Exerciții pentru precizia articulării cuvintelor

Am adunat multe cimilituri, zise și ghicitori sau încurcături de cuvinte în speranța

de a acoperi multitudinea de defecte de rostire pe care le putem întâmpina. Le
indicăm tuturor studenților, mai ales celor ce au o rostire mai moale, leneşă. Cu
ajutorul lor se câştigă precizie în rostire, adică abilitatea de a pronunţa cuvintele cu
uşurinţă. Acomodarea cu acest tip de exerciții se va face treptat. Cele trei etape de
lucru se constituie într-o metodă de lucru practicată şi verificată în anii de lucru cu
studenţii:

1. Se va pronunţa fiecare dintre propozițiile de mai jos, în parte, rar şi răspicat. În

funcție de defectele sale de dicție, studentul foloseşte sau nu creionul. Poziționarea
corectă a creionului se indică, de către profesor. Se va ține cont de forma gurii, de
dantură, adică de poziția dinților şi de deschiderea şi închiderea maxilarelor
fiecăruia în parte. Nu este indicat să muşcăm foarte tare din creion. Pe parcursul
lucrului creionul va fi un obstacol care va ajuta la poziționarea corespunzătoare a
colțurilor gurii şi va forța limba să se poziționeze corect astfel ca rostirea să devină
lejeră.

Se va urmări formarea și rostirea fiecărui fonem în parte. Nu este indicat să trecem

mai departe la cel de-al doilea punct până ce nu vom reuşi să pronunțăm riguros
cuvintele ce compun cimilitura. După fiecare cuvânt vom face o mică pauză în care
vom readuce buzele în poziţia lor inițială.

Nu uităm să respirăm corect, adică costo-diafragmatic. Emisia sunetului va trebui

să fie puternică. Dacă sunetul va ieși timid rezultatele vor întârzia să apară. În
cazul în care nu putem pronunța corect unul dintre cuvinte putem încerca
silabisirea lui şi abia după rostirea lui cursivă.

2. Încă nu eliminăm creionul. La cea de-a doua etapă vom avea grijă ca cimilitura
să fie pronunţată cursiv. După o perioadă de timp, după ce vom exersa îndeajuns şi
vom căpăta siguranță, este bine să încercăm a pronunța din ce în ce mai repede, dar
clar.

3. Cea de-a treia etapă de lucru presupune, pentru cei ce s-au folosit de creion, să-l
elimine, iar pentru ceilalți să încerce să rostească propoziția cu repeziciune.
Repeziciunea, fără precizie şi claritate nu duce la nimic! Pe perioada lucrului
individual, studentul este obligat să respecte indicațiile date de către profesor astfel
încât, de la o întâlnire la alta, să se poată sesiza un progres. Această gimnastică a
articulării cuvintelor își va dovedi eficacitatea în timp. Colturile gurii se desprind
de creion deplasându-se în spate, liniar. Se urmăreşte ca această mişcare să ajute la
eliminarea boticului şi să se câştige precizie în rostire.

1. Bou breaz, bârlobreaz, din vacile bârlobrezeanului; nu-i greu

a spune bou breaz bârlobreaz din vacile bârlobrezeanului, d-ai

mai greu a dezbrezi, brezitura boului breaz bârlobreaz din

vacile bârlobrezeanului.

2. Boul breaz bârlobreaz. Lesne a zice bou breaz dar mai lesne

a desbârlobrezi bârlobrezitura din boji bârlobrezenilor.

3. Bambi poartă podoabe pembe cu bumbi;

Bambi e împodobit și îmbrobodit;

şi

Bambi bombăneşte, Bambi e ambițios.

4. Ce se mai bucura Bucuroaia când a venit Bucur bucuros de

la București

5. O babă banană mănâncă o banană babană.

6. Bucură-te cum se bucura Bucuroaia când a venit Bucur

bucuros de la Bucureşti.

7. Brabras, brabres, brabris, brabros, brabrus, brabrabros.....

8. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe

negândite.

9. Bucur şi Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în

Bucureşti. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors

Bucurel bucuros de la Bucureşti.

C:

1. Ciritei de tei pe mirişte de mei.

Retevei de tei pe mirişte de mei.

2. Capra calcă piatra - piatra crapă-n patru

piatra crapă-n patru - crăpa-i-ar capul

caprei cum a crăpat piatra-n patru.

4. Cosaşul Saşa când soseşte

cât şase saşi sasul coseşte;

dar însuşi Saşa-i sas cât şase

şi-n sus şi-n jos la casa sa

coseşte Saşa şi-n şosea

și șase case Sașa-şi ştie

"Ce şansă!" Saşa-şi spuse sie.

