Sunteți pe pagina 1din 5

5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

Abilităţile de comunicare presupun să ştii nu doar ce să spui, ci mai ales cum să spui.
Acorda atenţie modului în care vorbeşti! Doar în acest fel ideile tale vor fi înţelese pe deplin!
O pronunţie clară şi cursivă denotă o personalitate puternică, echilibrată, impune respect şi convinge
interlocutorul că are în faţa sa un profesionist. Pentru a da formă limbajului verbal, trebuie să uzezi de o
respiraţie corectă şi de o serie de elemente din registrul paraverbal: nuanţă de tonalitate, volum, ritm şi
în special, de dicţie. Mai jos găseşti un program în cinci paşi cu ajutorul căruia te poţi pregăti:

1. Respiră eficient: actul vorbirii se produce în timpul expiraţiei, astfel că pentru a pronunţa cursiv,
fără întreruperi dese, ai nevoie să-ţi dezvolţi un timp de expir mai mare decât cel de inspir:
 Inspiră scurt, reţine aerul numărând 1,2,3,4,5, expiră scurt, forţat.
 Inspiră (1,2,3,4,5), reţine (1,2,3,4,5), expiră (1,2,3,4,5).
 Inspiră scurt, reţine aerul numărând 1,2,3,4,5, expiră numărând 1,2,3,4,5.
 Inspiră scurt, reţine (1), expiră numărând 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10. După 5 minute, relaxează-te, apoi
reia exerciţiul încă 5 minute. (Urmăreşte să integrezi ritmul inspir scurt - expir prelung în respiraţia
uzuală)

2. Dă volum vocii tale: o voce voluminoasă este instrumentul prin care te poţi face auzit! Pentru a
pronunţa volubil este necesar să exersezi în vederea ridicării laringelui:
 Scoate limba mult în afară şi decontractează gatul.
 Cu voce foarte înceată, caută registrul cel mai de sus pe care-l poţi atinge şi pronunţă vocala E,
menţinând limba cât mai în afară.
 Când simţi că se apropie momentul de inspir, coboară tonul în aceleaşi condiţii pronunţând vocala
E pe notele gamei (Do, Si, La, Sol, Fa, Mi, Re, Do). Exersează timp ce cel puţin trei minute.

3. Tonul autoritar: este cel care convinge în timpul unei conversaţii şi presupune o voce moderată,
hotărâtă (fără a fi agresivă) şi cât se poate de serioasă. Pentru exersare, citeşte în acest fel cel puţin zece
rânduri dintr-o carte, urmărind să-l integrezi apoi în vorbirea curentă. Nu uita să-l utilizezi în timpul
dialogului!

4. Uzează de un ritm verbal moderat: nici prea rapid, nici prea încet- este ritmul verbal ideal. Pentru
a-ţi dezvolta un ritm echilibrat exersează citind o propoziţie în cele trei moduri: încet, moderat şi rapid,
iar în final alege calea de mijloc- atât în vorbirea curentă cât mai ales la interviu sau discuţie de
vânzare!

5. Pronunţă clar: exersează citind pe rând textele de mai jos, ţinând cont de semnele de punctuaţie,
pronunţând cu voce tare (fără a ţipa) - astfel încât să se audă fiecare sunet - mai întâi rar, liber, apoi cu
un creion între dinţi ca în imaginea de mai sus (chiar dacă este greu la început, urmăreşte să pronunţi
cât mai clar), pentru ca în final să repeţi textul liber şi în ritm moderat*:

