Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III

An universitar 2021-2022_____________________________________________________

CURS 6
MEMORIZAREA

1. Delimitări conceptuale: memorie, memorare, memorizare

MEMORIA → proces psihic
MEMORAREA → activitatea de învățare cu ajutorul memoriei
MEMORIZAREA → tip de activitate în grădiniță în care se memorează o poezie
a) - memoria → procesul psihic superior care permite înregistrarea, păstrarea și regăsirea
informațiilor receptate.
Procesele psihice sunt:
elementare superioare
senzația gândirea
percepția memoria
reprezentarea imaginația
→ fazele memoriei:
✓ faza de achiziție (memorare)
✓ faza de reținere (păstrare)
✓ faza de reactivare (actualizare) → presupune mai întâi
recunoașterea, apoi reproducerea celor învățate.

b) - memorarea → activitatea prin care se învață voit sau întâmplător elemente din
realitate, cu ajutorul memoriei
→ se clasifică după mai multe criterii, dintre care amintim două:
• după intenția de a memora
→ memorare involuntară – omul memorează fără să își propună
→ memorare voluntară – omul memorează voit
• după modul de memorare
→ memorare mecanică – fără intervențoa gândirii
→ memorare logică – cu derularea unor procedee care facilitează
înțelegerea conținutului memorat.
→ are mai multe caracteristici:
✓ activă/pasivă → sunt opuse. Memorarea activă presupune intervenția celui
care memorează prin schițe, scheme, completări, întrebări etc, iar cea pasivă
se bazează strict pe reținere, fără problematizare sau explicații, completări.
În învățarea unei poezii se recomandă îndrumarea copilului spre memorare
activă, spre explicarea cuvintelor noi, spre posibilitatea lui să pună întrebări.
_________________________________________________________________________________1
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________

✓ selectivă → copilul memorează ce-l interesează, așadar, el trebuie stimulat să

înțeleagă rostul memorării unei poezii, să dorească să învețe, să-și dea seama că
poezia se referă la universul său existențial.

✓ situațională → memorarea este influențată de situația (contextul) în care are loc.

La întipărire, se fixează și contextul, împrejurările în care s-a făcut memorarea,
așadar, la actualizare, copilul își va aminti situația în care a memorat. Memorarea
situațională presupune și eventualii factori perturbatori care au fost prezenți. De
exemplu, dacă o poezie va fi memorată în curte, unde se află un grup de copii care
joacă fotbal, atenția spre memorare este distrasă de grupul menționat și procesul nu
mai este eficient. Copilul își va aminti, de fiecare dată când va reproduce poezia,
de factorii perturbatori, fiindcă acela a fost contextul învățării.

✓ fidelă → memoria este fidelă celui care memorează. Așadar, cine desfășoară proces
de memorare, va învăța doar unele aspecte din cele văzute, care îl interesează, și
nu realitatea obiectivă în ansamblul său. De aceea, educatoarea trebuie să trezească
interesul copiilor față de cât mai multe elemente din poezie, pe care va trebui să le
accesibilizeze.

✓ mijlocită → memorarea are nevoie de suport vizual, mai ales că la vârsta preșcolară
gândirea este concretă, predominant obiectuală, așadar, poezia de memorat trebuie
să fie concretă, adecvată vârstei, iar memorarea să fie sprijinită de material intuitiv
bogat, atractiv, vizibil, viu colorat.

✓ inteligibilă → memorarea presupune înțelegerea materialului de memorat. Fără

înțelegere nu se poate memora aproape nimic.

OBSERVAȚIE: Memorarea este un proces eficient, care asigură reținerea informațiilor pentru
timp îndelungat, dacă este voluntară și logică.

c) - memorizarea → activitatea din grădiniță prin care se memorează o poezie.

_________________________________________________________________________________2
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
2. Memorizarea ca activitate în grădiniță
a) Precizări prealabile
Memorizarea este un tip de activitate în grădiniță, DLC – din domeniul limbă și
comunicare –, orientată spre dezvoltarea memoriei logice voluntare.
Având în vedere că un conținut, odată memorat, poate fi reprodus, memorizarea poate fi
o activitate de:
✓ predare-învățare;
✓ fixare;
✓ verificare.
Activitatea de memorizare trebuie să respecte câteva etape, recomandate de pedagogia
tradițională. Experiența pedagogică de-a lungul timpului a dovedit că ele sunt eficiente, dar
educatoarea trebuie să țină seama de schimbările în preocupările copiilor, de contextul în care
se realizează învățarea, de particularitățile individuale ale copiilor, de experiența lor de viață,
de mediul cultural în care trăiesc și de mulți alți factori poate unici la nivelul unei grupe.

