriu
Situatia fluxurilor de trezorerie
25 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Anexe:
Note explicative si rapoarte
4.1 Analiza pozitiei financiare (echilibrului financiar)

Ca parte componenta a echilibrului economic, echilibrul financiar are o functionalitate si forme de exprimare
distincte.
Analiza pozitiei financiare se realizeaza pe baza bilantului (activ si pasiv patrimonial).
Elementele care constituie ACTIVUL sunt clasate in bilant in ordinea lichiditatii lor crescatoare, fiind formate din:
active imobilizate (imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare)

active circulante (stocuri, creante, investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci)
cheltuieli efectuate in avans
Dupa gradul de lichiditate al activelor, imobilizarile se numesc alocari permanente (aciclice), in timp ce activele
circulante poarta numele de alocari temporare (ciclice).
In ceea ce priveste PASIVUL, componentele sale sunt clasate in ordinea inversa a exigibilitatii, adica dupa
proximitatea datei de rambursare. Posturile de pasiv sunt structurate in:
capitaluri proprii
provizioane pentru riscuri si cheltuieli
datorii pe termen lung, care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
datorii curente, care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
venituri in avans
Dupa gradul de exigibilitate a pasivelor, capitalurile proprii si datoriile pe termen lung se numesc surse permanente
(aciclice), in timp ce datoriile curente, provizioanele si veniturile in avans poarta numele de surse temporare
(ciclice).
26 din 40 3/21/2015 11:59 AM

La randul lor, din cadru activelor si pasivelor ciclice, pot fi evidentiate activele si pasivele cu lichiditate / exigibilitate
imediata, denumite active si pasive de trezorerie.
Regula de aur: pentru a finanta un anumit tip de alocare in vederea obtinerii unui echilibru se prefera utilizarea in
primul rand a unor surse financiare de acelasi tip (alocarile permanente din surse permanente si alocarile temporare
din surse temporare). Altfel spus, pentru a se asigura o stare de echilibru perfect ar trebui ca activele si pasivele sa fie
perfect corelate dpdv al termenelor, adica:
Active cu lichiditate > 1 an = Pasive cu exigibilitate >1 an

Active cu lichiditate < 1 an (fara cele de trezorerie) = Pasive cu exigibilitate <1 an (fara cele de trezorerie)
Active de trezorerie = Pasive de trezorerie
27 din 40 3/21/2015 11:59 AM

In realitate starea de echilibru nu poate fi atinsa, putand exista cheltuieli neprevazute, plati anticipate, fluctuatia
valutara, clienti rau-platnici sau pur si simplu conditii comerciale diferite cu furnizorii si clientii. Asadar, se
recomanda sa se asigure un sold de trezorerie pozitiv dar nu foarte consistent, pentru ca ar reduce rentabilitatea, care
sa faca fata unor crize de lichiditate. Acest sold de trezorerie isi gaseste originea in existenta unui surplus de capitaluri
pe termen lung fata de activele pe termen lung din care sa se poata finanta eventualele deficite momentane de
capitaluri pe termen scurt in raport cu activele pe termen scurt.
Analiza echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul indicatorilor si a ratelor de lichiditate-exigibilitate.
Indicatorii echilibrului financiar
Indicatorii echilibrului financiar sunt situatia neta, fond de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta.
1. SN = Situatia Neta reflecta situatia averii actionarilor, respectiv a capitalurilor proprii
SN (Situatia Neta) = Total activ - Total datorii - Venituri in avans = Total pasiv - Total datorii - Venituri in avans = CP
+ PROVIZ
2. FR = Fondul de Rulment reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii, in sensul ca alocarile permanente
sunt acoperite de surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare pe termen lung). Surplusul de surse
permanente degajat de ciclul de finantare al invenstitiilor poate fi “rulat” pentru reinnoirea stocurilor si creantelor.
Aceasta utilizare potentiala a lui a marcat si denumirea lui, de fond de rulment (sistemul francez) sau capital de lucru
net (sistemul anglo-saxon). Fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care permite intreprinderii sa
faca fata, fara dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt.
FR (Fondul de Rulment) = Surse Permanente – Alocari Permanente
FR = CP + PROVIZ + DTL – IMO ∆ FR
FR poate fi:
FRP (Fond de Rulment Propriu) = CP + PROVIZ - IMO

