Sunteți pe pagina 1din 20

Lucrare metodico – științifică

pentru obținerea gradului didactic I

Formarea competenței de citire / lectură


a elevilor din învățământul primar
demersuri metodologice
Coordonator științific
Lector. Univ. Florica Diaconescu

Candidat:
Prof. Înv. Mironescu P.
Carmen – Daniela (Olariu)

Suceava
2020
ALFRED GEORGES REGNER
(1902 - 1987)
ÎNGERUL PURTĂTOR AL CĂRȚII

MOTTO

„În ceea ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți.
Sunt un vicios al lecturii. […] . Resimt fiecare zi fără cărți ca pe o zi pierdută.”
Nicolae Manolescu
STRUCTURA LUCRĂRII ȘI ÎNTREBĂRILE NOASTRE
 
•Printr-un dublu demers, teoretic și practic-aplicativ, lucrarea noastră, „Formarea
competenței de citire/lectură a elevilor din învățământul primar. Demersuri
metodologice”, tratează o problemă sensibilă a învățământului actual – optimizarea
lecturii pentru întreaga populație școlară și transformarea lecturii extrașcolare dintr-o
corvoadă într-o plăcere.
•Structurată în patru capitole:
cap. I „Lectura – componentă de bază a procesului instructiv - educativ”
cap II „Didactica lecturii în învățământul primar. Direcții dominante”;
cap. III „Metode și tehnici utilizate în lecțiile de citire / lectură”;
cap. IV „Lecțiile de citire/lectură și activitățile extrașcolare – variante de
abordare”, lucrarea încearcă să răspundă mai multor întrebări ce vizează actul
lecturii:
•Identificăm corect scopul lecturii?
•Motivăm elevu pentru actul lecturii?
•Îi cultivăm sensibilitatea?
•Îi construim un sistem de valori corect?
•Testăm și evaluăm lectura?
•Asigurăm complementaritatea dintre lectură și tehnologiile informaționale?
TIMPUL BOGAT AL LECTURII

•Vă propunem, onorată asistență, să porniți alături de noi într-o călătorie în lumea
fascinantă a cărții și a copilăriei. Vă propunem ieșirea din „vremelnicie” și intrarea în
alt timp, timpul bogat al lecturii.
•Se știe că existența noastră a stat, din timpuri străvechi, sub semnul cărții. Eroul
din basmul „Voinicul cel cu cartea în mână născut” se salvează din situații dificile cu
ajutorul cărții, iar lectura îl ajută să devină el însuși, „o carte”, cu alte cuvinte un
simbol al înțelepciunii la care apelau cei din jur când aveau nevoie de sfaturile lui.
•Experiența noastră directă repetă ceea ce știm, am trăit sau am auzit. Cititul, în
schimb, ne permite accesul la un univers infinit. O carte ne face mai înțelepți, o alta
mai buni sau mai generoși; cert este că fiecare carte adevărată produce o schimbare
pozitivă în atitudinea și concepția noastră despre viață prin valorile pe care le
promovează.
LECTURA – DIMENSIUNE A SPIRTULUI REFLEXIV

•Cărțile sunt un mijloc de a afla răspunsuri la întrebările noastre despre lume și


despre noi înșine. Avem întrebări, dar de multe ori nu avem și răspunsuri. Fără cărți
ne lipsesc minimele referințe existențiale. Dacă viața ne îngrădește, lectura ne
eliberează.
•Citim ca să găsim răspunsuri la întrebări, dar în același timp, citim ca să putem
formula întrebări, pentru că dialectica întrebare – răspuns oglindește însăși viața
noastră, obișnuită să penduleze între plus și minus infinit. Filosoful Constantin Noica
a privit cu înțelepciune orizontul întrebării: „Întrebarea – afirma filosoful – încarcă
lumea cu posibil. Ea suscită la viață mai mult decât o poate face răspunsul”. Omul
care se întreabă are o bogată viață interioară, este omul care vrea nu doar să
trăiască, ci să înțeleagă ceea ce trăiește.
•Și omul se întreabă despre două lucruri: despre sine și despre lume, căutând să
găsească un sens existenței și lumii în care trăiește. Lectura te ajută să-ți construiești
această dimensiune a spiritului reflexiv. Nu te poți îmbarca în viață, această
călătorie unică, fără mijloc de transport – lectura cărților.
COMPETENȚE. FINALITĂȚI. EXIGENȚE

