Se va aseza un creion intre maxilare, astfel incat comisurile ( coltul buzelor ) sa fie libere

sa se miste corect in timpul rostirii cuvintelor. Creionul trebuie sa fie asezat fie in spatele
caninilor, fie imediat in fata lor. In orice caz,sa nu impiedice miscarea comisurilor gurii.
Desi obstacolul creat de creion impidica articularea cuvintelor, esentialul in acest
exercitiu este sa faceti efortul de a rosti fiecare fonem ( sunet corespunzator unei litere )
cat se poate de corect. Se va rosti de 2- ori rar si foarte clar, un vers sau un proverb sau
alt text de maximum !2 " !# cuvinte. $n text prea lung duce la o durere a articulatiilor
maxilare, ceea ce intarzie eficacitatea exercitiului.
Dupa rostirea textului de 2- ori, cu creionul, se va rosti acelasi text de !-2 ori fara
creion, dar cu aceeasi intensitate si efort si la fel de rar ca atunci cand se facea cu creionul
in gura. Se spune apoi textul cursiv. $surinta si claritatea cu care veti rosti acum acelasi
text, arata eficacitatea acestui exercitiu.
%Dicie& este, conform D'(, o variant) a lui %diciune, diciuni&, i reprezint) (!)
modul de a pronuna cuvintele, silabele i sunetele. (2) *rta de a pronuna corect i
clar un text. +,r.- -i-u-. " .ar.- dicie s. f./ " Din fr. diction, lat. dictio, -onis.
0n latin), dictionem (nominativ " dictio) 1nseamn) %pronunare, mod de a vorbi,
convorbire, zical)&, 1ns) pla2a semantic) se extinde la c3teva zeci de interpret)ri (stil,
proclamare, glas, cuv3ntare, afirmaie, limba2 etc.).
0n sensul de baz), dicie se refer) la vocabularul i stilul de exprimare 1n poezie sau
proz) ale autorului4vorbitorului. 0n sensul contemporan 1ns), dicie define5te arta (5i
5tiin6a) de a vorbi clar, astfel 1nc3t fiecare cuv3nt s) fie auzit i 1nteles perfect, 1n
1ntreaga sa complexitate, de c)tre interlocutor. *ceast) definiie 1nglobeaz) conceptele
de pronunie i ton, i deviaz) de la vocabular i stil.
Dicia este un c3mp de studiu vast, cu aplicaii multiple. 7rice persoan) care dorete s)
activeze cu succes 1n domenii 1n care vorbirea 1n public este esenial), trebuie s)
st)p3neasc) perfect dicia, vocabularul i sintaxa, printre multele altele.
Cursurile Dictie.ro acoper) urm)toarele areale de interes pentru vorbitor-
- Starea teoretic) a sunetului. Conceptul de sunet.
- ,ozi6ia corpului.
- 'xerci6ii de respira6ie.
- 'xerciii de 1nc)lzire pentru vorbitor. 8egile fraz)rii.
- 9itmul vocii.
- .olumul vocii.
- 9espira6ia pe ultima liter).
- 7ptimizarea mecanismelor de articula6ie a sunetelor-
'xerciii pentru corectarea vocalei :e&
'xerciii pentru diftongul :ea&
'xerciii pentru consoanele :s, z& 1n final de cuv3nt
'xerciii pentru consoana :s&
'xerciii pentru termina6ia :zi&
'xerciii pentru consoanele :t-d& final
'xerciii pentru :ce-ge& 1n final de cuv3nt
'xerciii pentru :ci-gi& 1n final de cuv3nt
'xercitii pentru consoana :l&
'xercitii pentru termina6iile :ni, li&
'xercitii pentru consoana :r&
'xercitii pentru termina6ia :ri&
- 'xerci6ii pentru sunete dentale superioare (;, 8, D, 9 etc.)
- 'xerciii de aten6ie pentru citirea 1n avans
- 'xerciii pentru dificult)6i de articula6ie
- 'xerci6ii pentru 1mbun)t)6irea pronun6iei
- Introducere 1n te<nica discursului
Vorbiti mai clar si mai convingator
Exercitii de dictie!
