MODULUL IX: INVENTAR AL PRINCIPALELOR

MIJLOACE DE REALIZARE DIN GRĂDINIŢĂ

Obiective educaţionale:
În urma studierii acestui Modul, vei fi capabil:
- să observi care sunt mijloacele de realizare specifice fiecărui domeniu
experienţial.

29
Cuvinte cheie:
mijloace de realizare a activităţilor didactice din grădiniţă

Cuprinsul Modulului:

IX.1. Inventarul mijloacelor de realizare specifice activităţilor din grădiniţă....................... 43

IX.2. Sugestii metodice pentru proiectarea unor mijloace de realizare la D.Ş. ...............

9.1. Inventarul mijloacelor de realizare specifice activităţilor din

grădiniţă

Activitățile pe domenii experiențiale ADE, sunt constituite din activități pe discipline

care la rândul lor se derulează prin intermediul unui set de mijloace de realizare. În tabelul
următor am făcut o asociere între activităţile pe domenii experienţiale şi mijloacele de
realizare prin care acestea se pot realiza.

Domenii experienţiale Activităţi pe discipline Mijloace de realizare

Domeniul estetic şi creativ Educaţie muzicală Cântece
Joc muzical
( D. E. C. ) Joc cu text şi cânt
Audiţii
Activităţi artistico-plastice Desen
Pictură/Dactilopictură
Modelaj
Domeniul om şi societate Educaţie pentru societate Acest domeniu
împrumută mijloace de
( D. O. S. ) realizare de la alte
domenii.
Activităţi practice Construcţii
Aplicaţii
Confecţii
Domeniul limbă şi comunicare Educarea limbajului Lectură după imagini
Povestiri/Repovestiri
( D. L. C. ) Memorizări
Joc didactic
Convorbire
Lectura educatoarei
Domeniul ştiinţe Cunoaşterea mediului Observări
Lectură după imagini
Joc didactic
Convorbire
( D. Ş. ) Povestire
Lecturi ale educatoarei
Activităţi matematice Activităţi pe bază de
exerciţiu cu material
individual
Joc didactic
Joc logico- matematic
Domeniul psiho-motric Educaţie fizică Deprinderi motrice
Gimnastică ritmică
( D. P. M. ) Dans popular
9.2. Sugestii metodice pentru proiectarea unor mijloace de
realizare la Domeniul Ştiinţă

Mijloacele de realizare ale activităților matematice în învățământul preșcolar pot fi:

activităţile pe bază de exerciţiu cu material individual și jocul didactic matematic.

Activităţi matematice pe bază de exerciţii

Acest mijloc de realizare permite realizarea cu eficienţă a tuturor tipurilor

fundamentale de activităţi matematice: activităţi de predare/învăţare a cifrei/numărului, a
numeralelor ordinale, activităţi de fixare şi consolidare (ex. activităţi care au ca temă
compunerea şi descompunerea numerelor), activităţi de recapitulare (exerciţii şi probleme de
adunare şi scădere), activităţi de evaluare. După lecţiile de predare a numărului/cifrei se pot
desfăşura activităţi cu material individual prin care se urmăreşte consolidarea deprinderilor
copiilor de compunere / descompunere a numerelor.

Eficienţa acestei forme de activitate este asigurată prin materialul şi mijloacele

didactice folosite. Ea impune folosirea de material individual. Acest tip de activitate permite
îmbinarea activităţilor frontale, cu cele individuale sau de muncă în pereche sau în grup. De
asemenea, activităţile pe bază de exerciţiu permit desfăşurarea unor sarcini diferenţiate pe
grupe de nivel.
Exerciţiile cu material individual solicită existenţa unui material didactic variat,
constând în seturi de jetoane, cifre, material natural. Copiii de vîrstă preşcolară au nevoie să
fie puşi să lucreze direct cu obiectele deoarece gândirea lor este concret-intuitivă. Dacă în
formarea reprezentărilor despre mulţimi, de exemplu, la ordonarea în şir crescător şi
descrescător s-ar lucra numai în faţa grupei sau la tabla magnetică, fără material distributiv
rezultatele ar fi mai puţin eficiente, deoarece copilul nu ar putea proba modul de înţelegere al
sarcinii. În situaţia în care fiecare copil lucrează cu materialul primit, realizând sarcinile
cognitive printr-o activitate motorie şi intelectual-afectivă, el poate să-şi însuşească modelul
structural care, prin repetare, se va interioriza.
Proiectarea unei activităţi didactice pe bază de exerciţiu matematic presupune
parcurgerea mai multor etape:
1. Momentul organizatoric – Este foarte important ca educatoarea să îşi pregătească din
timp materialul demonstrativ, precum şi cel mărunt pentru fiecare copil. De regulă, la
aceste activităţi, materialul didactic mărunt este pregătit în mici recipiente pentru
fiecare copil în parte.
2. Pregătirea psihologică – Realizarea acestui moment depinde de creativitatea cadrului
didactic, de modul original în care educatoarea leagă tema activităţii de preocupările
şi interesele copiilor. Tot în acest moment, mai ales la grupa mică, educatoarea
prezintă şi materialele didactice (cele demonstrative şi cele individuale) însă treptat,
ea poate antrena şi copiii în intuirea lor.
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor se poate face pentru cei mici cu ajutorul unui
personaj invitat sau al unei jucării, iar la grupa mare se aduc precizări cu privire la
scopul activităţii propuse, precum şi a modului de desfăşurare prezentat în linii mari.
4. Reactualizarea cunoştinţelor. În funcţie de tema activităţii, (ex. dacă tema este
predarea numărului şi cifrei), educatoarea poate propune copiilor în această etapă
exerciţii de formare a două grupe de obiecte diferite. Dacă au învăţat până la cifra 3,
să formeze un grup de 3 iepuraşi şi unul de 3 răţuşte. Deoarece este nevoie de foarte
 mult material didactic mărunt, copiii pot primi ca sarcina aceasta să o realizeze în
pereche. Exerciţiile de reactualizare pot fi realizate atât frontal, cât şi individual sau în
pereche. Această activitate se poate desfăşura atât la tabla magnetică, cât şi la măsuţe
de către copii.
5. Transmiterea/Dobândirea noilor cunoştinţe – În această etapă, copiii aşezaţi la măsuţe
vor urmări demonstraţia educatoarei, cât şi explicaţiile acesteia cu privire la
modalitatea de lucru a copiilor cu materialul individual. Educatoarea va propune
diferite exerciţii, gen exerciţii de grupare a obiectelor (jucării, jetoane, creioane, în
general obiecte mici) pe o măsuţă în faţă, sau exerciţii de identificare în sala de grupă
a unor obiecte cu acelaşi număr de elemente, exerciţii de intuire a cifrei, de prezentare
a semnului grafic corespunzător noului număr introdus sau alte exerciţii cu caracter
aplicativ, dar folosind alte materiale sau pe baza altor criterii (dimensiune, mărime,
formă) etc.
6. Fixarea cunoştinţelor poate fi realizată prin sarcini individuale (fişe de lucru) sau prin
activităţi de muncă în grup. Se pot face şi probleme scurte, ghicitori în versuri sau alte
situaţii de învăţare problematice.
7. Evaluare/Apreciere – educatoarea va face aprecieri generale şi individuale cu privire
la modul de rezolvare a sarcinilor, precum şi la comportamentul copiilor pe parcursul
activităţii. În cazul în care copiii au fost puşi să lucreze în pereche sau în grup,
educatoarea va evidenţia într-un mod specific comportamentele pozitive observate la
copii. Feedbackul trebuie să fie pozitiv şi specific.

Activităţi pe bază de joc didactic matematic

Proiectarea unui joc didactic presupune precizarea câtorva elemente care îi conferă
specificitate.
Unul din aceste elemente este sarcina didactică. Aceasta este legată de conţinutul şi
structura jocului. De exemplu, în jocul didactic “Caută vecinii”, obiectivul principal este
consolidarea deprinderii de comparare a unor numere, iar sarcina didactică este să găsească
numărul “mai mare” sau “mai mic” cu o unitate decât un număr dat.
Sarcinile didactice sunt formulate în funcţie de conţinutul activităţilor matematice şi
de nivelul de vârstă. Ele precizează ceea ce trebuie să facă în mod conştient şi concret copiii
în desfăşurarea jocului, pentru a se realiza scopul propus.
Elementele de joc – reprezintă, de asemenea, o altă caracteristică a acestui tip de
activitate. Ele trebuie să se împletească strâns cu sarcina didactică şi să susţină situaţia de
învăţare. Elementele de joc pot fi dintre cele mai variate: întrecere, recompensă, penalizare,
aplauze, cuvânt stimulativ etc.
Conţinutul matematic al jocului trebuie să fie prezentat într-o formă accesibilă şi
atractivă.
Materialul didactic trebuie să fie variat, adecvat conţinutului (ex: fişe individuale,
trusa Dienes, Logi, cartonaşe, jetoane, jucării).
Regulile jocului realizează legatura între sarcina didactică şi acţiunea jocului. Fiecare
joc didactic are cel puţin două reguli:
- Prima regulă: traduce sarcina didactică într-o acţiune concretă, atractivă şi astfel
exerciţiul este transpus în joc;
- A doua regulă: are rol organizatoric şi precizează când trebuie să înceapă sau să se
termine o anumită acţiune a jocului, ordinea în care trebuie să intre copiii în joc.
În mod obişnuit, desfăşurarea jocului didactic cuprinde următoarele momente:
- introducerea în joc;
 - prezentarea materialului;
- titlul jocului şi obiectivul acestuia;
- explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;
- executarea de probă a jocului;
- executarea jocului de către copii;
- complicarea jocului, introducerea de noi variante;
- încheierea jocului; evaluarea conduitei de grup sau individuale

Clasificarea jocurilor didactice

În funcţie de conţinutul noţional prevăzut pentru activităţile matematice organizate sub formă
de joc, în literatura de specialitate, jocurile didactice sunt clasificate în:
a) jocuri didactice de formare de mulţimi;
b) jocuri logico-matematice;
c) jocuri didactice de numeraţie.

Jocurile didactice matematice de formare de mulţimi au aceeasi structură generală,

dar sarcina de învăţare implică exerciţii de: imitare, grupare, separare şi triere, exemplificare
şi care vor conduce la dobândirea abilităţilor de identificare, triere, selectare şi formare de
mulţimi. Exerciţiile de formare de mulţimi după o însuşire, două sau mai multe însuşiri de
culoare, formă, mărime, grosime, reprezintă modalităţi de exersare a abilităţii de clasificare.
Ex.: ,,Spune de ce sunt aşezate jucăriile în aceeaşi mulţime!”

Jocurile didactice matematice de numeraţie contribuie la consolidarea şi verificarea

deprinderilor de aşezare în perechi, comparare, numărare conştientă, de exersare a
cardinalului şi ordinalului, de familiarizare cu operaţiile aritmetice şi de formare a
raţionamentului de tip ipotetico-deductiv.
Ex.: ,,Cine ştie să numere mai bine?”

Jocurile logico-matematice oferă posibilitatea familiarizării copiilor cu operaţiile cu

mulţimi.
Orice noţiune abstractă, inclusiv noţiunea de mulţime, devine mai accesibilă şi poate
fi însuşită conştient dacă este inclusă în jocul logico-matematic ce oferă un cadru afectiv-
motivaţional adecvat.
Scopul principal al jocurilor de acest tip este de a-i înzestra pe copii cu un aparat logic
simplu, care să le permită a se orienta în problemele şi aspectele realităţii înconjurătoare, să
exprime judecăţi şi raţionamente într-un limbaj simplu, familiar.
Făcând exerciţii de gândire logică pe mulţimi concrete (figuri geometrice) ei
dobândesc pregătirea necesară pentru înţelegerea numărului natural şi a operaţiilor cu numere
naturale pe baza mulţimilor. În principal, se solicită efectuarea unor sarcini de clasificare,
comparare şi ordonare a mulţimilor sau elementelor.
Mijloacele didactico-materiale utilizate în jocurile logico-matematice sunt trusele cu
piese geometrice Dienes, Logi I, Logi II.
Organizarea jocurilor logice permite introducerea unor strategii de lucru diverse. Se
poate lucra frontal, cu întreaga grupă, alteori pe echipe de 4-6 copii, fiecare echipă având un
reprezentant, educatoarei rămânându-i rolul de organizator, îndrumător, arbitru.
Jocurile logico-matematice pot fi de mai multe feluri (Alb, A., 2013, pg. 125 ): jocuri
logice pentru construirea mulţimilor, jocuri de aranjare în tablou, jocuri cu diferenţe, jocuri cu
cercuri, jocuri de formare a perechilor, jocuri de transformare. Multe sugestii metodice
privind specifciul fiecărui tip de joc logico-matematic se găsesc în lucrarea Alinei Alb,
Matematica în grădiniţă, apărută în 2013.
 Bibliografie suplimentară (facultativă)

1. Alb Lupaş, A., (2013), Matematica în grădiniţă, Editura Universităţii din Oradea
2. Popa, C., (2014), Repere psihopedagogice şi metodice în curriculumul preşcolar,
E.D.P. R.A., Bucureşti
3. Neagu, M. , Beraru, G. , (1996), Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Polirom,
Iaşi
MODULUL X: PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR LIBER
ALESE

Obiective educaţionale:
În urma studierii acestui Modul, vei fi capabil:
- să identifici rolul şi specificul activităţilor liber alese;
- să analizezi proiecte de activităţi pentru această categorie de activitate.

Cuvinte cheie:
proiectarea activităţilor liber alese, activităţile liber alese (A.L.A. I, A.L.A. II)

Cuprinsul Modulului:

X.1. Recomandări în proiectarea activităţilor liber alese...........................................

X.2. Exemplu de proiect didactic pentru A.L.A. I ……………..................................

X.3. Exemplu de proiect didactic pentru A.L.A. II ……………..................................

