CERCETARE PE TEMA VALENTELE FORMATIVE ALE

BASMELOR SI POVESTIRILOR IN DIRECTIA

IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR

1. SCOPUL CERCETARII
nvmntul precolar, ca prima treapta de nvmnt, are ca obiectiv major
pregtirea copilului pentru coala. Aici copilul ncepe sa fie educat de la primele sale
confruntri cu necunoscutul, satisfcndu-si curiozitatea si repetatele ntrebri cum si de
ce.
Precolarul este obiectul unor influente complexe si bine organizate, grdinia
contribuind din plin la dezvoltarea lui psiho-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul
de viaa si instruire in cadrul colectivitii de copii.
Cnd va intra in coala, copilul care a frecventat grdinia va poseda un bogat volum
de cunotine despre mediul nconjurtor dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din
punct de vedere fonetic, lexical si gramatical. Aceasta l va ajuta sa-si exprime gndurile,
nevoile, bucuriile.
Pregtirea lor pentru coala se realizeaz printr-o serie de activiti specifice
nvmntului precolar, un rol important avandu-l literatura pentru copii, prin care se
lrgete orizontul copiilor cu cunotine noi, care l vor ajuta sa se orienteze mai uor in
realizarea propriilor lui trebuine.
O importanta deosebita o are dezvoltarea gndirii copilului precolar iar acest aspect
nu trebuie neglijat ntruct nu tine cont de acest parametru nseamn a lasa goluri de la
nceput in intelectul viitorului colar, goluri ce cu greu vor putea fi nlturate ulterior.
Un rol important in dezvoltarea gndirii copilului l are limbajul, care constituie un
instrument al gndirii. Intre limbaj si gndire exista o strnsa interdependenta.
Dezvoltarea gndirii copilului precolar nu se poate face fr nsuirea limbii de ctre
acetia. Nu este suficient ca precolarii sa pronune numai cuvintele, fr sa le cunoasc
sensul pentru ca le vor folosi greit in diferite contexte, iar gndirea lor nu va avea o
desfurare corecta.

nsuirea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecare

pentru a-si forma deprinderea de a se exprima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilali
copii.
Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu, ce are ca scop identificarea i
precizarea locului i rolului basmelor si posvestilor n stimularea comunicrii orale a
precolarilor, ca form de activitate n grdini i ca metod de predare-nvare-evaluare,
gsirea i evidenierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valenelor
instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

2. IPOTEZA CERCETARII
In condiiile actuale in care nvmntul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in
tara noastr nvmntul precolar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult
perfecionarea metodelor si procedeelor didactice si totodat modernizarea ntregului proces
informativ.
Acest proces informativ se traduce in nvmntul precolar prin activitatea de
transmitere a cunotinelor pe tot parcursul zilei respective.
Grdinia joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit
superficial, mai ales ca de la vrsta de 5 ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l nconjoar,
la orice informaie.
Paralel cu acest scop nvmntul trebuie sa aib si are o finalitate formativa in
sensul de a modela fiina umana in raport cu posibilitile anatomo-fiziologice de care
dispune.
Pentru a facilita operaia de cunoatere profunda a psihologie precolarilor, trebuie sa
cream condiii prielnice prentmpinrii sau atenurii crizei de adaptare a copilului, fenomen
determinat de sentimentul insecuritii personale la intrarea intr-un mediu strin.
Celui care face investigarea i se cere intuitie psihologica, pricepere, tact si abilitate in
mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.
Unui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise
pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.
Deci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii
deosebite in succesul sau insuccesul scolar.

Caracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din

urmatoarele considerente:
Gradinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea
sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala;
Este bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o
receptivitate si sensibilitate; ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea
personalitatii copilului;
Cercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile
functionale si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.
Una dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de
lucru specifice temei stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica este o predictie, o
presupunere privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational,
conceput si proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice
si a unor rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului
educational studiat. In studiul de fata ipoteza de la care am pornit este:
Daca basmele si povestile ajuta n stimularea comunicrii la prescolari, fiind
integrate i utilizate preponderent n toate tipurile de activiti de educare a limbajului
(activiti comune, alese, pe arii de interes i recreative), att ca form de activitate, ct i ca
metod de predare-nvare-evaluare, atunci capacitile de comunicare ale precolarilor se
formeaz i se dezvolt

ntr-un ritm mai rapid,

cu o motivaie sporit, asigurnd

mbuntirea rezultatelor precolarilor.

3. VARIABILELE CERCETARII
Studiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. Variabila independenta
exprimata de basm, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.
Variabila dependenta este exprimata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor,
cresterea motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.

4. OBIECTIVELE CERCETARII
Ca

orice

strategie,

strategia

cercetrii

pedagogice

se subordoneaz

unor

intenionaliti/ finaliti, respectiv unor obiective formulate operaional. Obiectivele

cercetarii de fata sunt:
O1: evaluarea obiectiv a cunotinelor, capacitilor proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilitilor de comunicare dobndite de precolari pn la debutul grupei
pregtitoare;
O2:

nregistrarea, compararea i interpretarea rezultatelor obinute la probele iniiale,

formative i sumative, urmrind evidenierea progresului realizat de precolari;

O3: utilizarea la grupul experimental, n mod constant, a unor strategii variate, atractive,
bazate pe basm, ca factor determinant al dezvoltrii capacitilor de comunicare la precolari,
reflectate n progresul i mbuntirea performanelor acestora;
O4: valorificarea rezultatelor cercetrii n vederea eficientizrii demersurilor didactice
ulterioare.

5. COORDONATELE CERCETARII
5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI
Subiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul Gradinitei cu
program normal nr.9, cu un efectiv de 19 copii.

5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT

Din gama variata de basme prezentzte in gradinita, ele constituie una dintre cele mai
eficiente forme de munca cu prescolarii.
Fiind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel
instructiv, basmul ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca
treptat formele structucturii gramaticale ale limbii; pornind de la propozitii scurte si simple in

care se exerseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii
care presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre
notiuni.
Basmele au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind
dirijata in mare masura de programa.
In munca cu prescolarii, se pot citi basme ori de cate ori este necesara constatarea
masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau explicarea sensului
cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.
Urmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu exteriorizarea gandurilor intr-o vorbire
corecta, se organizeaza diverse jocuri didactice si exercitii cu material, jocuri care dau bune
rezultate.

5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII

Testarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea unui experiment
pedagogic in cursul anului scolar 2013/2014, pe perioada primului semestru, in cadrul
Gradinitei cu program normal nr. 9.