.eti gasi in acest articol cateva exercitii care sa va fie de folos in imbunatatirea dictiei. 7
dictie buna va poate transforma intr-un negociator mai bun. 7 pronuntare corecta si ferma
a cuvintelor va transforma intr-o persoana convingatoare. =ie ca sunteti anga2ati sau
anga2atori, persoana publica sau nu, un mai bun discurs contribuie la brandigul vostru
personal. >ai 2os aveti un set scurt de exercitii folositoare si la indemana oricui are #
minute la dispozitie.
REGULI
1. exercitiile trebuie pronuntate cat mai clar si mai corect
2. din ce in ce mai repede si mai tare ca volum! Dupa ce ati repetat de mai multe ori
aplicati si regula numarul 3.
3. incercati apoi sa le spuneti cat mai clar si mai corect cu un creion in gura (creionul
sau pixul este asezat pe orizontala intre maxilare cat mai in spate posbil). Desi
obstacolul creat de pix sau creion impiedica articularea cuvintelor, esentialul in acest
exercitiu este efortul de a rosti fiecare fonem (sunet corespunzator unei litere) cat se
poate de corect. Se va rosti de 23 ori rar si foarte clar si se vor lua pauze dupa 12 ! 1"
cuvinte pentru ca exercitiul sa fie eficient
Exercitiul 1
- bra
- bre
- bri
- bro
- bru
- br)
- br1
Exercitiul 2
,ila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga pileste pila pili cu pila lunga pe
dunga pili pana cand punga-n pila a pilit pila pilita-n dunga.
Exercitiul
- vra
- vre
- vri
- vro
- vru
- vr)
- vr1
Exercitiul !
- 2ra
- 2re
- 2ri
- 2ro
- 2ru
- 2r)
- 2r1
Capra neagra-n piatra calca,
Cum o calca-n patru crapa?
Crapa capul caprii-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru?
Capra neagra calca-n clinci,
Crapa capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste langa casa
Capu caprii crape-n sase?
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n sapte?
Capra-n piatra a calcat
,iatra-n patru a crapat,
,ovestea s-a terminat?
Exercitiul "
,ana cand a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidarita pe
caramidar la fel cum ar fi vrut caramidarul sa caramidareasca pe caramidarita.
Exercitiul #
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-n sus si-n 2os de casa sa, sasul
coseste si-si spune siesi- sunt Sasa Cosasul care cat sase sasi coseste si-n sus si-n 2osul
casei cat sase case.
*cest set de exercitii sunt specifice te<nicilor actoricesti. 'le au o larga aplicabilitate,
fiind utile prezentatorilor ;., negociatorilor, oamenilor politici si de ce nu, oamenilor
care doresc sa-si imbunatateasca dictia. Sunt mii de asemenea exercitii care pot tranforma
modul de a vorbi si a comunica al persoanei, pentru antrenarea persoanelor care doresc
sa-si insuseasca arta de a vorbi in public, cumulate cu te<nici de stapanire a emotiilor sau
de captare a atentiei publicului.
Scurte indicatii:
- exersati fiecare exercitiu in parte
- repetati fiecare exercitiu (1#2# de ori)
- trebuie sa incercati sal spuneti cat mai repede.
- printati exercitiile pentru a le putea exersa mai usor
- invatatil pe de rost si rostitil repede fara sal mai cititi
- reluati exercitiul dupa cateva zile
EDU$%I% I E&'RE(I% V)R*IRII
;itular curs- 8ect. univ. dr. .iorica .atamanu
)*IE$+IVE
Contientizarea aparatului fono-respirator
Dezvoltarea abilit)ilor i capacit)ilor individuale 1n leg)tur) cu vorbirea
Descoperirea eului profund, prin scoaterea la suprafa) a temerilor i angoaselor
personale (trac, emotivitate, crispare, bloca2e)
Contientizarea problemelor evideniate 1n felul 1n care ne exprim)m
Clarificarea reflexelor 1nnascute i a celor dob3ndite 1n ceea ce privete felul 1n
care respir)m i emitem sonor vocale i consoane
7binerea unei respiraii adecvate efortului susinerii unui discurs public (la
microfon sau liber, 1n funcie de spaiu)
.orbirea clar), corect) din punct de vedere al normelor fonetice i gramaticale,
1n limba rom3n)
Contientizarea defectelor de vorbire (respiraie, emisie, dicie, etc.)