10.1 Recomandări în proiectarea activităţilor liber alese

În curriculumul preşcolar, se recomandă introducerea jocurilor şi activităţilor didactice alese

în diferite momente ale zilei, în funcţie de tipul de grădiniţă astfel:
- dimineaţa, înainte de momentul începerii activităţilor integrate/comune cunoscute în
practica şcolară sub numele de A.L.A. I,
- după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz / plecarea copiilor
acasă (în cazul grădiniţelor cu program normal), A.L.A. II
- după amiază, între somn şi plecarea acasă, A.L.A. III

Activităţile liber alese pot fi activităţi de sine stătătoare atunci când activitatea zilei se
desfăşoară în sistem tradiţional sau devine o secvenţă didactică în cazul în care activitatea
zilei este o activitate integrată după varianta A.L.A.+A.D.E.
În ceea ce priveşte integrarea A.L.A. I în programul zilei, curriculum-ul lasă libertatea
educatoarelor să plaseze acest tip de activitate în oricare moment al zilei. În cazul activităţilor
tradiţionale, A.L.A. I se desfăşoară, de regulă, la venirea copiilor în grădiniţă, înainte de
micul dejun şi de activităţile de dezvoltare personală. În cazul activităţilor integrate, A.L.A. I
se desfăşoară în prezenţa tuturor copiilor în diferite momente: fie după A.D.P., fie între
activităţile pe domenii experienţiale, fie la finalul activităţii integrate.
Dacă A.L.A. I sunt detaliate în curriculumul preşcolar în funcţie de centrele/sectoarele puse la
dispoziţia copiilor (Bibliotecă, Artă ş.a.), referitor la A.L.A. II, programa atrage atenţia asupra
următorului aspect: „Pentru etapa jocurilor şi activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie
specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o
oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente” (Preda, V., coord., 2010, pg. 18).
Deducem aşadar că rolul principal al acestui tip de activitate (A.L.A. II) este de a satisface
nevoia de mişcare în aer liber a copiilor. Cu alte cuvinte, se întăreşte ideea enunţată în
Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-
6/7 ani la punctul 13 care accentuează obligativitatea: „expunerii copiilor la factorii de mediu
cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.”
Deoarece programul unei zile este destul de solicitant pentru un copil de vârstă preşcolară, se
resimte nevoia alternării activităţilor care necesită efort intelectual cu activităţi de mişcare şi
relaxare, desfăşurate în principal prin jocuri distractive, de mişcare, jocuri muzicale. Toate
aceste activităţi, conform cerinţelor programei, ar trebui desfăşurate în aer liber, din raţiuni de
igienă mintală, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru fortificarea organismului copiilor.
Educatoarea va încerca deci să caute soluţii pentru a putea implementa această cerinţă în
măsura timpului disponibil şi a specificului grupei (nivel de vârstă, număr de copii, anotimp).
În cazul grădiniţelor cu program prelungit, activităţile liber alese reprezintă o secvenţă
distinctă. Pentru realizarea acestor activităţi, educatoarele pot continua cu copiii activităţile pe
sectoare din A.L.A. I sau pot iniţia jocuri distractive, de mişcare. Această etapă poate fi
valorificată de educatoare pentru a oferi copiilor posibilitatea de a practica şi jocul liber, cu
jucăriile preferate ale copiilor (de acasă sau din grădiniţă), joc liber care cu greu îşi găseşte
locul în programul unei zile de la grădiniţă.

10.2 Exemplu de proiect didactic pentru A.L.A. I

În continuare, vom prezenta un exemplu de proiect didactic pentru activităţile liber alese
(A.L.A. I) la o grupă de nivel II.

GRUPA/NIVEL: mare
EDUCATOARE: Negrău Lucia
GRĂDINIŢA nr. 30, Oradea
TEMA ANUALĂ: Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ?
TEMA SĂPTĂMÂNII/ SUBTEMA: Sistemul solar
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Jocuri şi activităţi didactice alese A.L.A. I
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: Călătorim prin Univers
CENTRE DE INTERES DESCHISE LA DISPOZIŢIA COPIILOR:
 ŞTIINŢĂ

Tema: „Fenomenul zi-noapte” – experiment (globul pământesc, lanternă)

Tipul de activitate: dobândire de noi cunoştinţe
Obiectiv fundamental: Însuşirea unor cunoştinţe ştiinţifice despre Univers;
Obiective operaţionale:
 Să observe fenomenul zi - noapte, prin participarea la un experiment utilizând
lanterna şi globul pământesc;
 Să identifice corect activităţi specifice zilei, respectiv nopţii, prin selectarea unor
imagini cu jetoane.
Metode şi procedee didactice: învăţarea prin descoperire, explicaţia, observaţia, problematizarea
Mijloace didactice: glob pământesc, lanternă, imagini cu jetoane reprezentând activităţi
desfăşurate ziua/noaptea

ARTĂ

Tema: Poster ,,Universul ” – decupare lipire

Tipul de activitate: consolidare de priceperi şi deprinderi
Obiectiv fundamental: Consolidarea deprinderilor de pictură, decupare şi lipire pentru realizarea
unei lucrări colective pe tema „Universul”;
Obiective operaţionale:
 Să compună în mod original spaţiul plastic (soare, stele, lună, nave spaţiale), utilizând
elemente colorate şi decupate de ei.;
 Să utilizeze corect instrumentele şi materialele specifice picturii;

Metode şi procedee didactice: exerciţiul, explicaţia, observaţia

Mijloace didactice: poster din carton, imagini cu corpuri cereşti şi vehicule spaţiale, lipici,
acuarele, foarfeci

JOC DE ROL

Tema: Să îmbrăcăm păpuşile cosmonaut

Tipul de activitate: Formare de priceperi şi deprinderi
Obiectiv fundamental: Formarea deprinderii de a folosi diferite materiale (staniol) pentru realizarea
unor accesorii la jocul de rol (costum pentru cosmonaut)
Obiective operaţionale:
 Să realizeze costume de cosmonaut din staniol cu care să îmbrace păpuşile
 Să iniţieze un dialog între ,”cosmonauţi” aflaţi în spaţiu.
Metode: exerciţiul, explicaţia, conversaţia, observaţia, demonstraţia
Mijloace didactice: : staniol, păpuşi, costum de cosmonaut

Eveniment Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluarea

didactic
Moment - Se aeriseşte sala de grupă;
organizatoric - Se pregătesc materialele
necesare pentru fiecare centru de
interes.
Copiii intră în sala de grupă
executând jocul cu cânt Avionul
Pregătirea În grupă intră unul dintre copii conversaţia
psihologică îmbrăcat în costum de
 cosmonaut. Educatoarea solicită
copiilor să spună ce ştiu despre
cosmonauţi, despre spaţiul
cosmic.
Anunţarea temei Educatoarea anunţă copiii că conversaţia
şi a obiectivelor astăzi “vor călători” prin Univers
şi vor afla multe lucruri
interesante. Pentru început,
educatoarea prezintă activităţile
ce urmează a fi desfăşurate în
fiecare centru de interes, invitând
grupa de copii să le viziteze şi
apoi să opteze pentru unul dintre explicaţia,
acestea. Pentru fiecare centru de observaţia
interes educatoarea va purta
discuţii referitoare la ceea ce vor
realiza cu ajutorul materialelor
puse la dispoziţie, modul de
utilizare al pieselor, ustensilelor
şi accesoriilor enunţând totodată
şi obiectivele.
Dirijarea Copiii se organizează în centrul explicaţia,
învățării dorit, intuiesc şi se observaţia, observarea
familiarizează cu materialele şi comportamentului
accesoriile pregătite. verbal şi nonverbal
La sectorul “Ştiinţă”, copiii vor învăţarea prin
face un experiment simplu descoperire,
(rotirea globului pământesc în explicaţia,
jurul unei lanterne) şi vor observaţia,
înţelege cum se produce problematizarea
fenomenul zi/noapte. După
experiment vor avea ca sarcină
să selesteze imaginile în funcţie
de fenomenul pe care-l
reprezintă zi/noapte.
La sectorul “Artă” se va realiza exerciţiul, explicaţia,
prin lucrare colectivă un poster observaţia
numit ‘Universul’ care va
conţine elemente precum: soare,
planete, meteoriţi, navete
spaţiale pe care copiii le vor
picta, decupa şi lipi pe suprafaţa
posterului.
La sectorul “Joc de rol”, copiii exerciţiul,
vor realiza costume de explicaţia,
cosmonaut pentru păpuşi prin conversaţia,
mularea staniolului de culoare observaţia,
argintie pe corpul păpuşilor. demonstraţia
După finalizarea costumelor,
copiii vor fi antrenaţi în pereche
 în realizarea unei discuţii între
cosmonauţii aflaţi în spaţiu.
Pe tot parcursul activităţii
educatoarea va trece pe la fiecare
centru, va prezenta elementele de
comportament, va asigura
condiţiile optime, va urmări
modul cum relaţionează, cum
comunică şi interacţionează cu
partenerii de grup, dar şi cu
accesoriile puse în joc.
Evaluarea Educatoarea va face aprecieri conversaţia, aprecieri verbale,
asupra gradului de implicare a explicaţia aplauze
copiilor în desfăşurarea
activităţii la fiecare sector.
Posterul va fi analizat şi așezat
apoi la centrul tematic.
Încheierea Copiii vor intona cântecul “Tot
activităţii ce e pe lume”.

10.3 Exemplu de proiect didactic pentru A.L.A. II

În paginile de mai jos, vom prezenta un exemplu de proiect didactic pentru activităţile liber
alese (A.L.A. II), la o grupă de nivel II.

Grupa: mare
Educatoare: Negrău Lucia
Categoria de activitate: Jocuri şi activităţi didactice alese (A.L.A. II)
Tema activităţii: ”Oul buclucaş”
Modalitatea de realizare: Joc distractiv cu caracter competitiv
Obiectiv fundamental: fixarea şi consolidarea unor deprinderi de mers şi echilibru, precum
şi de cooperare în cadrul echipei; de echilibru personală a copiilor prin participarea la un joc
distractiv,competitiv emanciparea lor prin joc, dezvoltarea coeziunii grupului în competiţia
pe echipe,crearea stării de bună dispoziţie după ciclul de activităţi de învăţare .
Obiective operaţionale
- să-si coordoneze mișcările ochi-mână pentru menținerea echilibrului în timpul cursei
cu oul în lingura de lemn;
- să respecte regulile jocului de mişcare;
- să-şi exprime sentimente de bucurie, satisfacţie în legătură cu activitatea
desfăşurată;
- să coopereze cu colegii de echipă, menţinând o coeziune la nivelul grupului;
- să manifeste spirit de fair-play faţă de echipa adversă.

Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice: exerciţiul, explicaţia, conversaţia, observaţia, demonstraţia
Mijloace didactice: două linguri de lemn, două ouă
Forma de organizar: frontal, pe echipe

Eveniment Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluarea

didactic
Moment Pentru buna desfăşurare a
organizatoric activităţii, educatoarea va avea
în vedere următoarele:
- aerisirea sălii de grupă;
- aranjarea mobilierului;
- intrarea copiilor în sala de
grupă.
Pregătirea Dragi copii, pentru că astăzi aţi
psihologică fost foarte atenţi şi foarte
harnici la toate activităţile zilei, explicaţia
vă propun să exersăm azi un
joc-concurs nou care ne va face
să ne distrăm. Pentru a-l putea observaţia
desfăşura, avem nevoie de două
obiecte: un ou şi o lingură de
lemn.
Anunţarea Educatoarea va anunţa tema explicaţia
temei şi a jocului ,,Oul buclucaş” şi va
obiectivelor explica copiilor că acest joc îi
va ajuta nu doar să se distreze,
ci şi să exerseze deprinderea de
a merge în echilibru. De
asemenea, educatoarea va
accentua ideea că la acest
concurs pot participa doar
copiii care nu se vor supăra
dacă echipa lor va pierde,
pentru că e doar un JOC.
Explicarea şi Educatoarea va explica, în
demonstrarea continuare, modul de
jocului desfăşurare a jocului:
”- Pentru acest joc ne vom explicaţia
împărţi pe două echipe: echipa
fluturaşilor şi echipa
albinuţelor.
Fiecare echipă se va aşeza la
linia de start. La semnalul meu,
primii doi concurenţi din
fiecare echipă vor lua câte un
ou, îl vor pune pe o lingură de
lemn si vor merge cât de repede
pot până la capătul liniei. De
acolo, se vor întoarce apoi
înapoi la echipa sa și va atinge
pe umăr următorul copil aflat la
 start. Îi va preda acestuia oul si
lingura pentru a putea continua
ştafeta. Echipa câştigătoare este
cea care termină prima și care
nu a scăpat oul din lingură.” demonstraţia,
După explicații, educatoarea va observaţia
demonstra copiilor jocul
parcurgând traseul indicat cu
oul așezat în lingura de lemn.
Executarea jocului Educatoarea va da semnalul
începerii jocului şi va observarea
monitoriza desfăşurarea exerciţiul comportamentului
acestuia. De asemenea, explicaţia verbal şi nonverbal
educatoarea va afişa punctajul
fiecărei echipe, desemnând la
sfârşit echipa câştigătoare.
Evaluare/Aprecieri Educatoarea împreună cu copiii conversaţia, aprecieri verbale,
felicită grupa câştigătoare, analiza activităţii aplauze
felicită şi grupa care a pierdut
pentru atitudinea de fair-play
faţă de câştigători. Se mai pot
face sugestii copiilor pentru
exersarea și în timpul liber a
deprinderii de mers în echilibru
prin diferite alte jocuri.
Încheierea Copiii, în şir indian, ies din sala
activităţii de grupă intonând un cântec.

Bibliografie suplimentară (facultativă)

Glava, A., Pocol, M., Tătaru L.-L., (coord.), (2009), Educaţia timpurie. Ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti
***, (2008), Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T.,
Bucureşti
MODULUL XI: PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR
INTEGRATE (I)

Obiective educaţionale:
În urma studierii acestui Modul, vei fi capabil:
- să identifici rolul şi importanţa activităţilor integrate;
- să clasifici activităţile integrate;
- să analizezi principalele tipuri de scenarii didactice integrative.

Cuvinte cheie:
activităţi integrate, tipuri de integrare, scenarii didactice integrative

Cuprinsul Modulului:

XI.1. Scopul activităţilor integrate .............................................................................

XI.2. Forme de realizare a activităţilor integrate.......................................................

11.1 Scopul activităţilor integrate

Dorim în cele ce urmează să aducem unele clarificări referitoare la problematica

activităţilor integrate pornind de la analiza documentelor oficiale care, în opinia noastră,
trebuie să fie primele surse pe care atât debutanţii, cât şi practicienii trebuie să le consulte
înainte de a întreprinde ceva. Într-o perioadă în care internetul oferă o sumedenie de materiale
documentate sau mai puţin documentate, considerăm că trebuie să orientăm atenţia viitorului
profesor pentru ciclul preşcolar asupra unei analize personalizate a documentelor oficiale şi a
lucrărilor unor specialişti consacraţi în domeniul educaţiei pentru a înţelege întâi fundamentul
pe care se bazează acest nou element al curriculumului preşcolar, predarea integrată.

Aşadar, conform recomandărilor Metodologiei de aplicare a planului de învăţământ

pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani cuprinsă în lucrarea Curriculum pentru
învăţământul preşcolar. Prezentare şi explicitări, la grădiniţă, „activităţile pe domenii de
învăţare pot fi activităţi integrate sau pe discipline” (2009, pg. 19). În acelaşi document mai
sunt aduse câteva precizări:

- „ (...) educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe

discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea
mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice,
educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate.” (idem,
pg. 19)

Activităţile integrate sunt explicate astfel: „cunoştinţele din cadrul mai multor discipline pot
fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră
şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia” (idem,
pg. 19). Deducem din cele spuse mai sus cel puţin două lucruri: unul se referă la faptul că
scopul activităţilor integrate este acela de a crea contextul în care educatoarea să poată îmbina
armonios, într-o singură activitate cunoştinţe din mai multe domenii iar al doilea element este
cel de anticipare a modalităţilor concrete în care aceste activităţi integrate pot fi desfăşurate
(fie înglobând ALA, fie excluzându-le.)