5.4. METODOLOGIA CERCETARII

Legarea scolii de cercetarea tiinifica asigura cadrului didactic o meninere in
problematica tiinei pedagogice si a disciplinelor de predare; adic o autoperfecionare
profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea tiinifica.
Participarea la munca de cercetare dezvolta o atitudine tiinifica fata de realitatea
educaionala nemijlocita ajutnd cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-I activitate
practica, sa priveasc in mod practic situaiile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze
sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de nvmnt.
In cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in
problema investigata.
Dintre acestea, cel mai des se recurge la:

observarea pedagogica

experimental pedagogic

convorbirea

studiul de caz

analiza produselor

Orict de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si tehnicile de prelucrare a

acestora, ele nu pot nlocui imaginaia cercettorului manifestata in interpretarea datelor, in
analiza lor teoretica.
De aceea, sunt necesare acumularea de experiena in cercetare si exersarea
permanenta a imaginaiei creatoare.
In lucrarea mea voi expune modul in care, folosind metode ca observarea,
experimentul, convorbirea, analiza produselor activitii, am ncercat sa adun cat mai multe
date privitoare la pregtirea copiilor pentru un debut colar in bune condiii.
Metoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor
rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.
Metoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor
realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar
in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii.
METODA OBSERVARII
Termenul observaie provine din latina, de la cuvntul servare, cruia se aduga
prefixul ob conferindu-i-se semnificaia de a avea naintea ochilor, a cerceta.
Ca metoda de colectare a datelor in cercetrile pedagogice observaia consta in
urmrirea intenionata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui complex de
fenomene educaionale, dintr-o anumita perspectiva, in condiii obinuite de existenta si
desfurare (fr nici o intervenie din partea cercettorului), in scopul explicrii, nelegerii
si ameliorrii.
Reconsiderarea metodologica a metodei observaiei a condus la cristalizarea unei
metode alternative de evaluare didactica, denumita observaia sistematica a activitii si a
comportamentului elevilor in clasa care ii permite profesorului colectarea de informaii
diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilitile si competentele disciplinareintelectuale si practice si transversale ale acestora. Instrumentele de evaluare specifice acestei
metode sunt:fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de control\verificare.(M.Bocos,
F.Ciomos, 2001).

Observarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care

sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.
Datele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice
moment date precise si clare.
Observarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea
ce este caracteristic si esential.
In desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate
folosi cu precadere metoda observarii directe. Toate datele culese pe parcursul activitatilor se
noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate
intocmi caracterizarile psiho-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa I,
constituind un ghid pretios pentru invatator.
Notitele facute pot folosi drept ghid in corectarea unor greseli de vorbire prin
activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.
Observarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile
de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.
Iata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de
dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic:
CATEGORIA ACTIVITATII
MIJLOC DE REALIZARE

- Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.

- Jocul didactic

GRUPA

- Mica 3-4 ani

TEMA

- Focul si vantul

SARCINA DIDACTICA

- Redarea corecta a unor sunte izolate si a unor

sunete din componenta unor cuvinte.
-Pronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale:
c, f, v, s, j

CONDITII INITIALE

-Copiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. Unii

pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le
inlocuiesc

CONSTATARI

-Dupa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta

si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect
consoanele vizate.
Sunt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand
vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare,
altii participa la imitarea zgomotului (vaj-vaj), dar
7

nu pronunta si cuvantul.
Prin jocuri, exercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate
rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele: f, v, s, j.
O caracteristica de baza a observrii este individualitatea. Este greu sa se poat
observa ntreaga grupa simultan sau 2-3 copii odat, dei la unele activiti comune este
posibil.
Folosirea metodei observaii furnizeaz date importante si permite cunoaterea
individualitii copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv,
asigurnd o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si
dezvoltare a precolarilor.
Datele observrii pedagogice ne-au demonstrat ca educaia intelectuala a copiilor de
vrsta precolara, se realizeaz in primul rnd, sub aspectul dezvoltrii proceselor psihice de
cunoatere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in
mediul nconjurtor.
Masuri luate pe tot parcursul corectrii, datorita metodei observrii, au contribuit la
nlturarea defectelor vorbirii, la creterea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea
poziiei si relaiilor copiilor in cadrul activitii.
Observarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate
celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale fenomenelor.
METODA EXPERIMENTULUI
,,Prin experiment, fenomenele urmrite sunt provocate de ctre cercettor, acesta
modificnd condiiile lor de producere in conformitate cu scopurile urmrite.
Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau
procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic,
factorii care le influenteaza, le determina.
Prin folosirea metodei experimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la
descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. De aceea experimnetul este o metoda superioara
celorlalte metode de cercetare.
Prin experiment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care
doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala: el se poate repeta fie in aceleasi
conditii, fie in conditii modificate. In acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut
profund si vast.
Prin repetarea experimentului, rezultatele pot fi confruntate.

Pentru a detine date reale, concludente, experiemntul trebuie sa indeplineasca anumite

conditii:
sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite
rezultate;
observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale
(copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat);
compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii
modificate si invers.
METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. Este o forma activa
in care interveniile educatoarei sunt hotrte pentru obinerea datelor cu reala valoare pentru
cercetarea ntreprinsa.
La originea convorbirii, stau datele deinute pentru observare precum si efectele unor
masuri pedagogice ntreprinse de educatoare.
In obinerea datelor si informaiilor necesare in cercetare, se tine cont de urmtoarele
cerine ale convorbirii:
sa aib un scop precis formulat si concretizat
convorbirea se efectueaz atunci cnd educatoarea a dobndit deja si alte date
rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci cnd intre cercettor sic el cercetat s-au
realizat condiii de acceptare reciproca a dialogului
tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunztoare scopului
propus
sa fie reluata sistematic, urmrind sau micornd sfera dialogului, in funcie de
nevoile cercetrii
sa mbine scopurile cercetrii cu cele de aciune pedagogica propriu-zisa, urmrind da
fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoaterea lumii nconjurtoare.
Convorbirile libere, fr o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme
nestnjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.
Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoate fiecare
copil.
III.5.5. ETAPELE CERCETARII
III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA

In cadrul etapei preexperimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma
de exercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul
experimentului.
Etapa a constat n aplicarea a trei probe de evaluare, cu coninut variat, sub form de
jocuri-exerciiu, orale i scrise, centrate pe urmtoarele coninuturi:
1.gradul de cunoatere i operare cu elementele componente ale unor structuri
gramaticale: propoziia, cuvnul, silaba, sunetul;
2. exprimarea gramatical corect;
3. nivelul vocabularului

PROBA DE EVALUARE NR. 1

UNITATEA DE CONINUT: exprimarea gramatical corect.
OBIECTIVE DE REFERIN:
s-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei personale
i/sau a relaiilor cu ceilali ;
s formuleze propoziii corecte, integrnd cuvintele n contexte adecvate.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O.1. S asocieze cuvintele pronunate oral cu imaginea la care se refer, sesiznd

diferena singular-plural.
O.2. S formuleze propoziii corecte, realiznd intuitiv acordul ntre subiect i
predicat.
O.3. S construiasc propoziii, cu ajutorul imaginilor, realiznd acordul corect ntre
subiect i atributul genitival.
CONTINUTUL ITEMILOR:
I.1. Arat obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!

10

I.2. Citete imaginea i spune: ce face? ce fac?

I.3. Rspunde la ntrebarea mea, asociind imaginile perechi! ncercuiete imaginile

la care ai folosit cuvntul ale

DESCRIPTORI DE PERFORMAN
ITEMI

SUFICIENT

BINE

FOARTE BINE

I.1.