FRS (Fond de Rulment Strain) = FR - FRP = DTL
Sau FR= AT (Alocari Temporare) – ST (Surse Temporare)
FR = ACR nete = (ACR + CH AV) - (DCR + VEN AV)
Dar stim ca AT + AP = ST + SP. Scadem ST si AP la stanga si la dreapta si obtinem:
AT - ST = SP - AP = FR = FRpropriu + FRstrain
FR= NT-RT= 20 um- 15 um= 5 um>0. Alocarile temporare sunt finantate din surse
permanente. Exista lichiditate iar firma este sanatoasa d.p.d.v. financiar si o stare de
echilibru pe t.l. data de faptul ca existenta unor capitaluri cu exigibilitate > 1 an
asigura acoperirea necesarului de finantare al imobilizarilor. Fondul de rulment este
un fond de rezerva care poate finanta deficitele ce pot aparea intre alocarile si
resursele de finantat pe t.s. Nu trebuie insa ca dimensiunile FR sa fie exagerate
deoarece costurile capitalului procurat pe t.l. sunt mai mari decat ale celui pe t.s.
FR= NT-RT= 15 um- 20 um= -5 um<0

Aveme de-a face cu o lipsa de lichiditate, iar firma nu este sanatoasa d.p.d.v.
financiar. Firma nu poate asigura un excedent de surse financiare pe t.l. din care sa
poata fi acoperite necesitatile de finantare pe t.s.
28 din 40 3/21/2015 11:59 AM

3. NFR = NEVOIA/NECESARUL DE FOND DE FULMENT reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii
NFR= (AT - ATrez) - (ST - PTrez) - din formula FR anterioara, din AT se scad activele cele mai lichide si din ST
se scad pasivele cele mai exigibile
NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.] - [Datorii de exploatare (Dat.fata de salariati, stat, furnizori, actionari) + VEN.
AV.]
O valoare pozitiva a NFR (stocuri + creante > datorii din exploatare) este buna daca stocurile sunt formate din materii
prime ce pot fi transformate in marfuri usor vandabile iar clientii sunt buni platnici.
O valoare negativa a NFR (stocuri + creante < datorii din exploatare) este buna doar daca s-au facut investitii in
active aducatoare de valoare adaugata.
4. TN = TREZORERIA NETA reflecta echilibrul general al intreprinderii
TN (Trezoreria Neta) = FR – NFR ∆ TN = CF

TN = ATrez - PTrez
Variatia trezoreriei nete da Cash Flow-ul:
CF = ∆TN = ∆ FR – ∆NFR = ∆ATrez- ∆PTrez
Ratele echilibrului financiar (rate de lichiditate-exigibilitate)
1. LICHIDITATEA are drept scop aprecierea capacitatii unei persoane juridice de a face fata datoriilor sale pe
termen scurt prin transformarea activelor sale in bani
Lichiditatea curenta =Active curente / Datorii curente

Limitele standard 1-1,15
Lichiditate rapida = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente
Limitele standard 0,5-1
Lichiditate imediata = (Active circulante-Stocuri-Creante) / Datorii curente = Disponibilitati banesti / Datorii
curente
Limitele standard 0,15-0,2
2. SOLVABILITATEA - arata capacitatea unei intreprinderi de a-si acoperii datoriile (imprumuturi, furnizori, buget,
etc.) prin valorificarea tuturor activelor sale.
Solvabilitatea generala = Active totale / Datorii totale

Limita trebuie sa fie intre 1,2-1,8
4.2 Analiza performantei financiare (rentabilitatii)

Analiza performantei financiare (a rentabilitatii) reprezinta calculul si interpretarea unor indicatori
si rate specifice pe baza datelor din Contul de Profit si Pierdere (CPP).
In cadrul CPP veniturile si cheltuielile sunt clasificate fiecare in trei categorii: din exploatare,
financiare si exceptionale.
Cheltuieli din exploatare: Venituri din exploatare:
Cheltuielile cu materiile prime, materialele, Cifra de afaceri neta (productia vanduta, marfuri,
serviciile prestate de terti subventii de exploatare aferente CA)
29 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Cheltuielile cu salariile personalului si asigurarile

sociale aferente Productie imobilizata
Amortizarile si provizioanele de exploatare Alte venituri din exploatare: donatii, subventii,
constituite despagub. primite, venituri din cedarea activelor
Alte cheltuieli de exploatare: amenzi, penalizari, etc.
despagubiri platite, cheltuieli din cedarea activelor
Cheltuieli financiare: Venituri financiare:
Cheltuieli privind imobilizarile financiare

