Sunteți pe pagina 1din 19

http://www.traininguri.ro/vorbiti-mai-clar-si-mai-convingator-exercitii-de-dictie/ REGULI 1. exerciiile trebuie pronunate ct mai clar i mai corect; 2. din ce n ce mai repede i mai tare ca volum!

Dup ce ai repetat de mai multe ori aplicai i regula numarul 3; 3. ncercai apoi s le spunei ct mai clar i mai corect cu un creion n gura (creionul sau pixul este aezat pe orizontal ntre maxilare ct mai n spate posibil). Dei obstacolul creat de pix sau creion mpiedic articularea cuvintelor, esenialul n acest exerciiu este efortul de a rosti fiecare fonem (sunet corespunztor unei litere) ct se poate de corect. Se va rosti de 2-3 ori rar i foarte clar i se vor lua pauze dupa 12 15 cuvinte pentru ca exerciiul s fie eficient.

Exerciiul 1 bra bre bri bro bru bra bri Exerciiul 2 Pila-n pung, punga-n pil, pilalu cu pila lung pilete pila pilii cu pila lung pe dunga pilii pn cnd punga-n pil a pilit pila pilit-n dung Exerciiul 3 vra vre vri vro vru vra vr Exerciiul 4 jra jre jri jro jru jra

jr Exerciiul 5

Capra neagr-n piatr calc, Cum o calc-n patru capra! Crap capul caprii-n patru, Cum a crpat piatra-n patru!Capra neagr calc-n clinci, Crap capul caprii-n cinci, Cum a clcat capra-n clinci.Capra pate lng casCapul caprii crape-n ase!Capra noastr n-are lapte Crpa-i-ar coarnele-n apte! Capra-n piatr a clcat Piatra-n patru a crpat, Povestea s-a terminat!

Exerciiul 6

Pn cnd a crmidrit crmidarul pe crmidri, a crmidrit crmidria pe crmidar la fel cum ar fi vrut crmidarul s crmidreasc pe crmidri.

Exerciiul 7

Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai saul cosete. i-n sus i-n jos de casa sa, saul cosete i-i spune siei: sunt Saa Cosaul care ct ase sai cosete i-n sus i-n josul casei ct ase case. Acest set de exerciii sunt specifice tehnicilor actoriceti. Ele au o larg aplicabilitate, fiind utile prezentatorilor TV, negociatorilor, oamenilor politici i de ce nu, oamenilor care doresc s i mbunteasc dicia. Sunt mii de asemenea exerciii care pot tranforma modul de a vorbi i a comunica al persoanei, pentru antrenarea persoanelor care doresc s-i nsueasc arta de a vorbi n public, cumulate cu tehnici de stpnire a emoiilor sau de captare a ateniei publicului.

nclzirea vocii, buzelor, maxilarului i a limbii


11:50 Buze, Exercitii, Incalzire, Limba, Maxilar, Voce Acum vom nva cum sa ne nclzim vocea, buzele, maxilarul si limba nclzirea vocii - rostim de mai jos pe rnd fiecare rnd de 3 ori. Prima dat ncet, a doua oar normal iar a 3-a oar ct de repede putem. Aboneaza-te aici pentru a primi prin mail i alte exerciii BRA BRE BRI BRO BRU BR BR CRA CRE CRI CRO CRU CR CR DRA DRE DRI DRO DRU DRA DR FRA FRE FRI FRO FRU FR FR GRA GRE GRI GRO GRU GR GR HRA HRE HRI HRO HRU HR HR JRA JRE JRI JRO JRU JR JR MRA MRE MRI MRO MRU MR MR PRA PRE PRI PRO PRU PR PR SRA SRE SRI SRO SRU SR SR TRA TRE TRI TRO TRU TR TR RA RE RI RO RU R R VRA VRE VRI VRO VRU VR VR XRA XRE XRI XRO XRU XR XR STRA STRE STRI STRO STRU STR STR JDRA JDRE JDRI JDRO JDRU JDR JDR MABAPA MABEPE MIBIPI MOBOPO MUBUPU MUBIPO MIBUPA MABIPU MOBUPA MBP MBP BAB CAC DAD FAF GAG HAH JAJ MAM PAP BEB CEC DED FEF GEG HEH JEJ MEM PEP BIB CIC DID FIF GIG HIH JIJ MIM PIP BOB COC DOD FOF GOG HOH JOJ MOM POP BUB CUC DUD FUF GUG HUH JUJ MUM PUP BB CC DD FF GG HH JJ MM PP BB CC DD FF GG HH JJ MM PP nclzirea buzelor i a limbii - relaxm buzele i suflm pe ele pn acestea vibreaz. La fel i cu limba, aceasta trebuie s o scoatem afar i suflm pn simim c vibreaz. (sunetul scos o s