0nsuirea te<nicilor de corectare a defectelor mai sus menionate
+E,E %*)RD%+E
!. 9espiraia - importana 1nsuirii unei respiraii naturale, adecvate actului vorbirii 1n
situaii diferite-
!. tipuri respiratorii
2. tiina doz)rii aerului
. exerciii de respiraie
@. respiraia 1n te<nica vorbirii
2. .orbirea clar), frazarea corect) i importana respiraiei 1n vorbie
!. studiul vorbirii clare i corecte 1n diferite intensit)i i registre
2. vocale i consoane
. exerciii pentru corectarea unor defecte de dicie i corectarea precipit)rii
(diferena dintre volubilitate i precipitare)
. *ntrenamentul vocal zilnic i igiena vocal)
!. respiraia te<nic redus)
2. registrele vocii umane
. igiena vocii
@. exerciii specifice pentru obinerea unei calit)i deosebite 1n vobirea curent) i
specific)
@. .ocea
!. registrele vocii umane
2. calitatea vocii
. vorbirea clar), corect) din punct de vedere al normelor fonetice i gramaticale
@. ritmurile variate de vorbire i variet)ile de nuane i registre vocale
#. supleea i expresivitatea vorbirii- claritate, precizie, rezisten), ritm i
expresivitate
#. 9espiraia i importana ei 1n vorbirea corect)
!. aparatul fono-respirator
2. tipurile respiratorii
. exerciii de respiraie
A. =iziologia sunetelor - vocale i consoane
!. exerciii de rostire corect) a vocalelor i consoanelor limbii rom3ne
2. exerciii de gimnastic) maxilar), labial) i lingual)
. exerciii pentru o rostire corect) (silab)-cuv3nt-fraz)) 1n procesul de comunicare
@. exerciii de corectare a defectelor de emisie i vorbire
B. 'xerciii de improvizaie verbal) 1n comunicare
!. contactul cu partenerul 1n comunicare
2. transpunere 1n situaii
. compunerea textului vorbit 1n funcie de situaie
@. aplicaii practice, scurte fraze utilizate 1n vorbirea curent)
C. Studiul volubili)ii 1n vorbire
!. exerciii de rostire corect) 1n ritm lent, constant i combaterea tendinei de
precipitare
2. exerciii de rostire corect) 1n ritm rapid i compaberea vorbirii lente, greoaie
. studii de vorbire clar), corect), coerent) 1n ritmuri diferite succesive - aplicaii pe
texte
@. studiu de volubilitate pe diferite texte
D. Studiul vorbirii clare i corecte 1n diferite intensit)ii i registre
!. variaii de nuane vocale
2. unirea registrelor vocale (aplicaii pe texte)
. situaii 3n diferite intensit)i vocale
!E. =razarea
!. ordinea 1n fraz)
2. accent pe cuv3nt (tonic), accent logic, grup respiratoriu, accent expresiv de
insisten)
. pauza
@. exerciii de te<nica lecturii
!!. *ntrenamentul respirator pentru vorbire
!. exerciii ample de respiraie costo-diafragmal)
2. studii de dozare a respiraiei pe text
!2. *ntrenament - dicie - corectarea defectelor de rostire
!. antrenament articulator (gimnastic) de 1nc)lzire)
2. exerciii de control a pronuniei corecte i clare a consoanelor- F-,-> i =-.