5. Cupă cu cap - capac cu cupă.

6. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate n-

au acceptat-o Cezar şi ceata ingenioşilor cetățeni.

7. Un cerc cerca din cer cercel să-şi facă.

8. Cireșe, șarpe şi ciuperci.

9. Cintezoi certăreț cu cine te-ai certat? Certăreața, ceartă

certuşilor, m-am certat cu un oare cine dintre cei mai cercați

certaşi certăreți din ceata celor 50 de cercetași certăreți.

10. Copii copie copiile copiate de alți copii.

11. Cine cere cinci sute cincizeci şi cinci de ciuperci ciuruite.

12. Eu nici când, nu cânt în gând. Dar am gând ca în curând, să

încep să cânt în gând.

13. La casa ciutureanului din Ciutureni este o centură

cioturoasă.

14. S-a suit capra pe piatră,

piatra a crăpat în patru,

crăpa-i-ar capul caprei-n patru

cum a crăpat piatra în patru.

15. Capra neagră calcă-n piatră; piatra crapă-n patru, crape

capul caprei în patru precum a crăpat piatra în patru.

17. Capră albă, piatră albă, calcă capră, crapă piatra.

18. Capra neagră-n piatră calcă. Cum o calcă-n patru crapă!

Crape capu' caprii-n patru. Cum a crăpat piatra-n patru!

Capra neagră calcă-n clinci. Crăpa-i-ar capu' caprii-n cinci

Cum a călcat capra-n clinci!

Capra paşte lângă casă. Capu' caprii crape-n şase!

Capra noastră n-are lapte. Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!

Capra-n piatră a călcat. Piatra-n patru a crăpat.

Povestea s-a terminat!

19. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricatu-

riştilor, a fost caricaturizat de către caricaturiştii caricaturizați

de către caricaturist.

20. Caracterul caracterizat prin caracteristicile create caracte-

rial.

21. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice

nu poate caricaturiza caricatura sa.

22. Ai un caracter caracteristic caracterului clar caracterizat

prin caracteristici.

23. O coropişniţă şi-un coropişnițoi se coropişnițeau la noi pe

gunoi. Nu coropişnița coropişnițea pe coropişnițoi, ci

coropişnițoiul coropişnițea pe coropişniță.

24. Cântecul cântat de cântăreața încântătoare încântă

cântărețul încântat de cântarea cântăreței.

25. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se

descocostârcăreau și alți cocostârci nedescocostârcăriți de

cocostârcăria lui.

27. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriță, a

cărămidărit cărămidărița pe cărămidar la fel cum ar fi vrut

cărămidarul să o cărămidărească pe cărămidăriță.

28. Colo-n vale p-un petroi stă o codobătură şi un codobăturoi,

codobăturoiul codobăturește codobătura, codobătura nu poate

codobături codobăturoiu.
29. Cerceii Ceciliei s-au tocit incercând să se încearcăne celest

ca cicoarea şi facial ca monocitele.

30. Cuceritorii cuceresc cuceririle in cel mai cuceritor

concept.

F:

1. Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe

prispă, prispa are flori.

2. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face

fum.

G:

1. Gloaba galului îngălată, înglodată gâlgâie.

2. Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine, gândeşte-

te că mă gândesc că te gândeşti la mine.

3. Ghicitoare ştiu că-ți place ce-i ca un burduf cu ace

Ca un pepene cu țepi, i-a gândeşte-te, pricepi?

Şi răspunde-mi doi, trei timpi care are mii de ghimpi?

Cui îi ustură şoriciul, n-ai ghicit că e ariciul?

1. Hrib fiert, hrib fript, hrib nefript, hrib nefiert, totuna-i.

2. Hopa tupa, hram la Stupca;

de la Stupca-n Drăgăneşti

hop la cap la Berchiseşti.

3. Handra, manda, prin grădină, curechi verde cu slănină.

L:

1. La vreme de viituri, vâjâie-n vâltoare apele din vale.

2. Stele, lalele și inele pe degetele mititele şi subțirele.

3. Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminător, a

licărit o luminiță în lumina ochilor.

4. Un vultur stă pe pisc cu un pics în plisc.

5. Trei sărite-n trei căprițe. Cine dracu le-o zări? Eu şi eu daco-i

trăi.

6. les afară poac pe scară, iesă-n tindă poac de grindă, intră-n

casă poac de masă.

7. Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminător, a

licărit o luminiță în lumina ochilor.

8. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu

scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără rival,

egal şi actual.

N:

1. Nici n-am zis şi zici c-am zis - când oi zice chiar oi zice, ca

să zici c-am zis ce-oi zice.

2. Nici n-am spus c-am spus, c-aş spune, când oi spune, chiar

oi spune, ca să spui c-am spus ce-oi spune.

3. Găina nouă ouă, ouă, nouă.

4. Astă lună nu-i a bună, iat-o retură pe nebună.

5. Nina n-are nasture.

P

1. Prepelita pestriță, cu doisprezece pui pestriți, e pestriță

prepelita pestriță, dar mai pestriți sunt puii prepeliței pestrițe.

2. Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță

pestriți.

E mai pestriță prepelița pestriță decât cei paisprezece

pui de prepelită pestriți, iar mai pestriț decât prepelita cea mai

pestriţă este prepelitoiul cel pestriț.

3. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică.

4. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri

proprietarilor provinciali.

5. Poloboganul a polobogănit polobocul polobogăresei.

Polobogăreasa nu putea să polobocărească polobocul polobo-

carului.

6. Pruteanul poartă port purtat prin părțile Prutului.

7. Popa pupă poala popii, eu pup poala popii, popa pupă poala

mea.

8. Pui de poropopilcăniţă;

9. Planul plănuind plecarea cu plutele uşoare pe apele

învolburate ce veneau la vale printre plaiurile înflorite ale

plăieşilor, se îndeplinea.

10. Preotul face prima predică pentru preoții prezenţi

11. Părul prinde a primi primeneală primăvăratică prin luna

mai.

12. Papucarul păpucăreşte papucii nepapucăriți ai papucăresei

dar, papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriți ai

papucarului care papucăreşte papucii nepapucăriți.

13. O găină porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar

porumbaca tot porumbul l-a mâncat.

R:

1. Roua rece-n auroră

printre pietre de aur pare

printre ramuri, prin pripoare

parc-ar fi mărgăritare.

Grindina prin grinzi în ropot

rupe-n rânduri nor cu nor

trăsnetul în patru crapă

piatra caprei din pripor.

Arar rariştea răreşte

vreascuri prin cărări uşor.

Ori o capră calcă-n piatră,

ori o piatră crapă-n patru.

Patru pietre crapă-n patru,

patru capre calcă-n pietre.

Crăpai-ar capul caprei

cum a crăpat piatra-n patru.

2. Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi

dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va

dezoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se

va dezoriginaliza, nici eu rege Paragarafaramus nu mă voi

dezoriginaliza.

3. Trece Riga peste râu,

vede Riga rac în râu,

bagă Riga râmă-n râu,

şi scoate racul, rău din râu.

4. Rică nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică; rareori mai rar

chiar Rică putea să zică: râu, rățușcă, rămurică.

5. Rică nu ştia să zică: râu, răţuşcă, rămurică; dar de când

băiatu-nvață poezia despre rață Rică știe-acum să zică: râu,

răţuşcă, rămurică;

6. Rarişte, ritm, reîncarnare, rar, repere, reîntorcându-se,

rarefiat, rostire, rotire, raport, rârâit, rang, rareori, ramură.

1. Şapte sape late jos, şi alte şaptezeci și şapte de sape late-n

spate.

2. Sinucisul sinucigaş asasin Silică Simionescu se suie singur

simandicos sus pe scândura scăriţei să se sinucidă și strigă să i

se susțină scara.

3. Spre sfânta sa soră

Suzana se suie

spăşită suspinul

din suflet să-i spuie,

și-n spaima-i se zbate,

şi-n spasm se izbeşte,

şi-n susur sarcastic,

suspinu-şi şopteşte.

Şi şterse şi slabe

suspinele-i sunt

şi-şi sfâşie-n spusa-i

tot sufletul său sfânt.

4. Şapte sape late

sapă-n sus şuite

peste şapte sate

şi alte şapte sape

stau și rag zmălţate

ca să sape-n spate

peste şapte sate.

5. Să sugi sucul sacului sacru, susţine sasul Seselius.

6. Sinucisul asasin se suie seara pe scândura scăriței.

7. State-i sastisit c'a să sară sură sâsâie necontenit.

8. Lică spune Siței să se suie seara sus, sau să scoată sacsia din

săcsiac.
9. Sase saşi în şase saci, din şase sate.

10. O sapă-lată; două sape-late, şapte sape-late; şi-alte șapte

sape late.

11. Şi sosi şi zisul zis, Sosia insistând s-asiste la serbare.

12. Sică spune Siţei să se suie tare sus pe scară sau să scoată

sacsia din săcsiac.

13. Şase saşi cu şase saci sunt aici şi pe şosea. Mai soseşte un

sas cu un sac?

14. Da pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase

saşi cu şase saci.

15. Dacă aici sunt şase saşi sosiți cu şase saci şi pe şosea

soseşte încă un sas cu un sac înseamnă că vor fi şapte saşi cu

şapte saci.

16. O sapă lată, şase sape late şi alte şapte sape late, sapă șapte

sate late.

17. - Spune-mi, cine soseşte pe şosea?

- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici sunt încă şase saşi

cu şase saci.

18. Şapte șoareci şmecheri şi şase şobolani şireți stau și-și

şoptesc şotii şoricăreşti.

19. Scepticul scenograf scizionă scena cerând scenaristului

scelerat scoaterea scenetei scepticului din scenariu, deoarece

scinda scenografia.
20. Sosire, sarcasm, samsar, sadism, schimonosit, schimono-

seală, sastisit, satisfăcut, satisfăcător, savuroasă.

21. Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-

un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

T, T:

1. Totdeauna tatăl a stat drept în tindă adăstând şi tăgăduind

tendința trădătorului îndatorat.

2. Țânțarul soț însoți soața, țâțâind, sancționând, înțepând

nesățios.

3. Trăieşte Tândală-n tindă; trândav trântorul se-ntinde.

4. Toată lumea are n-are, numai Nare n-are.

5. Și Terente şi Dominte sunt cuminţi ca mai-nainte.

6. La tâmplar în tâmplărie

sa-ntâmplat o întâmplare.

Un tâmplar din întâmplare

s-a lovit la tâmplă tare.

8. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar,

auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a

lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

9. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi

titiridvitura.

V:

1. Vântul vuia viu, vijelios prin văile vineții şi vedeam venind

ca în vreme de poveste valurile furioase ale viforniței.

Z:

1. Zăpada zăpezeşte, zorile zădărnicind, zilele zeului Zamolxis.

Gimnastica maxilarelor:

1. A-ab-absque, abs şi de

Coram-clam-cum, ex şi e

Sine-tenus, pro şi pre.

2. Ante, apud, ad, adversu (sus),

Circum, circa, citra, cis,

Enga, contra, inter, extra,

Infra, intra, inxta, ob,

Peneş, pone, post şi praeter,

Prope, propter, per, secundum,

Supra, versus, ultra, trans.

3. CIRCUMISTICIMILIZATOR.

4. ÎNCLOŞCOTOVIZATORIABIL.

5. INDIBIDIGUIDIBIL.

6. Adept al amendamentului academic Adam Argintescu

ancheta aprins această absurdă aberaţie.

7. Apcitenclan, cameran, cianclan, tiririfofenclii minpetre

eshorin fantastico, carambol anticum fizicum cat.

8. Armura arămie a asprului Atrid Agamemnon atârnată asupra

altarului altic atrăgea aşadar atenția armatorilor anatolieni,

amici ai anticelor armate arhaice, aşteptând atenuarea ațâțărilor

anarhice ale aprigului Ahille, asupra anticelor armate aheice.

9. Epopeea energicului etolian era expusă esteților eleni

evidențiindu-se erorile emise, eliminându-se egalmente

ezitările, elaborându-se expresii echilibrate, enunţându-se

emoții estetice.

10. Creața isteață, zâmbitoare şi glumeață scandează cu dicție

fără interdicţie fel de fel de poezii azurii cu copii şi făclii, pe

hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

11. Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze

versuri andaluze.

12. Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi

farfuze.

13. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze şi

ipotenuze.

14. Patru buburuze, roşii archebuze bâzâie ursuze, zburând pe

peluze.

15. Trei babe mofluze, fără dinţi şi buze trag turte pe spuze,

fără să se scuze.

16. Două autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze şi defecte

la diuze.

17. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea

energeticienilor care manifestă o imperturbabiltate indiscriptibilă

în locul nabucodonosorienei ireproşabilități.

18. Sighitibum ala bim bum bam, strigatul cilipanezului în

căutarea balbibuzului omorât de un cris cras, într-un stil

abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate

elefanto - camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop

deoarece mâncase citopiperazină şi se bronhărise cu brohoteele

în dramandău.

19. Pocinogul circunspect cizela cocina vociferind social și tacit.