Numeste corect

Numete corect

Numete corect

obiectele din imagini, obiectele din imagini, obiectele din imagini,

I.2.

asociind cuvantul

asociind cuvntul

asociind cuvntul

adecvat formei de

adecvat formei de

adecvat formei de

singular/plural;

singular/plural;

singular/plural,

comite doua greseli

comite o greeal n

construind corect

in construirea formei

construirea formei

forma cerut.

cerute.

cerute.

Construiete

Decodific coninutul Formuleaz

propoziii care redau

imaginilor, se

propoziii care redau

11

I.3.

coninutul imaginilor, exprim cu mici

coninutul imaginilor,

frecvent face

ezitri n propoziii,

folosete intuitiv

dezacorduri

folosete intuitiv

acordul ntre prile

(folosete aceeai

acordul ntre prile

principale i

form a verbului n

principale i

secundare de

ambele propoziii

secundare de

propoziie

Construiete corect,

propoziie
Construiete corect,

Construiete corect,

realiznd acordul

realiznd acordul

realiznd acordul

corect ntre subiect i

corect ntre subiect i

corect ntre subiect i

atributul genitival n

atributul genitival n

atributul genitival n

2 propoziii

4 propoziii

III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU-ZIS

n aceast etap, a fost promovat o manier de lucru atractiv, sub semnul jocului,
mbinndu-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrndu-se
jocurile didactice n activiti inter i transdisciplinare, selectndu-se jocuri interesante,
atractive.
Prin jocul Pclete-m pe mine!- copii au fost solicitai sa gseasc cuvinte care
sa se deosebeasc de cuvntul dat printr-un singur sunet. Exemplu: educatoarea pronuna
cuvntul rac, iar copii substituie sunetul r cu sunetul l- rezultnd cuvntul lac (lozroz, paie-baie, bere-pere). Jocul se poate desfura fr material, avnd in vedere ca nivelul
grupei (6-7 ani) este corespunztor, ntruct copiii au frecventat patru ani grdinia.
Pentru nelegerea noiunii de propoziie, pentru a forma deprinderea copiilor de a se
exprima corect, se pot desfura jocuri in care se folosesc ilustraii care sa-i ajute sa n eleag
faptul ca, pentru a alctui o propoziie, este necesara o nlnuire, o relaie logica intre
cuvinte.
Pentru mbogirea vocabularului, pentru a-i obinui pe copii cu o exprimare corecta,
pot fi antrenai intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijnd observaia copiilor
spre legturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicri.
tiind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea
capacitaii de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrenai in jocuri de sortare a imaginilor

12

dup anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dndu-le de fiecare data alte sarcini.
Astfel, copiii i mbogesc vocabularul cu cuvinte pe care le raporteaz la imaginile
corespunztoare.
In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimrii corecte, se organizeaz jocuri
didactice de completare a propoziiilor cum sunt:
- Continuai ce spun!;
-Fii atent si completeaz!;
-Ce cuvnt lipsete?.
Se urmrete astfel o omogenizare a grupei de copii, avnd in vedere particularitile
individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.
Exerciiile de completare a propoziiilor se fac gradat, ncepnd cu cele care cer un
efort mai mic ( gsirea subiectului, predicatului), trecnd apoi la cele mai puin dificile
(complement, atribut).
Dup consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propoziii, se efectueaz
exerciii pentru sensului cuvintelor, explicndu-le ca unele cuvinte se pronuna la fel, dar au
nelesuri diferite chiar in aceeai propoziie sau in propoziii diferite.
Prin jocul didactic Spune mai departe se urmrete respectarea acordului intre
subiect si predicat, activizarea gndirii logice prin gsirea cuvintelor corespunztoare ca sens
si rapiditatea in gndire.
In acest sens, se poate folosi textul povestirii Alba ca Zpada si cei apte pitici din
care, intenionat se omit cuvinte. In timpul jocului, copiii dau dovada de multa atenie,
ascultnd povestea, pentru a gsi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin
participarea activa a copiilor, este de neles ca ei cunosc foarte bine coninutul povestii si, in
mod special, dialogurile dintre Alba ca Zpada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca
Zpada, dintre pitici si Alba ca Zpada.
Prin jocul didactic De-a coala se urmrete evaluarea nivelului de dezvoltare a
limbajului si a comunicrii orale a precolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical,
expresiv. In joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemneaz anumite obiecte,
cerndu-le sa denumeasc cuvinte, sa spun cu ce sunet ncepe cuvntul, sa despart cuvntul
in silabe, sa alctuiasc cu cuvntul respectiv o propoziie. Pentru unele cuvinte se solicita
copiilor sa gseasc omonime cu ajutorul imaginilor afiate pe panou. Pentru a folosi corect
substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic: Eu spun una tu spui multe.
Elementele de joc ( mnuirea materialului, aciunea, aplauzele, etc.) sunt cuprinse in
desfurarea jocului. In finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa
13

deseneze sub imaginea de pe fisa tot attea liniue cate silabe are cuvntul, iar cu o culoare
roie sa ncercuiasc silaba care ncepe cu sunetul m.
Se tie ca la vrsta precolara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.
Pentru ca ntreaga grupa de copii sa aib o vorbire coerenta si expresiva, educatoarea
urmrete sa le formeze urmtoarele deprinderi:
deprinderea de a reproduce cu uurina povesti cunoscute fr deviere de la subiect,
pstrnd o nota de originalitate;
deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunztor coninutului;
deprinderea de a interpreta rolul personajelor.
Pentru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de
copii cat mai mult, sa-i neleag, sa le ofere exemplul personal in exprimare, in expunerea
unor povestiri sau ntmplri, in scopul de a-i stimuli sa-si exprime gndurile si sa se
manifeste liber in activitate.
Pentru a verifica in ce msura copiii stpnesc cunotine si deprinderi necesare unei
nsuiri logice a unor idei prin povestire, se poate desfura jocul didactic Sa facem o
poveste. Pentru desfurarea jocului ca mijloace de nvmnt se pot folosi o serie de
jetoane corespunztoare unei ilustraii mai mari, pus ape panou, rugndu-i pe copii sa
povesteasc, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc din alte activiti.
Ca elemente de joc, se folosesc: ntrecerea, aplauzele, micarea, mnuirea jetoanelor.
Regulile jocului-copilul care avea imaginea (jetonul) cu un element corespunztor
ilustraiei rspunde.
Exemplu: copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zpada, la indemnul
Sa facem o poveste dup imaginea care corespunde jetonului tu, merge la panou, unde se
afla ilustraia corespunztoare imaginii de pe jetonul sau si rspunde: Omul de zpada l-au
fcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna. Rspunsul corect dat de
copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fixeze jetonul sau pe ilustraiile de pe
panou. Ali copii formuleaz si alte propoziii. Astfel, se pot folosi in continuare toate
ilustraiile afiate pe panou si toate jetoanele copiilor.
Pentru a verifica in ce msura copiii stpnesc cunotinele si deprinderile necesare
unei nsuiri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, lexical, ala alctuirii de
propoziii, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legtura cu tema jocului si
cu coninutul sau.

14

Intr-o alta variant, copiii pot fi solicitai sa nlnuie o serie de propoziii care sunt
formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afieaz pe ilustraiile mai mari de la
panou, cerndu-le sa dea un titlu povestirii alctuite de ei.
Jocurile se pot desfura cu toi copiii grupei, dar in mod diferit; copiii mai timizi pot
fi grupai in activiti cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa rspund
la activitile de joc didactic.
La nceput se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorin a copiilor
de a fi ascultai, educatoarea poate sa reueasc sa-i integreze si pe copiii timizi. Pentru a-i
ncuraja mai mult pe aceti copii, ca sa-si exprime cu uurina gndurile prin formulare de
propoziii si fraze, educatoarea poate valorifica cunotinele copiilor nsuite in diferite forme
din mediul social, in etapele de dimineaa sau de dup-amiaza.
Astfel, copiilor cu un vocabular srac li se pot da imagini, nvndu-i cum sa le
citeasc, insistnd sa-si exprime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a
cuvintelor, sa formuleze propoziii.
In activitile alese se pot organiza concursuri gen Cine tie ctiga, cu scopul de a
le dezvolta gustul de a povesti. Se lucreaz difereniat cu copiii, formnd grupe cu cei care au
un vocabular mai bogat si stpnesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un
vocabular mai srac, care sunt antrenai separat in relatarea dup imagini a unei povestiri
desfurate in activitile alese si, ajutai prin ntrebri referitoare la imagini, astfel reuind sa
se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de exprimare.
Pentru a determina copiii sa efectueze o operaie de generalizare bazata pe o activitate
analitico-sintetica si de comparare, se organizeaz jocul didactic Gsete locul potrivit, in
care copiii trebuie sa aeze anumite animale slbatice si domestice dup mediul in care triesc
si dup dimensiunile lor. Prin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supu i
unui proces de activizare a gndirii.
Comparnd obiectele, trebuie sa le grupeze dup trsturile caracteristice generale.
Pentru aceasta, mai nti le compara pentru a desprinde notele comune de cele eseniale,
clasificndu-le in animale domestic care triesc pe lng casa omului, animale slbatice care
triesc in pdure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului
indicat ( putea fi o vulpe mare, una mica, un cine, un cel). In timpul desfurrii jocului
este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da rspunsuri corecte si complete, folosind
ntrebrile: Unde l-ai aezat?, Ce fel de animal este?. Se urmrete in acelai timp
corectarea greelilor de gramatica si de pronunie, ca in exemplul: Vulpea mai triete in
pdure?, folosind adverbul mai in plus.
15

Alturi de activitile comune, cu ntreaga grupa de copii, activitile la alegere i

aduc o importanta contribuie in nsuirea unei exprimri corecte din punct de vedere fonetic
si gramatical.
Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor
care se creeaz datorita comunicrii intense, vii, ce se stabilete intre copii, l constituie
jocurile de creaie. Acestea presupun doua situaii de comunicare:
a) comunicarea intre copii, in vederea organizrii jocului, a mpririi materialului, a
stabilirii planului si regulilor jocului, a ndrumrii copiilor de ctre conductorul jocului, a
rezolvrii unor conflicte aprute pe parcursul jocului;
b) comunicarea intre copii determinate de tema si aciunea propriu-zisa a jocului, pentru
a reflecta raporturile ce se creeaz intre aduli si situaia respectiva.
In cadrul jocurilor de creaie desfurate la cele trei grupe de vrsta, pe lng
numeroase aciuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai
puin bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.
Antrenarea copiilor, stimularea lor in exprimarea relaiilor dintre ei in dialoguri sau
chiar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales,
pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este
mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze
mai complicate. innd seama de aceasta constatare, in atenia educatoarei trebuie sa stea
cultivarea comunicrii verbale a copiilor. S-a constatat ca, daca se pune accent pe
comunicarea dintre educatoare si copil ( educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se exprime
corect gramatical, corecteaz pronunia unor sunete), intercomunicarea dintre copii se
urmrete mai puin.
O prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si
activitilor alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe
de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. Consideram ca deosebit de importanta este si
prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este sraca,
cu scopul de a-i antrena si ncuraja in aciunea ntreprinsa.
De aceea, consider ca activitile libere sunt un bun prilej de exersare, de
perfecionare a vorbirii copiilor in vederea pregtirii pentru activitatea de scris-citit din clasa
I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea nsuirii de ctre copii a laturii fonetice,
lexical si a celei gramaticale a limbii romane figureaz: convorbirile libere, povestirile libere,
jocul didactic, exerciiile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri.
1. Convorbirile libere
16

La sosirea copiilor in grdinia, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie

individual, fie in grupuri mici ( cum si-au petrecut duminica, ce au urmrit la televizor, cum
si-au petrecut ziua de natere etc.)
Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educrii limbajului, pentru ca, in
mod spontan, copilul este nevoit sa-si mprteasc impresiile, sa-si adune gndurile si sa
foloseasc vocabularul necesar.
Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificulti in
pronunarea sunetelor, iar in cadrul activitilor alese se va insista mai mult asupra
deficientelor constatate.
Copii sunt antrenai in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum
este, de exemplu, jocul Tip-Top sau jocul Alegei si grupai. Li se cere copiilor sa aleag
dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumeasc imaginea respectiva. Purtnd acest
dialog cu copilul, putem constata progresul lui, fcut de la o zi la alta sau rmnerea lui in
urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinznd aspect legate de
familie, de prietenii de joaca, de jucriile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii
prezint liber si nestingherii prerea lor despre ceea ce sunt ntrebai, in timp ce educatoarea
urmrete felul cum reuesc sa formuleze propoziiile, cat de corect se pot exprima din punct
de vedere gramatical. Utilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru
dezvoltarea vorbirii copiilor.
2. Povestirile libere
Se organizeaz cu ntreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic,
se poate confeciona o cutie cu povesti ( o cutie din carton in care se gsesc decupate
personaje din povetile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti).
Copilul ia un jeton si recunoate si povestea din care face parte, apoi relateaz ce tie
despre el. Pe baza acestui material se nfiripeaz o repovestire. In felul acesta se urmre te
consolidarea coninutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este
pus sa povesteasc, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoaterea personajului
respectiv sunt antrenai copiii mai timizi, care nu au curajul sa povesteasc in public sau care
au deficient in exprimare si in pronunare. Corectarea exprimrii greite se face prin
intermediul unei ntrebri care l face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor
unele onomatopee coninute in povestire pentru a-i antrena pe toi copiii grupei in
pronunarea unor sunete mai dificile.
3. Jocul didactic si exerciiile de vorbire