Imobilizari financiare
Pierderile din participatii
Alte investitii financiare si creante imobilizate
Diferente nefavorabile de curs valutar
Dobanzi
Dobanzile platite
Diferente favorabile de curs etc.
Sconturile acordate
Cheltuieli extraordinare: Venituri extraordinare:
Calamitati naturale, razboaie, nationalizari, exproprieri etc.
Din punct de vedere contabil, toate aceste fluxuri din contul de profit si pierderi afecteaza rezultatul exercitiului. Din
punct de vedere financiar ne intereseaza modul in care veniturile si cheltuielile influenteaza trezoreria, generand
incasari, respectiv plati. Astfel, distingem intre:
Venituri incasabile (influenteaza rezultatul exercitiului si Cheltuieli platibile (influenteaza rezultatul exercitiului
trezoreria): si trezoreria):
Cheltuieli materiale
Venituri din vanzarea productiei
Cheltuieli cu serviciile prestate de terti
Venituri din servicii prestate
Cheltuieli cu salarii si asigurari sociale
Venituri din dobanzi etc.
Cheltuieli cu dobanzi, impozite etc.
Venituri calculate (nu genereaza incasari, deci nu Cheltuieli calculate ( nu genereaza plati deci nu
afecteaza trezoreria) afecteaza trezoreria)
Venituri din provizioane Cheltuiei cu amortizari

Venituri din variatia stocurilor Cheltuieli cu provizioane
Indicatorii de performanta
Indicatorii de performanta pot fi calculati in doua variante:
Varianta continentala – franceza (7 indicatori)
Varianta anglo – saxona (5 indicatori)
In varianta continentala (franceza) In varianta anglo-saxona
30 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Marja Comerciala (MjC)
Productia Exercitiului (PE)
Valoarea Adaugata (VA) MCV
Excedentul Brut din Exploatare (EBE) EBITDA
Rezultatul Exploatarii (RExpl) EBIT
Rezultatul Curent (RC) EBT
Rezultatul exercitiului (RE) RE
Capacitatea de Autofinantare (CAF)
Indicatorii in varianta anglo-saxona:
Marje de acumulare
Cifra de afaceri (CA)

(-) Cheltuieli variabile de exploatare (CV)
(=) 1. MCV (Marja asupra cheltuielilor variabile)

(-) Cheltuieli fixe (CF)
(=) 2. EBITDA (Earning Before Interest, Taxes, Depreciation & Amortization

(-) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale (DA)
(=) 3. EBIT (Earning Before Interests and Taxes)

(-) Dobanzi (Interests I)
(=) 4. EBT (Earning Before Taxes)

(-) Impozitul pe profit (Taxes T)
(=) 5. RN sau PN (Rezultatul Net sau Profitul Net)
Relatii importante rezultate din indicatorii de mai sus:
31 din 40 3/21/2015 11:59 AM

EBIT – Imp. pe profit (T) = PN + Dobanzi (I)

PN = CA – CV – CF – Amo – Dob – Imp. pe profit
Indicatorii in varianta continental- franceza
Cascada SIG (Solduri Intermediare de Gestiune)
Venituri din vanzarea marfurilor (Vmf)

(-) Cheltuieli cu marfurile (Chmf)
(=) 1. MARJA COMERCIALA (MjC)
Productia vanduta (PV)

(+) Productia stocata (PS)
(+) Productia imobilizata (PI)
(=) 2. PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE)
Marja comerciala (MjC)

(+) Productia exercitiului (PE)
(-) Consumuri de la terti
(=) 3. Valoarea Adaugata (VA)

(+) Subventii de exploatare
(-) Impozite, taxe si varsaminte asimilate
(-) Cheltuieli cu personalul
(=) 4. Excedent Brut din Exploatare (EBE)