- „ (...) ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a
etc) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta
pentru varianta potrivită.” (idem, pg. 19)

Această precizare atrage atenţia educatoarelor asupra faptului că activităţile integrate trebuie
să aibă un caracter flexibil, în cadrul cărora graniţele între categoriile tradiţionale de învăţare
să fie şterse, iar învăţarea să devină pentru copii un proces armonios şi cât mai natural.

- „ (...) considerăm că se pot desfăşura maximum 5 şi minimum 3 activităţi integrate

pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor.” (idem, pg. 19)

Dacă analizăm numărul activităţilor pe domenii experienţiale din planul de învăţământ

observăm că pentru grupele de nivel I acesta este de 7, iar pentru cel de nivel II, numărul este
de 10 astfel de activităţi. Cerinţa programei de a propune pe durata unei săptămâni minim 3
activităţi integrate la grupa mică se poate reflecta în proiectarea săptămânală a educatoarei
astfel:

Grupa: mică
Educatoare: Ruja Lenuţa
Tema: Ce şi cum vreau să fiu?
Subtema: „Copil frumos, copil sănătos”

ZIUA / ACTIVITĂŢI DE JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI ACTIVITĂŢI PE

DATA DEZVOLTARE DIDACTICE ALESE DOMENII
PERSONALĂ EXPERIENŢIALE
Luni Î.D.D. – „Creştem mari Activitate integrată (A.L.A. I + D.Ş.1 + A.L.A. II)
şi sănătoşi!” „Prietenii sănătăţii”
Rutină şi tranziţii: A.L.A. I D.Ş. 1
„Mişcăm degeţelele!” Ştiinţă: „Cu ce mă „Obiecte de toaletă”-
(deprinderi de igienă îngrijesc?” observare
individuală şi colectivă) Joc de rol: „Îngrijim bebeluşul!”
A.L.A. II
„Cine ajunge primul la periuţă?”
Marţi Î.D.D. – „Sunt curat, A.L.A. I Activitate integrată
sunt frumos!” Biblioteca: „Citim imagini!”– (D.L.C. + D.E.C.)
Rutină şi tranziţii: „Am obiecte de toaletă „Cine este Maricica?”
ceva, n-am nimica!” Construcţii: „Cabinet D.L.C.
(deprinderi de igienă medical” „Maricica”- povestirea
individuală şi colectivă) A.L.A. II educatoarei
„Joacă, joacă!” D.E.C.
- joc de mişcare „10 degeţele”- audiţie
muzicală
Miercuri Î.D.D. – „Ne privim, în Activitate integrată (A.L.A. I + D.Ş. 2 + ALA II)
oglindă!” „Vizita Maricicăi”
Rutină şi tranziţii: „Ne A.L.A. I D.Ş. 2
jucăm, cu degetele!” Joc de masă: „Maricica vrea să înveţe
(deprinderi de igienă „Jocul culorilor” culorile! – joc didactic
individuală şi colectivă) Joc de rol: „La coafor” D.E.C.
A.L.A. II „Pictăm mărgele pt. Maricica!”
„Coroana e rotundă”
– joc muzical
Joi Î.D.D. -„Sanitarii A.L.A. I
pricepuţi!” Ştiinţă: „La ce se foloseşte?” D.O.S.
Rutină şi tranziţii: Artă:„Pictăm cu degetele!” „Să ne hrănim
„Luaţi seama bine!” A.L.A. II sănătos!” – joc didactic
(deprinderi de igienă „Cursa vitaminelor” - joc de
individuală şi colectivă) mişcare
Vineri Î.D.D. – „Vitamine A.L.A. I
pentru tine!” Construcţii: „Casa mea” D.P.M.:
Rutină şi tranziţii: Joc senzorial: „Ce ai gustat? ” „Mergem la plimbare!”
„Schimbăm locurile!” A.L.A. II - variante de mers; Joc:
 (deprinderi de igienă „Dinţişor şi zâna Măseluţă” – „Mergi ca mine!”
individuală şi colectivă) soft educaţional

Tabel nr. 11.1 Un posibil parcurs tematic săptămânal la grupa mică înglobând şi activităţi
integrate

Analizând modelul de mai sus, putem identifica în orarul săptămânal al grupei mici
trei zile în care educatoarea a propus activităţi integrate:
- lunea şi miercurea – sunt integrate atât activităţile liber alese, cât şi activităţile pe
domenii experienţiale;
- marţea – sunt integrate cele două activităţi experienţiale: DLC şi DEC

Grupa: mare
Educatoare: Negrău Lucia
Tema : „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
Subtema: “Călătorie prin Univers”
ZIUA / ACTIVITĂŢI DE JOCURI SI ACTIVITĂŢI ACTIVITĂŢI PE
DATA DEZVOLTARE DIDACTICE ALESE DOMENII
PERSONALĂ EXPERIENŢIALE
Luni Î.D.D. „Bună dimineaţa, Activitate integrată Călători
stele lucitoare!” printre stele
(A.L.A.I+A.D.E.+A.L.A.II)
- exerciţii de stimulare a Activitate A.L.A. I D.Ş.
comunicării orale Ştiinţă: Experiment: „ Sistemul Solar”- observare
Fenomenul zi - noapte D.E.C.
(glob pamântesc, Audiţie: ”Oxygene” Jean
lanterna) Michelle Jarre
Joc de rol :”Să Joc cu text şi cânt ,,Jocul
îmbrăcăm păpuşile planetelor” – predare
cosmonaut”
A.L.A. II
Joc de mişcare:
”Racheta”
Marţi Î.D.D. „Bună dimineaţa, A.L.A. I Activitate integrată
marţieni!” Artă ”Universul magic” - ”Spaţiul cosmic”
- discuţii libere poster – pictură, decupare, (D.L.C.+ D.E.C.)
- exerciţiu imaginativ lipire Lectura educatoarei
Opţional-dans Construcţii: ”Extratereştrii” ”Zborul merişorului spre
asamblare din figuri Lună ”
geometrice „Navete spaţiale” –
A.L.A. II modelaj
Joc de atenţie: „Ploaie de
meteoriţi”
Miercur Î.D.D. ”Exploratorii Integrată”Explorând
i Universului” Activitate A.L.A. I Universul”A.L.A. I
- descrierea machetei Biblioteca: „Vehiculele +ADE+
reprezentând Sistemul Universului” - citire de A.L.A. II
Solar imagini D.Ş. Joc didactic ”A câta
- denumirea planetelor în Ştiinţă: ”Corpuri cereşti” planetă este ”
 succesiunea din Sistemul vizionare DVD D.O.S. Vizionare
Solar ALA 2 diapozitive
„Soarele și planetele” dans ”Spaţiul nemărginit”
tematic
Joi Î.D.D. „Misterele A.L.A. I Activitate integrată
Universului” Joc de rol: ”De-a
A.D.E.
-activitate de grup cosmonauţii” ”Soare-soare, frăţioare!”
Artă: “ Copiii soarelui ”-
D.L.C.
pictură Memorizare ”Soare-soare
Opţional – Lb.engleză frăţioare” de Grigore
A.L.A. II Vieru
Joc muzical ”Planetele” D.O.S.
Lucrare colectivă
”Sistemul Solar”
Vineri Î.D.D. Activitate A.L.A. I integrată ”Universul matematic”
”Ce am văzut pe bolta Biblioteca:”Stele mari şi A.D.P.+A.L.A.+A.D.E.
cerească?” mici”- antrenament grafic D.Ş. - rezolvare de
-discuţii libere Construcţii: ”Pregătim probleme ilustrate cu
-exerciţiu imaginativ rachetele de lansare” imagini din Univers
D.P.M.
A.L.A. II ”Ziua şi noaptea” ”Farfuria zburătoare”-
euritmie învăţarea prizei la obiect

În aceeaşi lucrare Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare şi

explicitări, la capitolul Desfăşurarea activităţilor cu preşcolarii mai sunt făcute câteva
precizări în legătură cu activităţile integrate. Una dintre aceste precizări este cea referitoare la
modalitatea de organizare a copiilor în cadrul activităţilor integrate. Se recomandă ca în
activităţile integrate să se alterneze toate formele de învăţare „în microgrup, individual, în
perechi sau cu întreaga grupă” (2009, pg. 29) evidenţiindu-se avantajele utilizării alternative a
tuturor acestor forme. Din păcate, deşi evidenţiate avantajele utilizării tuturor acestor forme
de învăţare, în practica şcolară există încă o rezervă a practicienilor în a folosi activităţile de
învăţare în grupuri mici sau în pereche. Rezistenţa aceasta poate fi exlicată şi datorită faptului
că de-a lungul anilor de formare iniţială a lipsit din curricula facultăţilor de profil a unui curs
în care studenţii viitori profesori să fie familiarizaţi cu specificul metodelor de învăţare prin
cooperare, iar aplicarea metodelor de muncă în grup a fost făcută intuitiv, fără a-i înţelege
modelul teoretic pe care se fundamentează.
De asemenea, se evidenţiază caracterul flexibil al activităţilor integrate punctându-se
faptul că educatoarea trebuie să înveţe să desfăşoare aceste activităţi pentru a atinge
obiectivele programei, dar folosindu-se într-un mod creativ de strategiile didactice, formele
de organizare, principiile de învăţământ, criteriile de evaluare. Suntem întru totul de acord cu
această idee şi subliniem în acest context şi noi faptul că desfăşurarea activităţilor integrate cu
copiii nu trebuie să reprezinte un scop în sine. Unul dintre avantajele activităţilor integrate
este acela că oferă un cadru de învăţare flexibil şi natural, mai încărcat de semnificaţie pentru
copil decât cel al activităţilor tradiţionale. În opinia noastră, cel mai important este ca
educatoarea să faciliteze copiilor modalităţi cât mai naturale şi motivante de a exersa
abilităţile, şi nu de a parcurge mecanic sau rigid anumiţi paşi metodici care, de multe ori, sunt
parcurşi fără nici un angajament de către copii, ci doar din supunere la nişte cerinţe impuse.
 Se ştie faptul că abordarea integrată a conţinuturilor este unul dintre dezideratele
organizării şi desfăşurării curriculumului şi la ciclul primar, mai ales la clasa pregătitoare. În
suportul de curs pentru pregătirea cadrelor didactice pentru preluarea clasei pregătitoare
Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la
şcolarii mici. Program de formare continuă de tip “blended learning” pentru cadrele
didactice din învăţământul primar. Suport de curs (2013) sunt punctate foarte clar
caracteristicile predării integrate. Acestea sunt (2013, pg.6):
- predarea integrată are ca referinţă nu o disciplină de studiu, ci o tematică unitară,
comună mai multor discipline.
- predarea integrată se fundamentează pe două sisteme de referinţă: unitatea ştiinţei
şi procesul de învăţare la copil.
- este o strategie ce presupune schimbări nu numai în planul organizării
conţinuturilor, şi şi în ”ambianţa” predării şi învăţării. Punctul de pornire în
domeniul proiectării şi implementării curriculumului îl constituie elevul şi
experienţa sa.

Deducem din cele de mai sus deci că predarea integrată este o strategie didactică ce îi
facilitează copilului o angajare mai susţinută în propriul proces de formare, ce îl aduce mai
aproape pe copil de situaţiile din viaţa cotidiană, oferindu-i acestuia posibilitatea de a stabili
relaţii între fenomene, procese din domenii diferite şi de a le comunica şi dezbate într-un
cadru natural al interacţiunilor cu colegii de grupă. Activităţile integrate îşi vor dezvălui
adevărata valoare doar în mâna acelor cadre didactice care întâi de toate au înţeles că rolul lor
nu este de a propune conţinuturi pentru a ţine copiii ocupaţi, ci de a-i ajuta să-şi formeze
abilităţi şi competenţe utile pentru viaţa reală. Pentru a realiza acest deziderat, e necesar ca
educatoarele să reflecteze adânc asupra finalităţilor specifice acestui ciclu de şcolaritate, să le
integreze în schema lor mentală şi abia apoi să caute modalităţile de punere a lor în practică.
Dacă în proiectare, educatoarea ar porni de la obiective, atunci, într-adevăr activitatea
integrată ar fi motivat introdusă. E firesc ca într-o activitate integrată să ţi se ofere un cadru
flexibil de a învăţa sau consolida cunoştinţe, deprinderi din diferite domenii.
Deşi au trecut 8 ani de la cerinţa de a introduce activităţile integrate la grupă, mulţi
practicieni sunt încă prea mult prea îngrijoraţi de încadrarea metodică riguroasă a acestui tip
de activitate într-un model prestabil, acceptat unitar, dovedind astfel că nu se simt confortabili
în faţa unui model de predare care lasă loc ingeniozităţii, respectării unui ritm diferenţiat de
lucru al copiilor, al unei evaluări formative, al interacţiunii copil-copil. Această nelinişte
poate fi datorată şi absenţei dialogului între practicieni şi teoreticieni, dialog care ar ajuta
credem noi cadrele didactice din preuniversitar să îşi asume şi alte roluri decât cel de dirijor
principal, să dobândească încredere că pot depăşi un model tradiţional de predare pe care l-au
servit ani de-a rândul.
Cu toţii suntem tributari încă unui sistem de învăţământ de tip ierarhic, bazat pe
control şi supunere faţă de autoritate, iar atunci când ni se oferă libertatea de a lua propriile
decizii nu ştim cum să o folosim. Personal consider că e nevoie ca teoreticienii „să coboare”
din lumea ideilor şi să ofere repere celor de la catedră construind împreună, analizând
împreună. Atunci când teoria va sluji practica, lucrurile vor începe să se mişte. Segregarea
dintre cele două niveluri, preuniversitar şi universitar, sentimentul de autosuficienţă resimţit
atât de teoreticieni, cât şi de practicieni nu este benefică pentru nici o parte. Invit deci şi pe
această cale debutanţii, cadrele didactice, studenţii care vor fi viitoarele cadre didactice din
preuniversitar la dialog, la reflecţie, la constituirea unei echipe de profesionişti care să caute
continuu noi modalităţi de îmbunătăţire a propriilor abilităţi de predare, şi, mai ales, de creare
a celor mai eficiente cadre de învăţare pentru copii. Părinţii şi copiii acestora au nevoie de
cadre didactice care acceptă că învăţarea este un proces ce are loc pe toată durata vieţii şi care
demonstrează că sunt deschise la colaborare, la intercaţiune, la reflecţie şi noi căutări.

