Bune practici de prevenire și diminuare a analfabetismului funcțional

(Studiu de caz)
Conceptul de „analfabetism funcţional” se referă la situaţia persoanelor care, în ciuda
frecventării unei instituţii şcolare o anumită perioadă, nu au dobândit în cursul acesteia, în ce
priveşte scrisul, cititul şi socotitul, competenţe considerate de bază în sistemul educaţional respectiv.
În timp ce un analfabet absolut nu este capabil să citească și să scrie deloc, un analfabet funcțional
este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu
zi, pentru a funcționa efectiv și cu succes în grupul sau comunitatea din care face parte, în scopul
dezvoltării personale și sociale.

Principalul simptom al analfabetismului îl constituie diminuarea lecturii textelor de diferite

facturi, stiluri funcţionale chiar. Imaginea înlocuieşte tot mai frecvent lectura textului, de aici explozia
audio-vizualului şi diminuarea presei scrise şi a producţiei de carte. Se trece peste neînţelegerea unui
cuvânt sau a unei sintagme, cu uşurinţă se înlocuieşte textul cu un rezumat al acestuia. De aici rezultă
dificultatea de accesare a sensului, de reformulare a unei idei, de însuşire a informaţiei şi, ulterior
deplasarea acesteia într-un sistem funcţional. Elevii zilelor noastre înregistrează automat cuvinte şi
structuri lingvistice, fără a fi obişnuiţi să îşi pună întrebări, să caute deosebiri de nuanţă, sau chiar de
sens. Cauzele se află şi în parcursul nostru educaţional. Programele şcolare au fost astfel concepute şi
puse în practică, încât i-a familiarizat – auditiv şi grafic – pe elevii cu un număr de cuvinte şi structuri
lingvistice, fără a îi face să îşi pună întrebări referitoare la situaţiile reale în care se pot sau nu se pot
aplica. Repetând de multe ori structura predată, elevul ajunge la concluzia că a înţeles, dar, în situaţia
în care este scos din context nu mai poate aplica cele memorate. In această situaţie mulţi dintre elevii
astfel formaţi se dovedesc incapabili de a fi recalificaţi în ciuda tuturor eforturilor şi mai ales convinşi
să muncească! În urma analizei simulărilor date în vederea pregătirii mai intense pentru Evaluarea
Naţională, am observat unele manifestări ale analfabetismului funcţional.: - Copiii reuşesc să citească
un text destul de dificil, dar nu sunt capabili să extragă înţelesul unor cuvinte pe care le întâlnesc,
dând răspunsuri care nu au legătură cu textul, ci cu ceea ce ei cred că înseamnă - Nu răspund corect
la întrebări referitoare la mesajul textului citit. - Când li se cere să reformuleze ce au învăţat, fie le
este imposibil, fie oferă variante incorecte ale mesajului textului.

Ce masuri pot fi luate pentru a preveni analfabetismul funcțional?

1. Promovarea lecturii textului în contexte cât mai variate.

2. Stimularea însuşirii de cuvinte noi (neologizarea limbajului curent).

3. Impunerea ca act fundamental de învăţare a gândirii logice şi diminuarea concomitentă a învăţării

reproductive.

4. Sporirea gradului de aplicabilitate a achiziţiilor didactice pentru o mai bună funcţionalitate

practică.

5. Conştientizarea elevilor în legătură cu utilitatea imediată şi pe termen lung a achiziţiilor

informaţionale, transferul imediat în sistemul anterior de cunoştinţe şi reactivarea informaţiei la
intervale regulate, dar nu mai mari de două săptămâni.

6. Predarea anumitor concepte în faţa colegilor și explicarea într-un mod în care aceștia să înțeleagă.
Elevilor le este pusă la dispoziție bibliografia necesară, însă ei trebuie să decidă ce informații din
aceasta vor prezenta. Elevul ,fiind pus în situaţia de a explica colegilor, trebuie să se asigure că a
înţeles materialul pe care urmează să îl prezinte şi este nevoit să găsească metode de a se face
înţeles de colegii din grupa respectivă. Aplicând la o clasă medie această metodă, elevii au ajuns să fie
mai siguri pe informaţiile pe care le prezintă, să gândească critic şi să caute informaţii susţinute
ştiinţific reţinând mai bine ceea ce au prezentat.

Ca aplicaţii practice se sugerează următoarele:

1. Activităţi didactice curente

1.1 Lecţia de limbă şi literatură. Se recomandă ca, în fiecare lecţie, să existe un moment de citire,
iniţial în gând, de către fiecare elev, apoi frontal, urmat de un moment de decodificare a segmentului
de text, gradual, minimum 3 trei variante, în funcţie de capacităţile intelectuale ale elevului

1.2 Simulări şi evaluări periodice Fiecare test de măsurare a capacităţilor şi competenţelor e indicat
să conţină un segment de decodificare a unui text, urmat de rezumarea acestuia, apoi de extragerea
şi formularea adecvată a ideii fundamentale

1.3 Teme pentru acasă Una din temele săptămânale va consta într-un eşantion de text, diferit de la
elev la elev, pe care acesta va sublinia cuvintele, cheie, îl va rezuma, iar în final va extrage şi formula
ideea fundamentală. Şi în acest caz se va avea în vedere coeficientul de inteligenţă şi gradul de
antrenare didactică.

2. Curriculum la decizia şcolii. Profesorul de română va propune şi va insista ca, în fiecare an şcolar,
elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a să parcurgă un demers didactic axat pe “cum se citeşte un text” şi
cum se decodifică acesta. Eşantioanele propuse vor fi selectate din toate stilurile funcţionale.

3. Concursuri şcolare. Atât în cazul celor locale, cât şi al celor organizate de MEN sau de alte instituţii,
se va include obligatoriu o probă de decodificare a unui text sau a cel puţin 2 texte cu tematică
similară, tocmai pentru a se putea observa diferenţa de limbaj şi chiar nuanţele pe care le implică
formularea ideii fundamentale.

4. Activităţi extracurriculare. Se vor reactiva cercurile de lectură, a căror tematică nu va mai fi

loisire-ul ci decodificarea diferitelor eşantioane de text în forme variate în funcţie de fiecare elev şi de
gradul de dificultate al codificării.

5. Proiecte locale, judeţene, naţionale. Se vor propune forme de antrenare a elevilor şi cadrelor
didactice de diferite specializări în activităţi de decodificare a textelor, inclusiv forme competitive,
tocmai pentru a antrena energiile didactice într-un ansamblu de activităţi focalizate pe înţelegerea
adecvată a ceea ce se citeşte.

6. Reactivarea bibliotecilor şcolare. Activităţile propuse de biblioteca şcolară vor viza şi decodificarea
corectă a lecturilor obligatorii şi facultative în forme atractive şi cu grupuri de elevi care să permită
antrenarea tuturor în activitatea propusă. Bibliotecarul va fi însoţi în acţiunile sale de profesori de
diferite specializări, tocmai pentru a-i învăţa pe elevi cum se citeşte (o poezie, o problemă, o 3
descriere geografică, un verset biblic, o formulă fizică, etc) şi cum se decodifică mesajul conţinut în
acestea.

Asemenea tehnici ar putea fi folosite în procesul educațional cât mai devreme, acestea
dându-le șansa elevilor să învețe într-un mod interactiv și practic, lucru care îi va face să citească și să
aplice bibliografia recomandată de cadrele didactice. Analfabetismul funcţional ar putea fi astfel
prevenit, dar nu poate fi lichidat, căci modernitatea a adus cu sine tot soiul de comodităţi, printre
care şi lenea de a citi ca să înţelegi un text, de a asculta un mesaj ca să-l însuşeşti, de a acţiona
adecvat în funcţie de informaţia primită pe diferite canale. Şcoala de toate gradele, de la grădiniţă
până la universitate, e chemată să se implice în găsirea celor mai potrivite soluţii pentru ca
analfabetismul funcţional să nu devină un fenomen de masă, rolul lui de apendice al modernităţii
garantând rezistenţa pe durate semnificative. În acest sens, este important ca profesorii să înţeleagă
faptul că identificarea timpurie a dificultăților elevilor în citirea textelor și aplicarea măsurilor
remediale corespunzătoare, conduc la diminuarea acestor probleme; rolul învăţătorului este astfel
unul primordial. Creşterea motivaţiei elevilor de a învăţa, prin dezvoltarea unei relații de sprijin
profesor – elev și prin implicarea elevilor în procesul de învățare-predare duce de asemenea la
scăderea analfabetismului funcţional. BIBLIOGRAFIE

http://www.suntparinte.ro/analfabetismul-functional

http://www.viata-medicala.ro/*articleID_13782-dArt.html

Practici pentru combaterea analfabetismului funcțional, Drd. Mădălina Coman, Viata medicală