(-) Amortizari si provizioane din exploatare
(+) Alte venituri din exploatare
(-) Alte cheltuieli de exploatare
(=) 5. Rezultatul Exploatarii (RE)

(+) Venituri financiare
(-) Cheltuieli financiare
(=) 6. Rezultatul curent (RC)

(+) Venituri extraordinare
(-) Cheltuieli exceptionale
(-) Impozit pe profit
7. Rezultatul Exercitiului (RN sau PN - Profitul Net)
32 din 40 3/21/2015 11:59 AM

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)
= potentialul financiar al intreprinderii, capacitatea de a-si finanta dezvoltarea si activit. de exploatare viitoare din
surse proprii.
CAF = Total Venituri incasabile –Total Cheltuieli platibile
CAF se poate determina prin doua metode:
Metoda Deductiva
CAF =EBE +(V.fin. inc.– Ch.fin. pl.) + (Ven. extraord. inc. –Ch. extraord. pl.) - Imp. pe profit
EBE = Ven. din expl. incasabile – Chelt. din expl. platibile
Metoda Aditiva:
CAF = PN + Ch. calculate – Ven. calculate
Ratele de rotatie sau managementul activelor
Ratele folosite in managementul activelor masoara gradul de eficacitate cu care firma utilizeaza activele de care
dispune. Toate aceste rate se bazeaza pe comparatia intre cifra de afaceri si diferite pozitii ale activelor bilantiere.
Aceasta analiza se fundamenteaza pe faptul caexista un „echilibru” rational intre cifra de afaceri si anumite pozitii
bilantiere ca stocurile, activele fixe, efectele comerciale de primit etc.
Rotatia stocurilor–Rstoc poate fi calculata in felul urmator:
Rstoc = Costul bunurilor vandute / Stocul mediu
In cazul in care nu exista date, stocul mediu se calculeaza ca medie aritmetica intre stocul initial si cel final.
De exemplu, in 2005, General Motors a inregistrat o rotatie a stocurilor de 123 zile, dar rotatia normala in acest sector
era de 60 zile. IIn 2006, GM a inregistrat o roatatie a stocurilor de 73 zile. Cele 13 zile in plus fata de norma din
industrie inseamna o imobilizare de fonduri de 5 miliarde de dolari mai mult decat era normal.
Rotatia creantelor–Rcr arata caat de rapid o companie isi vinde produsele. Ciclul economic de productie se incheie
insa dupa incasarea facturilor. Prin urmare, este important ca firma sa urmareasca acest fenomen si sa calculeze cu
atentie perioada medie de incasare acreantelor folosind relatia:
Rcr = Vanzari / Creante
Rotatia creantelor oferainformatii mai importante daca este exprimata prin numarul dezile in care creantele sunt
colectate. Relatia de calcul a perioadei medii de incasare a creantelor este:
Prcr = [365 zile] / Rcr
Rotatia activelor totale –RAT se determina folosind relatia:
RAT = Vanzari / Active totale
33 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Ratele de profitabilitate
Ratele prezentate in aceasta sectiune sunt probabil cele mai cunoscute si utilizate inpractica. Aceste rate cauta sa
reflecte cat mai fidel eficienta cu care firma isi utilizeaza activele si gestioneaza oportunitatile sale. Acest grup de rute
se bazeaza pe profitul net (en. bottom line) sau venitul net dupa plata impozitului.
Rata profitului–Rp se determinafolosind formula:
Rp = Profitul net / Vanzari
O reducere a pretului de vanzare, in principiu, va determina o crestere a volumului vanzarilor, dar va reduce marja de
castig unitar. Cu toate acestea, profitul total poate sa creasca sau sa scada, iar o marja unitara de castig nu este in mod
necesar un lucru rau. Ratele profitului pot safie diferite de la o industrie la alta. IIn cazul vanzarilor cu amanuntul
exista o rata a profitului de 4%. IIn schimb, rata profitului in industria farmaceutica este de 20%. De exemplu, Pfizer
a inregistrat in 2007 o rata a profitului de 15,6%.
Rentabilitatea activelor totale - ROA (en. Return on Assets) este o masura a profitului pentru fiecare RON investit
in active. ROA caracterizeaza eficienta ansambului de capitaluri angajate (proprii si imprumutate). Aceasta rata se
poate calcula folosind relatia:
ROA = Profit net / Active totale
Rata rentabilitatii financiare – ROE (en. Return on Equity) este o masura a modului in care actionarii sunt
multumiti de investitiile facute in firma. ROE, in sens contabil, este o masura de baza a performantei si se determina
folosind relatia:
ROE = Profit net / Capital propriu
4.3 Sistemul Du Pont de identificare a cailor de crestere

