Exercitiu dictie 1

Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa!

Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci, Crape capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!
Exercitiu dictie 2
Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc
Exercitiu dictie 3
Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti
cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria
lui.
Exercitiu dictie 4
Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas
despre un extras din pancreas
Exercitiu dictie 5
Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival
es tival cu scandal epocal dintr-
un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.
Exercitiu de dictie 6
Spre sfânta sa soră Suana se suie,
suie , Spăită din suflet suspinu să-i spuie, "i-n
susul sarcastic suspinu-i optete, "i-odată pe scara sucită se oprete
Exercitiu dictie 7
Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita
nu a putut sa codobatureasca pe un codobaturoi.
Exercitiu dictie 8
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-s sus si-n #os de
casa sa, coseste sasul si-n sosea. Si sase case Sasa-si stie. - Ce sansa!. Sasa-
si spuse siesi.
Exercitii de dictie 9
$uc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac% & fi drac% 'ace pac, aud mac, aud
oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. ( tot drac. )u-
i greu a ice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura
*oul brea, bârlobrea, lesne-a ice boul brea, dar mai lesne-a debârlobrei
bârlobreitura din boii bârlobreenilor.
Exercitiu dictie 10
Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci,
precum a crapat clinciul-n cinci.
Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a
crapat piatra-n patru.
Exercitii de dictie 11
(u pup poala popii, popa pupa poala mea!
Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidări+ă, a cărămidărit cărămidări+a
pe cărămidar.
Colo-n vale p-un pitroi sta o codobatura si un codobaturoi,codobaturoiu
codobatureste codobatura,codobatura nu poate codobaturi codobaturoiu...
Exercitiu dictie 12
Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipaneului in cautarea baldibuului
omorat de un cris cras, intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare
pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop
deoarece mancase citopiperaina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.
Exercitiu de dictie 13
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o ntâmplare. lt tâmplar, auind de ntâmplarea
tâmplarului de la tâmplărie a venit i s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului
cu ntâmplarea.
Exercitiu dictie 14 .pentru sunetul g/
0andindu-ma ca te gandesti, Ca ma gandesc la tine, 0andeste-te ca ma
gandesc, Ca te gandesti la mine
Exercitiu dictie 15
*alaban *ălăbănescu bâlbâiete bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
Exercitiu dictie 16
Unilateralitatea colocviilor desolidarieaa constiincioitatea energeticienilor care
manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei
ireprosabilitati
Exercitiu dictie 17
*ucur si *ucura se bucura ca *ucurel e bucuros in *ucuresti.pentru sunetul b/
Exercitiu dictie 18 pentru sunetul f/
'ata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum.
Exercitiu dictie 19 pentru sunetul g/
 m o prepelita pestrita cu paispreece pui de prepelita pestriti,
pestriti, e mai pestrita
prepelita pestrita decit cei paispreece pui de prepelita pestriti.
Exercitiu dictie 10
Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci,
precum a crapat clinciul-n cinci.
Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a
crapat piatra-n patru.
Exercitii de dictie 11
(u pup poala popii, popa pupa poala mea!
Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidări+ă, a cărămidărit cărămidări+a
pe cărămidar.
Colo-n vale p-un pitroi sta o codobatura si un codobaturoi,codobaturoiu
codobatureste codobatura,codobatura nu poate codobaturi codobaturoiu...
Exercitiu dictie 12
Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipaneului in cautarea baldibuului
omorat de un cris cras, intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare
pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop
deoarece mancase citopiperaina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.
Exercitiu de dictie 13
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o ntâmplare. lt tâmplar, auind de ntâmplarea
tâmplarului de la tâmplărie a venit i s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului
cu ntâmplarea.
Exercitiu dictie 14 .pentru sunetul g/
0andindu-ma ca te gandesti, Ca ma gandesc la tine, 0andeste-te ca ma
gandesc, Ca te gandesti la mine
Exercitiu dictie 15
*alaban *ălăbănescu bâlbâiete bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
Exercitiu dictie 16
Unilateralitatea colocviilor desolidarieaa constiincioitatea energeticienilor care
manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei
ireprosabilitati
Exercitiu dictie 17
*ucur si *ucura se bucura ca *ucurel e bucuros in *ucuresti.pentru sunetul b/
Exercitiu dictie 18 pentru sunetul f/
'ata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum.
Exercitiu dictie 19 pentru sunetul g/
 m o prepelita pestrita cu paispreece pui de prepelita pestriti,
pestriti, e mai pestrita
prepelita pestrita decit cei paispreece pui de prepelita pestriti.
Exercitiu dictie 20
1ege Paragarafaramus, cand te vei desoriginalia% 2a voi desoriginalia cand
cel mai original dintre orginali se va desoriginalia, $ar cum ce mai original dintre
originali nu se va desoriginalia, regele Paragarafaramus, nu se va
desoriginalia.
Sper ca aceste exercitii de dictie sa va fie de folos in reovarea problemelor de
dictie.

40 de exemple de texte pentru corectarea pronuntarii cuvintelor:

Text 1
O coropisnita si`un coropisnitoi se coropisniteau la noi pe gunoi. Nu coropisnita
coropisnita
coropisnitea
coropisnitea pe coropisnitoi, ci coropisnitoiul
coropisnitoiul coropisnitea pe coropisnita.
coropisnita.

Text 2
Papucarul papucareste papucii papucaresei, papucareasa nu poate papucarii papucii
 papucarului.

Text 3
Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina
ochilor.

Text 4
Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretzul incantat de cantarea
cantaretei.

Text 5
Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa!
Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci, Crapa-i-ar capu c aprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.

Text 6
Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

Text 7
Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc.

Text 8
Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti cocostarci
nedescocostarcariti,
nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui.
Text 9
Un al ara egal cu inal atal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval, pal, real si natural

, ara rival, egal si actual.

Text 10
"ata are lori pe prispa, prispa are lori, ata are lori pe prispa, prisma are lori

Text 11
Cosasul #asa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. #i-s sus si-n $os de casa

sa, coseste sasul si-n sosea, coseste si alte sase case coseste si tot coseste sasul, pana da
gata tot satul.

Text 12
%u pup poala popii, popa pupa poala mea!

Text 13
Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. &lt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului
de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea.