17

Din munca desfurata cu precolarii, se constata ca, in cadrul activitilor alese, un

mijloc valoros de educare a limbajului l constituie jocul didactic si exerciiile de vorbire.
Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, dup care copiii i aleg alta activitate. Prin
jocurile Cine (ce) este desenat pe jeton?, Cine a venit?, se urmrete recunoaterea
obiectului prezentat pe jeton, pronunarea corecta a denumirii, exersarea pronunrii sunetelor
mai dificile: |r|, |s|, |t|, |d|, |j|, |z| si a unor grupuri de cuvinte.
Lucrnd cu imagini simple, copilul este nvat sa denumeasc corect imaginea si sa
foloseasc corect articolul hotrt/nehotrt ( Pe jeton este desenat(a) un bieel sau o fetia,
o minge, nite flori, multe flori), deci implicit, sa foloseasc singularul si pluralul. Prin
jocurile Ce face? si Cum aezam o cartoanele?, copiii sunt pui in situaia de a formula
propoziii, pentru a exprima aciunea prezentata pe jeton. Lucrnd astfel, putem depista mai
uor dificultile pe care le ntmpina copiii in exprimare, din punct de vedere gramatical.
Jucndu-se cu diferite materiale sau jucrii, copiii sunt solicitai sa reprezinte o
propoziie cu ajutorul acestora. De exemplu: din Plaxticon, copiii pot scrie o propoziie cu
ajutorul rotitelor sau beioarelor, fiecare reprezentnd un cuvnt. Acest joc constituie un bun
prilej de analiza fonetica, lucru att de necesar nsuirii citit-scrisului in clasa I.
4. Jocul de masa
Setul cu imagini intitulat Rspunde repede si bine sau Alfabetul in imagini este
destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de vrsta precolara si ale celor din clasa I si
constituie, din punct de vedere pedagogic, un material deosebit de important, deoarece
pregtete copiii pentru nsuirea citit-scrisului, a unei exprimri corecte si expresive.
Cu aceste imagini se organizeaz jocuri si exerciii sistematice de vorbire, prin care
copiii de 3-7 ani, prin intermediul ilustraiei, reuesc sa cunoasc obiecte, sa le denumeasc,
sa alctuiasc povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze dup anumite criterii.
ntregul set de imagini constituie un important material cognitive si rspunde
urmtoarelor obiective educative:
dezvoltarea auzului fonematic, exersarea aparatului fonator, in vederea corectrii
eventualelor defecte de vorbire si dobndirii unei pronunii corecte si clare a sunetelor si a
cuvintelor;
dezvoltarea capacitaii de analiza si sinteza fonetica (diferenierea sunetelor ce pot
da natere la confuzii fonetice: |p|-|b|, |c|-|s|, |t|-|d|, familiarizarea copiilor cu sunetele a cror

18

pronunare se poate prelungi: |a|,|e|, |i|, |o|, |u|, |s|,|z|, |r|,|j|; pronunarea si folosirea corecta a
diftongilor in vorbirea curenta: |oa|, |ua|, |ia|, |ea|; formarea capacitaii de a diferenia silabele;
activizarea vocabularului cu noi cuvinte, raportarea acestora la imaginile
corespunztoare;
integrarea cuvintelor si a ideilor in scheme sintactice corecte ( exprimare corecta
din punct de vedere al structurii gramaticale);
mbogirea vocabularului, completarea cu noi termini, in vederea folosirii ca
instrument de baza in comunicarea verbal; adncirea sensurilor exprimate prin cuvinte;
dezvoltarea capacitaii copiilor de a stabili relaii verbale corecte cu partenerii de
joc;
5. Memorarea unor versuri
De un real folos in nsuirea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane
s-a dovedit a fi, in cadrul activitilor alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea
sau prentmpinarea pronuniei greite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. De
exemplu versurile:
Ursu-let si ursu-flet
Vor sa prind peste-n lac.
Dar de ce plngi ursu-flet?
Eu n-am prins dect un rac!
Sau exersarea pronunrii sunetelor: ||, |j|, |r|:
apte porci ateapt-n ir
apte saci umplui cu jir,
apte ghinde de stejar
i felii de gogoar.
Tot in aceasta idee se caut exemple care contribuie la consolidarea pronunrii
corecte a sunetelor, in diferite poziii pe care le ocupa in cuvnt: iniiala, mediana, finala,
intre vocale sau grupuri consonantice.
Avnd in vedere importanta dezvoltrii vorbirii in pregtirea copilului precolar
pentru coala, se poate amenaja, in sala de grupa, o mica biblioteca: pe rafturi aezate la o
nlime potrivita pentru copii sunt aranjate cri cu ilustraii, cri cu povetile cuprinse in
programa.

19

Biblioteca poate strni un viu interes in rndul copiilor, deoarece copiii pot folosi
materialele expuse, pot povesti si face lectura dup imagini. Educatoarea are, in permanenta
posibilitatea sa le corecteze vorbirea si exprimarea.
Aceasta bibliotecaare un rol deosebit in vederea pregtirii copiilor pentru coala,
deoarece ei se obinuiesc sa rsfoiasc o carte, s-o tina corect in mana, sa aib grija de ea, sa
nu-i ndoaie foile sau sa le rup, s-o pun la loc pe raft, fiindc aparine ntregii grupe de
copii.
MODELE

DE

PROIECTE

DE

ACTIVITATE

FOLOSITE

IN

ETAPA

EXPERIMENTALA
PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa : Pregatitoare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema activitatii: ,,Eu spun una, tu spui multe
Mijloc de realizare: Joc didactic
Scopul : -Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular si plural.
- Insusirea unor structuri gramaticale ale limbii romane; integrarea cuvintelor in
propozitii dezvoltate; folosirea corecta a cuvintelor de legatura.
- Dezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale; exersarea pronuntarii corecte a unor
sunete si cuvinte.
Obiective operationale:Pe parcursul si la sfarsitul activitatii copiii vor fi capabili:
- Sa foloseasca corect formele de singular si plural ale substantivelor;
- Sa formuleze propozitii simple si dezvoltate;
- Sa recunoasca imaginea si sa indice corect daca reprezinta un obiect sau mai multe obiecte;
- Sa recunoasca culorile;
- Sa raspunda corect la anumite cerinte ale educatoarei, folosind limbajul oral.

20

Sarcina didactica: Alegerea corecta a jetonului cu una sau mai multe imagini, exprimarea
corecta a singularului si pluralului construind propozitii.
Elemente de joc: Cautarea si manuirea materialului, surpriza, intrecerea, ghicirea, aplauze.
Regulile jocului: Copiii actioneaza cu materialul, rezolva sarcina data numai la comanda
educatoarei, aplauda raspunsurile corecte. Copiii sunt impartiti in doua echipe.au pe masute
cosulete cu jetoane.Ei recunosc Imaginea si alcatuiesc propozitii cu singularul si pluralul
substantivelor.Fiecare raspuns corect este punctat .Castiga echipa cu cele mai multe
raspunsuri corecte.

Strategii didactice:
Metode: explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea.
Material didactic: jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii
Durata : -25 minute
Momentele
activitatii

Continutul stiintific

Momentul
organizatoric

- aerisirea salii de grupa;

Strategii
didactice

Evaluare

Conversatia

Orala

- asezarea masutelor in forma de careu

deschis;
- introducerea copiilor in sala de grupa si
asezarea la masute.