a rentabilitatii
Diferenta dintre ROE si ROA reflecta efectul utilizarii capitalului imprumutat asupra rentabilitatii companiei. In
continuare se va analiza relatia dintre aceste masuratori de profitabilitate prin investigarea factorilor de crestere a
rentabilitatii companiei. Adica, descompunerea ratei de rentabilitate financiara in partile sale componente. Se pleaca
de la definitia ROE si se va exprima ca produsul dintre doua rate. Adica, ROE = Profit net / Capital propriu.
Aceasta relatie se va modifica structural prin multiplicarea cu rata "Active / Active" fara a schimba valoarea ratei de
rentabilitate financiara si se va obtine urmatorul rezultat:
Profit net Profit net Active totale Profit net Active totale Active totale
ROE = ---------------------- = --------------------- x ------------------- = ------------------ x ---------------------- = ROA x
---------------------- = ROA x MCP
Capital propriu Capital propriu Active totale Active totale Capital propriu Capital propriu
Rata "Active totale/Capital propriu" este multiplicatorul capitalului propriu (MCP) si exprima ponderea autonomiei
companiei prin capitalurile sale proprii in total capitaluri atrase (proprii si imprumutate). Aceasta este o rata de
structura a capitalurilor. Ratele de structura ale capitalurilor sunt rate de risc (al indatorarii). Prin urmare,
multiplicatorul capitalului propriu se poate determina astfel:
Active totale Datorii + Capital propriu Datorii totale

MCP = ---------------------- = ------------------------------------- = 1+ --------------------- = 1 + Rata acoperire a datoriilor
cu cap. propriu
Capital propriu Capital propriu Capital propriu
34 din 40 3/21/2015 11:59 AM

In final, se obtine urmatoarea relatie ROE = ROA x MCP.
Firma STAR SA are multiplicatorul capitalului propriu MCP = 3,57 ori si ROA =18,5%. Prin urmare, ROE = ROA x
MCP = 18,5% x 3,57 = 66%. Se observa ca diferenta dintre ROE si ROA este substantiala.
In continuare rata de rentabilitate financiara se va descompune prin multiplicarea ROE cu raportul unitar „Vanzari/
Vanzari” si se obtine:
Vanzari Profit net Active totale Profit net Vanzari Active totale
ROE = ----------------- x --------------------- x ------------------- = ------------------ x ---------------------- x
---------------------- =
Vanzari Active totale Capital propriu Vanzari Active totale Capital propriu
= Rata profitului x Rotatia activului x MCP
Se observa ca ROA se poate descompune in doua componente: rata profituluisi rotatia activului. Ultima expresie a
ROE este numita „sistemul Du Pont”, deoarece aceste rezultate au fost facute publice de compania americana Du
Pont Corporation.
Rezultatele se pot verifica folosind datele specifice companiei STAR SA unde rata profitului a fost 14,6%, rotatia
activelor totale 1,26 ori, iar multiplicatorulcapitalului propriu 3,57 ori. Folosind aceste date se poate calcula ROE =
14,6% x 1,26 x 3,57 = 66%. Acest rezultat coincide cu valoarea determinata direct cand a fost calculata aceasta rata.
Din cele prezentate rezulta ca ROE este afectata de influentaa trei factori importanti:
1. eficienta operationala masurata prin rata profitului