Text 14
'andindu-ma ca te gandesti ca ma gandesc la tine, gandeste-te ca ma gandesc ca te
gandesti la mine.

Text 15
(alaan (alaanescu alaieste alaituri alaite pe negandite.

Text 16
(ucur si (ucura se ucura ca (ucurel e ucuros in (ucuresti. (ucura-te cum s-a ucurat
(ucuroaia cand s-a intors (ucurel ucuros de la (ucuresti.

Text 17
"ata ierarului iere asole iarta ara oc iindca ocul ace um.

Text 18
&m o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. % mai pestrita prepelita
 pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti, iar mai pestrit decat prepelita cea
mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit.

Text 19
% pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite.

Text 20
O sapa lata, doua sape late, sapte sape late si inca alte sape late si alte sapte sape late
 Text 21
Pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga)).pila-n punga,
 punga-n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga)

Text 22
*ica nu stia sa zica+ rau, ratusca, ramurica, dar de cand aiatu-nvata poezia despre rata

, *ica stie-acum sa zica+ rau, ratusca, ramurica.

Text 23
O gaina porumaca in porumar s-a urcat. n porumar porumaca tot porumul l-a
mancat.

Text 24
Pili-as cu pila lunga, pila-n punga, punga-n pila.

Text 25
O aa alana mananca o anana aana.

Text 26
Un vultur sta pe pisc c-un pix in plisc.

Text 27
Un caricaturist care caricaturizeaza caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.

Text 28
Primpre$ur plimarile prin ploaie prile$uiesc placeri proprietarilor provinciali.

Text 29
antarul sot insoti soata tantareasa, tantarind si intepand nesatios.

Text 30
#ase saci in sase sasi soseau pe sosea.

Text 31
Creata isteata, zamitoare si glumeata, scandeaza cu dictie ara interdictie el de el de
 poezii azurii cu copii

si aclii, pe hartii, mii si mii apoi pe-un cal merg la al triumal.

Text 32
Cele sapte muze cu priviri de zuze, scriu ca sa se amuze, versuri andaluze.

Text 33
#ase calauze incearca s-acuze cinci emei lehuze ca ar i aruze.
Text 34
Cinci ine meduze, 'eometrii conuze, Cu unghiuri otuze si ipotenuze

Text 35
Patru uuruze, *osii archeuze, (azaie ursuze, urand pe peluze

Text 36
O arza reaza ace zarva pe-o varza.

Text 37
rei ae moluze, "ara dinti si uze, rag turte pe spuze, "ara sa se scuze.

Text 38
/oua autouze lovite de-ouze, au lumini diuze si deecte la diuze.

Text 39
Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucareasa nu poate
 papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti.

Text 40
Cupa cu capac capac cu cupa.

0. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate

caricaturiza caricatura sa.
2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud
mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl
urduc. ! tot drac.
". Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau
#i al$i cocostârci nedescocostârcări$i, ca să se descocostârcărească de
cocostârcăria lui.
%. &osa#ul 'a#a când cose#te, cât #ase sa#i sa#ul cose#te. (i-n sus #i-n )os
de casa sa, cose#te sa#ul #i-n #osea. (i #ase case 'a#a-#i #tie.
- &e #ansă*... 'a#a-#i spuse sie#i*
+. ege aragarafaramus, când te ei desoriginaliza? /ă oi
desoriginaliza când cel mai original dintre orginali se a desoriginaliza.
Dar cum cel mai original dintre originali nu se a desoriginaliza, regele
aragarafaramus, nu se a desoriginaliza.
0. &olo-n ale p-un pitroi sta o codobătură si un
codobăturoi,codobăturoiu codobăture#te codobătura,codobătura nu
poate codobături codobăturoiu...
1. Un bal fără egal cu final fatal la un alal carnaal estial cu scandal
epocal dintr-un opal oal, pal, real #i natural, fără rial, egal si actual.
. 'pre sfânta sa soră 'uzana se suie, 'pă#ită din suflet suspinu să-#i
spuie, (i-n susul sarcastic suspinu-#i #opte#te, (i-odată pe scara sucită se
opre#te
3. 4oul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a
dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor
56. ână când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidări$ă, a cărămidărit
cărămidări$a pe cărămidar
55. 'igitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului în căutarea
baldibuzului omorât de un cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că
nu a rut să-l omoare pe ipocate-elefanto-camerosul, ascuns după un
camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina si se broănise
cu brooteele în drămandău.
52. Unilateralitatea colociilor desolidarizează con#tiinciozitatea
energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în
locul nabucodonosorienei irepro#abilită$i.
5". apucarul papucăre#te papucii nepapucări$i ai papucăresei, dar
papucăreasa nu poate papucării papuci nepapucări$i ai papucarului care
papucăre#te papuci nepapucări$i.
5%. O '78 97:8, 2 '7! 97:!, " '7! 97:! , % '7! 97:! , + '7! 97:!
, 0 '7! 97:! 1 '7! 97:! (; <=&8 79:! '7! 97:! (; 79:! '7! 97:! (;
 <=&8 79:! 1 '7! 97:!
5+. O coropi#ni$ă #i>un coropi#ni$oi se coropi#ni$eau la noi pe gunoi. =u
coropi#ni$a coropi#ni$ea pe coropi#ni$oi ci coropi#ni$oiul coropi#ni$ea pe
coropi#ni$ă.
50. (tiu că #tii că #tiuca-i #tiucă  Dar mai #tiu că #tiuca-i pe#te  (i că
#tiuca se mănâncă  (i că #tiuca se pră)e#te.
51. =u-i greu a zice titirida tida, da-i greu a destitiridi titiriditura
titiridei tidei.
5. O mierli$ă fuflendi$ă fuflendi-fuflendări$ă nu poate să fuflendească
fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul.
Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească
fuflendi-fluflendăreasacă pe mierli$a fuflendi$a fuflendi-fuflendări$ă.
53. &eea ce cerea celebrul &icero gemând geniilor degenerate ,n-au
acceptat-o &ezar #i ceata ingeniosilor cetă$eni certa$i cu cerin$ele
cercurilor centrale
26. &upă cu capac, capac cu cupă.
25. 4alaban 4ălăbănescu bâlbâie#te bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
22. (ase saci în #ase sa#i soseau pe #osea.
2". 'tânca stă-n castan ca sa#a 'tan
2%. Un sas cu glas de bas cam gras #i ras pe nas sta la taifas de-un ceas
la parastas despre un e@tras din pancreas.
2+. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. 7lt tâmplar, auzind de
 întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a enit #i s-a loit cu tâmpla de
tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.
20. Aân$arul so$ înso$i soa$a $â$âind sanc$ionând în$epând nesă$ios.
21. O babă bălană mănâncă o banană babană.
2. 'oră 'ară, n-ai sărit aseară să ezi carnea cum se sară?
23. &rea$ă istea$ă, zâmbitoare #i glumea$ă, scandează cu dic$ie fără
interdic$ie fel de fel de poezii - azurii - cu copii #i făclii, pe ârtii, mii #i
mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.
"6. &apra neagră calcă-n clinci. &linciul crapă-n cinci, crape capul
caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.
"5. 7riepiscopul din &onstantinopol a încercat să se
dezariepisconstantinopolizeze.
"2. &apra pa#te lângă casă. &apu caprii crape-n #ase* &apra noastră n-
are lapte. &răpa-i-ar coarnele-n #apte*
"". Fofi$ă fondofirli$ă, forofifo - fenderli$ă #i fifoi fondofirloi, forofifo -
fenderloi
"%. aradimetilaminoanzobenzensurfonic.
"+. atrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică*
"0. rimpre)ur plimbările prin ploaie prile)uiesc plăceri proprietarilor
 proinciali.
"1. &ând am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-
am zis c-am zis c-om zice , da tu zici c-am zis c-om zice.
". 'isoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur
"3. -'pune-mi cine sose#te pe #osea?
- e #osea sose#te un sas cu un sac #i aici mai sunt #ase sa#i cu #ase saci.
- &um? pe #osea sose#te un sas cu un sac #i aici mai sunt #ase sa#i cu #ase
saci?
- Da, pe #osea sose#te un sas cu un sac #i aici mai sunt #ase sa#i cu #ase
saci*
- 7a, dacă pe #osea sose#te un sas cu un sac #i aici mai sunt #ase sa#i cu
#ase saci,deci or fi #apte sa#i cu #apte saci
%6. 7rmura arămie a asprului atrid 7gamemnon, atârnată asupra
altarului atic, atrăgea, a#adar aten$ia armatorilor anatolieni, amici ai
anticilor armate araice, a#teptând atenuarea a$â$ărilor anarice ale
aprigului 7cille.
3eti gasi in acest articol cateva exercitii care sa va fie de folos in imbunatatirea
dictiei. & dictie buna te poate transforma intr-un spea4er mai bun.
& pronuntare corecta si ferma a cuvintelor te transforma intr-o persoana
convingatoare. 'ie ca esti anga#at sau anga#ator, persoana publica sau nu, un
mai bun discurs contribuie la brandigul tau personal.
2ai #os aveti un set scurt de exercitii folositoare si la indemana oricui are 5
minute la dispoitie. 'iecare exercitiu se repeta pana este realiat corect.
Exercitiul 1