. exerciii de control a pronuniei corecte i clare a consoanelor-;-D-8-9
@. exerciii de control a pronuniei corecte i clare a consoanelor- S-G-
#. exerciii de control a pronuniei corecte i clare a consoanelor- S-H i a
grupurilor de sunete- ce, ci, ge, gi
A. remedierea defectelor funcionale
!. *nternamentul general pentru vorbirea corect)
!. studii de dozare i respiraie pe text 1n ritmuri variate
2. variaii de registre vocale asociate cu micare
. de la actul de comunicare la fenomenul psi<ic de contagiune emotiv) i afectiv)
- autocontrol
!@. ;e<nica volubilit)ii 1n vorbire curent) - formarea reflexelor
!. antrenamentul volubilit)ii
2. vorbirea la microfon (radio, scen), etc)
. vorbirea 1n faa camerei de filmat (;.)
III.dictie.ro Carmen Ivanov
99997CJ
Kicu *lifantis 4 Leorge )rnea
8itera care ne-arat)
C3t rotund 1ncape-n roat)
Mi afirm) " prin rostire "
9ostul de rostogolire,
' un , proptit sub burt),
S) nu cad) peste turt)
Mi s) duc) mai departe
*lfabetul scris 1n carte,
7ferind considera6ii
,entru ranguri, pentru ra6ii,
,entru reguli, pentru rituri "
>ai ales prin r)s)rituri.
9isc, rubin, regim, rulot),
9id, rugin), redingot),
9itm, rocad), rufe, rund),
9ing, regret, raia, rotund),
9ai, ra<at, raport, reptile,
9aft, refuz, romani, rotile,
9uguri, reguli, roluri, rar,
9amp), rait), risc, rotar.
Cine r3de 5i-o ignor),
Cade-n gol, din or)-n or),
Mi r)m3ne de c)ru6)
Desc3nt3nd vreo m)m)ru6),
Care nu mai vrea s) zboare,
0ntr-o doar), c)tre soare.
Iat) dar, cum ni se leag)
Doar prin 9 o vorb)-ntreag)
Mi 1n g3nd ni se imprim),
9iguros, prin ritm 5i rim).
9isc, rubin, regim, rulot),
9id, rugin), redingot),
9itm, rocad), rufe, rund),
9ing, regret, raia, rotund),
9ai, ra<at, raport, reptile,
9aft, refuz, romani, rotile,
9uguri, reguli, roluri, rar,
9amp), rait), risc, rotar.
Citi6i c3t pute6i de repede fiecare punct al exerci6iului, fara oprire, de minimum trei ori?
Ku uita6i, la final trebuie s) se aud) perfect fiecare sunet? Succes?
!. =ofi6) fondofirli6), forofifo " fenderli6) 5i fifoi fondofirloi, forofifo " fenderloi.
2. Sor) Sar), n-ai s)rit asear) s) vezi carnea cum se sar)N
. St3nca st)-n castan ca Stan.
@. Colo-n vale p-un pitroi sta o codob)tur) si un codob)turoi,codob)turoiu codob)ture5te
codob)tura,codob)tura nu poate codob)turi codob)turoiu.
#. C3nd am zis c-am zis c-om zice, c) tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-
om zice , da tu zici c-am zis c-om zice.
citi6i c3t pute6i de repede fiecare punct al exerci6iului, fara oprire, de minimum trei ori?
Ku uita6i, la final trebuie s) se aud) perfect fiecare sunet? Succes?
!. >ierlia fuflendia fuflendi fuflend)ria
K-a putut s) fuflendeasc) fuflendi fuflend)reasc),
,e mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflend)roiul.
Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflend)roiul
* putut s) fuflendeasc) fuflendi fuflend)reas)
,e mierlia fuflendia fuflendi fuflendaria.
2.9otun2iri rudimentare,
9upicapre rotun2oare,
9ocade romanciere,
9)scruci rizorifere,
*u raspuns prin raspicare,
Cu o fraz) din razoare,
9ezultate-nregistrate
,rin r)stiri r)scr)canate.
. *bageria uiuiu abandoneaz) anevoie asemanarea izomorfiei cu )l)lalt alcoolat prin
alegorie care indescifreaz) printr-o impetuozitate indescriptibil) o 1ncorporare
elipsoidal).
