Docĕre ludendo-Strategii ludice în procesul de predare/învățare.

Propunător,
Prof. Urlan Cozinia Cristina
Colegiul Național “Anastasescu”, Roșiori de Vede

Metoda proiectului- Clasa a XI- a

Proiectele oferă situaţii autentice, din viaţa reală, pentru contextualizarea activităţilor de
învăţare şi încorporarea capacităţilor de gândire de nivel superior cu privire la ideile importante.
Ideea învăţării prin proiect a apărut în prima jumătate a secolului al XX-lea, atât în
Europa cât şi în America, cunoscut sub denumirea de şcoală „nouă”, „modernă”, „fără pereţi”, de
„activity movement” sau „educaţie progresivă”. Unii pedagogi consideră apariţia proiectului în
sistemul educativ drept o „revoluţie copernicană”, care centrează tot demersul didactic pe elev,
cu motivaţiile şi cu propriul lor mod de a acţiona. Cu alte cuvinte, se trecea de la teaching
(predare), la learning (învăţare).
Proiectul reprezintă un plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face
un lucru (DEX). Proiectul educativ este o metodă activ-participativă, este un produs al
imaginaţiei elevilor, care presupune transferul de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, facilitând
abordări interdisciplinare precum şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevului. Proiectul poate
fi utilizat ca metodă de evaluare dar şi ca strategie de învăţare. Proiectul poate fi individual sau
de grup.
În procesul de predare - învăţare proiectul poate fi folosit în diferite contexte şi urmărind
obiective variate.
În derularea unui proiect trebuie respectate mai multe etape:

1) Alegerea temei se va face prin negociere între elevi şi cadrul didactic, care va propune elevilor
mai multe teme, dintre care ei îşi vor alege una. E de dorit ca şi elevii să vină cu propriile lor
propuneri de teme. Proiectele vor permite abordări pluridisciplinare, interdisciplinare şi
transdisciplinare ale unor teme de actualitate ştiinţifică şi socioeconomică.

2) Formularea obiectivelor şi planificarea reprezintă etapa în care elevii trebuie să

conştientizeze obiectivele urmărite şi demersul de realizare şi de prezentare a proiectului.
3) Realizarea proiectului poate avea loc individual sau în grup. În această etapă, cadrul didactic
va acorda sprijin concret elevilor. Se împart sarcinile de lucru, fiecare membru asumându-şi o
sarcină. Urmează cercetarea/ creaţia/ investigaţia prin studiul individual al unor surse
bibliografice, scrierea unor articole, povestiri, intervievarea unor persoane, apoi procesarea
materialului, moment în care cadrul didactic poate semnala erori de conţinut sau de limbaj. Aici
are loc o modificare radicală a rolului profesorului: din magister dixit, el devine un ghid, un
animator, un sfătuitor al demersului urmat de elev.
Proiectul se poate realiza în clasă sau în afara şcolii, îmbinând activităţi variate.
4) Prezentarea proiectului – membrii grupului decid asupra formei de prezentare, profesorul
având rol de monitorizare şi evaluare. Proiectul poate fi prezentat în diverse moduri, în funcţie de
tema abordată, disciplinele de învăţământ, de particularităţile clasei: se pot organiza expoziţii cu
produsele realizate de elevi, prezentări de diapozitive, casete audio, video, proiecţii cu ajutorul
multimedia etc.
5) Evaluarea proiectului va încheia acest demers: aprecieri, întrebări, schimb de idei,
autoevaluare. Rolul profesorului este de a-i conduce pe elevi la feedback, de a-i face să înţeleagă
greşelile făcute, eficienţa muncii şi experienţa câştigată.
Punctele forte ale acestei metode sunt:
· Pentru elevi, acest stil de învăţare este foarte atractiv pentru că derivă din autenticitatea
experienţelor.
· Învăţând prin proiecte, elevii îşi pot dezvolta aptitudini reale, cerute în zilele noastre,
cum ar fi:
- spiritul de echipă;
- capacitatea de a lua decizii;
- iniţiativa;
- comunicarea eficientă;
- capacitatea de a rezolva probleme complexe;
- capacitatea de auto-direcţionare.
· Pentru profesori, metoda proiectului poate reprezenta o provocare:
- recunoaşterea situaţiilor care pot contribui la realizarea unor proiecte bune;
- structurarea problemelor ca oportunităţi de învăţare;
- colaborarea cu colegii pentru a dezvolta proiecte interdisciplinare;
- „administrarea” procesului de învăţare;
- integrarea corespunzătoare a tehnologiilor;
- conceperea unor metode şi instrumente de evaluare autentice.
Astfel, profesorul îşi asumă rolul de ghid sau facilitator, antrenând sau modelând, fără a vorbi
prea mult.
Fiind o activitate centrată pe elev, îi dă posibilitatea acestuia de a asambla într-o
viziune personală cunoştinţe pe care le are, răspunzând astfel unei întrebări esenţiale: Ce pot
face cu ceea ce am învăţat la şcoală?

UN DEMERS TRANSDISCIPLINAR

Într-o schemă simplă, voi încerca să prezint un exemplu de bună practică a unui proiect
pe care l-am desfăşurat cu elevii clasei a XI-a A uman, clasă la care am fost atât profesor de
limba și literature română, cât și profesor de limba latină. Finalitatea proiectului constă în notarea
elevilor la disciplina limba latină.
I.Forme de organizare: grupe de câte 5 elevi;
II.Modalități de realizare: Revistă școlară;
III.Perioada de implementare a proiectului septembrie-decembrie
IV. Teme de proiect:
1) Marcus Tullius Cicero-Omul politic;
2) Marcus Tullius Cicero-Scrierile filozofice;
3) Primul roman latin-“Satyricon” de Titus Petronius Niger
V.Conținutul proiectului:
1)-Coperți sugetive;
2)-Grupul de redacție- fiecare membru al grupei va atașa un citat reprezentativ pentru una
dintre creațile amintite.
3)-Cuprins;
4)-Cadrul stiințific.-Informații despre viața si opera fiecărui scriitor
5)-Plasarea într-un context literar, curent literar, principalele orientări tematice;
6)-O viziune paralelă asupra a două crețaii literare.
7)-Corpus de texte.
 8)-Realizarea unui articol intitulat Curiozițăți sau Ad melius comprehendum. Se vor
menționa aspectele intime, personale, mai puțin dezbătute în practica școlară;
9)-Rebus școlar;
10)-Rubrica : Stiați că?;
11)-Un articol care să cuprindă proverbe, expresii latinești, citate critice.
12) La sfărsitul proiectului, fiecare elev va realiza, individual, un raport de activitate, în
care va menționa:
Cum s-a simțit/Dacă a fost îndrumat/Ce dificultăți a întămpinat/Care este contribuția sa în
proiect/ Cu ce calificativ evaluează aceast.
Evaluarea produselor s-a realiza pe baza unei fișe care a fost prezentată elevilor încă de
la începutul propunerii de proiect, astfel încăt, aceștia să cunoască atât obiectivele demersului
didactic, cât și pe cele a aprecierilor prin notare.