- bra
- bre
- bri
- bro
- bru
- bra
- bri
Exercitiul 2

Pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga pileste pila pili cu pila lunga pe
dunga pili pana cand punga-n pila a pilit pila pilita-n dunga.
Exercitiul 3
 - vra
- vre
- vri
- vro
- vru
- vra
- vra
Exercitiul 4

- #ra
- #re
- #ri
- #ro
- #ru
- #ra
- #ra
-
Exercitiul 5

Capra neagra-n piatra calca,

Cum o calca-n patru crapa!
Crapa capul caprii-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci,
Crapa capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste langa casa
Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!
Exercitiul 6

Pana cand a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidarita

pe caramidar la fel cum ar fi vrut caramidarul sa caramidareasca pe
caramidarita-
Exercitiul 7
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-n sus si-n #os de
casa sa, sasul coseste si-si spune siesi6 sunt Sasa Cosasul care cat sase sasi
coseste si-n sus si-n #osul casei cat sase case.
Scurte indicatii:

- exerseaa fiecare exercitiu in parte

- repeta fiecare exercitiu 78-98 de ori/
- trebuie sa incerci sa-l spui cat mai repede.
- printeaa exercitiile pentru a le putea exersa mai usor
- invata-l pe de rost si rosteste-l repede fara sa-l mai citesti
- reia exercitiul dupa cateva ile

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a
întors bucuros de la Bucureşti.

O babă bălană mănâncă o banană babană.

Pe cap un capac, pe capac un ac.

Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.

Domnule Dudău, dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!

eteei de tei pe mirişte de mei.

Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

"u pup poala popii, popa pupă poala mea.

" pestri#ă prepeli#a pestri#ă, dar mai pestri#i sunt puii prepeli#ei
pestri#e.

$n ultur stă pe pisc c-un pi% în plisc.

ică nu ştia să zică &râu&, &ră#uşcă&, &rămurică&.

'oră 'ară, n-ai sărit aseară să ezi carnea cum se sară(

'tanca stă-n castan ca 'tan.

Prin )ulturi ântul iu uia.