Captarea
atentiei

Se face printr-o cutie cu surprize si o scrisoare

de
La ,,Zana Primavara.
-,,Dragi copiii,
A venit primavara si odata cu ea au venit si
surprizele Am auzit ca sunteti cuminti,curiosi
si dornici de a afla cat mai multe .Va propun
sa intram in lumea minunata a cuvintelor prin
jocul pe care vi l-am trimis. Cu
multumiri,,zana Primavara

Anuntarea
temei si a
obiectivelor

Astazi vom juca un joc care se numeste,,Eu

spun una, tu spui multepentru ca voi sa stiti
sa vorbiti corect romaneste.

Dirijarea
invatarii

Copiii sunt impartiti in doua grupe.

Explicatia

21

Explic cum se va desfasura jocul precizand

regulile de joc.
Jocul de
proba

Explicatia
Jetoanele sunt asezate in cosulete pe masute.
Voi scoate un jeton din cosulet.El trebuie sa
recunoasca imaginea si sa spuna daca este
unul sau sunt mai multe elemente pe jeton.Va
trebui sa formeze singularul sau pluralul
substantivelor,apoi va forma o propozitie.
Se acorda stimulente pentru fiecare echipa.

Desfasurarea
Propriu-zisa
a jocului

Demonstratia

1.Copiii vor scoate din cosulete jetoane si vor

spune ce este reprezentat in imagine .Vor
forma propozitii cu singularul si pluralul.
Orala

Complicarea
jocului

2.Prezint copiilor cutia cu surprize.Un copil va

scoate din cutia fermecata o jucarie sau un
Exercitiul
plic .Ei vor trebui sa spuna ce jucarie au gasit
in cutie .Vor formula pluralul si vor alcatui
propozitii cu cuvantul respectiv.Vor raspunde
la ghicitori.Se vor acorda Stimulente pentru
fiecare raspuns corect de la echipa respectiva.
Se citesc ghicitorile si se raspunde .Fiecare
raspuns corect este punctat.
,,Coarne are si e blanda,
Ne da lapte si smantana,

Pe echipe
Problematizarea

Puiul ei e mititel
Si se numeste vitel
Vaca
,,Prin ograda la vecini,
Ea fura mereu gaini.
Ati ghicit o deindata,

22

Cine este cea sireata?

Vulpea

,,Tup,tup,tup dupa alune,

Dupa ghinde prin padure.
Are codita stufoasa
Si in pomi isi face casa
Veverita

Aprecierea
performantei

Un copil de la prima echipa va numara

stimulentele, alt copil de la echipa adversa va
numara si el stimulentele .Va castiga echipa cu
cele mai multe puncte.Vor fi rasplatiti cu
aplauze si bomboane .

conversatia
orala
explicatia

PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa Pregatitoare
Categoria activitatii: Educarea limbajului
Mijloc de realizare: Joc Didactic
Tema activitatii: De-a scoala
Obiective Generale:

Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale a prescolarilor

sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale si al expresivitatii;

Perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza fonetica a propozitiilor si a

cuvintelor;

Stimularea dragostei si a dorintei de a deveni scolari.

23

Continut Informativ
-

Descrierea unor imagini, constituirea si completarea unor propozitii simple si

dezvoltate;

Folosirea unor omonime;

Distingerea numarului de cuvinte, silabe si sunete;

Obiective Specifice
-

Sa denumeasca si sa descrie corect imaginile prezentate

Sa gaseasca un numar tot mai mare de cuvinte care incep cu sunetul dat si imaginile
corespunazatoare acestui sunet;

Sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul ( imaginea) gasit(a);

Sa formuleze propozitii cu un continut logic, asociind 2-3 imagini pentru formularea

acestora;

Sa analizeze propozitiile, distingand: numarul de cuvinte, numarul de silabe din

cuvinte, numarul de sunete;

Sa completeze o propozitie cu cuvantul care lipseste;

Sa gaseasca omonime, antonime, formuland cu acestea propozitii;

Sa manifeste interes pentru activitate

Mijloace de Invatamant:
-

Imagini ce desemneaza diferite obiecte (rechizitele scolare);

Imagini pentru omonime si anotonime;

Tabla magnetica;
DESFASURAREA ACTIVITATII

ETAPELE ACTIVITATII
1. Captarea atentiei

ACTIVITATEA DE

ACTIVITATEA

INVATARE
Anuntarea temei:

COPIILOR

Mai este putin timp si veti

merge la scoala. M-am gandit
sa desfasuram astazi un joc
care

se

numeste:

De-a

scoala
Enuntarea obiectivelor
Vreau sa ma conving ca ati

24

invatat sa vorbiti corect in

propozitii,

ca

stiti

sa

compuneti

propozitii

cu

cuvintele date, ca despartiti

corect in silabe si sunete.
2. Dirijarea invatarii

Prezint imaginea cu un scolar Privesc imaginea, gasesc

(scolarita)
-

cuvantul potrivit, formuleaza

Ce vedeti in aceasta propozitii.

imagine?

Enumera cuvintele si silabele.

Cu ce sunet incepe Bat din palme la rostirea

cuvantul scolar?

Formulati

fiecarei silabe.

propozitii

cu cuvantul scoalar!
-

Cate

cuvinte

Lucreaza si raspund de cate

are ori sunt solicitati.

aceasta propozitie?
-

Despartiti cuvantul in Gasesc omonime la

silabe si spuneti cate cuvintele: toc, bloc, guma.
silabe are si care sunt!

Solicit copiilor sa bata de Privesc cu atentie imaginile,

atatea ori din palme cate alcatuiesc propozitii.
silabe are cuvantul.
Cer copiilor sa gaseasca cat
mai multe cuvinte care incep
cu sunetul dat ( c, o, d, b etc)
sau se termina cu acesta.
Sa

alcatuiesca

logice

cu

propozitii

sens,

stabilind

legaturi intre 2-3 imagini

date.
Adresez

in

contiunuare

urmatoarele intrebari:
-

Gasiti un cuvant care

sa

inceapa

cu

25

silaba( ma, ca, in, ta

etc);
-

Ce propozotii puteti
alcatui

cu

aceste

cuvinte?
-

Spuneti cuvinte dintro silaba!

Cu ce sunet incepe
cuvantul?

Puteti

sa

gasiti

cuvinte care incep si

se termina cu a?
Stimulez copii sa gaseasca
cat mai multe cuvinte.
Prezint copiilor imagini cu:
toc de scris, bloc de desen,
guma de sters.
Cer

copiilor

sa

opusul
cuvintelor:
3.Obtinerea performantei

gaseasca

(antonimul)
curat,

silitor,

ordonat, ascultator.
Distribui copiilor fise de

Deseneaza tot atatea liniute

lucru, apreciez

cate silabe are cuvantul si

comportamentul din timpul

incercuiestesilabe care incepe

activitatii, promtitudinea si

cu sunetul |m|.

rapiditatea in raspunsuri.