2. eficienta utilizarii activelor determinata prin rotatia activelor totale
3. multiplicatorul capitalului propriu al companiei
35 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Deficiente in zona operatioanla sau in utilizarea eficienta a activelor va diminua ROA, iar aceasta evolutie se va
translata prin reducerea ROE. Din analiza ROE s-ar putea trage concluzia ca aceasta rata se poate imbunatatii prin
cresterea gradului de indatorare al companiei. Totusi, o crestere a indatorarii va determina o crestere a cheltuielilor cu
dobanda si, implicit, va determina o reducere a ratei profitului care va conduce la reducerea ratei ROE.
Descompunerea ROE reprezinta o abordare convenabila de a analiza in mod sistematic situatia financiara a
companiei.
In continuare, analiza Du Pont a situatiei financiare pe care o companie o are se poate extinde prin investigareamai in
detaliu a factorilor determinanti.O posibila extindere a analizei Du Pont este prezentata in figura de mai jos. Sub
forma unui graf deschis. Extinderea analizei Du Pont este aplicata companiei STAR SA prin folosirea datelor din
bilantul contabilsi contul de rezultate prezentate in talelul de mai sus. Avantajul acestei analize consta in examinarea
simultana a mai multor rate. Se obtine o imagine de ansamblu a performantelor companiei ce permite identificarea
unor probleme posibile care necesita atentie si trebuie solutionate.
5 Evaluarea
Evaluarea consta in exprimarea valorica (adica prin intermediul banilor) a marimii elementelor
patrimoniale (active, pasive, venituri, cheltuieli si rezultate) precum si a operatiilor economico-
36 din 40 3/21/2015 11:59 AM

financiare (adica a modificarilor care intervin in structura elementelor patrimoniale).
Formele evaluarii sunt redate in schema de mai jos:
A) EVALUAREA CURENTA
a) LA INTRARE - bunurile se evalueaza si se inregistreaza in functie de modul lor de dobandire.
1) Pentru bunurile cumparate (cu titlu oneros) evaluarea se face la costul de achizitie. Costul de achizitie contine:
Pretul de cumparare (fara TVA)

Cheltuieli de transport - aprovizionare
Cheltuieli cu punerea in functiune
Taxe nerecuperabile (taxe vamale, comisioane, accize)
2) Pentru bunurile intrate prin aport sau donatie, evaluarea se face la valoarea de utilitate (actuala) *
3) Pentru bunurile obtinute din productie proprie evaluarea se face la costul de productie **. Costul de productie se
compune din:
cheltuieli directe
cheltuieli indirecte
cheltuieli generale de administratie
4) Cazuri particulare:
Activele dobandite in schimb cu alte active se inregistreaza la valoarea justa *** a activelor primite in schimb
Creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea nominala ****
Titlurile de valoare (actiuni, obligatiuni) se evalueaza la costul de achizitie
Bunurile exprimate în valută sau în devize vor fi evaluate in lei la cursul zilei
* Valoarea de utilitate (actuala) este valoarea inscrisă in actul de evaluare, determinata prin expertiza tehnica, care se stabileste in functie de:
pretul pietei
37 din 40 3/21/2015 11:59 AM

utilitatea bunului in unitate

starea bunului
amplasarea bunului
** Calculul costului de productie
Cheltuielile directe contin:

Cheltuieli cu materiile prime si materiale directe
Cheltuieli cu salariile cu personalul direct productiv
Cheltuielile indirecte includ:
Cheltuieli cu energia electrica
Amortizarea mijloacelor fixe
Cheltuieli cu salariile personalului indirect productiv (mecanici, electricieni, maistri)
Cheltuielile generale de administratie se refera la:
Cheltuieli de publicitate
Cheltuieli de protocol
Cheltuieli cu servicile postale si telecomunicatii
Cheltuieli cu deplasarile in interes de serviciu
Cheltuieli cu chiriile
Cheltuieli cu salariile personalului T.E.S.A.
*** Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de comun acord intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu
pretul determinat obiectiv (conform OMFP nr.306/ 2002).
**** Valoarea nominala reprezinta suma inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile.
b) LA IESIRE - bunurile pot iesi din unitate prin urmatoarele cai : vanzare, donatii, lipsa la inventariere, retragerea
asociatilor, calamitati, consum etc. Metodele utilizate pentru evaluarea bunurilor la iesirea lor din unitate : FIFO,
LIFO, CMP.
1. FIFO (prima intrata - prima iesita) - conform acestei metode bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul
de achizitie al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la costul de achizitie al
lotului urmator in ordine cronologica.
2. LIFO (ultimul intrat – primul iesit ) - potrivit acestei metode bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul
de achizitie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la costul de achizitie al
lotului precedent ( in ordinea inversa a intrarii lor).
3. CMP (costul mediu ponderat) - potrivit acestei metode se calculeaza :
Qinitiala * Pinitial + Qintrari * Pintrari