11.2 Forme de realizare a activităţilor integrate

În ceea ce priveşte formele de realizare ale activităţilor integrate, vom face trimitere la
două surse: cea oferită de Glava (2009) şi cea extrasă de noi din Scrisoarea metodică (2009)
cu titlul: Precizări metodice privind aplicarea noului curriculum în învăţământul prescolar.
Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L. (coord.) identifică următoarele trei tipuri de activităţi
integrate:
- activitatea integrată ca activitate de sine stătătoare care „articulează armonios
conţinuturi referitoare la două sau mai multe domenii experienţiale” (Glava, A.,
pg. 52), activitate cu o durată corespunzătoare nivelului vârstei copiilor;
- activitate integrată care „inlcude mai multe secvenţe didactice – situaţii de învăţare
ale căror conţinuturi se articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară”
(idem, pg. 53). Durata unei astfel de activităţi integrate corespunde timpului
dedicat activităţilor comune.
- Activitatea integrată ce are „conţinuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare
curriculară, care cuprinde o parte sau toate activităţile comune ale zilei sau toate
activităţile alese” (idem, pg. 53).
Pornind de la cele trei mari tipuri identificate de grupul de autoare sus-menţionat, putem
asocia acestei clasificări, cea din Scrisoarea metodică (2009) care identifică următoarele
tipuri în funcţie de durata şi de elementele de conţinut:
- activitate integrată care înglobează toate activităţile din programul unei zile;
- activitate integrată care înglobează A.L.A. şi A.D.E. din ziua respectivă;
- activitate integrată care înglobează A.D.E. dintr-o zi;
- activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de A.D.E. din ziua
respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe D.E., indiferent de
programul zilei.

Cele două clasificări nu exprimă diferenţe, ci se completează. În opinia noastră,

primul tip de activitate integrată din clasificarea realizată de Glava, Pocol, Tătaru este o
explicitare a celui de-al patrulea tip de activitate integrată din a doua clasificare, al doilea tip
de activitate integrată din prima clasificare îl regăsim ca a treia variantă în cel de-al doilea
model. Ultimul tip de activitate integrată exprimat de Glava şi colegele sale face trimitere la
cele două tipuri de activităţi integrate din clasificarea a doua.
Este important pentru debutant să cunoască aceste variante de lucru pentru a şti ce
opţiuni poate avea. Ceea ce este cel mai important, este ca activitatea integrată să fie înţeleasă
de cadrul didactic ca cel mai bun mijloc, cel mai potrivit cadru de învăţare care permite
copiilor să exerseze un set de deprinderi. Activitatea integrată nu trebuie aleasă pentru că „se
cere”, ci trebuie înţeleasă ca un instrument la care cadrul didactic apelează pentru a-i ajuta pe
elevi să exerseze anumite deprinderi.
Personal, considerăm că cel mai important este ca educatoarea să pornească de la
asocieze cu fiecare activitate integrată categoria de competenţă pe care acest tip de activitate
o permite să o exerseze. Cred că dincolo de clasificare, este importantă stabilirea întâi de
toate a competenţelor pe care dorim să le exersăm cu copiii în ziua respectivă. În funcţie de
complexitatea sau specificul fiecărei competenţe pe care doresc să o exersez, voi alege tipul
de activitate integrată. Dacă eu consider că tema săptămânală îmi permite să exersez
competenţa de a comunica şi împărtăşi cu ceilalţi colegi în cadrul activităţilor de grup, atunci
voi căuta să leg activităţile zilei printr-un scenariu integrat astfel încât copiii să aibă această
oportunitate. Cu siguranţă, că o asemenea competenţă o pot exersa cu copiii în cadrul unei
activităţi integrate care înglobează activităţile alese şi domeniile experienţiale. De ce în cadrul
acivităţilor alese: pentru că acolo copiii lucrează grupaţi, pe centre, dar poate fi organizat şi
un joc pe echipe la etapa a II-a. De ce şi activităţi comune? Pentru că pot să gândesc şi sarcini
de muncă în pereche sau în grup pentru a oferi copiilor oportunitatea de a pune în practică
deprinderile de comunicare cu ceilalţi.
Un element important în activităţile integrate este scenariul didactic integrativ care
trebuie să servească învăţării, consolidării sau evaluării unor competenţe. Scenariul didactic
integrativ este o anticipare a desfăşurării unitare şi armonioase a activităţii integrate. El
trebuie să servească obiectivelor activităţii integrate. Înainte de a-l elabora, educatoarea
trebuie să ştie clar care sunt performanţele pe care le aşteaptă de la copii şi în ce măsură
scenariul didactic îi oferă posibilitatea exersării lor.
O foarte interesantă tipologie a scenariilor didactice integrative o propun Glava,
Pocol, Tătaru (2009) în lucrarea Educaţia timpurie. Acestea identifică 5 tipuri de astfel de
scenarii integrative. Acestea sunt: povestea – ca organizator central al conţinuturilor integrate,
problema, concursul, jocul didactic şi tema integratoare. Am putea să mai adăugăm celor
cinci tipuri următoarele încă unul foarte des întâlnit în practica şcolară: personajul imaginar /
oaspetele grupei – pretext al desfăşurării unei activităţi integrate.
Pornind de la această clasificare, în tabelul de mai jos ne propunem să ilustrăm şi noi
cu exemple concrete aceste tipuri de scenarii didactice integrative, ca posibile puncte de reper
celor care doresc să încerce să îşi diversifice modalităţile de creare a scenariilor didactice
integrate.

Tipul de scenariu Exemplu

integrativ
Povestea Grupa mare
Educatoare: Prof. Pittman Katalin
Tema proiectului: “Mare veselie este în câmpie”
Tema activităţii integrate: “Întâmplări în poieniţă”
A.D.P.:
- RUTINE: ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: Salutul; Prezenţa;
Calendarul naturii; Noutatea zilei; Împărtăşirea cu ceilalţi; Activitatea
de grup
- SPĂLATUL MÂINILOR: “Gâzele la apă”
- SERVIREA MESEI: “Poftă bună la nectar!”
- TRANZIŢII: “Ce frumos e în pădure”; “Fluturaşul”; “Vine
primăvara”; “La umbra stejarului”

A.L.A. I:
Joc de rol: “Albinuţe hărnicuţe pregătesc masa”
Construcţii: ”Căsuţele gâzelor” (stupi, muşuroi)
“Flori pentru albinuţe şi fluturaşi”
Artă: “Gâze poznaşe” (colorare în contur)
“Flori pentru albinuţe” (pictură pe polistiren)

ADE:
DŞ: Joc didactic – concurs “Călătoria Albinuţei spre stupul ei”
DOS: Confecţionare (decupare, lipire, asamblare: “Buburuze vesele”

A.L.A. II:
Joc de mişcare: “Albinele la stup”
Joc psihosocial de relaxare: “Zburăm prin cercuri”

Scenariul zilei
“ Întâmplări în poieniţă” – poveste creată

“Era o dimineaţă frumoasă şi caldă de primăvară, cu aer îmbătător,

plin de parfumul florilor şi ciripitul păsărelelor din poieniţă. Din puful
unei păpadii, apăru somnoroasă, o mică Buburuză. Se frecă uşor la
ochişori şi îşi zise: “Ce dimineaţă frumoasă! Abia aştept să cobor din
floare ca să ma joc cu prietenii mei din poieniţă!”. Micuţa Buburuză
coborî din păpădie, nu înainte de a promite mamei că nu se va duce
departe de casă.
Şi mergând veselă prin poieniţă se întâlneşte cu Furnicuţa:
- Bună dimineaţa, Furnicuţo! Ce frumos e afară! Vino să ne jucam
împreună prin poieniţă!
- Să mă joc? Eu, care mai am încă atâtea provizii de făcut pentru iarnă?
Eu nu am timp de joacă!
Văzând acestea, micuţa noastră prietenă îşi continuă plimbarea prin
poieniţă şi ... cu cine credeţi că s-a întâlnit? Cu voi, Ştrumfii veseli din
poieniţă!
Vai ce de Ştrumfi sunt aici în poieniţă! Cum de nu v-am întâlnit până
acum? Toată ziua cutreier prin pădure să-mi fac prieteni! Ce bine că v-
am întâlnit! Vreau să aflu mai multe despre voi!
Şi noi ne bucurăm că ai ajuns la noi, dragă Buburuză! Te rugăm să stai
puţin la noi, vrem să-ţi arătăm ce multe lucruri învăţăm noi la Grădiniţa
din poieniţă!”
În cadrul Întâlnirii de dimineaţă, copiii se vor saluta (Salutul), se va
face Prezenţa, se va completa Calendarul naturii, se vor prezenta
Noutăţile zilei. Apoi, activitatea continuă cu Momentul împărtăşirii,
urmată de Activitatea de grup: ‘Pe o bancă mică locuia”.
“ - Vai ce multe lucruri ştiţi voi, Ştrumfilor! Toate acestea le-aţi
învăţat la grădiniţă? Ce mult mi-ar plăcea să avem şi noi, gâzele o
grădiniţă!!! Dar până atunci, haideţi să ascultaţi mai departe povestea
mea!
După ce furnica se duse să continue să-şi adune provizii pentru
iarnă, micuţa Buburuza auzi un sforăit. La început se sperie pentru că nu
vedea pe nimeni în jurul ei. Deodată, o voce slabă şi subţire începu să
strige de sub frunzele uscate rămase de toamna trecută:
- Mă doare! Dă-te la o parte! Ce, nu simţi că m-ai călcat pe picioruşe?
Mirată, Buburuza deschise ochii mari şi, văzu că de sub frunzele uscate
iese un greieraş somnoros. Lânga el dormea dus şi prietenul său
Licuriciul.
- Somnoroşilor, treziţi-vă odată că e târziu şi haideţi să ne jucăm!
- Poftim? La joacă? au răspuns amândoi în cor.
- Vai de mine, eu nu mai pot de somn! Toată noaptea am luminat prin
poieniţă cu felinarul! Mă duc să-mi caut un alt loc unde să pot dormi
fără să mă deranjeze cineva!
- Eu nu pot veni să mă joc cu tine, pentru că azi noapte am avut un
concert în poieniţă şi sunt foarte obosit! Ar trebui să începi să te apuci şi
tu de cântat şi să mai laşi deoparte joaca! spuse Greierele.
- Eu nu vreau să cânt, eu vreau să mă joc! Şi, săraca Buburuză a început
să plângă.
Nimeni nu vrea să se joace cu mine! Sunt aşa de singură!
- Hei, Buburuzo, de ce plângi? o întrebă Albinuţa, care tocmai zbura
deasupra Buburuzei.
- Plâng pentru că nimeni nu vrea să se joace cu mine!
- Nu plânge! Hai că mă joc eu cu tine. Am terminat de adunat nectarul şi
mai am puţin timp până trebuie să ajung la stup. Până atunci hai să ne
jucam prin poieniţă ! »
Povestea Buburuzei nu s-a terminat, dar până ea se joacă cu Albinuţa,
hai sa ne jucăm şi să lucram şi noi ceva, că doar şi Ştrumfii sunt
harnici, nu-i aşa ?
Se prezintă copiilor centrele de lucru de la ALA 1: 1.) Joc de rol:
“Albinuţe hărnicuţe pregătesc masa”; 2.) Construcţii: “Flori pentru
gâze”, “Căsuţele gâzelor” (stupi, muşuroi); 3.) Artă: “Flori pentru
albinuţe şi fluturi” (pictură), “Gâze poznaşe” (colorare în contur). După
prezentarea centrelor de lucru, copiii vor trece la lucrul efectiv pe
sectoare. Lucrările realizate la cele 3 sectoare vor fi aşezate în
“poieniţa” improvizată în sala de grupă.
Trecerea la Activitatea matematică: “Călătoria Albinuţei spre stupul ei”
se va face prin continuarea poveştii Buburuzei:
“În timp ce voi v-aţi jucat, aţi desenat, construit şi pictat, prietenele
noastre: Buburuza şi Albinuţa s-au jucat prin poieniţă. Nu după mult
timp, începu un vânt năprasnic, de apleca tulpinile florilor până la
pământ. Începu deodată să plouă. Buburuza şi Albinuţa se adăpostiră
sub o frunză.
Trebuia să o ascult pe mama şi când termin de cules nectarul să mă
întorc la stup şi să nu ma îndepărtez de casă. Cum o să ajung acum la
stup? Nu mai ştiu drumul către casă!
Vântul se potolise şi soarele ieşi din nou dintre nori. Atunci, Buburuza
văzu nişte flori minunate care apărusera după ploaie şi care aveau câte o
cifră în mijloc.
Uite, Albinuţă! Vezi acele minunate flori? Ele iţi vor arăta drumul cel
bun şi te vor ajuta să ajungi la stup.”
Copiii vor fi împărţiţi în două echipe şi vor rezolva “probele
matematice” care se ascund după fiecare floare şi, astfel vor ajuta
Albinuţa să ajungă la stup.
Dupa activitatea matematică, urmează Rutinele :”Gâzele la apă”
(spălatul mâinilor) şi “Poftă bună la nectar” (servirea mesei).
După ce Albinuţa este ajutată să ajungă la stup, Mica Buburuză
rămâne din nou fără prieteni. Ştrumfii veseli o vor ajuta să-şi recapete
zâmbetul realizând din linguri de lemn Buburuze vesele în cadrul
Activităţii practice: “Buburuze vesele”.
Fericită că are acum mulţi prieteni cu care să se joace, Mica
Buburuză vrea să se joace cu prietenii ei, Ştrumfii veseli jocurile din
cadrul ALA2 : jocul distractiv: “Albinele la stup” şi jocul psihosocial:
 “Zburăm prin cercuri”.
Activitatea din “poieniţă” se va încheia prin recompensarea copiilor
cu cartonaşe motivaţionale pentru ajutorul acordat gâzelor din poieniţă.
Problema Grupa mijlocie
Tema săptămânii: „Carnavalul Toamnei”
Tema activităţii integrate: „Ne jucăm cu Zâna Toamna”
A.D.P.
Întâlnirea de dimineaţă – „Buna dimineata, funze, flori, legume si fructe
ale Toamnei!”
Tranzitie: „Ploaia”- cântec;
A.L.A. I:
Artă: „Cărticica toamnei” – desen;
Joc de masă: „Fructe, legume, flori de toamnă” (mozaic);
Joc de rol: „De-a gospodinele” (compot de struguri).
A.D.E.:
D.Ş. Joc didactic: „Ce ştii despre anotimpul toamna?”
D.O.S. Activitate practică: „Coroniţa toamnei” - lipire;
A.L.A. II: „Ştafeta toamnei”; „ Păzitorul de chei”; „A venit pe dealuri
toamna – joc distractiv-concurs-cântec.

