- însuşirea definiţiile din domeniul dat în limba engleză şi utilizarea lor în activitatea

profesionlă;
- formarea deprinderilor şi compentenţelor de soluţionare a problemelor privind înlăturarea
polisemiei cuvintelor;
- evitarea confuziei lingvistice;
Utilizarea acestor etape creative contribuie la valorificarea eficace a lectiei şi la realizarea
obiectivelor de bază a procesului de studiere a limbii străine aplicate în medicină, şi anume
formarea comunicării de profil.
În concluzie, să remarcă faptul că limba engleză la facultăţile de profil medical reprezintă
o obiect de studiu indispensabil pentru viitori medici cunoscînd şi dezvoltînd totodată
cunoştinţele de limba engleză în domeniul de specilialitate. Este de menţionat faptul ca
statisticele arată că absolvenţii facultăţilor nonlingvistice sunt cel mai des implicaţi intr-o
comunicare specializată de talie internaţională. Din această cauză este necesar pregătirea
profesională lingvistico-terminologică ajustată la activitatea socio-profesională.

Bibliografie
1. Decarrico, J. Vocabulary learning and teaching. // Teaching English as a second language
or foreign language. – Boston: Heinle & Heinle, 2001 – p.285-299.
2. Lewis, M.Pedogogical Implications of the Lexical Approach. // Second Language
Vocabulary Acquisition: A Rationale for Pedagogy, New York: CUP, 1997.
3. Stockdale J.G. Definition Plus Collocation in Vocabulary Teaching and Learning // The
Internet TESL Journal, Vol. X, No.5, May 2004
4. Dudley-Evans, T., 2001, English for Specific Purposes, The Cambridge Guide to TESOL,
Cambridge University Press, Cambridge
5. Oblişteanu G. Limba Engleză – lingua franca în lume // www.buletin/1_2002/b10.pdf

METODA CUBULUI ŞI EFICIENŢA EI ÎN CADRUL LECŢIEI DE LIMBĂ ROMÂNĂ

Victoria Vîntu
Catedra Limba Română şi terminologie medicală

Summary
The cube method and its efficiency during the romanian language lessons
“The Cube” represents a teaching method that consists in the exploration of a subject
from different points of view, assuring its complex and integrator approach. This method
appliance will provide an interractive communication between teacher and student, in a such way
making the lesson more interesting. It contributes to the development of the critical and
analytical abilities of the students. Being an important source of creativity, it becomes very
efficient during the Romanian language lessons.

Rezumat
“Cubul” reprezintă o metodă didactică ce constă în explorarea unui subiect din mai multe
perspective, permiţând abordarea lui complexă şi integratoare. Aplicarea acestui procedeu va
asigura o comunicare interactivă între profesor şi student, astfel conferind lecţiei vivacitate.Se
contribuie la dezvoltarea gândirii critice, abilităţilor creative şi de analiză a studenţilor. Este o
metodă de predare / învăţare de o eficienţă incontestabilă în cadrul orelor de limbă română.

“Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă,

consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educătorilor, rutina excesivă, indiferenţa etc.
aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în
nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de regândire şi reconsiderare în
53
spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea si modernizarea metodologiei
învatamântului de toate gradele. În fond creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o
necontenită căutare, reînnoire si îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile de
învăţămînt.” (I. Cerghit)
Într-o lume dinamică, schimbarea, progresul se manifestă în plan ştiinţific, metodologic,
instrumental, la nivelul tehnicilor şi tehnologiilor, dar şi la nivelul mentalităţilor, atitudinilor şi
comportamentelor. Ca urmare, procesul învăţării moderne nu poate face abstracţie de aceste
schimbări. Devine necesară promovarea învăţării în grup, a metodelor şi strategiilor ce contribuie
la dezvoltarea abilităţilor de a colabora, a crea, a analiza şi formula concluzii proprii.
În această serie se înscrie şi una dintre metodele eficient utilizate în cadrul lecţiilor de limbă
română şi nu numai - „cubul”. Ea presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai
multe perspective, permiţând o abordare complexă şi integratoare.
Aplicarea acestui procedeu va asigura o comunicare interactivă între profesor şi student,
astfel conferind lecţiei vivacitate şi sporind interesul pentru subiectul abordat. Realizarea
metodei include cîteva trepte:
- se anunţă tema pusă în discuţie;
- se formează şase grupuri de studenţi;
- profesorul prezină un cub de carton cu feţele divers colorate;
- pe fiecare parte a cubului sunt notate cuvintele: „descrie”, „compară”, „asociază”,
„analizează”, „aplică” şi „argumentează”.
Descrie: culori, forme, mărimi
Înainte de a începe să comunicăm despre ceva precizăm termenii, convenim asupra
definiţiilor, referindu-ne la surse credibile (DEX, enciclopedii); în lipsa unei atare definiţii, vom
descrie subiectul.
Compară: Cu ce se aseamănă? Cu ce nu seamănă?
Esenţa comparaţiei constă în a lega subiecte şi informaţii noi cu cele deja asimilate.
Comparaţia trebuie să ajute a vedea specificul fenomenului / obiectului în raport cu altele deja
examinate. Ea rămîne totuşi în domeniul examinării ştiinţifice a subiectului, se edifică pe
cunoaşterea realităţilor, a textului.
Asociază: La ce vă face să vă gândiţi? De ce vă aminteşte? Ce asociaţii puteţi face?
Fiecare subiect examinat poate declanşa diverse asociaţii, ducîndu-i pe studenţi cu gîndul
la diferite concepte, locuri comune, tangenţe şi afinităţi. Este important să se valorifice mai multe
aspecte ale asocierilor posibile, să se manifeste din plin persoana care asociază. Procesul va
genera metafore, care trebuie, de-asemenea, comentate.
Analizează: Spuneţi cum e făcut? Din ce se compune? În ce se descompune?
Procedura de analiză presupune descifrarea structurii unui obiect, interpretarea legăturilor
dintre constituenţi şi a constituenţilor ca elemente ale întregului.
Aplică: Ce puteţi face cu ele? Din ce se compun? În ce se descompun?
Se analizează posibilităţile de aplicare în viaţa cotidiană a informaţiei studiate.
Argumentează pro sau contra: Adoptaţi un punct de vedere! Folosiţi argumentele care vi
se par cele mai consistente în a vă susţine atitudinea.
Acordul final al descrierii îl constituie aprecierea argumentată a valorii obiectului.
Atitudinea poate fi pozitivă (cu argumente pro) şi negativă (cu argumente contra).
Membrii fiecărui grup sunt informaţi despre rolurile pe care urmează să le îndeplinească:
a. „cititorul”rostogoloşte cubul şi anunţă grupului cerinţa înscrisă pe faţa de
deasupra;
b. „ascultătorul activ”/ „cercetaşul” repetă sarcina, o reformulează pentru a fi
înţeleasă de fiecare membru, adresează întrebări profesorului;
c. „interogatorul” solicită idei privind modul de rezolvare a sarinii de la membrii
grupului;
d. „rezumatorul” va fi raportorul grupului, va trage concluziile, le va nota şi le va
comunica întregului auditoriu.
54
 Studenţii vor avea la dispoziţie o anumită secvenţă de timp, ce poate varia în dependenţă
de dificultatea temei analizate. Ei vor lucra în grupuri: la tablă, în caiete, pe foi. Raportorul
grupului va prezenta modul în care a fost realizată cerinţa. Pe parcursul discuţiei profesorul
„consultant”/ „participant”/ „observator” va interveni cu explicaţii, completări, concluzii.
Utilizarea metodei „cublui” are următoarele avantaje:
- permite diferenţierea sarcinilor de învăţare;
- stimulează gândirea logică;
- sporeşte eficienţa învăţării (sursă de informaţii find nu doar profesorul, dar şi înşişi
studenţii).
Vom urmări în cele ce urmează aplicarea acestei metode la lecţia de limbă română în
grupele de anul II. Tema lecţiei este „Stabilirea diagnosticului”.
Membrii primului grup vor enunţa şi vor descrie etapele urmate în procesul de stabilire a