CMP = -----------------------------------------------------
Qinitiala + Qintrari
Valoarea iesirilor = CMP × Cantitatea iesita
B) EVALUAREA PERIODICA
a) LA INVENTARIERE – Inventarierea este operatia de constatare reala a existentei si starii elementelor

patrimoniului sub aspect cantitativ si calitativ.
In urma inventarierii bunurilor, acestea vor primi valoarea de inventar care se mai numeste si valoare actuala. De
obicei aceasta valoare de inventar nu coincide cu valoarea lor inscrisa in documentele contabile (valoarea de
inregistrare), rezultand astfel diferente cantitative si valorice.
38 din 40 3/21/2015 11:59 AM

b) EVALUAREA LA SFARSITUL EXERCITIULUI (evaluarea la bilant) - evaluarea la bilant se intemeiaza pe

valoarea neta contabila (VNC) si se calculeaza astfel:
VNC = Valoarea de intrare – Amortizari – Provizioane pt. deprecieri – Diferente de pret
La sfarsitul exercitiului se compara valoarea de intrare cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, astfel pot sa existe
diferente in plus sau in minus valorice fata de valoarea stabilita la inventariere. Aceste diferente valorice constatate la
evaluarea de la sfârşitul exerciţiului se evidenţiază astfel:
1) Pentru elementele patrimoniale de activ:
Diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in

contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare (principiul prudentei)
Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate
pe seama amortizarilor sau constituirii de provizioane pentru depreciere. Daca deprecierea este ireversibila, se
constituie amortizari, daca este reversibila, se constituie provizioane.
2) Pentru elementele patrimoniale de pasiv:
Diferentele constatate in plus intre o valoare stabilita la inventariere si o valoare de intrare a elementelor de
pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion
Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in
contabilitate, aceste elemente mentionandu-se la valoarea lor de intrare (principiul prudenţei)
OBSERVATII:
Elementele monetare exprimate in valuta trebuie raportate utilizand cursul de schimb al ultimei zile din an
Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa
caz
Datoriile si creantele vor fi inregistrate la valoarea probabila de incasat sau de platit
Elementele nemonetare exprimate in valuta trebuie raportate, utilizandu-se cursul de schimb la data efectuarii
tranzactiei
CAZURI PARTICULARE LA EVALUARE
Reevaluarea
Pentru a asigura o informatie reala si corecta a patrimoniului se procedeaza la reevaluarea elementelor patrimoniale.
De obicei reevaluarea se aplica atunci cand s-a inregistrat o modificare semnificativa in evolutia preturilor pe o
perioada de timp. Cu acest prilej valoarea de intrare se modifica si se inlocuieste cu valoarea nouă rezultată în urma
reevaluării (actuala).
Evaluarea la pretul standard
Pretul standard este un pret constant pe care-l stabileste agentul economic. In acest caz este necesara evidentierea
distincta a abaterilor dintre pretul standard (pret prestabilit) si costul efectiv de productie (costul real).
Abaterile pot fi :
favorabile, cand costul efectiv de productie este mai mic sau egal cu pretul standard
nefavorabile, cand costul efectiv de productie este mai mare decat pretul standard
39 din 40 3/21/2015 11:59 AM