b) Etapele memorizării (modelul clasic)

✓ momentul organizatoric
→ presupune → pregătirea sălii, a materialelor, a eventualelor aparate;
→ organizarea cât mai potrivită a mobilierului, pentru o așezare
a copiilor care să le permită accesul vizual spre educatoare și la
material;
→ pregătirea prealabilă a conexiunii la internet și a linkurilor de
acces spre materiale video (dacă este cazul).
→ este important să nu se omită acest moment, să nu se opteze pentru derularea
lui pe parcurs, deoarece preșcolarii nu au răbdare să aștepte și se creează dezordine, gălăgie,
ceea ce va conduce spre tensiuni, spre supărarea educatoarei și deci spre un climat nefavorabil
învățării.

✓ captarea atenției
→ se poate realiza prin:
• conversație
• imagine
• ghicitoare

_________________________________________________________________________________3
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
• orice altă modalitate interesantă care ar putea impresiona copiii și i-ar
motiva spre învățare (o jucărie, un material intuitiv natural – o legumă, un
fruct, un coș cu surprize, un cântec – legate de conținutul poeziei)
→ este bine ca acest moment să fie realizat prin mijloace variate, spre a evita monotonia și
a conduce spre elementul-surpriză. Când copiii vor observa că acest moment se derulează
mereu altfel, vor avea acea stare de așteptare nerăbdătoare, și am obținut astfel atenția lor.

✓ anunțarea temei → se poate lega de captarea atenției și se face printr-un enunț simplu
în care se comunică titlul poeziei, aceasta doar după ce copiii, încântați de momentul
captării atenției, vor fi convinși că doresc să învețe poezia.

✓ recitarea model → se face de către educatoare, care va utiliza material intuitiv-

demonstrativ adecvat textului poeziei, pentru înțelegerea acestuia în linii mari. Poate fi
înlocuită de un material video, însoțit de fond muzical, pentru a determina interesul
copiilor.

Urmăriți câteva variante de recitare model, accesând următoarele linkuri:

https://www.youtube.com/embed/LJVwC8w7iEo - Mărul

https://www.youtube.com/embed/BRH5VggplNs - Mărul

https://www.youtube.com/embed/0eEyjvOj7Vw - Mărul

https://www.youtube.com/watch?v=pexoTJSK3fQ - Mărul

https://www.youtube.com/watch?v=jW2pD-fvkOY - Dovleacul

https://www.youtube.com/watch?v=0rW_zGz0n60 - Morcovul

https://www.youtube.com/watch?v=oEkZtmd-lIE - Vânăta

https://www.youtube.com/watch?v=YQm0kR2suTQ - Puișorul cafeniu

✓ familiarizarea cu textul poeziei, pe strofe, explicarea cuvintelor necunoscute

→ se face cu tact și fără prea multă teoretizare;
→ se reia recitarea fiecărei strofe de către educatoare, care va utiliza materialul
adecvat concomitent cu recitarea, pentru a obține înțelegerea fără prea multă explicație.
→ copiii vor fi întrebați despre sensul altor cuvinte din strofă, vor fi întrebați și
ei dacă nu înțeleg ceva. Dacă memorizarea se face la grupa mare, este bine să fie
solicitați la explicarea cuvintelor, în funcție de experiența lor de viață.
_________________________________________________________________________________4
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
✓ învățarea propriu-zisă → se face pe strofe:
▪ educatoarea recită prima strofă, apelând mereu la materialul-suport, apoi
derulează variante de recitare: în cor, în lanț, pe sărite, câte un vers, indicând
prin gesturi copilul care continuă recitarea începută de altul.
▪ educatoarea recită a doua strofă, apoi derulează activitatea similar cu învățarea
primei strofe;
▪ educatoarea recită prima și a doua strofă legate, iar copiii o secondează, totul cu
utilizarea materialului;
▪ educatoarea recită a treia strofă, apoi procedează ca și în cazul primelor două
strofe;
▪ educatoarea recită toate strofele, împreună cu grupa, în cor.

✓ asigurarea retenției (reținerii) poeziei → este momentul fixării, în care educatoarea

verifică însușirea versurilor, a titlului, a autorului, a cuvintelor mai dificile, și numește
cel puțin un copil pentru a face recitarea integral, de încheiere.