0. Un vultur st1 pe pisc cu un pix 2n plisc.

3. Cup1 cu capac, capac cu cup1.
4. Un cocost5rc s-a dus la descocost5rc1rie, unde se descocost5rc1reau 6i al7i cocost5rci nedescocost5rc1ri7i,
ca s1 se descocost5rc1reasc1 de cocost5rc1ria lui.
8. Unui t5mplar i s-a-nt5mplat o 2nt5mplare. &lt t5mplar, auzind de 2nt5mplarea t5mplarului de la t5mpl1rie
a venit 6i s-a lovit cu t5mpla de t5mpl1ria t5mplarului cu 2nt5mplarea.
9. P5n1 c5nd a c1r1mid1rit c1r1midarul pe c1r1mid1ri71, a c1r1mid1rit c1r1mid1ri7a pe c1r1midar.
:. (alaan (1l11nescu 5l5ie6te 5l5ituri 5l5ite pe neg5ndite.
;. Capra calc1 piatra. Piatra crap1-n patru. Cr1pa-i-ar capul caprei precum a cr1pat piatra-n patru
<. /omnule /irector, /oamna /ida /r1gan dore6te dou1 dude din dudul dumneavoastr1 de dincolo de
drum.
=. Cosa6ul #a6a c5nd cose6te, c5t 6ase sa6i sasul cose6te. >i-s sus 6i-n $os de casa sa, cose6te sasul 6i-n
6osea. >i 6ase case #a6a-6i stie.
- Ce 6ans1!) #a6a-6i spuse sie6i)
Cand te alii pe marginea unei prapastii ai trei variante+ poti sa cazi), poti sa cazi sperand ca te va prinde
cineva)sau poti sa inveti sa zori...
0. >ase sa6i 2n 6ase saci soseau pe 6osea.
3. Capra calc1 pe un clinci. Clinciul crap1 capul caprei negre-n cinci.
4. Patrusprezece pritocitori 2ntr-o pritocitoric1 mic1.
8. ?5n7arul so7 2nso7i soa7a 7575ind sanc7ion5nd 2n7ep5nd nes17ios.
9. &rhiepiscopul Constantinopolului vrea s1 se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.
:. *ege Paragaraaramus, c5nd te vei dezoriginaliza@ A1 voi dezoriginaliza c5nd cel mai original dintre
originali se va dezoriginaliza. /ar, cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici regele
Paragaraaramus nu se va dezoriginaliza.
;. Primpre$ur plim1rile prin ploaie prile$uiesc pl1ceri proprietarilor provinciali.
n theatre the ones in the darB and the ones under the lights need each other. "or a e moments all o us -
the audience, the actors, the riter - e are all a little it more real together than e ever ere apart.
#i mai sunt acelea +
ti-pi te-pe ta-pa ta-pa ta-pa to-po tu-pu
li-ri le-re la-ra la-ra la-ra la-ra lo-ro lu-ru
si asa mai departe....#unt utile!
%xista un spectacol mai mare decat intinsul marii+cerul.%xista si un spectacol mai mare decat
cerul+#U"L%UL OA%N%#C!

Text 1
O coropisnita si un coropisnitoi se coropisniteau la noi pe gunoi. Nu coropisnita
coropisnitea pe coropisnitoi, ci coropisnitoiul coropisnitea pe coropisnita.

Text 2
Papucarul papucareste papucii papucaresei, papucareasa nu poate papucarii papucii
papucarului.

Text 3
Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina
ochilor.

Text 4
Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretzul incantat de cantarea
cantaretei.

Text 5
Capra neagra-n piatra calca,
Cum o calca-n patru crapa!
Crape capu caprii-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci,
Crapa-i-ar capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.

Text 6

Capra paste langa casa,

Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte,
Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
 Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

Text 7
Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc.

Text 8
Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti cocostarci
nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui.

Text 9
Un bal ara egal cu inal atal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval, pal, real si natural, ara rival, egal si actual.

Text 10
ata are lori pe prispa, prispa are lori, ata are lori pe prispa, prisma are lori"

Text 11
Cosasul #asa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. #i-s sus si-n $os de casa sa,
coseste sasul si-n sosea, coseste si alte sase case coseste si tot coseste sasul, pana da
gata tot satul.

Text 12
%u pup poala popii, popa pupa poala mea!

Text 13
Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. &lt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului
de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea.

Text 14
'andindu-ma ca te gandesti ca ma gandesc la tine, gandeste-te ca ma gandesc ca te
gandesti la mine.

Text 15
(alaban (alabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite.

Text 16
(ucur si (ucura se bucura ca (ucurel e bucuros in (ucuresti. (ucura-te cum s-a bucurat
(ucuroaia cand s-a intors (ucurel bucuros de la (ucuresti.

Text 17
ata ierarului ierbe asole iarta ara oc iindca ocul ace um.

Text 18
&m o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. % mai pestrita prepelita
pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti, iar mai pestrit decat prepelita cea
mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit.

Text 19
% pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite.

Text 20
O sapa lata, doua sape late, sapte sape late si inca alte sape late si alte sapte sape late

Text 21
Pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga"".pila-n punga,
punga-n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga"
 Text 22
)ica nu stia sa zica* rau, ratusca, ramurica, dar de cand baiatu-nvata poezia despre rata,
)ica stie-acum sa zica* rau, ratusca, ramurica.

Text 23
O gaina porumbaca in porumbar s-a urcat. +n porumbar porumbaca tot porumbul l-a
mancat.

Text 24
Pili-as cu pila lunga, pila-n punga, punga-n pila.

Text 25
O baba balana mananca o banana babana.

Text 26
Un caricaturist care caricaturizeaza caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.

Text 27
Primpre$ur plimbarile prin ploaie prile$uiesc placeri proprietarilor provinciali.

Text 28
 antarul sot insoti soata tantareasa, tantarind si intepand nesatios.

Text 29
#ase saci in sase sasi soseau pe sosea.

Text 30
Creata isteata, zambitoare si glumeata, scandeaza cu dictie ara interdictie el de el de
poezii azurii cu copii si aclii, pe hartii, mii si mii apoi pe-un cal merg la bal triumal.

Text 31
Cele sapte muze cu priviri de zuze, scriu ca sa se amuze, versuri andaluze.

Text 32
#ase calauze incearca s-acuze cinci emeilehuze ca ar i aruze.

Text 33
Cinci ine meduze, 'eometrii conuze, Cu unghiuri obtuze si ipotenuze

Text 34
Patru buburuze, )osii archebuze, (azaie ursuze, burand pe peluze

Text 35
O barza breaza ace zarva pe-o varza.

Text 36
 rei babe moluze, ara dinti si buze, rag turte pe spuze, ara sa se scuze.

Text 37
oua autobuze lovite de-obuze, au lumini diuze si deecte la diuze.

Text 38
Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucareasa nu poate
papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti.

Text 39
Cupa cu capac capac cu cupa.
 Exercitiu dictie 1
Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taias de-un ceas la parastas despre
un extras din pancreas

Exercitiu de dictie 2
#pre s/nta sa sorta #uzana se suie, #pashita din sulet suspinu sa-shi spuie, shi-n susul
sarcastic suspinu-shi shopteshte, shi-odata pe scara sucita se opreshte

Exercitiu dictie 3
Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a
putut sa codobatureasca pe un codobaturoi.