•Fără pretenția de abordare exhaustivă, propunem, explicit sau implicit, soluții


pragmatice care accentuează ideea că actul didactic trebuie subordonat dezvoltării
competenței de comunicare, competență care are la bază competența de
lectură. Prezentarea metodelor, moderne sau tradiționale, utilizate în lectură, am
gândit-o din perspectiva dezvoltării acestor competențe.
•Modalitățile de abordare propuse pentru studiul textului literar stau sub semnul
unei duble finalități: pe de o parte, să trezească și să păstreze în rândul elevilor
bucuria lecturii inocente, iar pe de altă parte, să-i formeze ca cititori.
•Învățatul trebuie să-i pună la dispoziție elevului strategii de lectură care să-l ajute
să descifreze sensurile și semnificațiile textului studiat, mesajul transmis.
•De asemenea, nu poate pierde din vedere așezarea lecturii și sub semnul altei
exigențe: a citi înseamnă a învăța (în dublu sens): a te instrui și a înțelege.

 
DIDACTICA TRADIȚIONALĂ VS. DIDACTICA MODERNĂ
 
•Dacă didactica tradițională pune accentul, în actul lecturii, pe aspecte de
natură lingvistică, gramatică și vocabular, pe informațiile studiate în sine și pentru
sine, în didactica modernă, accentul cade pe modelul comunicativ, pe felul în care
elevii tratează informația. Această abordare se reflectă și în programa școlară, în
care apar propuse pentru studiu și texte nonliterare. Cititorul se află în centru, el este
cel care construiește sensul, el trebuie să studieze și să-și însușească strategii de
lectură.
•Prin noua orientare, care urmărește nu studiul limbii, ci al limbajului, disciplina
limba română vizează să susțină activitatea de asimilare a cunoștințelor de la
celelalte discipline, să constribuie la integrarea socială a elevilor și să creeze
celelalte premise pentru formarea elevilor în spiritul educației permanente.
•Principalul obiectiv, pe care un învățător trebuie să-l aibă în vedere în
proiectarea activității didactice, este de a forma elevilor săi capacitatea de a citi, cu
înțelesul de a descifra, fără ajutor, o creație literară/nonliterară.

 
ARTA DE A CITI

•A citi, a cărui inițiere presupune un travaliu sinuos și lung, reprezintă un act


complex, de aceea nu putem vorbi de o metodă unică, infailibilă și miraculoasă de a
pătrunde în esența semnificației, ci există doar căi de explorare
•Pentru a reuși să dezvoltăm elevilor noștri o adevărată „artă de a citi” trebuie să
nu pierdem din vedere un complex de factori. Lectura trebuie coordonată, ghidată de
anumite repere, pe care cititorul trebuie să le identifice și în funcție de acestea, să-și
ordoneze impresiile și analizele în legătură cu mesajele cărții lecturate.
•Din această perspecitvă, considerăm că alegerea textelor pentru studiu la clasă
este de o importanță deosebită și ea se face în funcție de mai mulți factori:
 modul de adaptabilitate la orizontul afectiv și social al copilului;
 valorile transmise de text;
 universalitatea aspectelor ilustrate, etc.
•Un alt element important de urmărit este modul în care sunt abordate etapele
lecturii sistematice a textului:
 examinarea suportului vizual;
 abordarea cărții/ textului ca obiect social;
 analiza interioară a textului;
 punerea în rețea a textului.
CONDIȚII DE EFICIENTIZARE A LECTURII
 
•Pentru a fi eficientă și a-și atinge scopul, lectura trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
 să fie puse în valoare cât mai multe funcții: informare, documentare, plăcere,
etc.;
 conținuturile lecturilor să fie supuse unui examen critic;
 să fie însuțite unele deprinderi, cum ar fi: înțelegerea sensului/ sensurilor,
identificarea problemelor-cheie, stabilirea sistemului de relații, asocierea
ideilor, notarea aspectelor esențiale, etc.,
 să încurajeze munca independentă;
 să antreneze gândirea;
 să solicite imaginația;
 să fie o invitație la cercetare;
 să înlesnească realizarea unui dialog între cititot și carte;
 să conducă la formularea unor judecăți;
 să ajute la realizarea unor probleme practic – aplicative.
•În ciclul primar, lectura textului literar trebuie să pună elevii în situația de a trăi
(vizual, auditiv, afectiv) și de a re-crea universul sensibil al operei prin permanentă
solicitare a experienței de viață, a gândirii, a sensibilității, a imaginației
TIPURI DE LECTURĂ
 
•Învățătorul/ profesorul trebuie să gândească parcursuri didactice prin care să-i ofere
elevului strategii cu ajutorul cărora să dobândească autonomie în realizarea actului de
lectură.
•Se știe că nu există o tehnică de lectură valabilă pentru toți cititorii, pentru toate
tipurile de texte și pentru toate împrejurările, dar la fel de bine se știe că există tehnici,
metode și strategii corespunzătoare mai multor tipuri / situații de lectură.
•Specialiștii în domeniu vorbesc de mai multe tipuri de lectură:
▪ lectură mediatoare ▪ lectura interpretativă
▪ lectură inocentă ▪ lectură evaluativă
▪ lectură explicativă ▪ lectură critică etc.
•Lectura explicativă este, în viziunea specialiștilor, un complex de metode. În etapa
lecturii explicative se apelează la explicație, conversație, povestire, joc de rol,
demonstrație, etc., metode prin care se urmărește înțelegerea textului.
•Lectura explicativă, frecvent utilizată în ciclul primar, se poate desfășura după
următoarele repere:
▪ conversația pregătitoare
▪ lectura integrala a textului
▪ lectura pe fragmente
▪ formularea ideilor principale, alcătuirea planului de idei (opera epică);
▪ identificarea câmpurilor lexicale, a secvențelor lirice, formularea ideilor și a
sentimentelor exprimate (opera lirică);
▪ conversația generalizatoare
▪ recitirea textului prin tehnici diferite.
METODE. TEHNICI. STRATEGII DE LECTURĂ
 
•Din gama variată de metode și tehnici utilizate în lecțiile de citire / lectură am
descris și am propus sugestii de abordare pentru cincisprezece metode tehnice:
•lectura predictive • metoda ciorchinelui
•gândiți - lucrați în perechi - prezentați • metoda pălăriilor
gânditoare
•metoda cadranelor • rețeaua personajului
•metoda cubului • blazonul personajului
•metoda SINELG • explozia stelară
•harta subiectivă a lecturii
•jurnalul de lectură
•triada VAS
•axiologia textului
•cvintetul
•Metodele folosite urmăresc relaționarea dimensiunii afectiv-intelectuale a
creației literare cu sensibilitatea și imaginația creatoare a elevului.
•Propunem, în continuare, o formă de jurnal care valorifică, în primul rând,
lectura inocentă, dar oferă și prilejul abordării unei lecturi interpretative.

 
JURNALUL DE LECTURĂ
FIȘĂ DE LECTURĂ PENTRU TEXTUL LIRIC
 
•Învățătorul trebuie să înlocuiască „tradiționalul” caiet de lecturi suplimentare cu fișe de
lectură semidirijate, care să-i dea elevului posibilitatea de a se exprima cât mai original și de a
selecta forma de abordare proprie personalității sale.
•Ilustrăm fișa pentru textul liric
FIȘĂ DE LECTURĂ PENTRU TEXTUL LIRIC
TITLUL POEZIEI ____________
VOLUMUL DIN CARE FACE PARTE ____________
AUTORUL ____________
EDITURA ____________
SARCINI DE LUCRU OBLIGATORII:
1.Mi-a plăcut/ nu mi-a plăcut poezia...
2.Precizează sentimentele dominante pe care ți le-a trezit textul.
3.Ai citit și alte poezii de același autor? Ce asemănări / deosebiri poți stabili între aceste
poezii?
4.Numește alte poezii, aparținând altor autori, care prezintă aceleași stări sufletești, aceleași
idei.
5.Ți-a amintit poezia de o emoție pe care ai trăit-o, de un moment din viața ta?
SARCINI DE LUCRU OPȚIONALE:
6. Care sunt versurile pe care ți-ar plăcea să le rescrii?
7. Ce alt titlu ai propune tu pentru poezia citită?
8. În câte tablouri / secvențe s-ar putea structura poezia?
9. Ce legătură există între conținut și titlu?
10. Realizează o copertă pentru volumul din care face parte poezia.
11. Ce întrebări ai adresa (pe marginea textului) scriitorului / învățătorului / colegilor?
GRILĂ DE LECTURĂ PENTRU RECEPTAREA TEXTULUI EPIC