vi se par probabil amuzant, dar nu suntem aici s ne amuzm, ci s exersm). Spunei LA LA LA LA Apoi micm limba n toate colurile gurii i ne jucm cu ea pn simim c ne-am nclzit limba i buzele. nclzirea maxilarului - Acest lucru l putem face cscnd gura (ca atunci cnd cscm de somn) de cteva ori i apoi rostim MA ME MI MO MU tot mai repede. Micm maxilarul n toate direciile pn simim c acesta este ncalzit. Bun, acum am fcut nclzirea cu cteva exerciii simple (mai sunt o mulime dar am ales doar cteva), e timpul s mergem mai departe, cunoscnd i alte lucruri. Atenie, salvai undeva linkurile cu aceste exerciii n calculator pentru a fi mai uor s intrai i s exersai n fiecare zi. Necesit un antrenament n fiecare zi, pn reuii s obinei ceea ce a-i dorit.

EXERCITII PENTRU ROSTIREA CORECTA A CONSOANEI S

Conditii pentru o buna rostire: a). Varful limbii, foarte ascutit, sa fie asezat la radacina incisivilor inferiori, exact pe linia mediala a maxilarului; b). Maxilarele sa aiba o deschidere mica, dar sa nu fie complet inchise. Trebuie sa existe un mic spatiu care sa asigure o trecere stramta a aerului fonator. Uneori cauza rostirii gresite a acestei consoane consta numai in completa inchidere a maxilarelor, care impiedica astfel justa miscare a limbii si a trecerii curentului de aer fonator; c). Curentul de aer fonator sa fie puternic, deci mai cu seama in exercitii, rostirea lui S trebuie facuta energic, cu trimiterea coloanei de aer bine sustinuta de centura abdominala; d). Atat incisivii superiori cat si cei inferiori sa nu fie complet acoperiti, buzele vor fi intredeschise cu colturile intinse (ca intr-un suras usor). Foarte deseori defectuoasa rostire a lui S provine numai din acoperirea dintilor de niste buze prea groase sau prea lenese. EX.1 Sa se rosteasca clar si energic, lungind durata consoanei S mai mult decat a vocalelor. In prima forma a acestui exercitiu se va face o mica pauza intre S si vocalele urmatoare. De asemenea, insistam in a sfatui ca vocalele A si I, in toate exercitiile, sa nu fie spuse din gat, infundate, ci cat se poate spre fata; locul formarii lor fiind pe linia de mijloc a limbii, acolo unde este plasata si vocala A. 1. 1.S a

Se Si So Su Sa Si In a doua faza a ex. Se va rosti S lung, dar o rostim fara pauza intre S si vocala urmatoare ca orice silaba. 1. 2.S a Se Si So Su Sa Si In a 3-a faza a ex. Vom rosti separat vocalele de consoana S si vom avea grija ca trecerea de la vocale la S sa fie facuta cu un puternic sprijin pe S, a carui durata va fi si de data asta mai lunga decat a vocalelor. 1. a S eS iS oS uS aS iS 4. la fel ca 3

In aceasta forma a ex. primul S va fi rostit energic, dar mai cu seama atentia trebuie indreptata asupra rostirii celui de-al doilea S, va fi la fel de puternic si accentuat, ca primul. Pentru aceasta se cere o buna dozare a aerului, coloana de aer expirat netrebuind sa fie toata cheltuita pe primul S. Acest ex. va pregati foarte bine rostirea cuvintelor care au pe langa un S la inceputul sau mijlocul lor, un S final, care, de obicei, se rosteste foarte slab, iar cateodata se omite cu totul, ceea ce da un aspect neglijent si vulgar vorbirii. 1. 5S a -6. S a S SeS SIS SoS SuS SaS SIS SeS SiS SoS SuS SaS SIS

In aceasta faza a ex. Fonemele se vor rosti unite, fara pauza, avand bineinteles, grija accentului pe al doilea S. EX.2 Se vor face toate formele ex.1, asezand, vertical, pe mijlocul buzelor, marginea unui cartonas sau a unei carti de vizita, in care se va sufla puternic o data cu emiterea consoanei S. Acest sistem are urmatoarele avantaje: ajuta si obliga la ascutirea varfului limbii;

ajuta si obliga la perfecta centrare a varfului limbii pe linia mediala a maxilarului;

mareste puterea de suflu a coloanei de aer, calitate absolut necesara la rostirea acestui fonem, prin faptul ca, fara sa vrea, cel ce tine cartonul lipit de buze face tot ceea ce este necesar, din punct de vedere functional, ca sa inlature aceasta piedica din drumul rostirii lui S.

EX.3 In cazul cand se va aprecia ca motivul incorectei rostiri a lui S este strangerea maxilarelor sau completa lor inchidere, se va face ex.1 si 2, introducand lateral, intre dinti, varful degetului mic, obtinandu-se astfel spatiul necesar rostirii corecte a consoanei respective si eliberand in acest mod miscarea limbii cat si trecerea curentului de aer fonator. EX.4 Pozitia buzelor, limbii si dintilor la rostirea consoanei S fiind aproape aceeasi ca si pt. consoanele Z si T vom proceda in acest ex. la o succesiune a lor in alternanta, procedand astfel la o gimnastica eficace a organelor fonatoare.

Acest ex. va fi valabil si pt. intarirea consoanei S si T: a). San Zan T a n S a n Sen Zen T e n S e n Sin Zin T I n S i n Son Zon T o n S o n Sun Zun T u n S u n San Zan T a n S a n Sin Zin T I n S i n b). Sar Zar T a r S a r Ser Zer T e r S e r Sir Zir T i r S i r Sor Zor T o r S o r Sur Zur T u r S u r Sar Zar T a r S a r Sir Zir T i r S i r Silabele din coloana a patra sa fie rostite mai apasat ca cele din coloanele precedente, sustinand R-ul si N-ul final. De asemenea, atragem atentia asupra grijii ca vocalele a si I sa nu fie rostite infundat din gat, vulgarizand astfel toata emisia. In momentul rostirii lui T, din coloana a treia, incisivii superiori si cei inferiori trebuie sa se desfaca intr-o miscare scurta si energica. EX.5 Se va rosti puternic: t-s-s (asta nu este s de la sanie ci s de la sina de tren) tssa (la fel al doilea s) Sa t-s-s tsse Se t-s-s tssi Si

t-s-s tsso So t-s-s tssu Su t-s-s tssa (a de la clatita) Sa t-s-s tssi (I de la inainte) Si

EX.6 In cuvintele urmatoare vom inlocui consoana S cu Z si T (de la tap, nu t de la tutun), consoane care au acelasi loc si acelasi mod de formare. Aceasta inlocuire se va face cu o rostire foarte accentuata si clara, insotita de o coloana de aer puternic sustinuta de centura abdominala. SOS ZOZ TOT SOS SAS ZAZ- TAT SAS SUS ZUZ TUT SUS SETOS(t de la tacere) ZETOS TET(t de la tacere)OT - SETOS(t de la tacere) SERIOS ZERIOZ TERIOT SERIOS SOIOS ZOIOZ TOIOT SOIOS SIROPOS ZIROPOZ TIROPOT SIROPOS SINUOS ZINUOZ TINUOT SINUOS STAS ZTAZ TTAT STAS La revenirea rostirii corecte a cuvintelor in coloana a IV-a se va mari intensitatea, avand in special grija sa se auda foarte clar consoana S la finalul cuvintelor. Vom continua rostind cuvintele urmatoare, avand grija de rostirea clara a celor doua consoane finale SM: Simbolism zimbolizm timbolistm simbolism Simplism zimplizm timplitm simplism Sindicalism zindicalizm tindicalitm sindicalism

Snobism znobizm tnobitm snobism Socialism zocializm tocialitm socialism Sofism zofizm tofitm sofism Strabism zdrabizm ttrabitm strabism EX. 7 In fraza urmatoare se va inlocui consoana S cu Z si T, apoi se va reveni la rostirea corecta, rostind puternic si clar: Sisoie suie seara sus, sa sara sigur, scara singur.

Zizoie zuie zeara zuz, za zara zigur, zcara zingur.

Titoie tuie teara tut, ta tara tigur, tcara tingur.

Sisoie se suie seara sus, sa sara sigur, scara singur .

EX. 8 Se va rosti propozitia Sisoie suie seara sus, sa sara sigur, scara singur astfel: 1. Prima data foarte tare si foarte rar; 2. La fel de tare si de rar, dar inlocuind consoana S cu Z si apoi cu T; 3. Se va rosti corect aceasta propozitie, dar repede si tare; 4. Se va rosti aceasta propozitie, dar repede si tare, dar inlocuind consoana S cu Z si apoi cu T; 5. Se va rosti corect aceasta propozitie prima oara de 2 ori intr-o respiratie, apoi de 3 ori si patru ori tot intr-o singura respiratie; 6. Se va proceda la fel, inlocuind insa consoana S cu Z si apoi cu T. EX. 9 Urmatoarele texte se pot rosti in felul urmator: acelasi text spus in forte

acelasi text spus in fortissimo

acelasi text spus in piano

acelasi text in ritm normal

acelasi text in ritm accelerat

acelasi text in ritm foarte accelerat

acelasi text in ritm foarte lent

1. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas. 2. Un cocostrc s-a dus la descocostrcrie, unde se descocostrcreau i ali cocostrci nedescocostrcrii, ca s se descocostrcreasc de cocostrcria lui. 3. Un vultur st pe pisc cu un pix n plisc. 4. Sor Sar, n-ai srit asear s vezi carnea cum se sar? 5. Stanca st-n castan ca Stan. 6. ase sai n ase saci. 7. Sase sasi in sase saci, sasii soseau pe o sosea in sase saci 8. ase sai cosai cosesc ase saci sseti 9. Cosaul Saa cnd cosete, ct ase sai sasul cosete. i-s sus i-n jos de casa sa, cosete sasul i-n osea. i ase case Saa-i stie. Ce ans! Saa-i spuse siei. 10. ase sute aizeci i ase de sai n ase sute aizeci i ase de saci. 11. Saiul st pe asiu i uotete. 12. apte sape late jos i-alte aptezeci i apte de sape late-n spate. 13. Arhiepiscopul din Constantinopol a incercat sa sedezarhiepisconstantinopolizeze

14. Stiu ca stii ca stiuca-i stiuca Dar mai stiu ca stiuca-i peste Si ca stiuca se mananca

Si ca stiuca se prajeste. 15. narul so nsoi soaa ind sancionnd nepnd nesios

16. Cele sapte muze Cele sapte muze Cu priviri de zuze Scriu ca sa se amuze Versuri andaluze ! Sase calauze ncearc-atilde; s-acuze Cinci femei lehuze Ca ar fi farfuze. Cinci fine meduze, geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze Si ipotenuze ! Patru buburuze, Roii archebuze, Bzie ursuze Zburnd pe peluze ! Trei babe mofluze Fara dinti si buze Trag turte pe spuze. Fara sa se scuze

Doua atilde; autobuze Lovite de-obuze Au lumini difuze, Si defect la diuze Una din ecluze La usi cu mezuze Lupta cu taluze Punandu-si ventuze. 17. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas. 18. Boul breaz, brlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbrlobrezi brlobrezitura din boii brlobrezenilor. 19. E pestrita prepelita dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite 20. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti, e mai pestrita prepelita pestrita decit cei paisprezece pui de prepelita pestriti. 21. Spre sfnta sa sor Suzana se suie Spit din suflet suspinu s-i spuie i-n susul sarcastic suspinu-i optete i-odat pe scara sucit se oprete. 1. 22.Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea omorat de un cris cras,intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece mancase citopiperazina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.

23. Cine a zis ca am zis ca-i zice? Eu n-am zis si nici n-oi zice. Cand voi zice atunci sa zica, C-am zis eu c-am zis ca-i zice. 24. Gandindu-ma ca te gandesti Ca ma gandesc la tine, Gandeste-te ca ma gandesc Ca te gandesti la mine.

1. Mierlia fuflendia fuflendi fuflendria N-a putut s fuflendeasc fuflendi fuflendreasc, Pe mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflendroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflendroiul A putut s fuflendeasc fuflendi fuflendreas Pe mierlia fuflendia fuflendi fuflendaria. 2.Rotunjiri rudimentare, Rupicapre rotunjoare, Rocade romanciere, Rscruci rizorifere, Au raspuns prin raspicare, Cu o fraz din razoare,

Rezultate-nregistrate Prin rstiri rscrcanate. 3. Abageria uiuiu abandoneaz anevoie asemanarea izomorfiei cu llalt alcoolat prin alegorie care indescifreaz printr-o impetuozitate indescriptibil o ncorporare elipsoidal. 4. Cu toate acestea, mblanzitoarele din stlalt adaos, ultraviolenteaz atretouretria citomegalovirusurilor otorinolaringologice ce oleiau maieurile imunopolizaharidelor degeneratoare de regenerescene obositoare. i enciclopedia oceanografiei. obiectivate n afazie ecuadorial iotacizeaz iresponsabilitatea acromatopsiei afabile cu o aiureal de alaltieri din adeverirea adaosului aerografiat iari astfel nct idiosincrasia incoativ e acum organizatoare de antologii alambicate. 5. Am apte lnicele pnicele chistovnicele, nici o lanica panicp chistovanic nu se poate lanici panici chistovnici fr cealalt lanic pnic chistovanic!! Cele patru exerciii sunt preferatele Simonei Grosu de la coala de TV Tudor Vornicu. Ea le pronun far nicio problem i spune c au ajutat-o foarte mult, aa c v invit s le ncercai i voi.

1.Patru buburuze, roii archebuze, bzie ursuze, zburnd pe peluze. 2. O barz breaz face zarv pe-o varz. 3.Trei babe mofluze, fara dini i buze, trag turte pe spuze, far s se scuze. 4. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze i ipotenuze. 5. Cele apte muze cu priviri de zuze, scriu ca s se-amuze, versuri andaluze. 6. Un caricaturist care caricaturizeaz caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. 7. Primprejur plimbrile prin ploaie prilejuiesc plceri proprietarilor provinciali. 8. Luni la lumina lumnrii luminat de lun prin luminator i-a luminat o lumini n lumina ochilor. 9. Cntecul cntat de cntreaa ncnttoare ncnt cntreul ncntat de cntarea cntreei.

1. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobtur si un codobturoi,codobturoiu codobturete codobtura,codobtura nu poate codobturi codobturoiu 2. Un bal fr egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real i natural, fr rival, egal si actual. 3. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului n cutarea baldibuzului omort de un cris cras, ntr-un stil abracadabrant pentru c nu a vrut s-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dup un camilolabilolabalascop deoarece mncase citopiperazina si se brohnise cu brohoteele n drmandu. 4. Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaz contiinciozitatea energeticienilor care manifest o imperturbabilitate indiscriptibil n locul nabucodonosorienei ireproabiliti. 5. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

1. Rege Paragarafaramus, cnd te vei dezoriginaliza? M voi dezoriginaliza cnd cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. 2. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici eu, Rege Paragarafarmus, nu m voi dezoriginaliza. 3. Capra neagr calc-n clinci Clinciul crap capul caprei negre-n cinci Crpa-i-ar capul caprei negre-n cinci Precum a crpat piatra-n cinci 4. Hribi fieri hribi fripi

5. Ceea ce cerea celebrul Cicero i cei cinci sute cincizeci i cinci de ciraci ai si. 6. Cinci sute cincizeci i cinci de ciuperi ciuruite pentru ciorba lui Ciorbea.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Relele elevelor enervate erau unite elegant tmduind devreme esteticienii ienuperilor. Este stenic cancanul limitat toate emergenele enervnd delegaiile. Ele erau uimite eteric cerndu-li-se serioase sentinele. Uitau uimii iubirea aurului lui Iustin neuitndu-se europenete tiindu-se uluitoarele leucoplaste. Uruiala aurit avusese seul lui Lucu Lucu urmrind duduielile tutunului. Caii iilor voite eliminaser ridicolul liliaceelor. Regii iodului ionizaser aritmiile iolelor ridicate tematic. Acolo o opreau pe gsca ale crei ou au fost oprite de lelia Leonora. Oare un ou ouat tocmai ionic cocoloea aromele locomobilelor? Afar de sta adsta ailalt ateptnd dup aurul lcustelor.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Relele elevelor enervate erau unite elegant tmduind devreme esteticienii ienuperilor. Este stenic cancanul limitat toate emergenele enervnd delegaiile. Ele erau uimite eteric cerndu-li-se serioase sentinele. Uitau uimii iubirea aurului lui Iustin neuitndu-se europenete tiindu-se uluitoarele leucoplaste. Uruiala aurit avusese seul lui Lucu Lucu urmrind duduielile tutunului. Caii iilor voite eliminaser ridicolul liliaceelor. Regii iodului ionizaser aritmiile iolelor ridicate tematic. Acolo o opreau pe gsca ale crei ou au fost oprite de lelia Leonora. Oare un ou ouat tocmai ionic cocoloea aromele locomobilelor? Afar de sta adsta ailalt ateptnd dup aurul lcustelor.

1. Zebra Zizi zicea zidarului n zzania zilelor zicala Lizici. 2. 3. 4. Hohoteau hhind dihniile lehamitei ntr-un ah hahaleric. Noi nu ne nimeriserm minuniile lnioarelor remunerate. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile leniniste.

5. 6. 7. 8. 9. 10.

Xenia xeroxase axa maximelor axiome. Casa sritorilor rsuflai esuse sarsanalele suspinelor. Sisi sosise asear ars serios sus i sensibil. Vivi viforise sifonul loviturilor refiletnd divinitatea divei Fifi. Sarcastic susurul susanului ascuns ssia solitar. nepturile narilor nteeau ururii fnoi ai mutei ee.

1. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor. 2. Pasarela apsa aspru upsarinul lapsusului. 3. Un baban nabab bnuia babordul labradorului. 4. Cititorul licita acid Dacia adncit. 5. Un zburtor rzbttor rzboia azurul lozincii izbite. 6. Slalomul lstrea asfaltul lapsusurilor rspndite. 7. Un monarh hituia arhangelul lihnit. 8. Inelele elene elementare electrizeaz analele electorale. 9. Un crater reazim amnezia 10. Un plop plimba aplombul laptelui. BONUS: Inalienabilitatea abilitii indexului pro-palestinian era contrafacuta de Mavalhasan alTrabulsi.

1. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor. 2. Pasarela apsa aspru upsarinul lapsusului. 3. Un baban nabab bnuia babordul labradorului. 4. Cititorul licita acid Dacia adncit. 5. Un zburtor rzbttor rzboia azurul lozincii izbite. 6. Slalomul lstrea asfaltul lapsusurilor rspndite. 7. Un monarh hituia arhangelul lihnit. 8. Inelele elene elementare electrizeaz analele electorale. 9. Un crater reazim amnezia 10. Un plop plimba aplombul laptelui. BONUS: Inalienabilitatea abilitii indexului pro-palestinian era contrafacuta de Mavalhasan alTrabulsi.

1. Un vultur st pe-un pisc c-un pix n plisc. 2. Capra neagr-n piatra calc, Cum o calc-n patru crap! Crape capul caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru! Capra neagr calc-n clinci, Crpa-i-ar capul caprii-n cinci Cum a clcat capra-n clinci. 3. Luni la lumina lumnrii luminat de lun prin luminator i-a luminat o lumini n lumina ochilor. 4. Un cocostrc s-a dus la descocostrcrie, unde se descocostrcreau i ali cocostrci nedescocostrcriti, ca s se descocostrcreasc de cocostarcria lui. 5. Cosaul Saa cand cosete, cat ase sai sasul cosete. i-s sus i-n jos de casa sa, cosete sasul i-n osea.

6. Unui tmplar i s-a-ntamplat o ntamplare. Alt tmplar, auzind de ntamplarea tmplarului de la tmplarie a venit i s-a lovit cu tmpla de tmplaria tmplarului cu ntamplarea. 7. Balaban Blbnescu blbiete blbituri blbite pe negndite. 8. Am o prepeli pestri cu paisprezece pui de prepeli pestrii. E mai pestri prepelia pestri dect cei paisprezece pui de prepeli pestrii, iar mai pestri dect prepelia cea mai pestri este prepelioiul cel pestri. 9. Primprejur plimbrile prin ploaie prilejuiesc plceri proprietarilor provinciali. 10. Cup cu capac capac cu cup.