Copiii împreună cu educatoarea sunt luaţi prin surprindere de venirea

unei broscuţe la grupă. Această broscuţă aduce cu ea un coş plin cu
daruri şi o scrisoare. Se citeşte scisoarea:

Dragi prieteni ai toamnei,

Am trimis-o pe prietena mea, broscuţa Oac, la voi, pentru că am auzit că
vă place anotimpul toamna. Mi-aş fi dorit să vin eu,dar cineva m-a
răpit.....
Cu drag,
Zâna Toamna!
După ce se citeşte scrisoarea, copiii mai văd lângă broscuţă şi o....
pălărie. În interiorul pălăriei este o a doua scrisoare. Copiii recunosc
pălăria vrăjitoarei şi sunt curioşi sa sa afle ce scrie în scrisoare.

Ha,ha,haaa
Aţi ghicit, sunt vrăjitoarea! Eu am răpit-o pe Zâna Toamna şi am închis-
o într-un castel, cu multe lacăte care se deschide cu multe chei. Nu o va
putea elibera nimeni!!!Ha, ha, ha... Nici voi nu veţi putea, doar dacă nu
cumva le veţi găsi cheile prin sala de grupă...
Vrăjitoarea

Educatoarea îi invită pe copii să descopere împreună cheile în sala de

grupă.

Grupă combinată
Tema săptămânii: ,,Organizatori de la A la Z”
Tema activităţii integrate: „Carnavalul veseliei”
A.L.A. I: Artă: „Decoraţii” - decupare
„De-a decoratorii” - Joc de rol
A.D.E.:
D.O.S.: ,,Confecţionăm şi ne distrăm” – coifuri pentru carnaval
„Mici bucate, mari bucătari” – activitate practico-gospodărească
D.E.C.: „Dacă vesel se trăieşte” – cântec şi joc muzical
A.L.A. II: ”Carnaval, vesel carnaval” – activitate distractivă

După salutul de dimineaţă, vom purta o scurtă conversaţie realizând

introducerea în tema zilei:
- După cum v-am spus ieri, astăzi ne vom pregăti pentru carnaval. M-am
gândit că ar fi frumos să pregătim noi, sala de grupă pentru carnaval.
Cum?
Concursul Grupă mare
Tema săptămânii: „Îl aşteptăm pe Moş Crăciun”
Tema activităţii integrate: „Ajută-l pe Moş Crăciun!”
ADE: DŞ + DOS-activitate practică

Copiii vor fi îndrumaţi după Î.D.D. să se aşeze pe perniţele de pe

mochetă. Un copil va observa un plic pe perna sa. Acesta va fi deschis şi
se va citi Scrisoarea Moşului:
„Dragi copii,
Cu tristeţe trebuie să vă spun că, pentru că sunt foarte bătrân, m-am
rătăcit pe drum şi nu mai ştiu să ajung la căsuţa mea. V-am trimis o
hartă cu cinci cizmuliţe. În spatele fiecărei cizmuliţe se află câte o
sarcină. Dacă voi veţi şti răspunsurile la sarcinile respective, atunci îmi
veţi putea arăta cum să ajung la căsuţa mea. Trebuie să menţionez faptul
că acolo sunt cadourile pe care le aşteaptă toţi copilaşii în dimineaţa
Crăciunului sub bradul împodobit. Doriţi să mă ajutaţi?
Cu drag, Moş Crăciun!”

Se poartă o discuţie pe baza scrisorii primite şi copiii sunt informaţi cu

privire la obiectivul urmărit, realizat prin concurs educativ din
Domeniul Ştiinţe şi Domeniul Om şi Societate. Educatoarea prezintă un
material stimul, cel al hărţii Moşului, care conţine cinci cizmuliţe cu
întrebările jocului. Acest moment declanşează desfăşurarea propiu-zisă
a activităţii. Educatoarea împarte copiii în două grupe: grupa fulgilor şi
grupa brazilor, fiecare copil primeşte un ecuson corespunzător echipei
din care face parte.
Jocul didactic Grupă mare
Tema activităţii integrate: Surprizele primăverii
A.D.E. : D.Ş., D.L.C., D.E.C.
Ne împarţim pe două grupe: grupa ghioceilor şi grupa rândunelelor.
Vom organiza un concurs. Fiecare copil va primi câte un medalion cu
simbolul echipei din care face parte.
Pentru fiecare răspuns corect, echipa primeşte un ghiocel / o rândunică.
Echipa care la sfârşitul activităţii va însuma cele mai multe puncte va fi
declarată câştigătoare.
Probele concursului: Tabloul primăverii (flori, insecte, păsări) –
caracteristicile primăverii, ghicitori; jocul „Cubul primăverii” –
alcătuire de propoziţii; jocul „Ce spun eu si ce spui tu?”; ghicitori
matematice; recitare de poezii; intonare de cântece despre primăvară.
Teme integratoare Grupă combinată
Propunător: Educatoare Andrea Luncan
Tema activităţii integrate: Să învăţăm să fim ordonaţi!
Pornind de la resursele oferite prin programul Character first!,
educatoarea propune desfăşurarea unui opţional pentru aprofundarea
unor trăsături de caracter: ascultarea, atenţia, blândeţea, ordinea.
Opţionalul este proiectat a se desfăşura integrat, astfel încât trăsăturile
învăţate la opţional să poată fi exersate în diferite contexte. În exemplul
de mai jos, tema integratoare este: Ordinea)

Activitatea integrată 1:
 ALA I: Joc de masă: „Veveriţa” - puzzle
Construcţii: „Scorbura veveriţei”
ADE: DŞ1+DOS2: „Veveriţa cu fălci” – Lectura educatoarei şi colaj
ALA II: „Dacă eşti ordonat...” - joc cu text şi cânt

Activitatea integrată 2
ALA I: Bibliotecă: „Citirea de imagini despre trăsătura de caracter
ordinea”
Joc de rol: „Jocul sortării”
ADE: DLC+DOS2: „Treburile casnice” - Memorizare şi Activitate
practic-gospodărească
ALA II: „Turnul de creioane”- joc de îndemânare
Personajul Grupa mijlocie
imaginar / Tema săptămânii: „Lumea fermecată a poveştilor”
Oaspetele zilei Tema activităţii integrate: „Călatorie în lumea poveştilor”
A.L.A. I:
Bibliotecă : “Uneşte fiecare personaj cu povestea căruia îi aparţine.
Colorează doar personajele care şi-au găsit căsuţa. Lipeşte tot atâtea
personaje cât îţi indică cifra” - fişă
Joc de masă: “Poveşti în bucăţi”- puzzle ;
Artă: “Personaje din poveşti”- pictură ;
A.L.A. II: ,,Întrecerea personajelor din poveşti ” (joc de mişcare)
A.D.E.: D.L.C. ,,Trăistuţa cu poveşti”- joc didactic
D.O.S. ,,Teatru de păpuşii” – machetă (decupare, asamblare,
lipire)

Pe fond muzical, copiii fac cunoştinţă cu marioneta „Veronica” care îi

introduce pe copii în lumea fermecată a poveştilor. Ea le prezintă
copiilor trăistuţa cu poveşti în care se află cubul poveştilor şi un teatru
de păpuşi la care îi invită pe copii pentru a o înveseli. Copiii urmează ca
pe parcursul zilei să rezolve sarcinile date de cubul poveştilor,
descoperind surprizele din cele şase cufere şi să o ajute pe Veronica să
îşi găsească noi prieteni din poveşti alături de care să locuiască în căsuţa
fermecată.

Grupa mijlocie
Tema proiectului: Animale
Subtema proiectului: Animale mari şi mici din ograda bunicilor
Tema activităţii integrate: Oscar – minunatul meu căţel!
A.D.E.
D.L.C.: “Oscar, minunatul meu cǎţel” - memorizare
D.E.C.: “Oscar, minunatul meu cǎţel”- cântec
A.L.A. I:
Construcţii: “Cuşca lui Oscar” – alăturare, suprapunere, îmbinare
Artă: “Colorăm oase pentru Oscar”
Joc de masă: Puzzle – “Căţelul”
A.L.A. II: Joc de mişcare: “Oscar dansatorul”

Spre sfârşitul discuţiei de la Î.D.D. se va auzi o bătaie în uşă şi va intra

un caţel lătrând care ne va întreba: ”Copii, voi aţi spus Ham? Vreţi să
 mă ajutaţi să descopăr cine a spus Ham!? V-am adus şi un cadou: un
plic în care se află multe surprize pentru voi!”. Căţelul este invitat să
rămănă la activitate.

Bibliografie suplimentară (facultativă)

Culea, L.& Sesovici, A.& Grama, F. & Pletea, M.& Ionescu, D.& Anghel, N., (2008),
Activitatea integrată din grădiniţă, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti
Glava, A., Pocol, M., Tătaru L.-L., (coord.), (2009), Educaţia timpurie. Ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti
Popa, C., (2014), Repere psihopedagogice şi metodice în curriculumul preşcolar, E.D.P.
R.A., Bucureşti
Preda, V., (coord.), (2010), Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii,
Ed. Sitech, Craiova
Preda, V., (2009), Scrisoare metodică
Tătaru, L., Gădălean, M., Pojar, L., Cosma, M., (2009), Activităţile integrate întrebări şi
răspunsuri, Ed. Casei Corpului Didactic Cluj, Cluj-Napoca
MODULUL XII: PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR
INTEGRATE (II)

Obiective educaţionale:
În urma studierii acestui Modul, vei fi capabil:
- să analizezi proiecte de activitate didactică integrată pentru grupe de nivel diferit şi
tip de integrare diferit.

Cuvinte cheie:
proiecte de activitate didactică integrată

Cuprinsul Modulului:

XII.1. Exemplu de proiect didactic integrat de tip A.D.E. la grupa mică

XII.2. Exemplu de proiect didactic integrat de tip A.L.A.+A.D.E. la grupa mare

XII.3. Exemplu de proiect didactic integrat de tip A.D.E. la grupa mare

12.1 Exemplu de proiect didactic integrat de tip A.D.E. la grupa
mică

Grădiniţa: G.P.P. Nr.30 “MUGUREL” Oradea

Educatoare: Cristina Matei
Nivel I: Grupa mică ”Grupa steluţelor”
Tema anuală de studiu: Când, cum şi de ce se întâmplă?
Tema săptămânii: Buchetul primăverii - Laleaua
Tema activităţii integrate: ”Prietenii florilor”
Tipul de integrare: activitate integrată care înglobează activităţile pe domenii experienţiale

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (A.D.E.)

Domeniul Ştiinţă – Mijlocul de realizare: Exerciţii cu material individual
Domeniul Om şi Societate – Activitate practică (lipire)

Obiective de referinţă:
- Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii
date: grupare, comparare, punere în corespondenţă;
- Să numere de la 1-2 recunoscând grupele cu 1-2 obiecte şi cifrele corespunzătoare;
- Să cunoasca şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi
practice.

Obiective operaţionale:
- să sorteze şi să grupeze florile în funcţie de diferite criterii (culoare şi formă);
- să numere florile şi frunzele din fiecare grupă şi să asocieze cifra corespunzătoare
numărului de obiecte;
- să lipească în ordinea firească elementele necesare alcătuirii lucrării, respectând
indicaţia de lucru ;
- să lucreze curat şi îngrijit;
- să se autoevalueze prin raportare la cel puţin un criteriu (finalizarea sarcinii)

Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice: exerciţiul, jocul didactic, conversaţia, explicaţia, observaţia,
demonstraţia, problematizarea, munca în pereche
Mijloace didactice: material mărunt individual (flori de diferite culori, frunze), mesaje, tabla
magnetică, lipici, hârtie colorată, carioca, copaci în miniatură

Elemente de joc: surpriza, închiderea şi deschiderea ochilor, atingeri cu bagheta magică,

aplauzele, ghicirea, mânuirea materialelor.
Durata activităţii: 35-40 minute

SCENARIUL ACTIVITĂŢII

Copiii intră în sala de grupă intonând un cântec vesel despre primăvară. Se aşează pe
scăunele, la măsuţe şi observă că pe măsuţe sunt nişte surprize (farfurioare cu material
individual). Sună telefonul educatoarei. La telefon este Zâna Primăvara care îi laudă pe copiii
grupei mici şi le solicită ajutorul: să împodobească copacii cu flori şi frunze. Copiii sunt
foarte dornici să o ajute pe Zâna Primăvara şi astfel, începe activitatea de matematică.
La tabla magnetică se rezolvă exerciţii de grupare după formă şi de raportate a cantităţii la
număr şi cifră. Copiii sunt solicitaţi să grupeze materialul individual după culoare, ca apoi să
aşeze, în perechi, florile şi frunzele. Se constată că acele flori şi frunze pot fi utilizate pentru a
împodobi copaci. Tranziţia „Mişcăm degeţelele!” marchează trecerea la Activitatea practică.
Copiii lipesc fiecare floare pe câte o frunză, după care se deplasează la cei doi copăcei, pentru
a lipi pe crengile lor flori şi frunze. Următoarea tranziţie este cântecul „Copăcelul”, după care
se continuă activitatea matematică.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII INTEGRATE

Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategia Evaluare

didactic didactică
Moment Se asigură condiţiile necesare pentru conversaţia observarea
organizatoric buna desfăşurare a comportamentului
activităţii:aerisirea salii de grupă, copiilor
aranjarea mobilierului, distribuirea
materialului didactic, introducerea
copiilor în sala de grupă.

Pregătirea Voi capta atenţia copiilor printr-o explicaţia, observarea

psihologică scurtă conversaţie, la telefon cu observaţia interesului pentru
Zâna Primăverii care le povesteşte activitate
copiilor că a lăsat în grupă doi
copăcei foarte supăraţi din cauza
aspectului lor: nu le-au crescut
frunze şi flori pe crenguţe. De
asemenea, Zâna Primăvara îi roagă
pe copii să o ajute, să împodobească
ei copacii cu multe flori şi frunze.
Înainte de a-i împodobi, le spune că
este necesar să se aranjeze florile şi
frunzele (formare de mulţimi după
criteriul formă şi culoare).
Anunţarea Copiilor li se spune că la activitatea conversaţia observarea
temei şi a de matematică, vor deveni prietenii comportamentului
obiectivelor florilor, le vor aranja şi apoi vor copiilor
ajuta copacii să fie plini de flori şi
frunze .
“Dar înainte să împodobim copacii
ne vom juca cu florile!..”
Reactualizarea Se vor efectua la tabla magnetică, exerciţul, aprecieri verbale,
cunoştinţelor exerciţii de formare a mulţimilor problematizarea generale şi
(prima dată de către educatoare, apoi individuale
cu aportul copiilor)
Se numără elementele mulţimii şi se
asociază cu cifra corespunzătoare observaţii asupra
numărului de elemente din mulţime. corectitudinii
Se compară mulţimile prin rezolvării
 realizarea corespondenţei de 1-1. sarcinilor
Se reactualizează cunoştinţele
referitoare la cifrele învăţate până
acum:1 şi 2.
Prezentarea Copiii sunt invitaţi să descopere explicaţia, observarea
conţinutului şi “surpriza” de pe măsuţe: floricelele demonstraţia comportamentului
dirijarea roz, galbene şi frunzuliţele verzi. copiilor
învăţării Acestea sunt amestecate şi pentru a-i
putea ajuta pe copaci, copiii le vor
sorta în funcţie de formă şi culoare:
mulţimea florilor roz (2), mulţimea
florilor galbene (3) şi mulţimea
frunzelor verzi (5).
Educatoarea demonstrează şi explică
modul de realizare a sarcinilor:
Obţinerea Un copil va rezolva sarcinile de exerciţiul, aprecieri,
performanţei lucru la tabla magnetică, apoi copiii explicaţia, aplauze,
şi asigurarea vor rezolva sarcina individual cu conversaţia, corectarea
conexiunii materialul propriu. obersvaţia eventualelor
inverse Prima dată, se formează grupa greşeli
florilor roz (2), apoi grupa florilor
galbene (3) şi grupa frunzelor (mai
multe). Se compară mulţimile prin
formare de perechi (prima floare roz
o punem lângă prima floare galbenă,
constatându-se în care mulţime
avem mai multe obiecte.
“- Ce culoare are această floare? ”
(roz)
„-Luaţi şi voi, din farfurii, toate
florile roz şi puneţi-le pe masă!”
„- Încercuim cu degetul, pe masă,
mulţimea florilor roz şi spunem:
Aceasta este mulţimea florilor roz!”
„- Câte flori roz avem în mulţime?”
(2)
„- Ce culoare are această floare?”
(galbenă)
„- Luaţi şi voi, din farfurii, toate
florile galbene şi puneţi-le pe masă!
(3)
„- Încercuim cu degetul pe masă
mulţimea florilor galbene şi spunem:
Aceasta este mulţimea florilor
galbene!”
„- Câte flori galbene aveţi? Una sau
mai multe?”(mai multe)
„- Luaţi acum, din farfurii toate
frunzele! Ce culoare au frunzele?”
(verzi)
 „- Puneţi-le pe masă una sub alta şi
formaţi mulţimea frunzelor verzi!”
Educatoarea cere copiilor să
verbalizeze acţiunile efectuate,
folosind terminologia specifică.
Se exprimă clar cerinţele referitoare
la aşezarea şi orientarea materialelor
pe masă.
După efectuarea sarcinilor li se cere
copiilor să lipească fiecare floare pe
câte o frunză şi apoi în copaci.
Se execută exerciţii de încălzire a
musculaturii mâinilor.
Se va constata că pe fiecare frunză
este lipită o floare. Deci, cele două
mulţimi au acelaşi număr de obiecte.
După ce au fost lipite floricelele în
copaci, copiii intonează cântecul
“Copăcelul”.
Asigurarea Fiecare pereche de copii va avea în munca în Aprecierea
retenţiei şi a faţă o planşă cu o piramidă. pereche deprinderilor
transferului Educatoarea va prezenta copiilor sociale
următorul exerciţiu: voi desena pe Aplauze pentru
tabla magnetică o piramidă care va perechile care au
avea trei compartimente, fiecare colaborat şi au
compartiment având altă culoare. La reuşit să se
fiecare culoare, fiecare pereche de încadreze în timp
copii va avea de rezolvat un rezolvând corect
exerciţiu: sarcina
- în căsuţa roşie, să lipească atâtea
flori câte arată cifra (2);
-în căsuţa galbenă, să încercuiască
mulţimea formată dintr-un element;
- în căsuţa albastră, să recunoască şi
să încercuiască cifra 2.
Se introduc diferite exerciţii care să
implice verbalizarea terminologiei
specifice: să caute în grupă atâtea
jucării câte arată cifra, să descopere
greşeala etc.
Evaluare/ Sunt apreciaţi copiii pentru modul în conversaţia aprecieri verbale,
Aprecieri care au lucrat în pereche. Sunt recompense
evidenţiate comportamentele sociale
pozitive, dar şi rezultatul muncii în
pereche.
“- Pentru că azi am ajutat copacii să
devină veseli şi aţi rezolvat corect
exerciţiile, vom sărbători împreună
Ziua copacilor veseli, cântând şi
dansând în jurul lor!”
12.2 Exemplu de proiect didactic integrat de tip A.L.A.+A.D.E. la
grupa mare

Proiect didactic

Grupa: mare
Propunători: Studenta Iuga (Petrugan) Mariana, Studenta Moisa (Ardelean) Aurelia Liana,
Studenta Ripaş Ramona Nicoleta, Studenta Ţărău (Lazăr) Alina
Tema anuală de învăţare: Când, cum şi de ce se întâmplă ?
Tema săptămânii: În aşteptarea lui Moş Crăciun
Tema activităţii integrate: Pregătiri pentru Crăciun
Tipul de integrare: A.L.A. I + A.D.E.

ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (A.L.A. I)

Bibliotecă ”Poveste de Crăciun”
Jocuri de masă ”Numără şi potriveşte”
Joc de rol ” Musafiri la cina de Crăciun”
Construcţii ” Fabrica lui Moş Crăciun”
Ştiinţă ”Iarna pe uliţă/La Polul Nord”

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (A.D.E.)

Domeniul Ştiinţă
Domeniul Estetic Creativ

Obiective de referinţă:
- să participe la activităţile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de
auditor;
- să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
- să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
- să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie;
- să manifeste interes pentru citit;
- să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele
corespunzătoare;
- să efectueze operaţii cu grupe de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date
ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparaţie, clasificare, ordonare,
apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă;
- să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10;
- să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare;
- să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice
referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectivelor, cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/mulţimi, pe baza unor însuşiri comune luate în considerare
separat sau mai multe simultan;
- să comunice, impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
- să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte;
- să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute;
- să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei
propuse în cadrul activităţilor practice;
Obiective operaţionale:
- să păstreze ordinea şi atmosfera potrivită pentru desfăşurarea activităţilor;
- să exerseze capacitatea de a adresa şi răspunde la întrebări, având cel puţin două
intervenţii fiecare copil, folosind propoziţii simple şi dezvoltate pe parcursul jocului
didactic;
- să interpreteze date şi simboluri din care extrage informaţii prin activitatea Calendarul
naturii, Scrisoarea lui Moş Crăciun şi tabelul centralizator de la jocul didactic
”Împodobeşte bradul cu …” ;
- să identifice cel puţin trei obiecte conform criteriilor amintite în jocul didactic
”Împodobeşte bradul cu …”;
- să manipuleze corespunzător obiectele de construcţie pentru a realiza cerinţa dată;
- să recunoască asemănările şi deosebirile dintre grupurile de obiecte adunate pe baza
criteriilor din cadrul jocului;
- să motiveze apartenenţa unui obiect la o altă grupă în cazul în care diferă părerea faţă
de cea susţinută de colegul care a descris iniţial obiectul;
- să observe raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate, apreciind unde
sunt mai multe şi unde sunt mai puţine;
- să verbalizeze constatările efectuate folosind o terminologie corectă (în grupa …. Sunt
mai multe/mai puţine decât în grupa …..);
- să numere crescător şi descrescător, pornind de la numărul 1, respectiv 10;
- să pună în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte;
- să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente, în limitele 1-10, prin
manipulare de obiecte;
- să utilizeze corespunzător anumite ustensile, veselă, etc. din bucătărie pentru a
dobândi autonomie în activitatea zilnică;
- să realizeze o compoziţie practică expresivă şi corectă folosind desenul şi lipirea
elementelor, utilizând corect materialele puse la dispoziţie, pe baza lucrării model;
- să-şi îmbunătăţească spiritul critic şi gustul estetic în evaluarea lucrării proprii şi a
colegilor prin compararea acestora cu lucrarea model.
Strategii didactice
Metode şi procedee didactice: observaţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia,
problematizarea, brainstormingul, predicţia, munca în echipă
Materiale didactice: Scrisoarea lui Moş Crăciun, cutia poştală, bradul, tablă magnetică, cifre
magnetice, obiectele din grupă, cartonaje, ecusoane, creioane, lipici, foarfecă; planşe şi
imagini cu iarna, poveşti tematice; carton laminat numerotat, brad con textil, ornamente
textile, figurine iarnă; masă, tacâmuri, farfurii, şervete de masă, şerveţele, biscuiţi, pahare,
listă meniu, şorţuri; Lego, cuburi; cutie tematică, cutie senzorială: materiale din natură,
conuri, scorţişoară, zăpadă artificială,

SCENARIUL ZILEI

SALUTUL
Activitatea debutează cu întâlnirea de grup între copii şi educatoare. Educatoarea recită
versurile: ,,Dimineaţa a sosit Toţi fulgii au venit, / În semicerc să ne adunăm Cu toţii să ne
salutăm: / ”Bună dimineaţa, fulguşori Bine aţi venit de printre nori!”. Copiii aşezaţi pe
scăunele în formă de semicerc se salută folosind tehnica comunicării rotative. Salutul începe
de la educatoare şi este continuat de către toţi copiii grupei, fiecare salutându-şi colegul din
partea dreaptă, cu următorul salut. ”Bună dimineaţa, fulguşor… (nume copil) / Mă bucur că
eşti aici.”
PREZENŢA
Se realizează într-o manieră interactivă, copiii fiind solicitaţi să aşeze fulgul de nea cu poza
lor pe brăduţul prezenţei. Fulgii de nea cu pozele copiilor care lipsesc vor rămâne la baza
bradului pe masă, după care le adresez următoarea întrebare: ,,Câţi fulgi de nea s-au topit şi
lipsesc azi de la grădăniţă?

CALENDARUL NATURII
”Ziua, luna, anul,/ Anotimpul ni-l arată./Deci calendarul naturii,/ Să-l completăm îndată!”
Pentru a completa calendarul naturii se adresează următoarele întrebări :
,,Cum este vremea afară?”,”Cum ne îmbrăcăm în anotimpul iarna?”, ”Ce zi este astăzi?”, etc.;
”Vremea să o studiem şi pe geam să observăm / De e ploaie ori e soare, sau e vreme de
plimbare?”. Se folosesc jetoane şi imagini.

ACTIVITATEA DE GRUP
Activitatea de grup se va realiza cu ajutorul unei mingi şi a unui coş. La nominalizarea
educatoarei, copiii vor trebui să arunce mingea la coş numind un element legat de iarnă,
identificat la audiţia cântecului. ”Ninge, ninge” interpretată de grupul DO-RE-MICII.

După întâlnirea de dimineaţă, unde copiii sunt introduşi într-o atmosferă de iarnă prin
elementele specifice, se introduc în sala de grupă cele de captare a atenţiei: cutia poştală a lui
Moş Crăciun, un săculeţ roşu şi un brad. Pe baza predicţiei, copiii află că ei sunt ajutoarele lui
Moş Crăciun, care la sfârşitul zilei vor fi recompensate prin posibilitatea de a-şi transmite
propriile scrisori adresate Moşului, direct la Polul Nord, deoarece el le-a trimis plicuri gata
timbrate, cu adresa exactă şi cu o ştampilă specială de PRIORITATE, fapt pentru care aceste
scrisori nu mai trec pe la Poşta Română. Prin cântecelul ”Ninge, ninge” interpretat de grupul
DO-RE-MICII, copiii vor fi repartizaţi pe centre pe baza ecusoanelor primite de la Moş
Crăciun din săculeţ. Aceştia vor identifica imaginea de pe ecuson cu tăbliţele de identificare
de la centrul care i-a fost repartizat. În cadrul grupei se deschid şase centre de interes:
Biblioteca, Artă, Joc de rol, Ştiinţă, Construcţii, Jocuri de masă şi vor fi bazate pe aceeaşi
temă. Iată conţinutul centrelor:
BIBLIOTECĂ: ”Poveste de Crăciun”

La centrul Bibliotecă, cei mici vor răsfoi

imaginile corespunzătoare poveştii zilei, îşi vor
adresa unii altora întrebări pornind de la poveste,
vor împărtăşi ce le-a plăcut mai mult din
poveste.

ARTĂ: ”Decoraţiuni handmade”

JOC DE MASĂ: „ Numără şi

potriveşte!”
La centrul Joc de masă, copiii vor potrivi
fâşiile de hârtie, respectând ordinea crescătoare a
numerelor de la 1 -10, astfel încât să rezulte o
imagine care reprezintă un brad. Alţii vor
număra elementele de acelaşi fel şi vor prinde
pliul pe cartonaş în dreptul cifrei
corespunzătoare. În grup, vor realiza un brad
prin plierea bucăţii de material, fixarea acestuia
prin încheierea nasturilor la îmbinare şi
împodobirea acestuia cu diferite decoraţiuni.
 JOC DE ROL: „Musafiri la
masa de Crăciun”

La Joc de rol, îmbrăcați în

șorțulețe vor pregăti masa și
mâncarea pentru seara de Crăciun
prin ungerea cu cremă a biscuiților
și turnarea laptelui în pahar. Pe
urmă vor așeza masa festivă
conform machetei primite şi vor
imagina un scurt dialog între
musafirii pe care îi aşteaptă să vină
la ei acasă de Crăciun.

CONSTRUCŢII: ”
Fabrica lui Moş Crăciun”

La centrul Construcții, copiii vor

construi fabrica Moşului, dar şi alte jucării,
brăduți, oameni de zăpadă, săniuțe, castele
de zăpadă folosind trusa lego sau cuburile.

ŞTIINŢE

La acest centru, copiii vor

studia machete pentru a
observa/compara viaţa de la Polul
Nord şi Iarna pe uliţă, îşi vor
 folosi toate simţurile cu ajutorul
cutiei senzoriale, se vor juca
interpretând diferite roluri legate
de cina de Crăciun.

Trecerea de la centrele de activitate, la activitatea pe domenii experienţiale se va

realiza prin intermediul cântecelului ”Brăduleţ, brăduţ drăguţ”. Aici, ajutoarele Moşului
trebuie să împodobească bradul după pretenţiile lui Moş Crăciun, cu ceva roşu, reciclabil,
vesel, etc…. Astfel că ei trebuie să caute în grupă ceea ce li s-a cerut, după care se vor juca, le
vor număra, grupa, compara şi la sfârşit le vor agăţa în brad. Moş Crăciun îi răsplăteşte cu
posibilitatea de a pune în cutia poştală scrisorile adresate lui care vor ajunge în cel mai scurt
timp la el, fără să mai treacă pe la Poşta Română, datorită unor plicuri speciale pe care copiii
le vor decupa după contur, îndoi pe marcaj şi le vor lipi pe margine, iar pe scrisori vor desena
un brăduleţ şi ceea ce doresc să primească de Crăciun. La sfârşit, după Turul Galeriei, copiii
vor aşeza scrisorile în cutia poştală, având convingerea că Moş Crăciun îi va răsplăti pentru
ajutorul dat pe întreaga zi.