•Un spațiu amplu am acordat abordării textelor literare și nonliterare, elementelor


de proiectare didactică, cu exemple concrete și propuneri pentru modalitatea de
structurare a diverselor momente ale unei lecții. Pentru a le facilita elevilor formarea
unor deprinderi de lectură, am propus variante de grile pentru receptarea textului
literar (epic și liric) și a textului nonliterar.
•Receptarea textului epic poate avea ca repere:
•discuția orientativă care urmărește să introducă elevul în spațiul textului prin
apel la memoria afectivă
•acțiunea jalonată de întrebările: Ce se întâmplă? Unde? Cum?
•prezența personajelor; clasificarea acestora, portretul fizic și moral;
•indicii de timp și de spațiu (ordinea întâmplărilor, durata acestora,
exprimarea precisă sau vagă a timpului, timpul de spațiu - real sau fictiv, etc)
•prezența conflictului;
•instanțele comunicării narative;
•modul de expunere dominant: narațiunea;
•valorile pe care le promovează textul prin intermediul personajelor. 
ACTIVITĂȚI DE EFICIENTIZARE A LECTURII SUPLIMENTARE
 
•Pentru învățător, îndrumare elevilor către și pentru lectură face parte din „fișa
postului”. De aceea, nu ostenim a îndemna, prin diferite metode și tehnici, pe elevii
noștri spre lectură, citându-le adesea și vorbele cronicarului: „că nu este alta mai
frumoasă și mai de folos zăbavă în viața omului, decât cetitul cărților”.
•Dintre demersurile didactice pe care le utilizăm în activitatea de eficientizare a
lecturii suplimentare menționăm:
•apropierea de textul literar prin alte arte ( muzică, pictură, teatru, film, etc.).
•fișa de lectură „ghidată”;
•interogarea textului, etc
•iar ca activități concrete amintim:
•expoziția de carte; • dramatizarea unor texte;
•prezentarea de carte; • întâlnirile cu scriitorii;
•concursurile tematice; • lansarea de carte;
•recitalurile de poezie; • târgul de carte;
•„minutul” de lectură; • „vitrina cititorului”;
•personajul preferat; • copiii citesc părinților, etc.
•Există, de asemenea, la îndemâna învățătorului strategii privind
recomandările de lectură:
•liste de cărți negociate;
•recomandări de lectură făcute de colegi, etc. 
CERCUL DE LECTURĂ
 
•Stimularea interesului pentru lectură, apropierea empatică de carte, cultivarea
valorilor în rândul elevilor, prin lectură, se poate realiza cu succes prin cercul de
lectură. Această activitate este, în viziunea noastră, o alternativă la „lectura școlară”,
prin care s-ar putea redescoperi bucuria oferită de lectură. Preocuparea mea, în
calitate de consilier de lectură al copiilor de la cercul literar „PRO LECTURA” a fost
și este să-i deprind să citească o carte altfel, nu pentru calificativ, notă, nu doar
pentru test, pentru acum, ci să-i învăț că o carte trebuie citită pentru sine, pentru
totdeauna, să-i fac să înțeleagă că ceea ce începe în carte continuă în viață.
EVALUAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ
 