diagnosticului.
Grupul 2. Compară! Sunt notate similitudinile şi diferenţele dintre diverse metode de
diagnosticare ale uneia şi aceleiaşi boli sau a unor maladii diferite.
Grupul 3. Asociază! Sunt realizate asocieri.
Grupul 4. Analizează! Este analizată fiece metodă de diagnosticare în parte.
Grupul 5. Aplică! Studenţii vor aduce exemple de maladii specificînd căile de
diagnosticare a acestora.
Grupul 6. Argumentează! Este argumentată eficienţa metodelor de diagnosticare
menţionate.
Aplicarea metodei cubului asigură o abordare exhaustivă a subiectului deschizînd noi
perspective de analiză.Va fi necesar să se evalueze corectitudinea factologică a celor scrise şi
enunţate, profunzimea tratării subiectului, a detalizării. Se pot aplica şi elemente de evaluare
reciprocă, în cadrul echipei, şi elemente de autoevaluare, dacă sînt mulţi studenţi şi ar fi bine ca
fiecare să beneficieze de apreciere pe parcurs.
Vom sesiza acest fapt şi în procesul de predare a gramaticii, spre exemplu a temei
SUBSTANTIVUL:
1. Analizează substantivele din următorul enunţ, precizând genul şi numărul:
În acest oraş sînt străzi şi bulevarde curate, parcuri frumoase, clădiri înalte, magazine moderne,
restaurante şi cofetării, numeroase teatre şi cinematografe.
2. Explică utilizarea articolului nehotărît în următoarele cazuri:
Un student_ _ _ _ _
O carte_ _ _ _
Un oraş _ _ _ _ _
O ţară _ _ _ _
3. Compară cele trei răspunsuri şi încercuieşte numele elevului care şi-a învăţat foarte bine
lecţia:
RADU: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe şi fenomene ale naturii.
MIHAI: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte lucruri.
COSMIN: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte lucruri, fenomene ale naturii,
acţiuni, stări sufleteşti şi însuşiri.
4. Argumentează de ce următoarele substantive nu sunt scrise corect. Scrie alături forma
corectă:
moldova - _ _ _ _ _
chibrite - _ _ _ _ _
Student - _ _ _ _ _ _
mase - _ _ _ _ _
scauni- _ _ _ _ _ _
5. Descrie în cel mult zece propoziţii o dimineaţă din ziua ta, folosind următoarele
substantive: pat, săpun, apă, părinţi, şcoală, lecţii, caiete.
6. Aplică pluralul ori singularul pentru următoarele substantive:
55
 singular plural
muşchi _____
_____ orificii
cavitate _____
_____ polinoze
capacitate _____
organ _____
_____ sisteme
NUMERALUL
1. Analizează numeralele din textul următor:
Matei şi-a numerotat cărţile din bibliotecă. El are optzeci de cărţi. A patra carte de pe
primul raft e ilustrată. Mircea, elevul din banca întâi, l-a rugat să-i aducă a cincea carte de pe-al
doilea raft al bibliotecii pentru a o citi.
2. Explică diferenţa dintre informaţia sugerată de numeralul ordinal şi cea oferită de numeralul
cardinal.
3.Asociază fiecare răspuns cu punctajul pe care consideri că-l merită:
a) Numeralul e partea de vorbire care exprimă un număr. 10 p
b) Numeralul e partea de vorbire care exprimă un nume. 5p
c) Numeralul e partea de vorbire care exprimă un număr sau
ordinea obiectelor. 0p
4.Compară cele două forme şi taie-o pe cea greşită:
treizecişişapte treizeci şi şapte
clasa întâia clasa întâi
un spre zece unsprezece
doisprezece douăsprezece
întâia bancă banca întâi
5.Argumentează utilizarea formelor diferite pentru numeralele a treia, al treilea.
În semestrul al doilea din clasa a treia, Cosmina a obţinut locul al treilea la un concurs
şcolar.
6.Aplică în setul de exerciţii propus numeralele potrivite pentru a obţine rezultatul corect.
În plan de operaţii intelectuale, „Cubul” este similar „Interogării multiprocesuale”, care,
de asemenea, analizează integral un text, pornind de la cele cunoscute şi superficiale pentru a
ajunge la estimare.
Utilizând metoda cubului în cadrul lecţiilor trebuie să ţinem cont nu doar de avantajele
acesteia, dar şi de punctele ei slabe. Nu vom aplica procedeul în grupele mari de studenţi,
deoarece sporeşte riscul ca nu fiecare dintre ei să fie implicat în procesul de lucru.
Profesorul trebuie să dea dovadă de atenţie maximă în stabilirea contribuţiei fiecărui
student la rezolvarea sarcinilor. Nu trebuie permisă situaţia ca unii să domine grupul neoferind
posibilitate persoanelor mai timide să se afirme.
Tehnica „Cubul” este una de examinare a subiectului, de organizare a cunoştinţelor
privind un subiect. Este recomandată pentru scriere, dar, odată asimilată, se pretează şi
comunicării orale, atunci cînd intenţionăm să examinăm exhaustiv o problemă.
Se aplică preponderent pentru realizarea sensului, dacă subiectul luat în discuţie este nou
sau parţial cunoscut. Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie, ca algoritm de actualizare a
informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate într-o altă tehnică.
În linii mari, această tehnică se pretează pentru dezbaterea oricărui subiect ştiinţific,
descrierea unei experienţe sau a rezultatelor unei cercetări, formularea opiniei faţă de un
fenomen. Este foarte utilă pentru elaborarea eseului structurat.