PRETURILE SI TARIFELE FOLOSITE IN EVALUARE
Preturile reprezinta valoarea care se incaseaza pentru bunurile (produsele) vandute.
Tarifele sunt preturile (valorile) cu ajutorul carora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate de catre
unitatile specializate catre alte unitati si catre populatie.
1. Pretul de vanzare al producatorului intern = Costul complet de productie + Profit, la care se adauga TVA.
Costul complet al produselor livrate reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea
produselor, avand caracter de cheltuieli directe, cheltuieli indirecte si cheltuieli generale de
administratie
Profitul producatorului - castigul acestuia, calculat prin aplicarea unui procent asupra costului complet
Asupra pretului producatorului se calculeaza taxa pe valoarea adaugata ( TVA ) prin aplicarea cotei
legale de 24 %
2. Pretul de vanzare al importatorului = Valoarea in vama + Taxa vamala + Accize + Profit, la care se adauga TVa
3. Pretul de vanzare cu ridicata (pretul engros-istului) se compune din urmatoarele elemente:
costul de achizitie al marfurilor
adaosul comercial al engros-istului - castigul acestuia
Asupra pretului de vanzare cu ridicata se calculeaza taxa pe valoarea adaugata (TVA ) - prin aplicarea
cotei legale
4. Pretul de vanzare cu amanuntul (pretul detailistului) se compune din urmatoarele elemente:
costul de achizitie al marfurilor
adaosul comercial al detailistului - castigul acestuia, calculat prin aplicarea cotei de adaos asupra costului
de achizitie
taxa pe valoarea adaugata - calculata prin aplicarea cotei legale de 24 % asupra primelor 2 elemente.
Acest pret este pretul platit de consumatorul final cu ocazia cumpararii marfurilor de la detailist.
40 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Cursuri Management Financiar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Management Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri management financiar http://starbaby.

Cursuri management financiar

ce reprezinta managementul financiar

1.1 Definitia si rolul managementului financiar

Managementul financiar reprezinta planificarea, organizarea, conducerea si controlul

Managerul financiar fundamenteaza si ia urmatoarele tipuri de decizie:

1 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Rolul managementului financiar

1.2 Functiile managementului financiar

2 din 40 3/21/2015 11:59 AM

1.3 Piete financiare

Pietele financiare sunt institutii unde se cumpara

Piata de capital - o piata de unde companiile sau statul

3 din 40 3/21/2015 11:59 AM

2 Structura patrimoniului intreprinderii (ACTIVUL si

Sub aspect juridic, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea DREPTURILOR si

elementele patrimoniului intreprinderii, semnificatia acestora si relatiile dintre ele,

Ecuatia echilibrului patrimonial

4 din 40 3/21/2015 11:59 AM

A = P (ACTIV = PASIV) - principiul dublei reprezentari

A - active, adica bunuri si valori economice

CAPITALUL PROPRIU = ACTIVE – DATORII (ceea ce ar

Principiul dublei reprezentari (inregistrari)

Acest principiu stipuleaza ca o tranzactie economica care

2.1 Activul patrimonial

Dupa durata de valorificare (utilizare), activele sunt grupate in:

5 din 40 3/21/2015 11:59 AM

ACTIVE IMOBILIZATE = Durata de utilizare mare + lichiditate mica

In contabilitatea intrepriderii activele sunt clasificate astfel:

2. ACTIVE CIRCULANTE: 3. ACTIVE DE REGULARIZARE * :

2.1.1 Active imobilizate (imobilizari)

Trebuie sa indeplineasca cumulativ 2 conditii:

In functie de natura lor activele imobilizate pot fi :

1. IMOBILIZARI NECORPORALE (investitii nemateriale)

6 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Durata normala de utilizare mai mare de un an

7 din 40 3/21/2015 11:59 AM

creante din cadrul grupului

2.1.1.1 Amortizarea si reevaluarea imobilizarilor

fizica constand in degradarea activului

Amortizarea reprezinta recuperarea treptata a valorii de intrare a imobilizarilor prin trecerea ei pe

valoarea de intrare (Vi)

8 din 40 3/21/2015 11:59 AM

2 - pentru D cuprinsa intre 5 - 10 ani, inclusiv

Imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii.

2.1.2 Active circulante

participa la un singur ciclu economic

Din categoria activelor circulante fac parte:

9 din 40 3/21/2015 11:59 AM

STOCURILE sunt bunuri materiale destinate pentru a fi

Creantele comerciale – reprezentate de:

10 din 40 3/21/2015 11:59 AM

subscris la capitalul social si care nu au varsat (depus) inca aportul

CASA SI CONTURI LA BANCI - din aceasta categorie fac parte:

2.1.3 Active de regularizare (cheltuieli in avans)

Din cadrul activelor de regularizare fac parte:

2.2 Pasivul patrimonial

11 din 40 3/21/2015 11:59 AM

Clasificarea pasivelor se face in functie de:

provenienta surselor de finantare

Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de

1. In functie de provenienta, pasivele pot fi:

2. In functie de exigibilitate, pasivele se grupeaza in: