MDCL -Module de dezvoltare a competenţelor de lectură
Mirela Marinescu, prof. pentru înv. primar la
Colegiul Naţional Şcoala Centrală, Bucureşti
MDCL este un program de intervenţie ce se adresează cadrelor didactice din
învăţământul primar. El a fost creat pentru a le ajuta să folosească metode, mijloace de lucru şi forme de organizare potrivite pentru predarea lecturii astfel încât elevii de vârstă şcolară mică să nu mai întâmpine dificultăţi în învăţare. Ca să dea rezultate, trebuie să se întindă pe o perioadă de minim trei săptămâni în timpul cărora, în fiecare zi, timp de o oră, elevii dintr-o clasă de ciclu primar beneficiază de ajutor specializat pentru dezvoltarea competenţelor de lectură, cu încadrarea acestora în grupe care corespund profilului lor de lectori, nevoilor reale ale acestora. La sfârşitul modulului, ei sunt reevaluaţi în privinţa competenţelor de lectură şi reintegraţi altor grupuri ale cǎror trǎsǎturi ȋn privinţa lecturii se aplică noului lor profil. MDCL-ul are ca scop secundar celui mai sus menţionat şi evitarea marginalizării şcolare. Dacă elevii nu sunt încurajaţi şi ajutaţi să îşi depăşească problemele pe care învăţarea le ridică, ei vor avea tendinţa să abandoneze lupta şi chiar o vor face. MDCL-ul se desfăşoară în patru etape : 1) Evaluarea-diagnosticarea elevilor; 2) Împărţirea lor pe grupe de nevoi; 3) Conceperea programului de lucru pentru fiecare grupă; 4) Derularea propriu-zisă a programului. Vom prezenta în cele ce urmează exemple de activităţi pe care le recomandăm a fi utilizate în cadrul MDCL-urilor. Ele sunt destinate lectorilor buni, foarte buni, lectorilor medii, dar şi lectorilor slabi şi non-lectorilor. 1. Ascultă, imaginează-ţi, spune, citeşte, povesteşte Pentru elevii claselor pregătitoare şi întâi, care nu ştiu să citească, orele de lectură au un specific aparte. Ele se bazează pe suporturi audio sau pe lectura realizată de către cadrul didactic. De asemenea, se poate face apel la albume pentru copii şi benzi desenate. 2. Lectura după imagini La clasele pregătitoare şi la clasele întâi, din cauza faptului că elevii nu ştiu să citească, se recomandă lectura după imagini. Aceasta suplineşte textul scris, ajutând la realizarea sistematică a obiectivelor educaţionale. Este forma cea mai accesibilă de lectură ce le dă posibilitatea elevilor să se familiarizeze cu textele literare ce le sunt destinate. 3. Citim şi povestim Pentru verificarea atenţiei, concentrării, capacităţii de a reţine detalii, cadrul didactic le poate citi elevilor din clasele pregătitoare şi clasele întâi diferite lecturi adecvate vârstei lor şi apoi poate purcede la repovestirea acestora cu modificarea şirului povestirii, a detaliilor, a personajelor etc. 4. Folosirea de suporturi scrise diverse Printre obiectivele pe care cadrele didactice trebuie să le urmărească în cadrul orelor de lectură se numără şi acela de a face din elevi lectori capabili să parcurgă şi să înţeleagă diferite materiale scrise, care nu sunt neapărat cărţi pentru copii, ci pot fi: reviste pentru copii, materiale documentare, site-uri internet, enciclopedii etc. 5. Editori şi cataloage Cataloagele editurilor se referă, în primul rând, părinţilor şi educatorilor, dar este foarte bine ca elevii să fie învăţaţi să se descurce în astfel de cataloage de lectură, să îşi aleagă ei înşişi, cu ajutorul unui adult, ceea ce îşi doresc să citească. 6. Carnetul de lectură Pentru ca elevii să îşi însuşească în mod temeinic lecturile pe care le parcurg, este foarte important ca ei să îşi facă un carnet individual de lectură. Acesta va fi o trecere în revistă a tot ceea ce citesc ei de-a lungul anilor scolari. 7. Cine scrie ? Noţiunea de scriitor este una abstractă pentru majoritatea copiilor de vârstă şcolară mică. Este necesar ca învăţătorul să pună mai multă concreteţe în acest termen, să îl facă mai tangibil pentru cei mici. Astfel, ei trebuie să înţeleagă că scriitorul nu este o „entitate” dematerializată, ci o fiinţă vie, în carne şi oase, care scrie cărţi. 8. Genuri literare Deşi se adresează celor mici, literatura pentru copii este departe de a fi monolitică. Asemenea celei pentru adulţi, aceasta se împarte într-o multitudine de genuri literare semn al vitalităţii sale. Este foarte important ca elevii să poată face cât de cât o distincţie între genurile literare cu care ei au contact la clasele primare. Bibliografie : Causse, R. (2005). Qui lit petit lit toute la vie. Paris: Édition Albin Michel.