*
Merită făcut în grupuri formate din cel puţin patru-cinci persoane. Textele înşiruite în continuare sunt transcrise fiecare pe
câte un bileţel separat, pe care membrii grupului îl extrag la întâmplare şi îl deschid exact în momentul în care le vine rândul
să citească. Textul va fi citit dintr-o suflare.
 Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi.
E mai pestriţă prepeliţa pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât
prepeliţa cea mai pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.
 - Antiguvernamentabilele septentrionale au paralelipipedizat tiradele cernoziomurilor.
- Aha! Dar dinamometamorfismele? Feromicroazotează?
- Nu! Dinamometamorfismele nu mai feromicroazotează calificabilele imitativităţii anemomanice,
ci doar pronosportifializează pojijiile ce le remarcaserăm prin ihtiotomii coccigiene.
Dar bididiile ififlii... sunt recognoscibiliante?
- Oarecum... Deoarece, teleenciclopedianta paralelogramiată, din dreptul coloriflorilor,
condroblastiase zozoalinierea metiloazolinonului.
 Baba bălana mănâncă o banană babană.
 Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
 Barza brează face zarvă pe-o varză.
 Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi
bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.
 Bucur şi Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în Bucureşti.
Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti.
 Capra neagră-n piatră calcă, cum o calcă-n patru crapă!
Crape capul căprii-n patru, cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci, crape capu’ căprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paşte lângă casă, capu’ căprii crape-n şase!
Capra noastră n-are lapte, crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatra a călcat, piatra-n patru a crăpat,
Povestea s-a terminat!
 Cântecul cântat de cântăreaţa încântătoare încântă cântăreţul încântat de cântarea
cântăreţei.
 Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze, versuri andaluze.
 Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze şi ipotenuze
 Colo-n vale p-un pitroi stă o codobătură şi un codobăturoi, codobăturoiu codobătureşte
codobătura. Codobătura nu poate codobături codobăturoiu...
 Coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi.
Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi, ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropisniţă.
 Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte.
Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea.
Şi şase case Saşa-şi ştie. - Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi: sunt Saşa Cosaşul care cât şase saşi
coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.
 Creaţa isteaţa, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de
poezii azurii cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.
 Cupa cu capac, capac cu cupa.
 Două autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze şi defecte la diuze.
 Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
 E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
 Eu pup poala popii, popa pupă poala mea!
 Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prisma are flori
 Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.
 Găina porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar, porumbaca tot porumbul l-a
mâncat.
 Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că te
gândeşti la mine.
 Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiţă în
lumina ochilor.
 Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura
 Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe
cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriţă.
 Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate
papucări papucii nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.
 Patru buburuze, roşii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze
 Pila-n pungă, punga-n pilă, pilălău cu pila lungă pileşte pila lungă pe dungă; pili până
când punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. Pili-aş cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă.
 Preotul a fost la protopopiat în timpul postului apostolesc, iar când protopopul l-a
întrebat:
- Doreşti să fii protopopizat? El a răspuns:
- Nu doresc să fiu protopopizat de către protopopianicul ce propovăduieşte prin poveţe postite
povăţuit, dar doresc să fie protopopizat acel protopop, care încă nu este protopop, ci doar preot
popit, şi care a propovăduit numeroase apostile protopopianistice; în timp ce, eu voi fi protopopizat
doar când preotul neprotopop va propovădui popistice protopoape.
 Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.
 Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza?
Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza, Dar cum cel mai
original dintre originali nu se va desoriginaliza, nici eu, regele Paragarafaramus, cel mai original
dintre cei mai originali, nu mă voi dezoriginaliza.
 Rică nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.
Repejor, atunci învaţă
O poveste despre raţă,
Iar acum ştie a zice
Râuri, raţe, rămurice…
 Sapa lată, două sape late, şapte sape late şi încă alte sape late şi alte şapte sape late
 Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.
 Şase saşi în şase saci soseau pe şosea.
 Sică spune Siţei să se suie sus pe scară şi să scoată sacsia din săcsiac.
 Sighitibum ala bim bum bam, strigătul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de
un cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-
camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazină şi se brohănise
cu brohoteele în dramandau.
 Sinucisul asasin Silică se suise simandicos sus pe scândura scăriţei.
State-i sortit ca să sară şi să sâsâie necontenit.
 Spre sfânta sa soră Suzana se suie, spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, şi-n susul
sarcastic suspinu-şi şopteşte, şi-odată pe scara sucită se opreşte
 Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţânţăreasă, ţânţărind şi înţepând nesăţios.
 Teleenciclopedia este o enciclopedică enciclopedie ciclopică fără a fi un ciclop
enciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediatică teleciclopă ce cuprinde cicluri de clopedice
telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedică.
 Trei babe mofluze, fără dinţi şi buze, trag turte pe spuze, fără să se scuze.
 Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval, pal, real şi natural, fără rival, egal şi actual.
 Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa. Poţi tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel caricaturist?
 Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci
nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
 Un codobăturoi a putut să codobăturească pe o codobăturită, dar o codobăturită nu a
putut să codobăturească pe un codobăturoi.
 Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas
 Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.
 Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care
manifestă o imperturbabilitate indescriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.
 Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea
tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

Veţi găsi în acest articol câteva exerciţii care să va fie de folos în îmbunătăţirea dicţiei. O dicţie buna te
poate transforma intr-un speaker mai bun.

O pronunţare corectă şi fermă a cuvintelor te transformă într-o persoană convingătoare. Mai jos aveţi
un set scurt de exerciţii folositoare şi la îndemână oricui are 5 minute la dispoziţie. Fiecare exerciţiu se
repetă până este realizat corect. Astfel, 30 de minute înainte de o întâlnire, încălzeşte-ţi vocea timp de
10 minute, rostind din ce în ce mai repede:
 bra, bre, bri, bro, bru, bra, bri
 vra, vre, vri, vro, vru, vra, vra
 jra, jre, jri, jro, jru, jra, jra
 mra, mre, mri, mro, mru;
 cra, cre, cri, cro, cru
 gra, gre, gri, gro, gru
 fra, fre, fri, fro, fru

În final, alege doua pagini dintr-o carte, împarte-le în fragmente a cate maxim 16 rânduri (daca citeşti
mai mult pot apărea dureri ale colturilor buzelor, caz în care exerciţiul nu va mai avea efectul dorit) şi
citeşte-le după indicaţiile date mai sus.

Scurte indicaţii:

- exersează fiecare exerciţiu în parte


- repetă fiecare exerciţiu (10-20 de ori)
- trebuie să încerci să-l spui cât mai repede.
- printează exerciţiile pentru a le putea exersa mai uşor
- învaţă-l pe de rost şi rosteşte-l repede fără să-l mai citeşti
- reia exerciţiul după câteva zile