Bibliografie
1.Cartaleanu T., Cosovan O. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. –
Chişinău: Prodiadctica, 2008.
56
2. Silistraru N. Note de curs la pedagogie. – Chişinău: USM, 2006.
3. Temple, Ch., Steele, J., Meredith, K. Promovarea gândirii critice, Supliment al revistei
Didactica Pro…, 2002, nr.3
4. Temple, Ch., Steele, J., Meredith, K. Învăţare prin colaborare, Supliment al revistei Didactica
Pro…, 2002, nr.7.
5. Ursu L. Cubul – tehnică de integrare a cunoştinţelor, în Didactica Pro…, 2003, nr.1.

CREATIVITATE ŞI EFICIENŢĂ ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ

Victoria Vîntu, Natalia Ţurcan
Catedra Limba Română şi terminologie medicală, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary
Creativity and eficiency during the Romanian language lessons
The development of the students’ creative abilities represents of one the main purposes of
the Romanian language lesson. It is an aim that will be achieved considering the aspects of the
students’ personality. Depending on these, the teacher will use a variety of models, proceedings
that will stimulate the development of imagination. A great attention will be paid to the modern,
participative methods of teaching that will develop not only the logical thinking, but also the
creative one.

Rezumat
Dezvoltarea spiritului creativ al studenţilor este unul dintre obiectivele de bază urmărite
la lecţia de limbă română. E un scop ce va fi atins doar ţinînd cont de particularităţile de
personalitate ale studenţilor. În dependenţă de acestea, profesorul va apela la o varietate de
modalităţi, procedee ce vor stimula dezvoltarea imaginaţiei. O atenţie aparte acordăm metodelor
moderne, participative ce pe lîngă gîndirea logică, o dezvoltă pe cea creatoare.

După unele statici, nu s-a utilizat pînă acum decît 3% din inteligenţa omenirii, cauzele
mai importante fiind analfabetismul şi concepţia şcolii tradiţionale, bazată îndeosebi pe predarea,
memorarea şi reproducerea cunoştinţelor, neglijînd dezvoltarea potenţialului creativ al
studenţilor.
Problema creativităţii şi eficienţei va rămâne mereu ,,o problemă” deoarece această
capacitate diferă de la om la om, de la profesor la profesor. Conceptul desemnează capacitatea
sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original.În cadrul unor şcoli psihologice au fost formulate
mai multe teorii asupra creativităţii.
Teoria asociaţionistă, elaborată de Nednik (1962), care consideră creativitatea un proces
de organizare şi transformare a unor elemente asociative în combinaţii noi, originale, pe baza
gândirii.
Teoria configuraţionistă defineşte creativitatea ca produs al imaginaţiei (şi nu al gîndirii
logice), ajutorul căreia sesizăm brusc lacunele din configuraţia întregului, completîndu-le.
Teoria transferului creativităţii îl are ca reprezentant pe J. Guilford. El concepe
creativitatea drept o etapă a învăţării, transferabilă şi în alte domenii de activitate.
Unii specialişti explică, deci, procesul creaţiei prin nivelul gîndirii logice, alţii relevă
influenţa unor factori de personalitate (motivaţii, atitudini), iar a treia categorie diminuează sau
chiar neagă importanţa inteligenţei, atribuind rol hotărîtor imaginaţiei (Wertheimer).
Dacă inteligenţa este o formă superioară de organizare şi de echilibru a structurilor
cognitive şi dacă a înţelege şi a inventa sunt principalele ei funcţii (Piaget), atunci nu putem
vorbi de nici un proces creativ fără participarea inteligenţei. Pornind de la această idee, orice
persoană cu o inteligenţă normal dezvoltată este mai mult sau mai puţin creativă, iar peste un
anumit coeficient de inteligenţă (după unii cercetători, peste 120), aceasta nu mai corelează cu
57