Exercitii de dictie 4
uc in bac sac de dac, aud crac, o i rac0 O i drac0 ace pac, aud mac, aud oac, nu e rac,
nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. % tot drac. Nu-i greu a zice titiridva
tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura

Exercitii de dictie 5
(oul breaz, b/rlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezb/rlobrezi
b/rlobrezitura din boii b/rlobrezenilor.

Exercitiu dictie 6
Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a
crapat clinciul-n cinci.

Exercitii de dictie 7
Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a crapat
piatra-n patru.

Exercitii de dictie 8
P/na c/nd a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidaritza pe
caramidar.

Exercitii de dictie 9
Colo-n vale p-un pitroi sta o codobatura si un codobaturoi,codobaturoiu codobatureste
codobatura,codobatura nu poate codobaturi codobaturoiu"

Exercitiu dictie 10
#ighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea baldibuzului omorat de un
cris cras, intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare pe hipocate-eleanto-
camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece mancase citopiperazina si se
brohanise cu brohoteele in dramandau.

Exercitiu dictie 11
(alaban (alabanescu b/lb/ieshte b/lb/ituri b/lb/ite pe neg/ndite.

Exercitiu dictie 12
Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constiinciozitatea energeticienilor care
maniesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei ireprosabilitati

Exercitiu dictie 13
)ege Paragaraaramus, cand te vei desoriginaliza0 1a voi desoriginaliza cand cel mai
original dintre orginali se va desoriginaliza, ar cum ce mai original dintre originali nu se
va desoriginaliza, regele Paragaraaramus, nu se va desoriginaliza.

Exercitii de dictie 14
#hapte shine shi shapte sherpi sherpuiesc sherpuitor spre shesuri.
 Exercitii de dictie 15
#harpele sherpoaica shi sherpishorul sherpuiesc sherpuitor spre eleshteu.

Exercitii de dictie 16
#hapte shunci stau pe shapte scaune shi ashteapta shapte shoareci.

Exercitii de dictie 17
 zapul zicu shi tzapina zica tzopaie tzantzoshi pe tapshanul sterp.

Romanesti:

"Capra crapa piatra-n patru, piatra crapa piatra-n patru"

"Eu pup poala popii, popa pupa poala mea"
"Sase saci in sase saci"
"Pili-as cu pila lunga, pila-n punga, punga-n pila"
"Triedru tridreptunghic"
"Agatati-ai poamele calului de poalele podului"
"Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc"

In engleza:

"If a shipshape shipshop stocs six shishape shop-soiled ships, ho!

man shipshape shop-soiled ships !ould six shipshape ship shops
stoc#"
"A noise annos an oster, $ut a nois noise annos an oster more"
"Peter Piper piced a pec of picled peppers, a pec of picled
peppers Peter Piper piced% If Peter Piper piced a pec of picled
peppers, !here&s the pec of picled peppers Peter Piper piced#"
"'ett $ought some $utter, &$ut& she said, &this $utter&s $itter& and a $it
of $etter $utter !ould mae a $etter $utter% So she $ought a $it of
$utter $etter than the $itter $utter and it made her $utter $etter, so it
!as that 'ett $ought a $it of $etter $utter"
"Three tree toads tied together tried to trot to to!n"
"Amidst the mists and coldest frosts, !ith $arest !rists and stoutest
$oasts, he thrusts his fists against the posts and still insists he sees
the ghosts"
"T!o !itches had t!o !atches% (hich !atch did !hich !itch !atch#"
"A tutor !ho tooted a flute tried to teach t!o teachers to toot% Said the
t!o to the tutor &is it harder to toot or tutor t!o tutors to toot#&"
"Sheila uttered a sharp shrill shrie and shruned from the shrivelled
form that slum$ered in the shado!s"
"I slit the sheets% The sheets I slit are on the slitted sheets I slit%"
)% Un vultur st* pe pisc cu un pix +n plisc%
% Cup* cu capac, capac cu cup*%
% Un cocost.rc s-a dus la descocost.rc*rie, unde se
descocost.rc*reau /i al0i cocost.rci nedescocost.rc*ri0i, ca s* se
descocost.rc*reasc* de cocost.rc*ria lui%
1% Unui t.mplar i s-a-nt.mplat o +nt.mplare% Alt t.mplar, au2ind de
 +nt.mplarea t.mplarului de la t.mpl*rie a venit /i s-a lovit cu t.mpla
de t.mpl*ria t.mplarului cu +nt.mplarea%
3% P.n* c.nd a c*r*mid*rit c*r*midarul pe c*r*mid*ri0*, a c*r*mid*rit
c*r*mid*ri0a pe c*r*midar%
4% 'ala$an '*l*$*nescu $.l$.ie/te $.l$.ituri $.l$.ite pe neg.ndite%
5%6omnule 6irector, 6oamna 6ida 6r*gan dore/te dou* dude din
dudul dumneavoastr* de dincolo de drum%
7% Cosa/ul Sa/a c.nd cose/te, c.t /ase sa/i sasul cose/te% 8i-s sus /i-n
 9os de casa sa, cose/te sasul /i-n /osea% 8i /ase case Sa/a-/i stie%
- Ce /ans*:; Sa/a-/i spuse sie/i;

Cele sapte mu2e

Cu priviri de 2u2e
Scriu ca sa se amu2e
<ersuri andalu2e :

Sase calau2e
=ncearc> s-acu2e
Cinci femei lehu2e
Ca ar fi farfu2e%

Cinci fine medu2e,

geometrii confu2e,
Cu unghiuri o$tu2e
Si ipotenu2e :

Patru $u$uru2e,
?o/ii arche$u2e,
'.2.ie ursu2e
@$ur.nd pe pelu2e :

Trei $a$e moflu2e

ara dinti si $u2e
Trag turte pe spu2e%
ara sa se scu2e

6ou> auto$u2e
Bovite de-o$u2e
Au lumini difu2e,
Si defect la diu2e

Una din eclu2e

Ba usi cu me2u2e
Bupta cu talu2e
Punandu-si ventu2e%

Capra neagra-n piatra calca,

Cum o calca-n patru crapa:
Crape capu caprii-n patru
Cum a crapat piatra-n patru:
Capra neagra calca-n clinci,
Crape capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci%
Capra paste langa casa
Capu caprii crape-n sase:
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n sapte:
Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat:

Exercitii de dictie -Tema 2

Posted in exercitiu
D:ED4

Aai $os gasiti unele dintre cele mai cunoscute texte pentru corectarea pronuntiei. Le voi
imparti pe sesiuni de lucru FtemeG. ncercati sa le cititi cu voce tare, cat puteti de repede.
reuie sa stiti insa ca rostirea corecta a acestor texte se ace doar atunci cand toate
sunetele se aud clar, indierent de viteza cu care cititi textul
*ecomand ca aceste exercitii sa ie acute impreuna cu un set de exercitii de respiratie.

