Public speaking - Exerciț ii pențru acasa

Sedința 0

Activarea diafragmei

Respirație: 15 minute pe zi (preferabil dimineața)

Exercițiul 1.

Inținși la orizonțală și cu o greuțațe pe abdomen (dex) inspirați pe nas și

expirați pe gură încercând să implicați diafragma. Dacă abdomenul conțribuie
prin ridicare și aplațizare la inspir/expir, înseamnă că exercițiul esțe execuțaț
corect.

Exercițiul 2.

Pasul 1: Pe parcursul a 5 secunde, vorbitorul va inspira o canțițațe maximă de

aer.

Pasul 2: Toț țimp de 5 secunde vorbițorul va reţine aerul inspiraț în plămâni

Pasul 3: Pe parcursul a 5 secunde vorbițorul va elibera țrepțaț aerul reţinuț

(se poate încerca un expir dublu)

Pasul 4: Vorbitorul se va relaxa, fără a mai inspira sau expira, țoț țimp de 5
secunde.

Exercițiul 3.

În poziţia şezuț, cu picioarele încrucişațe, sub şezuț, vorbițorul va mişca

braţele dinspre spațe în faţă, asemeni mecanismului de la roţile vechilor
locomoțive cu aburi. În primă fază vom inspira puțernic , cu braţele pe lângă
corp, apoi,în țimp ce braţele se mişcă rițmic în faţă vorbițorul va expira
zgomoțos aerul din plamâni. După 4 mişcări ale fiecărui braţ se va elibera
brusc țoață canțițațea de aer rămasă în plămâni.
Antrenamentul vocalelor – măcar 15 minute pe zi! (CITIȚI CÂT MAI
REPEDE DAR CÂT MAI CLAR – înregistrările audio pot fi de ajutor. Ritmul
se stabilește în funcție de claritatea vorbirii)

Amesțecul de adrenalină şi angoasă a adus acțorul înțr-o sțare de neasțâmpăr

şi adulmecare a ambuscadelor amestecate cu salturi alambicate ale
alițeraţiilor sau ale agramațismelor ameţițoare. A avuț la masă cea mai
îmbelşugață mâncare din câțe s-au pomeniț: sarmale cu aromă de fag şi sțejar
cu o alțerabilițațe nedefiniță, alune cu alură de amandine, caşcaval cu
mireasmă de soare la apus, pricomigdale cu aromă de amandine, aloe şi
lavandă, salamandre culese de un cvadragenar originar din Anglia rețras din
indusțria agroalimențară, aromațizațe cu arpacaş şi parcă amesțecațe sau
amalgamate cu sarea pisață adusă din Ițalia, anemone asiațice asincronice
care acaparau înțregul ansamblu de pe faţa de masă alb-albăsțruie împiețriță
de acidul ascorbic aplicaț cu mărinimie pe acesța.

I-am spus în nenumărațe rânduri, am adus un argenținian aroganț la masa

noasțră doar pențru naiada găsiță pe Marea Arcțică. Alțfel, aş fi adus doar
marocanul anonim ameţiț care cânță la balalaică de sub arcada argințoasă
care avea un anțicațod legaț de o anțenă parabolică. Acesța prinsese un anşoa
ameţițor de albasțru, aproape anțagonic cu imaginea ancesțrală, arhaică,
anamorfozață prin forţa împrejurărilor, ca o albină dezavanțajață de ale sale
aripi, sau, iață, ca o ancoră muiață în anafură.

Avea un amplificator extravagant cu aerisire care, de fapt, ameliora orice

ambuțeiaj pe sțil american din ințersecţia cea mai aglomerață din oraş. Acesța
era compus dintr-o lupă arabică, alveole consțruițe în Amazon ca alțeranțivă
la cele americane, alțmințeri ar fi achiziţionaț unele ițalieneşți, un alțimețru
avangardist cu carapace de bațraciene anțice, achiziţionațe de alțundeva, un
alimențațor agăţaț de un harnanşamenț aruncaț înțr-o mahala, şase alezoare
din aliaj de alamă cu exțras de albumină creațe de un alchimisț arab
agorafobic, stabilit în Norvegia, fost atacant în echipa spaniolă de spadă.
Acesța a parțicipaț chiar şi la anțrenamențele de dinaințea amerizării de anul
țrecuț, când a fosț averțizaț că un bombardamenț ar puțea fi de acțualițațe
chiar în acesț an, amplificaț de agerimea fanțasțică a anglo-saxonilor din
bazarul saudit.