Bibliografie

Bache, H., Mateias, A., Popescu, E., Serban, F., (1994), Pedagogie preşcolară. Manual
pentru şcolile normale, E.D.P., Bucureşti
Popa, C., (2006), Elemente de pedagogie preşcolară aplicată, Ed. Universităţii din Oradea
***, (2009), Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare şi explicitări, Editura
Didactica Publishing House, Bucureşti
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Etapele activităţii Activitatea educatoarei Activitatea copiilor

Moment organizatoric Aerisirea sălii de grupă, aşezarea Intrarea ordonată a copiilor în
scăunelelor pentru întâlnirea de sala de grupă.
dimineață, pregătirea centrelor de
interes, amenajarea grupei pentru
activitatea de la domenii şi de la
centrele de activitate.
Pregătirea psihologică Captarea atenţiei se va desfăşura în
cadrul Întâlnirii de dimineaţă care va
debuta cu salutul: ”Bună dimineaţa
fulguşor (nume)…. mă bucur că eşti Copiii vor saluta prin
aici”. Copiii sunt invitaţi să se salute intermediul versurilor:
prin intermediul versurilor Dimineaţa a venit
,,Dimineaţa a sosit Şi copiii au sosit
Toţi fulgii au venit, În cerc să ne aşezăm
În semicerc să ne adunăm Cu toţii să ne salutăm:
Cu toţii să ne salutăm : Bună dimineaţa fulguşor, …
”Bună dimineaţa, fulguşori (nume copil)
Bine aţi venit de printre nori! Mă bucur că eşti aici.”

Prezenţa copiilor şi calendarul naturii. Copiii răspund la prezenţă şi

Prezenţa copiilor se va realiza prin vor participa la completarea
aşezarea fulgilor de nea cu poza calendarului naturii prin
copiilor prezenţi în brad, iar cei precizarea zilei, lunii,
absenţi vor rămâne pe fulgii de nea anotimpului în care ne aflăm,
căzuţi pe pământ. În continuarea precum şi vremea şi
activităţii, se va completa calendarul îmbrăcămintea
naturii, copiii precizând în ce zi, lună, corespunzătoare pentru
an, anotimp ne aflăm, dar şi ce vreme această perioadă.
e şi cum ne îmbrăcăm conform
timpului de afară.
Activitatea de grup se va realiza cu Copiii vor cânta ”Ninge,
ajutorul unei mingi şi a unui coş. La ninge”, interpretată de grupul
nominalizarea educatoarei, copiii vor Do-RE-MICII.
trebui să arunce mingea la coş Copiii numesc un element
numind un element legat de iarnă, legat de anotimpul iarna auzit
identificat la audiţia cântecului. în cântecul audiat.

Anunţarea temei şi a Prin noutatea zilei se va face

obiectivelor anunţarea temei şi a obiectivelor.
„Şşşşşt! Aţi auzit ? (Numesc trei
copii) ”Nume…. Vă rog să verificaţi
cine bate la uşă?” Copiii ascultă entuziaşti. Cei
Voi întreba copiii : ”Ce credeţi că trei copii nominalizaţi vor
 este aici? Oare de ce am primit aceste verifica cine este la uşă şi vor
lucruri? Ce consideraţi că ar trebui să aduce o cutie poştală, un
facem cu ele? săculeţ roşu şi un brăduţ.
Azi ne pregătim pentru marea (elemente surpriză).
sărbătoare!
Cum credeţi că ar trebui să ne Copiii vor face predicţii pe
pregătim pentru venirea lui Moş baza elementelor surpriză, cu
Crăciun?” ajutorul întrebărilor
Eu cred că aţi fost desemnaţi educatoarei.
ajutoarele lui Moş Crăciun şi aveţi o
sarcină importantă: trebuie să vă Copiii vor face predicţii pe
jucaţi! Sunteţi de acord să ne jucăm baza temei anunţate.
împreună?
Ne vom juca jocul ”Împodobeşte
bradul cu…” Azi vom împodobi un
brad special pentru care trebuie să
căutăm şi să găsim podoabe care să le
grupăm şi vom cânta cântece de iarnă
şi colinde pentru a ne manifesta
bucuria. La sfârşit vom realiza prin
decupare după contur, pliere şi lipire
scrisoarea pentru Moş Crăciun, la Pentru repartizarea pe centre
care vom adăuga un desen frumos ca fiecare copil va veni să
el să ştie ce ne dorim. extragă dintr-un săculeţ un
Dar înainte de toate, haideţi să ecuson cu un simbol care-i va
începem indica locul de joacă. Ei se
pregătirile la centrele de activitate: vor orienta după tăbliţele de
Bibliotecă, Joc de masă, Joc de rol, identificare amplasate la
Construcţii, Ştiinţă, unde vom realiza, fiecare centru.
pregăti, descoperi, etc. podoabe
pentru împodobirea bradului.” Pentru
repartizarea copiilor pe centre,
educatoarea va invita fiecare copil să
extragă dintr-un săculeţ un ecuson cu
un simbol care-i va indica locul de
joacă.
Reactualizarea Educatoarea trece pe la fiecare centru Copiii vor identifica centrul
cunoştinţelor, de activitate şi intervine dacă e nevoie de activitate, se vor îndrepta
priceperilor şi pentru îndeplinirea obiectivelor. spre acesta, vor observa
deprinderilor materialele de pe masă şi vor
sculta ce au de realizat.

La centrul Joc de masă (Numără şi Copiii vor avea la acest centru

potriveşte!) unii vor potrivi fâşiile de la îndemână diferite
hârtie, respectând ordinea crescătoare materiale: carton numerotat,
a numerelor de la 1 -10, astfel încât să ornamente textile, figurine de
rezulte o imagine care reprezintă un iarnă, carduri, pliuri.
brad, iar alţii vor fixa pliul la cifra
care reprezintă mulţimea unor
elemente. Joc de grup – vor monta şi
împodobi bradul conic prin
închiderea năstureilor şi agăţarea
ornamentelor din coş, iar la sfârşit se
vor juca cu trenuleţul vesel prin
încărcarea vagoanelor cu atâtea
elemente câte sunt reprezentate pe
ele. La Joc de rol, îmbrăcaţi în
şorţuleţe vor pregăti masa şi
La Joc de rol, ”Masa de Crăciun”, mâncarea pentru seara de
educatoarea explică copiilor ce meniu Crăciun prin ungerea cu
pregătesc pentru seara de Crăciun cremă a biscuiţilor şi turnarea
care va avea loc la ei acasă, unde vor laptelui în pahar. Pe urmă vor
primi alături de membri familiei şi aşeza masa festivă conform
alţi musafiri pentru a lua cina machetei primite.
împreună. Moş Crăciun prin ungerea
cu cremă a biscuiţilor şi turnarea
laptelui în pahar. Pe urmă vor aşeza
masa festivă conform instrucţiunilor. La centrul Construcţii, copiii
vor construi fabrica de jucării,
La centrul Construcţii („Fabrica lui folosind trusa lego sau
Moş Crăciun”), copiii vor avea de cuburile.
construit fabrica de jucării, brăduţi,
oameni de zăpadă, săniuţe sau orice
elemente legate de iarnă sau sărbători,
folosind trusa lego, cuburi La centrul Ştiinţă, copiii vor
cerceta cu lupa, penseta,
La centrul Ştiinţă (Iarna pe uliţă/La degetele, etc. observând
polul Nord), educatoarea le va spune diferite texturi, elemente şi
copiilor să cerceteze cutiile senzoriale vor discuta cu colegii de
tematice, să utilizeze penseta, lupa, echipă despre ceea ce au
simţul tactil, olfactiv etc… descoperit/ observat. Ei vor
comunica impresiile şi vor
discuta cu colegii despre cele
observate.

La centrul Bibliotecă, copiii vor intra La centrul Bibliotecă, copiii

în lumea poveştilor prin intermediul
următoarelor materiale: planşe,
reprezentative pentru poezia Iarna pe
uliţă, de George Coşbuc şi cartea tip
calendar cu 25 mini cărţi.
vor lectura pe baza imaginilor
Iarna pe uliţă şi vor audia
povestea educatoarei aleasă
de copii din Cartea cu
minipoveşti. Aceştia vor
discuta cu colegii din echipă
 despre cărţile şi ilustraţiile
La finalul activităţii, copiii vor fi privite.
invitaţi de educatoare să treacă pe la La finalul activităţii, copiii
celelalte centre să observe activitatea vor trece pe la celelalte centre
colegilor. să observe activitatea
colegilor.
Fixarea şi După realizarea centrelor se va trece Copiii vor veni de la centrele
consolidarea la activitatea pe domenii experienţiale de activitate în formaţia de
cunoştinţelor prin intermediul cântecului ”Brăduleţ, semicerc cântând cântecul ”
brăduţ drăguţ”. Copiii aşezaţi în Brăduleţ, brăduţ drăguţ”.
semicerc vor avea în faţa lor un brad
pe care vor trebui să-l împodobească
cu podoabe căutate de copii conform
- explicarea şi sarcinilor de joc.
demonstrarea jocului Acum ne vom juca jocul
de educatoare ”Împodobeşte bradul cu…” , care se
va desfăşura sub formă de concurs. 1-2 copii vor repeta tema
Se vor pune 1-2 copii să repete tema jocului.
jocului.
”Pentru acest concurs veţi fi împărţiţi
în trei echipe: globuri, steluţe şi fulgi
de nea, care vor îndeplini următoarele
sarcini:
La startul educatoarei, după comanda
orală:
- ”Împodobeşte bradul cu ceva roşu!”
” Împodobeşte bradul cu un animal!”
- ”Împodobeşte bradul cu ceva
dulce!”
- ” Împodobeşte bradul cu ceva rece!”
- ”Împodobeşte bradul cu ceva din
lemn!”
- ” Împodobeşte bradul cu ceva
vesel!”
- ”Împodobeşte bradul cu ceva
veşnic!”.
- ” Împodobeşte bradul cu ceva
reciclabil!”
copiii se vor deplasa prin sala de
grupă, cu atenţie, pe la centrele de
activitate
pentru a lua câte un obiect conform
cerinţelor. Copiii din echipa care
ajunge prima înapoi la brăduţ, la
scăunelul de pe care a pornit, va
câştiga runda, astfel că va prezenta
 obiectul găsit şi va justifica pe rând
de ce a ales acel obiect, pe ce s-a
bazat când l-a ales. După fiecare
rundă, copiii vor împodobi bradul cu
podoabele găsite.
- jocul de probă Pentru fiecare sarcină îndeplinită
corect vor fi aplaudaţi, iar
răspunsurile incorecte vor fi
corectate.
Scorul jocului va fi notat pe un suport
de hîrtie de către copilul numit de
educatoare, prin aplicarea unui
autocolant care reprezintă simbolul
fiecărei echipe. La sfârşitul fiecărei
runde se vor număra elementele din
fiecare mulţime şi se vor compara
între ele. Se va specifica mulţimea
cea mai mare şi mulţimea cea mai
mică.
Educatoarea va propune o probă a
jocului, astfel că la comanda ei:
”Împodobeşte bradul cu ceva roşu!”,
cele trei echipe pornesc în căutarea
obiectului roşu, spre centrele de
activitate. Între timp, copiii numără în
cor, descrescător de la 10 la 1. Prima
echipă care ajunge la poziţia de start,
la care fiecare membru a găsit un
obiect/sau nu, va prezenta obiectele şi
va justifica de ce a ales obiectul
- executarea respectiv. După fiecare rundă, bradul
jocului va fi împodobit de copiii din echipa
propriu-zis: câştigătoare cu obiectele găsite de
aceştia. Ceilalţi vor aşeza obiectele în
coşul de lângă brad.
Jocul de probă: La startul
educatoarei, după auzul
comenzii ”Împodobeşte
bradul cu ceva roşu!”, cele
trei echipe pornesc în căutarea
obiectului roşu, spre centrele
de activitate. Între timp, copiii
numără în cor, crescător de la
1 la 10, descrescător de la 10
la 1, din 2 în 2 sau sub orice
altă formă cerută de doamna
educatoare. Prima echipă care
ajunge la poziţia de start, la
care fiecare membru a găsit
un obiect este câştigătoare.
Prin
rotaţie, fiecare copil va
justifica de ce a ales obiectul
respectiv. După fiecare rundă,
bradul va fi împodobit de
copiii din echipa câştigătoare
cu obiectele găsite de aceştia,
ceilalţi trebuind să aşeze
obiectele în coşul de lângă
brad. Copilul numit de
educatoare va nota scorul pe
tablă, prin aplicarea unor
jetoane magnetice care să
reprezinte simbolul echipelor
din joc.
Toate cele trei echipe vor
executa jocul propriu-zis şi
vor îndeplini sarcinile de
lucru, conform indicaţiilor
educatoarei.
 Jocul porneşte la startul educatoarei
prin comanda ”Împodobeşte bradul
cu …..”. Copiii trebuie să găsească
obiectul care se încadrează în cerinţa
doamnei educatoare şi să revină în
formula iniţială în timp ce numără cu
voce tare de la 1 la 10 sau de la 10 la
1 sau din 2 în 2, educatoarea fiind cea
care impune ritmul şi tipul de
numărătoare. La fiecare rundă, echipa
care ajunge cel mai repede înapoi cu
câte un obiect câştigă dreptul de a
agăţa obiectele găsite în brăduţ, iar
ceilalţi le vor aşeza în coşuleţul de la
baza bradului. Prin rotaţie, fiecare
copil va trebui să justifice oral
alegerea obiectului respectiv folosind
atât propoziţii simple, cât şi
complexe. Fiecare obiect găsit care
primeşte validarea majorităţii
valorează 1 PUNCT. Copiii vor
reprezenta punctele prin jetoane
magnetice cu simbolurile celor trei
grupe. Se vor juca cu adunări, scăderi
ale mulţimilor şi vor utiliza un limbaj
matematic adecvat, conform cerinţei
educatoarei. Câştigă echipa care
acumulează cele mai multe puncte.
Durata: Până la semnalul educatoarei
”STOP JOC!”
- complicarea ”Priviţi ce am găsit în cutia poştală! Copiii vor îndeplini sarcinile
jocului Se pare că e o sarcină pentru voi, conform cerinţelor şi
Ajutoarele Moşului. ” În plic se obiectivului nou.
găsesc nişte cartonaşe, după cum Copiii efectuează operaţii de
urmează: 3 simboluri de adunare, 3 adunare şi de scădere cu 1-2
simboluri de scădere, 3 simboluri elemente, atât prin
egal, cifre de la 1 la 10 şi un bileţel pe manipularea obiectelor, cât şi
care scrie. ”Adună câte un element la prin utilizarea limbajului
fiecare mulţime. Vezi cât obţii, iar din specific, fiind răsplătiţi pentru
rezultat scade 2 elemente şi spune cât rezolvarea corectă cu câte 1
ai obţinut.” Educatoarea verifică dacă PUNCT, aplauze şi aprecieri.
copiii utilizează corect limbajul La sfârşitul jocului, copiii vor
matematic adecvat operaţiei împodobi bradul cu toate
 matematice de adunare şi scădere. obiectele din coşuleţ în timp
ce audiază şi cântă colindul
”O, brad frumos”
Fixarea şi Tocmai pentru ca v-aţi descurcat atât În continuare, copiii vor trece
consolidarea unor de bine, Moş Crăciun a pus la la măsuţe pentru a realiza
deprinderi practice dispoziţia voastră, drept recompensă ”Scrisoarea pentru Moş
plicuri cu adresa exactă, timbru şi Crăciun”.
ştampilă de prioritate pentru a trimite
scrisorile în care să-i transmiteţi prin
desen ce vă doriţi. Copiii sunt invitaţi
la măsuţe pentru a scrie ”Scrisoarea
pentru Moş Crăciun”. Vor intui materialele puse la
1. Se vor intui materialele puse la dispoziţie şi vor observa
dispoziţie. modelul prezentat de
2. Copiii vor observa modelul educatoare.
prezentat de educatoare. Se explică şi
se demonstrează tehnica de lucru
precum şi etapele realizării lucrării. 2 copii vor repeta etapele
3. Se repetă etapele realizării lucrării. realizării lucrării.
4. Înainte de începerea lucrului, Copiii vor executa mişcări de
educatoarea face cu copiii câteva încălzire a mâinilor.
exerciţii de încălzire a mâinilor:
”Mişcăm degeţelele
Batem bine palmele
Ne spălăm mânuţele
Scuturăm pălmuţele
Şi se face linişte: şşşt”
Copiii realizează lucrarea
Copiii realizează lucrarea practică practică prin decuparea după
prin decuparea după contur a plicului contur a felicitării şi a
şi a felicitării, după care, desenează plicului, reprezentarea prin
sau scrie ce îşi doreşte şi colorează desen sau cuvinte a ceea ce îşi
căsuţa corespunzătoare. – „- Nu uitaţi doreşte, bifarea cu o cruciuliţă
să bifaţi cu o cruciuliţă unul din cele a căsuței corespunzătoare
3 pătrăţele, după cum consideraţi că răspunsului la întrebarea Cât
aţi fost de cuminte! de cuminte a fost?, desenarea
- Foarte cuminte unui brad, îndoirea pe marcaj
- Cuminte, fără să excelez și lipirea marginilor pentru a
- Neastâmpărat/ă, dar adorabil/ă” forma buzunarul plicului.
Pe verso, copiii trebuie să deseneze şi
să coloreze brăduţul împodobit de ei.
Liniile marcate cu albastru ale
plicului se vor îndoi după care se vor
lipi marginile cu lipici de hârtie,
lăsând capacul plicului liber.
Copiii vor fi supravegheaţi de
 educatoare şi ajutaţi cei ce întâmpină
dificultăţi.
Evaluare/Aprecieri Educatoarea va prezenta criteriile de
evaluare a lucrărilor (modul de
realizare a sarcinilor, acurateţea
lucrării). Copiii vor analiza lucrările
celorlalţi: vor alege lucrarea care le
place cel mai mult şi vor explica de
ce au ales-o. La finalul activităţii,
educatoarea apreciază lucrările
copiilor după care vor fi introduse în
cutia poştală specială.
Se vor face aprecieri verbale asupra
modului în care copiii au participat la
activitate şi vor fi recompensaţi.
Copiii vor analiza lucrările
celorlalţi verbalizând ce le-a
plăcut în lucrările a cel puţin
3 colegi. La sfârşit, fiecare
copil își va introduce
scrisoarea în cutia poștală a
lui Moș Crăciun.
Copiii vor primi aprecierile și
recompensele (alegerea unui
ornament pentru bradul de
acasă).
12.3 Exemplu de proiect didactic integrat de tip A.D.E. la grupa
mare