@. Cu toate acestea, 1mblanzitoarele din )st)lalt adaos, ultraviolenteaz) atretouretria
citomegalovirusurilor otorinolaringologice ce oleiau maieurile imunopoliza<aridelor
degeneratoare de regenerescen6e obositoare. Mi enciclopedia oceanografiei. obiectivate 1n
afazie ecuadorial) iotacizeaz) iresponsabilitatea acromatopsiei afabile cu o aiureal) de
alalt)ieri din adeverirea adaosului aerografiat iar)5i astfel 1nc3t idiosincrasia incoativ) e
acum organizatoare de antologii alambicate.
#. *m apte l)nicele p)nicele c<istov)nicele, nici o lanica panicp c<istovanic)
nu se poate lanici panici c<istov)nici f)r) cealalt) lanic) p)nic) c<istovanic)??
!. ,atru buburuze, roii arc<ebuze, b3z3ie ursuze, zbur3nd pe peluze.
2. 7 barz) breaz) face zarv) pe-o varz).
. ;rei babe mofluze, fara dini i buze, trag turte pe spuze, far) s) se scuze.
@. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu ung<iuri obtuze i ipotenuze.
#. Cele apte muze cu priviri de zuze, scriu ca s) se-amuze, versuri andaluze.
A. $n caricaturist care caricaturizeaz) caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.
B. ,rimpre2ur plimb)rile prin ploaie prile2uiesc pl)ceri proprietarilor provinciali.
C. 8uni la lumina lum3n)rii luminat) de lun) prin luminator i-a luminat o lumini) 1n
lumina oc<ilor.
D. C3ntecul c3ntat de c3nt)reaa 1nc3nt)toare 1nc3nt) c3nt)reul 1nc3ntat de c3ntarea
c3nt)reei.
!. Colo-n vale p-un pitroi sta o codob)tur) si un codob)turoi,codob)turoiu codob)ture5te
codob)tura,codob)tura nu poate codob)turi codob)turoiuO
2. $n bal f)r) egal cu final fatal la un <alal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un
opal oval, pal, real 5i natural, f)r) rival, egal si actual.
. Sig<itibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului 1n c)utarea baldibuzului omor3t de
un cris cras, 1ntr-un stil abracadabrant pentru c) nu a vrut s)-l omoare pe <ipocate-
elefanto-camerosul, ascuns dup) un camilolabilolabalascop deoarece m3ncase
citopiperazina si se bro<)nise cu bro<oteele 1n dr)mand)u.
@. $nilateralitatea colocviilor desolidarizeaz) con5tiinciozitatea energeticienilor care
manifest) o imperturbabilitate indiscriptibil) 1n locul nabucodonosorienei irepro5abilit)6i.
#. Ku-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.
!. 9ege ,aragarafaramus, c3nd te vei dezoriginalizaN
>) voi dezoriginaliza c3nd cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza.
2. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici eu, 9ege
,aragarafarmus, nu m) voi dezoriginaliza.
. Capra neagr) calc)-n clinci
Clinciul crap) capul caprei negre-n cinci
Cr)pa-i-ar capul caprei negre-n cinci
,recum a cr)pat piatra-n cinci
@. Pribi fier6i <ribi frip6i
#. Ceea ce cerea celebrul Cicero 5i cei cinci sute cincizeci 5i cinci de ciraci ai s)i.
A. Cinci sute cincizeci 5i cinci de ciuperi ciuruite pentru ciorba lui Ciorbea.
!. 9elele elevelor enervate erau unite elegant t)m)duind devreme esteticienii
ienuperilor.
2. 'ste stenic cancanul limitat toate emergen6ele enerv3nd delega6iile.
. 'le erau uimite eteric cer3ndu-li-se serioase sentinele.
@. $itau uimi6i iubirea aurului lui Iustin neuit3ndu-se europene5te 5tiindu-se uluitoarele
leucoplaste.
#. $ruiala aurit) avusese seul lui 8ucu 8ucu urm)rind duduielile tutunului.