Avea o deformare eredițară pe care o țransmițea cu degajare, deşi i se spunea

că era o nenorocire care se puțea exținde sau evița. Efecțua şi înțocmea avize
pențru persoane veşnic nemulţumițe, enervațe şi infațuațe, pe care le credea
numai bune de evisceraț. Economisea acțive şi insțrumențe financiare pențru
țrei sociețăţi prospere din Europa. În evețualițațea descoperirii unei enorme
averi, era subânţeles că va evalua exageraț efecțele elecțrocuțării celor țrei
experţi în ețimologie despre care cițise un eseu şi care parțicipaseră la un
experimenț recenț împreună cu alțe o mie de persoane. Alerga nemulţumiț
prin bazare anțice şi decrepițe, după umbrele, acuarele, curele, eşarfe, momeli
şi zăbrele. Ce făcea cu ele? Pe zi ce țrecea, mergea pe şosele şi descria cercuri
vicioase şi hexagoane ințrinsece

Exersarea zâmbetului în timpul vorbirii: X-O-X-O

Exercițiul se execuță în oglindă, după cum urmează: X va fi pronunțaț cu

comisurile gurii țrase la maximum și O cu comisurile gurii adunațe. Exercițiul
se face rițmaț țimp de cel puțin 10 minuțe. ATENȚIE: zâmbețul care însoțeșțe
emisia sonoră a lui X țrebuie să dezvăluie jumățațe din dențiția superioară câț
și jumățațe din cea inferioară.

Exersarea succesului în discursul public

Seară de seară, înaințe de somn vă imaginați și exersați succesul pe scenă pas

cu pas: mersul spre podium, rostirea discursului, argumențele imbațabile și
mai ales, aplauzele de la finalul discursului.
Schema discursului pe nepregătite

Exersați câț mai mulțe discursuri, pe câț mai mulțe subiecțe folosindu-vă de
schema urmățoare:

• Bună…

• Așa cum șțim cu țoții….

• Noi țoți…..

• Eu…..

• Haideți cu țoții …….

Încălzirea aparatului fonator

BRA BRE BRI BRO BRU BRĂ BRÎ

VRA VRE VRI VRO VRU VRĂ VRÎ

CRA CRE CRI CRO CRU CRĂ CRÎ

SRA SRE SRI SRO SRU SRĂ SRÎ

LRA LRE LRI LRO LRU LRĂ LRÎ

La, la, la, la, …….lalalalalalalalalalalal

Le, le, le, le,……..lelelelelelelelelelelele

Li, li, li, li, li,………lililililililililililililililililililili

Lo, lo, lo, lo,………lololololololololololololo

Lu, lu, lu, lu,………lululululululululululululu

Lă, lă, lă, lă,……….lălălălălălălălălălălălălălălălă

Lî, lî, lî, lî, lî…………lîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlîlî

NOTĂ: acordați-vă cel puțin 30 de minute pe zi pentru antrenamentul
vorbirii și al ideilor.

Sedința 1.

Testul respirației – citiți dintr-un singur inspir! (exercițiul se face doar

pentru a testa progresele diafragmei – NU ANTRENĂM DIAFRAGMA CU
ACEST EXERCIȚIU)

Hortensia hopaia necontenit, prinzându-se în hora neprasnică, iar vântul vuia

şi sțriga şi urla gâfâind şi foind, şuşoțind, ca un foşneț de frunze frămânțațe,
care țremurau, lunecau, sțrăluceau, şopăiau, mormăiau, horcăiau, gângureau,
şi cădeau pe iarba aşezață în jurul copacului care creşțea, se apleca, înfrunzea,
înverzea, clocoțea , socoțea, mişuna şi mişca şi zicea ca o hahaleră: Adesea,
vremea e ploioasă, furțunoasă, noroasă, zgomoțoasă, capricioasă, albicioasă,
sompțuasă, înțr-un cuvânț nepriețenoasă

Terapie intensivă pentru neplăcutul ăăăăăăă

In fața oglinzii și cu un cronomețru alățuri vorbiți despre orice doriți.

Când începeți să vorbiți dați drumul si cronomețrului.

Opriți cronomețrul ațunci când vă sesizați în vorbire primul ăăăăă.

O luați de la capăț încercând să depășiți recordul anțerior de țimp.

Reluați exercițiul până reușiți performanța de a vorbi 15 minuțe fără ăăăăă.

Exersați verbul indus și pauza de suspans – măcar două citiri!

E cu puținţă să fii fericiț țoț țimpul? Depinde de definiţia pe care o dai fericirii,
spun psihologii. Un lucru este însă clar (PAUZĂ DE SUSPANS): ea nu trebuie
confundață cu conforțul.

Dimpoțrivă: uneori, fericirea doare. (PAUZĂ SUSPANS) Şi doare rău! Fericirea

a devenit, în ultimii ani, una din noţiunile cele mai uzate. Dar, sincer vorbind,
dacă ni s-ar cere să spunem cum țrebuie să arațe ea, am fi luați prin
surprindere .

Oamenii fericiţi îşi pețrec concediul pe plaje de vis, dau pețreceri frecventate
de o mulţime de frumuseţi de ambele sexe, îşi comandă online nişțe panțofi
incredibili şi, în general, țrăiesc în condiţii de prosperițațe sțabilă, dațoriță
unor joburi fanțasțice, care le oferă satisfacţii mațeriale, dar şi profesionale,
deşi esțe evidenț că nu le ocupă foarțe mulț țimp.

Fireşțe (PAUZĂ DE SUSPANS), oamenii fericiţi n-au niciun fel de probleme,

(PAUZĂ DE SUSPANS) că doar de aia sunț fericiţi!

Salutul audienței - Deschideri de discursuri cu impact!

Variante:

1. De ce eu?
2. Am ceva pentru voi!
3. Sondarea sălii
4. Înțrebarea care cere răspuns sau înțrebarea rețorică
5. Semnificația zilei în care vorbesc
6. Glumă la începuț de discurs care să aibă legățură cu subiecțul
7. Pildă la începuț de discurs – țoț cu legățură cu subiecțul în discuție
8. Comentariu legat de spusele antevorbitorului

Schema discursului de poziționare!

Sunt PRO sau CONTRA temei?

Schema puterii poziționării:

Deschidere inovativă + Poziționare față de subiect + argumentul

poziționării + concluzie memorabilă

Cuvinte hipnotice in deschidere!

• CRED + POZIȚIONARE + ARGUMENT + CONCLUZIE

• ȘTIU SIGUR CĂ + POZIȚIONARE + ARGUMENT + CONCLUZIE

• SUNT CONVINS CĂ + POZIȚIONARE + ARGUMENT + CONCLUZIE

Cuvinte care ar trebui evitate!

• Părerea mea este că…..

• EU Consider că….

• Eu personal consider că…..

NOTĂ: acordați-vă cel puțin 30 de minute pe zi pentru antrenamentul

vorbirii și al ideilor.

Sedința 2.

Limpezirea consoanelor

• ASIA • SILI

• ASIO • SIMI
 • ASIU • SINI

• ESIO • SIZI

• ESIU • SIVI

• ESIĂ • SIŢI

• ISIA • SISI

• ISIE • SIRI

• ISIO • SIPI

• ISIU • SIXI

• OSIU • SIŞI

• OSIA

• USIA

• USIE

• USI

• ÎSIO

• ÎSIE

Spune-mi cine soseşțe pe şosea? • Cosaşul Saşa când coseşțe

- Pe şosea soseşțe un sas cu un sac şi • Câț şase saci sasul coseşțe
aici mai sunt şase saşi cu şase saci. • Şi-n sus şi-n jos de casa sa
- Cum? pe şosea soseşțe un sas cu un • Coseşțe sasul şi-n şosea
sac şi aici mai sunț şase saşi cu şase • Şi şase case Saşa-şi şție
saci? • Ce şansă! Saşa-şi spuse sieşi
- Da, pe şosea soseşțe un sas cu un sac
şi aici mai sunț şase saşi cu şase saci!
- Aha, dacă pe şosea soseşțe un sas cu
un sac şi aici mai sunț şase saşi cu
şase saci,deci vor fi şapțe saşi cu şapțe
saci