Proiect didactic

Grupa: mare
Educatoare: Prof. Lucia Negrău
Tema anuală de învăţare: Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
Tema proiectului: Călătorie prin Univers
Tema săptămânii: Sistemul solar
Tema activităţii integrate: Călători printre stele
Tipul de integrare: A.D.E. (D.Ş.+D.E.C.)

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (A.D.E.)

Domeniul Ştiinţă - „Călători printre stele” – observare (prezentare PPT)
Domeniul Estetic Creativ: Audiţie ,”Oxygene”, Jean Michelle Jarre
Joc cu text şi cânt ,,Jocul planetelor” – predare
Obiective de referinţă:
- Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice
- Să comunice idei, impresii, pe baza observărilor efectuate

Obiective operaţionale:
- să identifice planetele din Univers;
- să analizeze caracteristici ale galaxiilor şi planetelor, diferenţe între corpurile cereşti;
- să observe diferite vehicule cosmice înţelegând rolul prezenţei acestora în Cosmos;
- să denumească/descrie elemente cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera
audio-vizualului şi a cărţilor;
- să îşi exprime descoperirile şi ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre
mediile studiate;
- să construiască modele care simulează diferite medii;
- să-şi dezvolte capacitatea de concentrare la stimulul auditiv şi de a executa corect mişcările
sugerate de jocul cu cânt;
- să participe cu plăcere şi curiozitate la activităţi.
Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice: explicaţia, observaţia, conversatia, jocul, exerciţiul,
demonstraţia, explozia stelară, problematizarea, munca în grup
Mijloace de învăţământ: prezentare PPT, forme de stele din ghips, enciclopedii, planşe, glob
pământesc, lanternă, poster,staniol, păpuşi, ecusoane, machetă cu sistemul solar

Bibliografie:

Ezechil, L., Lăzărescu Păişi, M., (2001), Laborator preşcolar – ghid metodologic, Ed. V&I
Integral, Bucureşti
Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L. – coord., (2009), Educaţia timpurie. Ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar, Ed. Paralela 45, Piteşti
Popa, C., (coord.), (2007), Elemente de pedagogie preşcolară aplicată, Ed. Universităţii din
Oradea, Oradea
Tătaru, L., Gădălean, M., Pojar, L., Cosma, M., (2009), Activităţile integrate întrebări şi
răspunsuri, Ed. Casei Corpului Didactic Cluj, Cluj-Napoca
 SCENARIUL ACTIVITĂŢII INTEGRATE

Cu tranziţia „Tot ce e pe lume”, copiii trec la desfăşurarea gimnasticii de înviorare pe

fond muzical (după ce au parcurs deja activităţile de la etapa I).
Educatoarea intră în sala de grupă costumată în personajul ”Prinţesa din stele” şi îi
conduce pe copii spre zona unde se va desfăşura activitatea de observare. Copiii se aşează în
semicerc în faţa computerului pentru a urmări prezentarea PPT cu caracteristicile cele mai
importante şi uşor de reţinut despre planetele sistemului solar.
După fiecare planetă prezentată, ”Prinţesa din stele” le cântă copiilor o strofă din jocul cu
cântec ce va fi învăţat, corespunzătoare planetei respective. În timpul prezentării, copiii audiază
fragmente din ”muzica universului”, sunete muzicale care se înalţă de pe pământ, zgomote
produse de lansarea unei rachete, ciocnirea unor meteoriţi etc. Se fac predicţii: „Oare ce se
aude?” (se identifică sunetele produse de ciocnirea meteoriţilor, de trecerea navelor spaţiale).
La finalul prezentării PPT este studiată macheta cu sistemul solar, sunt identificate cel
puţin planetele cele mai deosebite (Mercur, Pământ, Marte, Uranus, Saturn). ”Prinţesa din stele”
le propune copiilor să înveţe jocul cu cânt ”Jocul planetelor”.
În evaluarea activităţii se va utiliza metoda ”Explozia stelară”.
Încheierea activităţii se va realiza prin intonarea cântecului ”Tot ce e pe lume”.

Desfăşurarea activităţii integrate

Eveniment Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluarea

didactic didactice (instrumente
şi indicatori)
Moment Asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a Observarea
organizatori activităţii: comportamen
c - aerisirea sălii de grupă; tului non-
- aranjarea mobilierului; verbal al
- pregătirea materialului didactic necesar; copiilor
- intrarea copiilor şi aranjarea pe scăunele.
Captarea Educatoarea intră în grupă costumată în personajul surpriza Observarea
atenţiei ”Prinţesa din stele” urmată de doi copii cu costume comportamen
de soare şi lună, pe o muzică spaţială. Mimează tului non-
bucuria de fi ajuns chiar în grupa în care copiii se verbal al
pregătesc să exploreze tainele Universului şi în copiilor
grădiniţa unde se află pe casa scării reprezentat
cosmosul cu câteva elemente ale sale .
Cei doi copii costumaţi în Soare şi Lună intră în
sală după ce se recită versurile din folclorul copiilor
(”Lună, lună nouă, Luci soare luci…..”)
Anunţarea Personajul reprezentat de educatoare le spune conversaţia Observarea
temei şi a copiilor că îi invită într-o călătorie prin tainele explicaţia comportamen
obiectivelor Universului, în oraşul ei stelar pentru a descoperi telor non-
minunile din spaţiul nemărginit: verbale, a
,,Am să vă conduc în regatul meu stelar să le interesului
cunoaşteţi pe prietenele mele planetele, să ascultaţi manifestat
 muzica universului şi să învăţaţi un joc pe care îl faţă de tema
joacă planetele .Vă invit să fim azi cu toţii ”Călători zilei
printre stele”.
Prezentarea Educatoarea precizează copiilor ce este Universul şi explicaţia
conţinutului cum s-a format (dintr-un pachet de materie densă demonstraţi Observarea
şi dirijarea prin explozia ”Marele Bum” s-au format galaxiile – a capacităţii de
învăţării galaxia noastră Calea Lactee). exerciţiul concentrare şi
Demonstrez cu ajutorul unui balon procesul problematiz a interesului
exploziei şi al dilatării Universului. area
Pe un braţ al galaxiei noastre se află Sistemul Solar observaţia
format din Soare, nouă planete, sateliţi ai planetelor, Evaluarea
meteoriţi, comete, asteroizi. capacităţii de
Copiii aşezaţi în semicerc în faţa computerului sunt a înţelege şi
invitaţi să facă cunoştinţă cu planetele Sistemului rezolva
Solar urmărind prezentarea PPT cu caracteristicile sarcinile de
cele mai importante şi uşor de reţinut despre aceste lucru
componente ale spaţiului cosmic.
După fiecare planetă prezentată, Prinţesa
stelelor le cântă copiilor o strofă din jocul cu cânt ce
va fi învăţat, corespunzătoare planetei respective.
secvenţă care reprezintă în acelaşi timp şi sinteza
parţială, dar şi familiarizarea cu conţinutul jocului
cu cânt.
În timpul prezentării, copiii audiază
fragmente de muzică spaţială, stabilesc caracterul
melodiei şi, închizând ochii, îşi imaginează ce
reprezintă unele sunete (ciocnirea unor meteoriţi,
lansarea unei rachete etc.)
În ultima parte a melodiei le voi cere
copiilor să se ridice şi să se rotească în jurul
copilului Soare, la fel ca planetele.
Obţinerea La finalul prezentării PPT, în grupă este conversaţia observarea
performanţe adusă prin element surpriză o machetă cu Sistemul problematiz modului în
i Solar confecţionat din sfere de polistiren pe orbite area care
din sârmă. Este studiată macheta, sunt identificate preşcolarii
cel puţin planetele cele mai deosebite (Mercur, răspund la
Pământ, Marte, Uranus, Saturn) prin îndemnul întrebări
educatoarei: ,,Arată-mi şi denumeşte prima, a doua,
a treia…planetă de la Soare.
Prinţesa le propune apoi copiilor să cânte
împreună primele patru strofe din cântec. Apoi se
face joc cu text şi cânt pe strofele învăţate,
asemănător jocului „Un elefant se legăna”.
Evaluarea Voi face apel la metoda interactivă Explozia
activităţii ”Explozia stelară”. stelară
În mijlocul semicercului este aşezată o
steluţă mare cu imaginea sistemului solar. Celelalte
5 steluţe mici se aşează în jurul steluţei mari,
atenţionând copiii că pe fiecare steluţă de culori
diferite este scrisă câte o întrebare. Întrebările sunt:
CE?, CINE?, UNDE, CÂND?, DE CE? Explicaţia
Voi atinge cu bagheta magică 5 copii,care la Obser
rândul lor, îsi aleg fiecare câte o steluţă cu o Munca în varea
întrebare. Pe rând, le citesc întrebarea de pe steluţă grup comportamen
şi le explic modul de lucru: fiecare copil care şi-a telor non-
ales o steluţă, îsi alege alţi 3-4 parteneri cu care verbale
formează o echipă.
Fiecare echipă trebuie să găsească întrebări
referitoare la macheta prezentată, folosind
întrebarea de pe steluţa aleasă.
Toţi copiii privesc cu interes macheta cu
Sistemul solar şi formulează, în grup, cât mai multe
întrebări legate de imagine.
Pentru a obţine cât mai multe conexiuni
între întrebările descoperite se stabileşte ordinea
adresării întrebărilor (CE, CINE, UNDE, CÂN, DE
CE).
Pe rând, fiecare grup vine lângă imagine si Conversaţia
adresează întrebările celorlalte grupuri, aceştia
răspund şi astfel se stimulează activitatea grupelor.
CE?
- Ce vedeţi în acest tablou? Problematiz
- Ce culori au planetele? area
- Ce formă au planetele? Aprecierea
- Ce nume au planetele? modului în
- Ce este sistemul solar? care
- Ce este Soarele? preşcolarii
răspund la
CINE? întrebări
- Cine se ocupă de studierea universului?
- Cine se învârte in jurul soarelui?
- Cine dă lumină si caldură?
- Cine face parte din Sistemul solar?

CÂND?
- Când este zi/noapte?

UNDE?
- Unde se află planeta Mercur?
- Unde nu există aer,apă?
- Unde se află planeta Pluton?
 DE CE?
- De ce planetele nu se lovesc între ele?
- De ce nu exista viaţă pe alte planete?
- De ce planeta Pământ se numeşte şi Planeta
Albastră?
Aprecierea Se vor face aprecieri referitoare la participarea Aprec
activităţii copiilor la călătoria prin Cosmos. ieri generale
copiilor Copiii părăsesc sala cântând cântecul ,,Tot ce e pe şi individuale
lume”