A. Caii iilor voite eliminaser) ridicolul liliaceelor.
B. 9egii iodului ionizaser) aritmiile iolelor ridicate tematic.
C. *colo o op)reau pe g3sca ale c)rei ou) au fost oprite de leli6a 8eonora.
D. 7are un ou ouat tocmai ionic cocolo5ea aromele locomobilelorN
!E. *far) de )sta ad)sta ailalt) a5tept3nd dup) aurul l)custelor.
Citeste cat poti de repede fiecare punct al exercitiului, fara oprire, de minimum trei ori?
!. Gebra Gizi zicea zidarului 1n z3zania zilelor zicala 8izic)i.
2. Po<oteau <)<)ind di<)niile le<amitei 1ntr-un 5a< <a<aleric.
. Koi nu ne nimeriser)m minun)6iile l)n6i5oarelor remunerate.
@. Kina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile leniniste.
#. (enia xeroxase axa maximelor axiome.
A. Casa s)ritorilor r)sufla6i 6esuse sarsanalele suspinelor.
B. Sisi sosise asear) ars) serios sus 5i sensibil.
C. .ivi viforise sifonul loviturilor refilet3nd divinitatea divei =ifi.
D. Sarcastic susurul susanului ascuns s3s3ia solitar.
!E. 0n6ep)turile 63n6arilor 1nte6eau 6ur6urii 63fno5i ai mu5tei 6e6e.
Citeste cat poti de repede fiecare punct al exercitiului, fara oprire, de trei ori?
!. $lcica accepta accidental lipiciul licuricilor.
2. ,asarela ap)sa aspru upsarinul lapsusului.
. $n baban nabab b)nuia babordul labradorului.
@. Cititorul licita acid Dacia ad3ncit).
#. $n zbur)tor r)zb)t)tor r)zboia azurul lozincii izbite.
A. Slalomul l)st)rea asfaltul lapsusurilor r)sp3ndite.
B. $n monar< <)ituia ar<angelul li<nit.
C. Inelele elene elementare electrizeaz) analele electorale.
D. $n crater reazim) amnezia
!E. $n plop plimba aplombul laptelui.
F7K$S- Inalienabilitatea abilit)ii indexului pro-palestinian era contrafacuta de
>aval<asan al-;rabulsi.
!. Cupa cu capacul lac)telor rococo cotcod)cea cronc)nind clocotitor.
2. >ormolocii momi6i mimetic comemoraser) ramificaiile milimetrice
1nmagazin3nd endometacinul lucidit)ii memorialisticii 1nm)rmurite numismatic.
. ,ipotele priponite 1n panoplia paralelipipedelor pompau pip)ind pampoanele
laptopurilor.
@. 8um3n)rile leli6ei 8eonora legalizaser) r)murelele lalelelor liliac<ii.
#. Leamgii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu tria2ele gergevelelor.
!. $n vultur st) pe-un pisc c-un pix 1n plisc.
2. Capra neagr)-n piatra calc), Cum o calc)-n patru crap)?
Crape capul caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru?
Capra neagr) calc)-n clinci, Cr)pa-i-ar capul caprii-n cinci
Cum a c)lcat capra-n clinci.
. 8uni la lumina lum3n)rii luminat) de lun) prin luminator i-a luminat o lumini6) 1n
lumina oc<ilor.
@. $n cocost3rc s-a dus la descocost3rc)rie, unde se descocost3rc)reau 5i al6i cocost3rci
nedescocost3rc)riti, ca s) se descocost3rc)reasc) de cocostarc3ria lui.
#. Cosa5ul Sa5a cand cose5te, cat 5ase sa5i sasul cose5te. Mi-s sus 5i-n 2os de casa
sa, cose5te sasul 5i-n 5osea.
A. $nui t3mplar i s-a-ntamplat o 1ntamplare. *lt t3mplar, auzind de 1ntamplarea
t3mplarului de la t3mplarie a venit 5i s-a lovit cu t3mpla de t3mplaria t3mplarului cu
1ntamplarea.
B. Falaban F)l)b)nescu b3lb3ie5te b3lb3ituri b3lb3ite pe neg3ndite.
C. *m o prepeli6) pestri6) cu paisprezece pui de prepeli6) pestri6i. ' mai pestri6) prepeli6a
pestri6) dec3t cei paisprezece pui de prepeli6) pestri6i, iar mai pestri6 dec3t prepeli6a cea
mai pestri6) este prepeli6oiul cel pestri6.
D. ,rimpre2ur plimb)rile prin ploaie prile2uiesc pl)ceri proprietarilor provinciali.
!E. Cup) cu capac " capac cu cup).
Citi6i cu voce tare-
$n prestidigitator 1mpopo6onat 5i 1ncoto5m)nat, cuprins de o megalomanie <erculean)
imperturbabil), 1n plin) contemporaneitate, face cu minu6ioas) 5i irezistibil)
ingeniozitate, dar 5i f)r) unilateralitate, o fantasmagoric) demonstra6ie cu un
paralelipiped contondent trapezoidal 1n stare de ireversibil) imponderabilitate.
05i inso6e5te demonstra6ia c3nd cu o bolboroseal) de un primitivism antediluvian, ori, cum
se poate spune, de o neinteligibilitate 5i incompre<ensibilitate de-a dreptul <alucinante.
!. Cupa cu capacul lac)telor rococo cotcod)cea cronc)nind clocotitor.
2. >ormolocii momi6i mimetic comemoraser) ramificaiile milimetrice 1nmagazin3nd
endometacinul lucidit)ii memorialisticii 1nm)rmurite numismatic.
. ,ipotele priponite 1n panoplia paralelipipedelor pompau pip)ind pampoanele
laptopurilor.
@. 8um3n)rile leli6ei 8eonora legalizaser) r)murelele lalelelor liliac<ii.
#. Leamgii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu tria2ele gergevelelor.
A. Ligi giugiulea giulgiul Liurgiului.
B. Ce cereau cercet)torii cearceafurilor ceruse i cet)eanul ceretor.
C. Cici citise cincinalele lecitinei 1ncerc3nd cioarecii 1ncerc)nai ai Ciociolinei ciocolatii.
D. Sosia sistemic) s3s3ia suspin3nd sarcastic isteriz3ndu-se serios.
!E. Saa 5u5otea osetelor 1nsu5iri 5iruitoare.
F7K$S- %*nimalele& lecturau uluitor de repede cursurile de medicin)
buconazofaringian).
,arasQavedeQatriafobia e mai rea decat <ipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai
usoara decat venustrafobia, ablutofobia sau c<iar logizomecanofobia.
,.S. " Pipopotomonstrosecvipedaliofobia- este o fobie formata din %numai& 2 de litere
care, culmea, semnifica teama unui individ de cuvintele lungi.
Supercalifragilisticexpialidocious
Gu-brus. +.ree/0ood- PoI muc< Iood could a Ioodc<ucQ c<ucQ if a Ioodc<ucQ
could c<ucQ IoodN
1oodc.uc2- * Ioodc<ucQ could c<ucQ no amount of Iood since a Ioodc<ucQ couldnRt
c<ucQ Iood.
Gu-brus. +.ree/0ood- Fut if a Ioodc<ucQ could c<ucQ and Iould c<ucQ some
amount of Iood, I<at amount of Iood Iould a Ioodc<ucQ c<ucQN
1oodc.uc2- 'ven if a Ioodc<ucQ could c<ucQ Iood, and even if a Ioodc<ucQ Iould
c<ucQ Iood, s<ould a Ioodc<ucQ c<ucQ IoodN
Gu-brus. +.ree/0ood- * Ioodc<ucQ s<ould c<ucQ if a Ioodc<ucQ could c<ucQ Iood,
as long as a Ioodc<ucQ Iould c<ucQ Iood.
%If a s<ips<ape s<ips<op stocQs six s<is<ape s<op-soiled s<ips, <oI manS s<ips<ape
s<op-soiled s<ips Iould six s<ips<ape s<ip s<ops stocQN&
%* noise annoSs an oSster, but a noisS noise annoSs an oSster more&
%,eter ,iper picQed a pecQ of picQled peppers, a pecQ of picQled peppers ,eter ,iper
picQed. If ,eter ,iper picQed a pecQ of picQled peppers, I<ereRs t<e pecQ of picQled
peppers ,eter ,iper picQedN&
%FettS boug<t some butter, TbutR s<e said, Tt<is butterRs bitterR and a bit of better butter
Iould maQe a better butter. So s<e boug<t a bit of butter better t<an t<e bitter butter and it
made <er butter better, so it Ias t<at FettS boug<t a bit of better butter&
%;<ree tree toads tied toget<er tried to trot to toIn&
%*midst t<e mists and coldest frosts, Iit< barest Irists and stoutest boasts, <e t<rusts <is
fists against t<e posts and still insists <e sees t<e g<osts&
%;Io Iitc<es <ad tIo Iatc<es. U<ic< Iatc< did I<ic< Iitc< Iatc<N&
%* tutor I<o tooted a flute tried to teac< tIo teac<ers to toot. Said t<e tIo to t<e tutor Tis
it <arder to toot or tutor tIo tutors to tootNR&
%S<eila uttered a s<arp s<rill s<rieQ and s<runQed from t<e s<rivelled form t<at slumbered
in t<e s<adoIs&
%7nce a felloI met a felloI in a field of beans. Said a felloI to a felloI- if a felloI
asQed a felloI, could a felloI tell a felloI I<at a felloI meansN&
,arasQavedeQatriafobia e mai rea decat <ipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai
usoara decat venustrafobia, ablutofobia sau c<iar logizomecanofobia.
$n cocost3rc s-a dus la descocost3rc)rie, unde se descocost3rc)reau 5i al6i cocost3rci
nedescocost3rc)ri6i, ca s) se descocost3rc)reasc) de cocost3rc)ria lui.
$n caricaturist a caricaturizat o caricatur ) . ,o 6 i tu s ) caricaturizezi caricatura
caricaturizat ) de acel caricaturistN
$nui t3mplar i s-a-nt3mplat o 1nt3mplare. *lt t3mplar, auzind de 1nt3mplarea
t3mplarului de la t3mpl)rie a venit 5i s-a lovit cu t3mpla de t3mpl)ria t3mplarului cu
1nt3mplarea.
Duc 1 n bac sac de dac, aud crac, o fi racN 7 fi dracN =ace pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i g 3 ndac, nu e cuc, nu-i brotac, 1 l apuc, 1 l <urduc. ' tot drac.
$n sas cu glas de bas cam gras 5 i ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre
un extras din pancreas.
$n bal f ) r ) egal cu final fatal la un <alal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un
opal oval, pal, real 5 i natural, f ) r ) rival, egal 5 i actual.
Capra calc ) -n piatr ) , piatra crap ) -n patru, crape capul caprei 1 n patru precum a cr
) pat piatra-n patru.
Cosa5ul Sa5a c3nd cose5te, c3t 5ase sa5i sasul cose5te. Mi- n sus 5i-n 2os de casa sa,
cose5te sasul 5i-n 5osea. Mi 5ase case Sa5a-5i 5 tie. - Ce 5ans)?O Sa5a-5i spuse sie5i .
$ nilateralitatea colocviilor desolidarizeaz ) con 5 tiinciozitatea energeticienilor care
manifest ) o imperturbabilitate ind e scriptibil ) 1 n locul nabucodonosorienei irepro 5
abilit )6 i .
Fucur) -te cum s-a bucurat Fucuroaia c3 nd s-a 1ntors Fucurel bucuros de la Fucure
5ti.
Capra neagr ) calc ) -n clinci. Clinciul crap ) -n cinci, crape capul caprei-n cinci,
precum a cr ) pat clinciul-n cinci.
Spre sf3nta sa sor) Suzana se suie Sp)5it) din suflet suspinu s)-5i spuie Mi-n susul
sarcastic suspinu-5i 5opte5te Mi-odat) pe scara sucit) se opre5te .