•Subcapitolul referitor la evaluarea capacității de lectură cuprinde referiri la valoarea
formativă pe care trebuie să o aibă această etapă a actului didactic și metode
complementare de evaluare:
•proiectul - DE BUZUNAR „O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ”, „LUMEA BASMULUI”,
„EXPERIMENT CU FRUNZE”
•portofoliul cu temă dată „ANOTIMPURILE”
•lecturile itinerante - CASELE MEMORIALE DE LA IPOTEȘTI ȘI HUMULEȘTI
•„Lecturile itinerante” obișnuiesc să le desfășor pe trei grupe de elevi coordonate de
către un ghid (elev):
•grupa I DOCUMENTARIȘTII - răspund de organizarea activității înainte de a porni la
drum (invitații, afișe, informații despre geografia fizică și spirituală a zonei, despre istoria
locurilor fotografii, pliante, postere) etc
•grupa II INTERPREȚII - au în atenție activitatea din spațiul casei memoriale (de
exemplu selectează fragmente cu amintiri despre autor, organizează recitaluri de poezie,
etc).
•grupa III CREATORII - se află în ipostaza de reporteri, scriu, desenează, observă și
descriu casele memoriale din punct de vedere etnografic, refăcând universul scriitorului de
la concret spre abstract.
•Evaluarea / autoevaluarea autentică trebuie să urmărească:
•evidențierea puterilor fiecărui elev și nu eseul acestuia;
•transformarea eșecurilor în instanțe de perfecționare
•concentrarea pe evoluția socială, cognitivă, emoțională;
•relația de cooperare între elev și învățător, etc.
EDUCAȚIE PRIN LECTURĂ
 
•Educarea elevilor din clasele primare prin intermediul lecturii se bazează
pe calitatea textelor literare/ nonliterare. La această vârstă, textele literare pot
determina un comportament civilizat mai repede decât s-ar reuși prin invocarea unor
norme și principii abstracte.
•Înzestrați cu sensibilitate și fantezie, elevii pot fi deprinși, prin intermediul
textului literar, să acționeze în diferite situații de viață, în spiritul dreptății, adevărului,
generozității, modestiei, bunului simț, etc.
•A vorbi despre educație prin lectură, înseamnă a conjuga mereu verbul „a
dărui” sau mai exact „a te dărui”!
CREDINȚA NOASTRĂ...
 
•Credința noastră este că, fără lectură omul viețuiește, dar nu trăiește cu
adevărat. Este un punct de generozitate între autor și cititor, fiecare are
încredere în celălalt, fiecare contează pe celălalt.

•„O carte, afirma Flaubert, a fost întotdeauna un fel special de a trăi”. Așadar,
câte cărți citim, atâția vieți trăim.

•Cred în forța misterioasă a cărților și în puterea acestora de a ne


influența viața. 

Ziua Națională Giuseppe Arcimboldo


a bibliotecarului 1526 - 1593
23 aprilie Bibliotecarul
„CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS”
 

•„Nu mă pot închipui fără să țin o carte în mână. Îmi e de ajuns uneori s-o
răsfoiesc [...]. Plăcerea lecturii rămâne de fiecare dată întreagă [...]. O carte nouă
este lucrul cel mai frumos care mi se poate întâmpla” ( N. Manolescu)

•Revin la Nicolae Manolescu și la carte domniei sale „Viață și cărți” cu care


rezonez pe deplin și spun „O carte nouă (citită, pentru că citind-o și re-scrii) este
lucrul cel mai frumos care mi se poate întâmpla”.

•Ca dascăl, nu uit nici o clipă că trebuie să-i învăț pe copii să crească cu fața
spre cer. Am încercat în toți anii petrecuți la catedră, să-i deprind pe elevii mei cu
lecții de zbor, ca să poată cuprinde viața în tot ce are mai frumos. Iar cărțile care
sunt „felul oamenilor de a avea aripi ca îngerii” (Andrei Pleșu) m-au ajutat.
IMAGINI ALE CĂRȚII ȘI LECTURII

Jean – Honoré Fragonard Auguste Renoir


(1732 - 1806) (1841 – 1919)
Cititoarea Cititoarea
Jean Baptiste Camille Corot
(1796 – 1875)
Cititoarea
•Cititoarea lui Corot, sau despre lectura luminată de arbori și pași...
•Cititoarea lui Renoir, cu fața ei îmbujorată de lectură...
•Cititoarea lui Fragonard sau despre cartea citită cu grație între perne.

S-ar putea să vă placă și