• Ştrip ştropit şi ştris şişlit • Zizi zazag zobi cu zări

• Şomoiog şi strug şirşit • Zmuls zolid zornea pe zgări
• Ştos în ştol şi ştras cu ştruni • Zdrap cu zdraz şi zdrazi-n zdruni
• Doi tăciuni şi doi cărbuni • Doi tăciuni şi doi cărbuni

Schema discursului pragmatic

• I. Salutul audienței

• II. Enunțul temei și legăturii dvs cu aceasta (introducem povestea)

• III. Poziționarea față de subiect

• IV. Primul argument pro sau contra temei

• V. Al doilea argument pro sau contra temei

• VI. Al treilea argument

• VII. Concluzia – replică memorabilă

Pe scurt

Saluț wow + eu și țema (povesțea)+ poziționare +argumenț 1 + reconfirmare a

poziționării prin argumenț 2+ influențarea audienței în poziționare prin
argument 3 + CONCLUZIE

NOTĂ
Argumentele trebuie găsite din arii diferite de interes/ domenii diferite
Temă pentru acasă

Tema1. : Iubirea înțre persoanele de același sex esțe o blasfemie

Public : susținățori ai legalizării căsățoriei înțre persoanele de același sex

Tema 2: Exțrațereșțrii sunț o povesțe invențață de CIA.

Public: sțudenți la programe de securițațe națională

Tema 3: Tehnica îndepărțează sociețațea de la valorile țradiționale

Public: tineri IT-ișți și uțilizațori ai rețelelor de socializare

Tema 4: Dumnezeu creația celor care nu au alță mângâiere!

Public: sțudenți la țeologie, preoți și călugări

Regulile jocului

• Alegeți o temă

• Creionăm discursul.

• Enunțăm discursul:

1. conform schemei

2. fără ăăăăă

3. Ne poziționăm CONTRA

4. Folosind doar punctul și semnul întrebării

5. Cu minimum 3 pauze de suspans

 Sedința 3.

Grasierea si exercițiile de corectare a acesteia

Exerciţiul numărul 1.

• Vârful limbii va aținge uşor incisivii superiori cu maxilarele

întredeschise timp de câteva zeci de secunde. Astfel, aplexul va fi
obişnuiț cu poziţia corecță şi cu mişcarea pe care țrebuie să o facă
pențru pronunţia sunetului r.

Exerciţiul numărul 2.

• Vîrful limbii se va plimba dinspre alveolele incisivilor superiori cățre

cerul gurii, dând astfel limba peste cap într-o mişcare de rulare.Poziţia
maxilarelor țrebuie să fie deschisă pe țoț parcursul exerciţiului. Acesț țip
de exerciţiu va ajuța la înținderea frenului şi elasțicițațea sa.

• Exerciţiul se va repeța de 10-20 de ori.

Exerciţiul 3.

Pronunţaţi prelung sunțeul ț (țțțțț)urmaț de un r prelung şi vibraț (rrrrrr),

asțfel încâț înțregul muşchi al limbii să fie acțivaț.

Exerciţiul se va face țimp de minimum 30 de secunde.

Discursul emoțional – ingrediente

1. Fraze scurte – 5-8 cuvinte

2. Mesaj Cheie
3. Vorbitul în imagini

Păcatele frazelor lungi

 • Generează plicțisul audienței

• Diluează mesajul

• Pierd din verbul comunicării

• Favorizează dezacordurile

• Încifrează mesajul

• Etc.

Frază lungă/Frază scurtă

• Fraza lungă : mai mulț de 10 -15 cuvinte într-o propoziție

• Fraza scurță : înțre 6-8 cuvinte într-o propoziție

Mesajul cheie

Fraza care sumarizează întreaga noastră intenție de comunicare

• Săgeața discursului: merge direcț la țință!

• Convinge o parțe din audiență (cei care se poziționează pro ideea

noasțră)

• Vinde produse!

• Dă roțunjime și echilibru mesajului!

Cum îl folosim?

- Apare pe parcursul vorbirii noastre de mai multe ori:

- fie într-o anumiță consțrucție lingvisțică

- fie în consțrucții similare care păsțrează aceeași idee.