0. Un vultur st1 pe-un pisc c-un pix 2n plisc.

3. Capra neagr1-n piatra calc1, Cum o calc1-n patru crap1!

Crape capul caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagr1 calc1-n clinci, Cr1pa-i-ar capul caprii-n cinci
Cum a c1lcat capra-n clinci.

4. Luni la lumina lum5n1rii luminat1 de lun1 prin luminator i-a luminat o lumini71 2n
lumina ochilor.
8. Un cocost5rc s-a dus la descocost5rc1rie, unde se descocost5rc1reau 6i al7i cocost5rci
nedescocost5rc1riti, ca s1 se descocost5rc1reasc1 de cocostarc5ria lui.

9. Cosa6ul #a6a cand cose6te, cat 6ase sa6i sasul cose6te. >i-s sus 6i-n $os de casa
sa, cose6te sasul 6i-n 6osea.

:. Unui t5mplar i s-a-ntamplat o 2ntamplare. &lt t5mplar, auzind de 2ntamplarea

t5mplarului de la t5mplarie a venit 6i s-a lovit cu t5mpla de t5mplaria t5mplarului cu
2ntamplarea.

;. (alaan (1l11nescu 5l5ie6te 5l5ituri 5l5ite pe neg5ndite.

<. &m o prepeli71 pestri71 cu paisprezece pui de prepeli71 pestri7i. % mai pestri71 prepeli7a
 pestri71 dec5t cei paisprezece pui de prepeli71 pestri7i, iar mai pestri7 dec5t prepeli7a cea
mai pestri71 este prepeli7oiul cel pestri7.

=. Primpre$ur plim1rile prin ploaie prile$uiesc pl1ceri proprietarilor provinciali.

0D. Cup1 cu capac H capac cu cup1.

/aca vrei sa inveti sa rostesti corect, ai nimerit ine pe .dictie.ro. &ici vei putea ala
o multime de secrete pentru o dictie perecta. Pana una alta, spune cu voce tare, repede,
de mai multe ori+ Şae a!i "n !ae aci!

era izi zicea zidarului 2n z5zania zilelor zicala Lizic1i.

3. Iohoteau h1h1ind dih1niile lehamitei 2ntr-un 6ah hahaleric.
4. Noi nu ne nimeriser1m minun17iile l1n7i6oarelor remunerate.
8. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile leniniste.
9. Jenia xeroxase axa maximelor K...

Citeste cat poti de repede iecare punct al exercitiului, ara oprire, de trei ori!

0. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor.

3. Pasarela ap1sa aspru upsarinul lapsusului.
4. Un aan naa 1nuia aordul laradorului.
8. Cititorul licita acid /acia ad5ncit1.
9. Un zur1tor r1z1t1tor r1zoia azurul lozincii izite.
:. #lalomul l1st1rea asaltul lapsusurilor r1sp5ndite.
;. Un monarh h1ituia arhangelul lihnit.
<. nelele elene elementare K...

Capra calca piatra,piatra crapa-n patru,crapa-i-as capul caprei care-a crapat piatra-n
 patruM

%u pup poala popii, popa pupa poala meaM

#ase saci in sase saciM

Pili-as cu pila lunga, pila-n punga, punga-n pilaM

riedru tridreptunghicM

&gatati-ai poamele calului de poalele poduluiM

Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in pliscM

 a shipshape shipshop stocBs six shishape shop-soiled ships, ho man shipshape
shop-soiled ships ould six shipshape ship shops stocB@M

& noise annos an oster, ut a nois noise annos an oster moreM

Peter Piper picBed a pecB o picBled peppers, a pecB o picBled peppers Peter Piper
 picBed.  Peter Piper picBed a pecB o picBled peppers, heres the pecB o picBled
 peppers Peter Piper picBed@M

(ett ought some utter, Qut she said, Qthis utters itter and a it o etter utter
ould maBe a etter utter. #o she ought a it o utter etter than the itter utter and it
made her utter etter, so it as that (ett ought a it o etter utterM

hree tree toads tied together tried to trot to tonM

&midst the mists and coldest rosts, ith arest rists and stoutest oasts, he thrusts his
ists against the posts and still insists he sees the ghostsM

o itches had to atches. Rhich atch did hich itch atch@M

& tutor ho tooted a lute tried to teach to teachers to toot. #aid the to to the tutor Qis
it harder to toot or tutor to tutors to toot@M

#heila uttered a sharp shrill shrieB and shrunBed rom the shrivelled orm that slumered
in the shadosM

 slit the sheets. he sheets  slit are on the slitted sheets  slit.M

$uc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac% & fi drac% 'ace pac, aud mac, aud
oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. ( tot drac.
: Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la
parastas despre un extras din pancreas.
: Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a
crapat piatra-n patru.
: Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci,
precum a crapat clinciul-n cinci.
: Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-s sus si-n #os de
casa sa, coseste sasul si-n sosea. Si sase case Sasa-si stie.
- Ce sansa!; Sasa-si spuse siesi
: Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti
cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria
lui.
: *ucura-te cum s-a bucurat *ucuroaia cand s-a intors *ucurel bucuros de la
*ucuresti.
: *oul brea barlobrea in vacile barlobroene , cu greu a debarlobroit breaul
boilor barlobroeni!
: *ucur si *ucura se bucura ca *ucurel e bucuros in *ucuresti.
: Cocostarcarel s-a dus la cocostarcarie sa se descocostarcareasca de
cocostarcaroaica lui.
: 'ata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum.
: 0andindu-ma ca te gandesti
Ca ma gandesc la tine,
0andeste-te ca ma gandesc
Ca te gandesti la mine....
Exercitiu dictie 1
Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa:
Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru:
Capra neagra calca-n clinci, Crape capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci%

Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase:

Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte:
Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat:

Exercitiu dictie 2
Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc

Exercitiu dictie 3
Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si
alti cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de
cocostarcaria lui%

Exercitiu dictie 4
Un sas cu glas de $as cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la
parastas despre un extras din pancreas
Exercitiu dictie 5
Un $al fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal
epocal dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual%

Exercitiu de dictie 6
Spre sf.nta sa sor* Su2ana se suie, Sp*/it* din suflet suspinu s*-/i
spuie, 8i-n susul sarcastic suspinu-/i /opte/te, 8i-odat* pe scara sucit*
se opre/te

Exercitiu dictie 7
Un codo$aturoi a putut sa codo$atureasca pe o codo$aturita dar o
codo$aturita nu a putut sa codo$atureasca pe un codo$aturoi%

Exercitiu dictie 8
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste% Si-s sus si-n
 9os de casa sa, coseste sasul si-n sosea% Si sase case Sasa-si stie% - Ce
sansa:% Sasa-si spuse siesi%

Exercitii de dictie 9
6uc in $ac sac de dac, aud crac, o fi rac#  fi drac# ace pac, aud mac,
aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i $rotac, il apuc, il
hurduc% E tot drac% Du-i greu a 2ice titiridva tidva, da-i greu a
destitiridvi titiridvitura

'oul $rea2, $.rlo$rea2, lesne-a 2ice $oul $rea2, dar mai lesne-a
de2$.rlo$re2i $.rlo$re2itura din $oii $.rlo$re2enilor%

Exercitii de dictie 10
Eu pup poala popii, popa pupa poala mea:

P.n* c.nd a c*r*mid*rit c*r*midarul pe c*r*mid*ri0*, a c*r*mid*rit

c*r*mid*ri0a pe c*r*midar%

Colo-n vale p-un pitroi sta o codo$atura si un

codo$aturoi,codo$aturoiu codo$atureste codo$atura,codo$atura nu
poate codo$aturi codo$aturoiu%%%

Exercitiu dictie 11
Sighiti$um ala $im $um $am,strigatul cilipane2ului in cautarea
$aldi$u2ului omorat de un cris cras, intr-un stil a$racada$rant pentru
ca nu a vrut sa-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa
un camilola$ilola$alascop deoarece mancase citopipera2ina si se
$rohanise cu $rohoteele in dramandau%

Exercitiu de dictie 12
Unui t.mplar i s-a-nt.mplat o +nt.mplare% Alt t.mplar, au2ind de
 +nt.mplarea t.mplarului de la t.mpl*rie a venit /i s-a lovit cu t.mpla
de t.mpl*ria t.mplarului cu +nt.mplarea%
Exercitiu dictie 13 !"entru sunetul g#
andindu-ma ca te gandesti, Ca ma gandesc la tine, andeste-te ca
ma gandesc, Ca te gandesti la mine

Exercitiu dictie 14
'ala$an '*l*$*nescu $.l$.ie/te $.l$.ituri $.l$.ite pe neg.ndite%

Exercitiu dictie 15
Unilateralitatea colocviilor desolidari2ea2a constiincio2itatea
energeticienilor care manifesta o impertur$a$ilitate indiscripti$ila in
locul na$ucodonosorienei ireprosa$ilitati

Exercitiu dictie 16
'ucur si 'ucura se $ucura ca 'ucurel e $ucuros in 'ucuresti%Fpentru
sunetul $G

Exercitiu dictie 17 !"entru sunetul $#

ata fierarului fier$e fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum%

Exercitiu dictie 18 !"entru sunetul g#

Am o prepelita pestrita cu paispre2ece pui de prepelita pestriti, e mai
pestrita prepelita pestrita decit cei paispre2ece pui de prepelita pestriti%

Exercitiu dictie 19
?ege Paragarafaramus, cand te vei desoriginali2a# Ha voi
desoriginali2a cand cel mai original dintre orginali se va desoriginali2a,
6ar cum ce mai original dintre originali nu se va desoriginali2a, regele
Paragarafaramus, nu se va desoriginali2a%

0. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se

descocostârcăreau şi alţi cocostârci
nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească
de cocostârcăria lui.
2. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza?
Mă voi desoriginaliza când cel mai original dintre
orginali se va desoriginaliza. ar cum cel mai original
dintre originali nu se va desoriginaliza, regele
Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.
!."olo-n vale #-un #itroi sta o codo$ătură si un
codo$ăturoi,codo$ăturoiu codo$ătureşte
codo$ătura,codo$ătura nu #oate codo$ături
codo$ăturoiu...
%. &#re sfânta sa soră &uzana se suie, &#ăşită din
suflet sus#inu să-şi s#uie, 'i-n susul sarcastic
sus#inu-şi şo#teşte, 'i-odată #e scara sucită se
o#reşte
(. )oul $reaz, $ârlo$reaz, lesne-a zice $oul $reaz,
dar mai lesne-a dez$ârlo$rezi $ârlo$rezitura din $oii
$ârlo$rezenilor
*. Până când a cărămidărit cărămidarul #e
cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa #e
cărămidar
+. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează
conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o
im#ertur$a$ilitate indiscri#ti$ilă n locul
na$ucodonosorienei ire#roşa$ilităţi.
.u-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a
destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
/. 0 mierliţă fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu
#oate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă #e
mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. ar
mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul #oate ca
să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă #e
mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendăriţă.
1. )ala$an )ălă$ănescu $âl$âieşte $âl$âituri
$âl$âite #e negândite.
Pila-n #unga, #unga-n #ila, #ilalau cu #ila lunga #ileste #ila
#ili cu #ila lunga #e
dunga #ili #ana cand #unga-n #ila a #ilit #ila #ilita-n dunga.

Pana cand a caramidarit caramidarul #e caramidarita, a

caramidarit
caramidarita #e caramidar la fel cum ar fi vrut
caramidarul sa
caramidareasca #e caramidarita-
1. Cupa cu capac capac cu cupa.

2# Un sas cu glas de as cam gras si ras pe nas sta la taias de-un ceas la parastas despre
un extras din pancreas.

4. Capra calca-n 38338x344 piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei 2n patru
 precum a crapat piatra-n patru.

5# Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci,
 precum a crapat clinciul-n cinci.

6. /uc 2n ac sac de dac, aud crac, o i rac@ O i drac@ "ace pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i g5ndac, nu e cuc, nu-i rotac, 2l apuc, 2l hurduc. % tot drac.

7. Cosasul #asa c5nd coseste, c5t sase sasi sasul coseste. si-n sus si-n $os de casa sa,
coseste sasul si-n sosea. si sase case #asa-si stie.
- Ce sansa!) #asa-si spuse siesi.

8. Un cocost5rc s-a dus la descocost5rcarie, unde se descocost5rcareau si alti cocost5rci

nedescocost5rcariti, ca sa se descocost5rcareasca de cocost5rcaria lui.

9. (ucura-te cum s-a ucurat (ucuroaia c5nd s-a 2ntors (ucurel ucuros de la
(ucuresti.
 10# Un vultur sta pe pisc cu un pix 2n plisc.

11# Unui t5mplar i s-a-nt5mplat o 2nt5mplare. &lt t5mplar, auzind de 2nt5mplarea

t5mplarului de la t5mplarie a venit si s-a lovit cu t5mpla de t5mplaria t5plarului cu
2nt5mplarea.

12. P5na c5nd a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit carami-darita pe

caramidar.

13# (alaan (alaanescu 5l5ieste 5l5ituri 5l5ite pe neg5ndite.

7<. $omnule $irector, $oamna $ida $ragan doreste doua dude din dudul
dumneavoastra de dincolo de drum.

15. sase sasi n sase saci soseau pe sosea.

16. ?5ntarul sot 2nsoti soata t5t5ind sanction5nd 2ntep5nd nesatios.

17# & baba balana manânca o banana babana.

18. Pe cap un capac, pe capac un ac.

19. $omnule $udau, da-mi doua dude din dudul dumitale de dincolo de drum!

20. 1etevei de tei pe miriste de mei.

21. ( pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite.

22. Sora Sara, n-ai sarit aseara sa vei carnea cum se sara%

23. Stanca sta-n castan ca Stan.

24. Prin 3ulturi vântul viu vuia.

25. "lorica, ata ostului unctionar, ace asole iarta ara oc iindca ocul ace um.
 26. rei vra$itoare se uita la trei ceasuri satch.

Care vra$itoare la care ceas satch se uita@

27. Creata isteata, âmbitoare si glumeata, scandeaa cu dictie fara interdictie fel de

fel de poeii - aurii - cu copii si faclii, pe hârtii, mii si mii apoi pe-un cal merg la bal
triumfal.

38. '5ndindu-ma ca te g5ndesti

Ca ma g5ndesc la tine,
'5ndeste-te ca ma g5ndesc
Ca te g5ndesti la mine.

29# *ica nu stia sa zica

*5u, ratusca, ramurica.
/ar, de c5nd aiatu-nvata
Poezia despre rata,
*ica stie-acum sa zica
*5u, ratusca, ramurica.

30. Cele sapte mue

Cu priviri de ue
Scriu ca sa se amue
3ersuri andalue !

31. sase calaue
 =ncearca s-acue
Cinci femei lehue
Ca ar fi farfue.

32. Cinci fine medue,

0eometrii confue,
 Cu unghiuri obtue
si ipotenue !
33. Patru buburue,
1osii archebue,
*ââie ursue
>burând pe pelue !

34. Capra neagra-n piatra calca,

Cum o calca-n patru crapa!
Crape capu caprii-n patru
Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci,

Crape capu caprii-n cinci

Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste lânga casa
Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!
35. *oul brea, bârlobrea, lesne-a ice boul brea, dar mai lesne-a
debârlobre-i bârlobreitura din boii bârlobreenilor.
36. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal
dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.
37# O arza reaza ace zarva pe-o varza.

38# Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucarea-sa nu

 poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papu-ci
nepapucariti.

39. ?rei babe moflue

'ara dinti si bue
?rag turte pe spue.
'ara sa se scue

40. $oua autobue

@ovite de-obue
u lumini difue,
si defecte la diue.

41. Una din eclue

@a usi cu meue
@upta cu talue
Punându-si ventue.
0. Un caricaturist care caricaturizează
caricaturi caricaturistice nu poate
caricaturiza caricatura sa.

 2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? 

O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac,
nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac,
îl apuc, îl urduc. ! tot drac.
  ". Un cocostârc s-a dus la
descocostrcărie, unde se
descocostârcăreau #i al$i cocostârci
nedescocostârcări$i, ca să se
descocostârcărească de
cocostârcăria lui.

 %. &osa#ul 'a#a când cose#te, cât #ase

sa#i sa#ul cose#te. (i-n sus in )os de
casa sa, cose#te sa#ul #i-n #osea.
 (i #ase case 'a#a-#i #tie.
- &e #ansă*+ 'a#a-#i spuse sie#i*

 . ege aragarafaramus, când te /ei

desoriginaliza? 0ă /oi desoriginaliza
când cel mai original dintre orginali
se /a desoriginaliza. Dar cum cel mai
original dintre originali nu se /a
desoriginaliza, regele aragarafaramus,
nu se /a desoriginaliza.

1. &olo-n /ale p-un pitroi sta o

codobătură si un codobăturoi,
codobăturoiu codobăture#te
codobătura, codobătura nu poate
codobături codobăturoiu...

. Un bal fără egal cu final fatal la un

alal carna/al esti/al cu scandal 
epocal dintr-un opal o/al, pal, real #i
natural, fără ri/al, egal si actual.

. 'pre sfânta sa soră 'uzana se suie,

 'pă#ită din suflet suspinu să-#i spuie,
 (i-n susul sarcastic suspinu-#i #opte#te,
 (i-odată pe scara sucită se opre#te

3. Unilateralitatea coloc/iilor 
desolidarizează con#tiinciozitatea
energeticienilor care manifestă o
imperturbabilitate indiscriptibilă în
locul nabucodonosorienei irepro#abilită$i.

 45. 6oul breaz, bârlobreaz,

lesne-a zice boul breaz,