26

PROIECT DE ACTIVITATE
Grupa Mare
Categoria activitatii: Educarea Limbajului
Mijloc de Realizare: Joc didactic
Tema: Cine stie castiga
Obiective generale:

Consolidarea deprinderii de a formula propozitii dezvoltate, corecte din punct de

vedere gramatical si cu sens logic;

Consolidarea deprinderii de a desparti in silabe cuvinte din cuprinsul unei propozitii;

Perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua rapid

asociatii;

Educarea spiritului competitiv

Obiective operationale: pe parcursul si la sfarsitul activitatii , copiii vor fi capabili:

Sa formuleze cel putin doua propozitii cu cuvintele: Randunica, cuc, pupaza,

lup, urs, vulpe, corecte din punct de vedere gramatical.

Sa desparta corect in silabe cuvintele date

Sa precizeze numarul silabelor din cuvintele: vaca, cal, gaina

Sa precizeze primul sau ultimul sunet al cuvintelor: mar, para, gutui, prune.

Regulile Jocului: Copilul indicat va formula propozitii cu cuvinte date; determinarea

numzarului de cuvinte din propozitie; despartirea cuvintelor in silabe, precizarea sunetelor cu
care incep sau se termina cuvintele date.
Metode si procedee: conversatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea
Material Didactic: machete, imagini cu cele patru anotimpuri, jetoane cu animale si fructe.

27

DESFASURAREA ACTIVITATII

Continut esentializat

Obiective

Descrierea situatiilor de instruire

operationale
Joc didactic Cine stie

1.Moment organizatoric (instructajul

castiga

verbal)
Se asigura conditiile necesare pentru
buna desfasurare a activitatii.
2.Captarea atentiei
Se descopera elementul surpriza: o
macheta care sugereaza anotimpul
primavara in parc.
Se realizeaza o conversatie despre
anotimpul primavara dupa urmatorul
plan:
Ce anotimp va sugereaza aceata
macheta?
Unde? (in parc)
Dupa ce cunoastem ca este
anotimpul primavara?
Se canta prima strofa din cantecul
Vine, vine, primavara. Se
descopera apoi si celelalte machete
care sugereaza: vara la tara, toamn in
livada si iarna in padure.
Copiii recunosc anotimpurile
3.Anuntarea subiectului

28

Se anunta subiectul activitatii Am

observat ca stiti anotimpurile, iar in
continuare vom desfasura un jocAlcatuirea de propozitii cu

concurs Cine stie castiga. Echipa

cuvinte date; determinarea

castigatoare va primi cate un

numarului de cuvinte dintr-o

medalion.

propozitie; despartirea

4.Prezentarea continutului

cuvintelor in silabe;

Se prezinta regulile jocului:

Mentionarea numarului

La anotimpul primavara, copiii vor

silabelor; precizarea

alcatui propozitii cu cuvintele ce

sunetului cu care incepe /se

denumesc pasari care se intorc in

termina cuvintele date.

acest anotimp in tara (randunica, cuc,

pupaza), apoi determina numarul de
cuvinte din propozitii;
La anotimpul vara, copiii despart in
silabe cuvintele care denumesc
animale domestice, apoi despart in
silabe cuvintele indicand prin
betisoare numarul de silabe;
La anotimpul toamna, copiii enumera
fructele din livada: mere, pere, gutai,
prune si precizeaza primul sau
ultimul sunet al cuvantului, apoi dau
exemple de alte cuvinte care incep
sau se termina cu acel sunet.
La anotimpul iarna, copiii alcatuiesc
cat mai multe propozitii cu animale
care apar in padure (urs, vulpe, lup).
Se desfasoara jocul de proba, in
scopul verificarii intelegerii regulilor
de joc de catre toti copiii.
5.Obtinerea performantei
Se realizeaza jocul propriu-zis.
Se va da semnul de incepere a
29

jocului, timp in care, copiii numiti,

daca raspund corect, vor fi aplaudati,
iar cei care intampina dificultati vor
fi ajutati de colegi.
Jocul se desfasoara in doua echipe.
Pentru fiecare raspuns corect si
complet, echipa va primi un punct.
Varianta de joc: Se complica jocul:
copiii trebuie sa descopere cuvinte in
care prima silaba se repeta (ex:
veverita, papagal. etc).
6.Evaluarea performantei
Se fixeaza titlul jocului: Cine stie
castiga. Inainte de a se trece la
numararea punctajului si la stabilirea
echipei castigatoare, se realizeaza o
conversatie pe baza urmatorului plan
de intrebari:
Ce am facut in cadrul acestei
activitati?
(Ne-am jucat)
Cu ce ne-am juca?
(Cu cuvinte, cu silabe, si cu
sunetele).
Se numara punctele si se stabileste
echipa castigatoare.
7.Incheierea activitatii
Aprecierea verbala-globala si
individuala asupra desfasurarii
activitatii. Se canta in intregime
Vine, vine, primavara.

30

PROIECT DE ACTIVITATE
GRUPA: Pregatitoare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
TEMA: Hai, s facem o poveste!
MODUL DE REALIZARE: Poveste creat cu personaj dat
TIPUL ACTIVITII: Consolidare de deprinderi, aprofundarea unor noiuni morale
OBIECTIVE CADRU:

Dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului oral.

Educarea capacitii de exprimare oral.

OBIECTIVE DE REFERIN:

Consolidarea deprinderii de a elabora o poveste cu mijloace proprii, prin analogie cu

povetile receptate anterior.

Activizarea i mbogirea vocabularului.

Aprofundarea reprezentrilor morale.

OBIECTIVE OPERAIONALE:

O1-S

recunoasc

trstura

caracteristic

comun

unor

personaje

cunoscute(naivitatea) i sensul acesteia.

O2-S creeze o poveste avnd drept punct de pornire o trstur moral- naivitatea.

O3-S foloseasc cuvinte i expresii literare cunoscute, o exprimare nuanat i

expresiv.

O4-S evidenieze consecinele comportamentelor greite.

STRATEGII DIDACTICE:

METODOLOGIE DIDACTIC: Conversaia, expunerea, explicaia, problematizarea.

31

MIJLOACE DIDACTICE: Imagini(siluete) ale unor personaje cunoscute: Scufia

Roie i ursul din Ursul pclit de vulpe

DESFASURAREA ACTIVITATII

Evenim. did.

Activ.

Ob. opera

educatoarei

I.Moment

-aerisirea slii de

organizatoric

grup

Activ. copiilor

Strategii

Evaluare

didactice

(instrum.

indicatori

-aranjarea
mobilierului
-pregtirea
materialului
didactic
II.Captarea

Le prezint

ateniei

copiilor cele dou personajele, le

personaje, le cer

Recunosc

Conversaia

denumesc.

s le recunoasc
i s le
denumeasc.
III.Reactualiza- Le adresez

Recunosc i

rea

ntrebri:-Ce i s-a

denumesc

cunotintelor

ntmplat Scufiei trstura

O1

Roii? De ce ?

caracteristic

Care a fost

comun :

greeala ei? Cum

naivitatea.

a reuit vulpea

Explic

Frontal

s-l pcleasc pe coninutul

(imagini ale

urs?Prin ce se

celor dou

aseamn cele

acesteia.

personaje)

dou personaje?