✓ evaluarea → în mod obișnuit, componentele evaluării sunt aprecierea și notarea. În

învățământul preșcoar este evident posibilă doar aprecierea, așadar, în acest moment,
educatoarea face aprecieri asupra activității copiilor, asupra implicării lor în învățare.
Menționăm că aprecierea pozitivă, lauda și încurajarea au rol motivațional important,
așadar în acest moment niciodată nu se va face morală, nu se vor face reproșuri.
Educatoarea va pune accent pe tot ceea ce a fost pozitiv în activitatea copiilor.

c) Modelul ERR în desfășurarea memorizării (evocare – realizarea sensului – reflecție)

→ este un model modern în derularea tuturor activităților, deci și a activității de
memorizare;
→ acest model nu exclude etapele tradiționale ale memorizării, ci mai degrabă
reunește toate aceste etape, concentrându-le în trei mai cuprinzătoare.

Exemplu: Memorizare: poezia „Nu uitați!ˮ, de Stelian Mihnea

Grupa mijlocie

_________________________________________________________________________________5
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Activitate extrasă din
http://www.ccdcluj.ro/vechi/Preuniversitaria/v62012/De%20publicat%20PDF/CDP_%20Lub
iana_Reteghi.pdf

Zilnic cu o periuță
Dinții curăță-i ușor,
Că de n-o faci, ei se strică
Și te dor.

Fructe și legume multe

Să mănânci: îți folosesc,
Căci sunt bune, sunt gustoase
Și hrănesc.

Mâinile de-ți sunt murdare,

Când mănânci, te-mbolnăvești.
Spală-te ades pe ele
Și-o să-mi mulțumești!

Ce voios ești când faci baie

Și curat ești ca un crin!
Fă în orice săptămână,
Una cel puțin!

Larg să îți deschizi fereastra

Seara, când e să te culci.
Aerul curat îți face
Visurile dulci.

Fă gimnastică și jocuri
Și aleargă cât ești mic,
De voiești să crești mare
Și voinic.

EVOCAREA → este etapa în care se actualizează cunoștințele necesare învățării

Momentul de captare a atenției se realizează pe baza unui anunț: a fost primită o scrisoare.
Se face apel la cunoștințele din activitățile anterioare: imagini din povestea „Maricicaˮ, de
Luiza Vlădescu, făcându-se în același timp introducerea în tema propusă printr-o scurtă
conversație referitoare la poveste și personajele acesteia. Se cer păreri și se poartă discuții
despre sensul expresiei „igienă personalăˮ.

REALIZAREA SENSULUI → este etapa învățării, văzută ca urmare firească a etapei

anterioare
Copiii sunt anunțați că vor învăța poezia „Nu uitați!ˮ, de Stelian Mihnea. Se prezintă
textul poeziei folosind o voce și un ton în concordanță cu importanța elementelor din poezie.
Mimica și gestica vor fi expresive, se schimbă ritmul vorbirii după caz.
_________________________________________________________________________________6
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Pentru învățare, se utilizează jocul de stimulare „Ghicește, ce facem?ˮ Copiii sunt așezați
în pereche, formând două cercuri, unul interior, unul exterior. Sarcina este să formeze o
pereche, unul simulează acțiuni, unul ghicește (îngrijirea mâinilor, a dinților, a corpului, a
părului). La semnalul „Schimbă perecheaˮ, copiii din cercul exterior schimbă perechea și
simulează acțiuni pentru altă parte a corpului, gură, de exemplu. Jocul continuă până se
epuizează sarcinile de învățare. Acum este momentul potrivit pentru memorizare, și se învață
poezia pe strofe. În etapa de obținere a performanței se cere copiilor să precizeze titlul poeziei,
să urmărească prezentarea PPT care cuprinde imagini afișate simultan cu repetarea strofelor.
Copiii sunt solicitați să se gândească ce obiecte de uz personal sunt amintite în fiecare strofă.

REFLECȚIE → este etapa în care copiii sunt solicitați să enunțe ce au învățat

În această etapă, copiii pot împărtăși impresii, pot spune ce le-a plăcut, ce au învățat nou,
ce știau deja, dacă activitatea a fost folositoare, dacă mai vor să deruleze asemenea activități.
Cu alte cuvinte, sunt îndemnați să reflecteze asupra rostului activității.