32

Ce nseamn s
fii naiv?
-Astzi, voi vei
IV.Comunica-

compune o

Urmresc i rein

rea obiectivelor

poveste al crei

cerinele.

urmrite

personaj va fi un

Explicaia

puior naiv,
ncreztor. Ar fi
bine s folosii
cuvinte i grupuri
de cuvinte
cunoscute din
alte poveti,

Expun povestea.

V.Obinerea

personajele s

Se exprim n

performanei

vorbeasc ntre

propoziii i fraze,

ele.

redau dialoguri,

Urmresc

i nuaneaz

exprimarea

exprimarea,

copiilor, corectez

uzeaz de mimic

eventuale greeli

i gestic.

O2
O3

Povestirea

de exprimare.
Solicit
reproducerea
dialogurilor ntre
personaje.
VI.Evaluarea

Solicit 2 copii s

Redau

performanelor

redea povestea

integral.

integral. Le

Analizeaz

adresez ntrebri

consecinele

ce implic

comportamentului

analiza

greit.

O4

povestea Problematizarea

Frontal

consecinelor
33

naivitii
puiorului
VII.ncheierea

Fac

activitii

privind

aprecieri

exprimarea,
expresivitatea
redrii
coninutului.

III.5.5.3. ETAPA POSTEXPERIMENTALA

Etapa post experimentala a constat n aplicarea unei probe de evaluare, pornind de la
cea din etapa preexperimentala, dar adugnd elementele noi de coninut transmise, precum
i un un grad sporit de dificultate.

PROBA DE EVALUARE NR1

UNITATEA DE CONTINUT: Aspecte lexicale si sintactice
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1. . s sesizeze dezacordul dintre unele pri de vorbire n mod intuitiv, formulnd
propoziia n mod corect
Exemplu:
Barza st ntr-un picioare.
Fetiele sare n ap.
Ursuleii mnnc frunze.
Legumele este bune.
Narcisele a nflorit.Ele miroase frumos.
Copiii construiete un om de zpad.
Cinele este curajoas.
Pomul este nflorit frumos.
Cartofii are gustul bun.

34

CONINUTUL ITEMILOR
I.1. Am spus bine, n-am spus bine?;Ascult propoziia spus de mine i spune dac e
corect sau nu. Spune propoziia corect

O.2. S construiasc propoziii, cu ajutorul imaginilor, realiznd intuitiv acordul

corect ntre subiect i atributul genitival.
I.2. Denumete meseriile din imagine, materialele i uneltele. Spune, a ( al, ai, ale) cui
este (sunt) fiecare din ele.

35

O.3.S formuleze propoziii intuind aciunile din imagini, folosind corect acordul
subiect-predicat
I.3.Ce face? Ce fac?; Ce face ea? Ce fac ele?Ce face el? Ce fac ei?

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
ITEMI
I.1.

I.2.

SUFICIENT
Sesizeaz i corecteaz dezacordul

BINE
Sesizeaz i

FOARTE BINE
Sesizeaz i

n 5 propoziii, formulnd fiecare

corecteaz

corecteaz

propoziie n forma corect .

dezacordul n 7

dezacordul n nou

propoziii, formulnd

propoziii, formulnd

fiecare propoziie n

fiecare propoziie n

Denumete corect materialele,

forma corect .
Denumete corect

forma corect .
Denumete corect

uneltele i meseriile ilustrate,

materialele, uneltele

materialele, uneltele

construiete propoziii realiznd

i meseriile ilustrate,

i meseriile ilustrate,
36

I.3.

acordul ntre subiect i atributul

construiete

construiete

genitival , cu 5-6 greeli .

propoziii realiznd

propoziii realiznd

acordul ntre subiect

acordul ntre subiect

i atributul genitival ,

i atributul genitival ,

Formuleaz propoziii, realiznd

cu 3-4 greeli .
Formuleaz

cu 1-2 greeli .
Formuleaz

corect acordul subiect-predicat , cu

propoziii, realiznd

propoziii, realiznd

o greeal.

corect acordul

acordul subiect-

subiect-predicat , cu

predicat n mod

o greeal.

corect pentru toate

propoziiile.

III.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII

In urma activitatilor desfasurate in cele trei fae ale cercetarii, se pot desprinde
urmatoarele concluzii cu privire la performantele copiilor:
Recunoasterea sunetelor se realizeaza mai usor in cadrul vocalelor (o-rar, arici, a-vion);
Copiii nu disting care este vocala de inceput in cazul unor cuvinte de forma:
ie-pu-re;
Diferentierea mai greoaie a consoanelor care se pronunta insotite de o vocala
ajutataore: zana, lana, sarma, randunica.
Majoritatea copiilor cunosc semnificatia corecta a cuvintelor intrebuintate si le
utilizeaza corect, potrivit sensului care sa-l dea in diferite situatii;
Se poate constata ca toti copiii care au frecventat gradinita, formuleaza corect
forma de plural, in functie de genul substantivelor utilizate si se exprima in
propozitii si in fraze scurte.

CONCLUZII
37

Din analiza lucrarii se pot desprinde cateva constatari cu valoare de concluzii menite
sa imbunatateasca activitatea educatoarei in ceea ce priveste pregatirea copilului pentru
scoala.
Educatoarei ii revine sarcina de a constatacat mai timpuriu tulburarile de vorbire si de
a-i ajuta pe copii sa le corecteze prin exercitii si jocuri pentru dezvoltarea si corectarea
vorbirii copiilor prescolari.
Un rol deosebit il are pronuntia proprie a educatoarei, exprimarea cursiva corecta
printr-un vocabular ingrijit, ceea ce le face munca mai usoara si eficienta.
Jocul didactic poate fi folosita atat ca mijloc de predare dar mai ales ca mijloc de
consolidare si aplicare a cunostintelor insusite prin basm.
Basmele contribuie la realizarea unor importante sarcini ale dezvoltarii vorbirii la
imbogatirea si exersarea vocabularului activ al copiilor; la cultivarea unei exprimari corecte si
nuantate; la dezvoltarea capacitatii de a reda continutul unor povestiri.
Prin basm se cultiva increderea in fortele proprii precum si spiritul de raspundere, de
colaborare si ajutor reciproc.
De o mare importanta este introducerea in practica prescolara a mai multor metode de
insusire a pronuntiei corecte a sunetelor, de dezvoltare a auzului fonematic, jocuri didactice
pentru formarea capacitatii de a efectua analiza fonetica, care sa asigure eficienta activitatii
de pregatire a copiilor pentru scoala.
Este bine de stiut ca, scoala isi incepe actiunea educationale fondul acumularilor
realizate de copii la varsta prescolara.
Asigurarea unui inceput bun in procesul de invatare a cititului sis crisului reprezinta o
conditie esentiala a procesului de activitate de tip scolar. Lucru acesta impune cu atat mai
mult cu cat este vorba de deprinderi intelectuale si morale de o deosebita complexistate cu o
arie de folosire extrem de variata.
Basmele s-au dovedit a fi forme utile de invatare, consolidare si verificare a
cunostintelor copiilor in general.

38