OBSERVAȚIE!!
Modelul ERR este diferit mai mult prin formă, decât prin conținut, în conceperea unei
activități de memorizare. Etapele memorizării trebuie să fie aceleași, doar așezarea activității
pe hârtie este diferită. Modelul ERR este o prezentare descriptivă a activității de memorizare,
dar poate că nu atât de funcțională ca prezentarea pe etapele tradiționale. În mod cert, o
educatoare debutantă se va folosi mai mult de modelul tradițional.

d) Memorizarea ca predare-învățare, fixare, verificare

În învățământul preșcolar, cele trei tipuri de activități de memorizare nu sunt distincte, ci

apar sub forma activităților mixte: într-o activitate de predare-învățare a unei poezii se face și
o secvență de fixare și consolidare a unei poezii învățate anterior, înrudite cu tematica, dar se
poate face și o verificare a cunoștințelor asimilate anterior.
De asemenea, având în vedere caracterul interdisciplinar al activităților de la grădiniță,
în orice tip de activitate se poate insera fixarea sau verificarea unei poezii învățate anterior,
dacă se încadrează armonios în tematică. De exemplu, la tema ANOTIMPURI, iarna, la grupa
mică, se poate derula o activitate matematică ce presupune numărătoarea, apoi se poate integra
recitarea, pentru consolidare, a poeziei „Brăduțulˮ, cu justificarea că este iarnă și se apropie
Moș Crăciun, care va dori să audă o poezie.

_________________________________________________________________________________7
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Brăduleț, brăduț drăguț,
Ninge peste tine,
Haide, vino-n casa mea
Unde-i cald și bine!
După actualizare, se pot relua exercițiile de numărătoare a unor brăduleți confecționați,
a unor fulgi, a norilor de zăpadă.
Vocația pedagogică a educatoarei va fi aceea care va asigura reușita unei activități de
memorizare și integrarea firească în activitatea zilei, indiferent că este predare-învățare, fixare
sau verificare.

CONCLUZIE:
Activitatea de tip memorizare nu este una banală. Memorizarea nu înseamnă
repetarea de foarte multe ori a versurilor în cor sau începerea lor de educatoare și
continuarea lor de către copii. Este o activitate serioasă, complexă, având la bază
procesele psihice, a căror cunoaștere trebuie să fie punctul de plecare. Trebuie evitat
procedeul în care educatoarea începe fiecare cuvânt, iar copilul îl continuă, fiindcă
aceasta nu este o învățare adevărată. Dacă se procedează astfel, copilul va avea mereu
sentimentul inutilității, al neputinței, și va simți mereu nevoia să fie dependent de adult.

Teme de seminar:

1.Accesând linkul următor, vei descoperi o activitate propusă de o educatoare, în care aceasta
a inserat memorizarea. https://gradinita1chiricari.wordpress.com/tag/activitate-practica/

Cerințe:
• Observă integrarea memorizării în ansamblul activității.
• Efectuează cel puțin două observații (apreciative/depreciative) cu privire la tot ce ține
de derularea memorizării.
• Propune schimbări în activitatea de memorizare urmărită.

_________________________________________________________________________________8
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
2. Se dă poezia de mai jos. Prezintă oral etapele memorizării acestei poezii, la grupa mijlocie.
„Cad steluțe mici și reci
Peste case și poteci.
Se așterne un covor
Moale și strălucitor.

Moș Crăciun este pe-aproape

Face pod de ger pe ape
Iar la streșini face suliți
Pentru puștii de pe uliți.

Fiindcă toți am fost cuminți

-Să-i întrebe pe părinți-
Moș Crăciun azi va veni
Cu un sac de jucării.ˮ
(***, Iarna)

Bibliografie
1. Balint, Mihail, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar.
Didactica limbii și literaturii române, Cluj-Napoca, 2008.
2. Berca, Ion, Metodica predării limbii române, Bucureşti, EDP, 1974.
3. Golu, Pantelimon, Psihologia copilului, București, EDP, 1994.
4. Molan, Vasile; Bizdună, Maria, Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Didactica
limbii și literaturii române, 2006.
5.http://www.ccdcluj.ro/vechi/Preuniversitaria/v62012/De%20publicat%20PDF/CDP_%20L
ubiana_Reteghi.pdf
6. https://gradinita1chiricari.wordpress.com/tag/activitate-practica/
7. https://anatomie.romedic.ro/memoria
8. http://www.enciclopedie.info/memorie/

_________________________________________________________________________________9
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS