Învǎțarea bazatǎ pe proiect

PROFESOR BIRTON LUCIAN

COLEGIUL TEHNIC ,, CONSTANTIN BRÂNCUŞI ˮ-PETRILA

⮚ Definirea conceptelor

Proiectul (învăţarea bazată pe proiect – IBP) este o metodă ce implică elevii în învăţarea
conţinuturilor şi dezvoltarea abilităţilor prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul
unor întrebări sau probleme complexe, proces ce va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.

⮚ Caracteristicile IBP:

● se desfăşoară pe o perioadă de timp de câteva zile / săptămâni;

● începe în clasă, se continuă în clasă şi acasă şi se încheie în clasă, cu prezentarea

produsului final;

● este accesibilă tuturor ciclurilor curriculare de dezvoltare, putând fi adaptată oricarei

categorii de vârstă;

● poate fi aplicată individual sau în grup;

● presupune o abordare interdisciplinară a unui subiect stabilit în raport cu cerinţele

programei, cu capacităţile intelectuale implicate, cu interesele şi abilităţile de ordin practic

ale elevilor;

● îmbină cercetarea cu acţiunea, antrenând elevii în rezolvarea unor probleme de interes

pentru ei.

⮚ Etapele IBP sunt următoarele:

I. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului. Tema care va demara învăţarea bazată pe
proiect trebuie să fie una care să stârnească interesul elevilor, pentru ca aceştia să se implice activ,
să fie deschisă şi să reflecte o problemă sau situaţie pe care elevii o pot rezolva investigând, să se
refere la prezent, iar rezolvarea ei să fie resimţită de elevi ca o realizare semnificativă.
II. Stabilirea premiselor iniţiale, a cadrului conceptual, metodologic, a obiectivelor, a tipului de
informaţii de care elevii au nevoie. În planificarea proiectului, cadrul didactic trebuie să
1
stabilească obiectivele, conceptele şi principiile esenţiale care vor fi abordate. E necesară şi
implicarea elevilor în această etapă, pentru ca ei să poată simţi că proiectul le aparţine şi să îşi
asume responsabilitatea reuşitei lui.
III. Identificarea şi selectarea resurselor materiale. Cadrul didactic va trebui să stabilească ce
resurse şi materiale sunt disponibile (manuale, proiecte realizate pe aceeaşi temă, cărţi de la
bibliotecă, mass-media, persoane specializate în domeniul respectiv, Internet, etc.) şi cum va ajuta
elevii să aibă acces la acestea.
IV. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului. Se vor alege activităţi şi conţinuturi din
cât mai multe discipline, care să ajute la găsirea răspunsurilor şi care să asigure atingerea
obiectivelor din curriculum.
V. Formarea echipelor şi atribuirea sarcinilor. Metoda proiectului presupune activitatea pe
grupe şi pregătirea cadrului didactic şi a elevului pentru ideea lucrului în comun. Consider ca un
număr de 4–5 participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit
obiective precise. Consider ca ,cel mai adesea, stabilirea componenţei lor se face în funcţie de
interesul manifestat de fiecare elev spre o subtemă.
VI. Realizarea proiectului. Fiecare echipă colectează informaţii, le selectează, le ordonează, le
clasifică, adresează întrebări, vizitează diverse obiective de interes în realizarea proiectului,
creează produsul final.
Pentru o bună organizare, este nevoie de stabilirea unor termene-limită pentru diferite etape ale
proiectului. Bineînţeles, cadrul didactic trebuie să fie conştient că pot să apară modificări, va trebui
deci să fie flexibil şi să ajute acei elevi care s-ar putea să nu perceapă presiunea timpului. Pentru
aceştia mai ales trebuie stabilite subetape, care să se concretizeze în realizarea unor produse
parţiale. Elevii trebuie învăţaţi cum să colaboreze, ajutaţi să-şi aleagă rolul în grup, dar şi să îşi
asume responsabilitatea pentru toată activitatea grupului, trebuie îndrumaţi, încurajaţi. Pe
parcursul monitorizării se urmăresc procesele de grup, dinamica grupului, se oferă feed-back şi se
apreciază progresul. Se elaborează fişe de monitorizare, precum şi criterii de evaluare, care să fie
cunoscute de elevi. O întreagă gamă de caracteristici personale ale elevilor poate fi urmărită pe
parcursul realizării proiectului: creativitate şi iniţiativă; participarea în cadrul grupului; cooperare
şi preluarea iniţiativei; persistenţă; flexibilitate şi deschidere către idei noi; dorinţa de generalizare.
VII. Evaluarea proiectului. Ori de câte ori este posibil, trebuie oferită elevilor posibilitatea de a
se autoevalua şi de a-şi evalua colegii. Se moderează discuţii în care elevii să poată analiza ce
anume a mers bine în procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă
din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cadrul investigaţiei lor, etc.
Capacităţile / competenţele care se evaluează la finalul proiectului sunt: metodele de lucru;
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; corectitudinea / acurateţea; generalizarea problemei;

2
organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea prezentării; acurateţea cifrelor /
desenelor.
Elevii vor fi apreciaţi atât pentru modul de lucru, cât şi pentru modul de prezentare şi
pentru produsul realizat.

Aplicaţie: “PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RǍZBOI MONDIAL”

Proiect
Clasa a X-a
Discipline implicate: istorie
Pentru o mai bună cunoaştere a unei frânturi din istoria noastrǎ naţionalǎ, am demarat la
clasă proiectul cu tema “ PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RǍZBOI MONDIAL
”. Alegerea temei a vizat cunoştinţele dobândite la disciplina istorie. Perioada realizării
proiectului a fost de patru săptămâni, perioadă care a coincis cu studierea la istorie a unităţii de
învăţare „Marile conflicte ale secolului XX (1)”. Locul desfăşurării proiectului l-a constituit în
principal sala de clasă, dar şi o serie de obiective socio-culturale şi istorice de interes în realizarea
sa ( Muzeul Mineritului din Petroşani, Monumentul generalului Dragalina din Defileul Jiului etc).
Scopul elaborării proiectului a fost acela de familiarizare a elevilor cu elemente privitoare
la participarea României la Primul Rǎzboi Mondial.
Obiectivele proiectului au fost următoarele:
1. să cunoască evenimentele participarii României la Primul Rǎzboi Mondial;
2. să identifice elemente istorice specifice orizontului local referitoare la participarea României la
Primul Rǎzboi Mondial;
3. să exprime opinii în limbajul adecvat istoriei;
4. să-şi valorifice experienţele proprii în realizarea unor postere, articole, albume foto, lucrări
artistico-plastice;
O. afectiv: Cultivarea unei atitudini de respect faţă de valorile trecutului şi ale prezentului;
O. comportamentale:
1. Formarea deprinderii de a lucra în echipă, de a contribui personal la succesul echipei;
2. Dezvoltarea capacităţii de a-şi prezenta, în manieră personală, realizările obţinute.
Strategiile didactice abordate în realizarea proiectului au fost în principal strategii activ-
participative (creative şi euristice), centrate pe elev, cu accent pe metode şi procedee, ca: învăţarea
prin descoperire, învăţarea prin cooperare, observaţia, conversaţia, investigaţia, problematizarea.

3
 Iată principalele etape parcurse în vederea elaborării proiectului:

● stabilirea modalităţilor de lucru, a echipelor şi a sarcinilor fiecărei echipe, în vederea

prezentării materialelor;

● stabilirea calendarului activităţilor;

● stabilirea conţinutului produsului finit - elemente de conţinut ale proiectului (vezi anexa1);

● elaborarea grilei de evaluare a proiectului.

Am prezentat tema generală, apoi am împărţit-o în patru teme secundare (capitole), am discutat
obiectivele şi am organizat colectivul de elevi în patru echipe, fiecare echipă primind drept sarcină
realizarea unuia dintre cele patru capitole ale proiectului, astfel încât la final să poată prezenta
informaţii asupra unui capitol aparte al temei: („Primul Rǎzboi Mondial –un nou tip de rǎzboi” –
capitolul I; „Acţiunile militare ale armatei române ” – capitolul II; „Eroi români in Primul Rǎzboi
Mondial” – capitolul III, ,,România în Primul Rǎzboi mondial – marturii fotografice ˮ- capitolul
IV). Astfel, i s-a acordat fiecărui elev şansa de a aprofunda un anumit aspect, obţinând totuşi , în
final, informaţii asupra întregului subiect. Le-am explicat elevilor cerinţa de a sintetiza informaţiile
culese, de a le ilustra, de a le organiza logic, de a căuta izvoare istorice semnificative, creaţii
originale etc. Grupele au adunat materiale separat, în câte o mapă care, apoi, a devenit un capitol
în cadrul proiectului. Pentru o mai bună pregătire, le-am oferit şi o bibliografie orientativă, dar
aceasta nu trebuia să constituie singura sursă de informare.
Realizarea proiectului. Pe parcursul perioadei pe care elevii au avut-o la dispoziţie pentru
realizarea proiectului, am organizat scurte reuniuni de proiect, în clasă, în aşa fel încât aceştia să
aibă ocazia de a pune în comun informaţiile acumulate, de a le selecta. În acest mod am căutat să
monitorizez activitatea fiecărei echipe şi să intervin pentru a ajuta elevii atunci când aceştia au
întâmpinat diverse probleme în realizarea sarcinii. Astfel, m-am asigurat permanent dacă în cadrul
grupei există o colaborare strânsă, ca această metodă de învăţare prin cooperare să aibă succes.
Pentru realizarea proiectului, mai ales în etapa de documentare, deseori a fost nevoie să ieşim
de câteva ori din perimetrul şcolii pentru a căuta resurse materiale .
Elevii au lucrat cu mult entuziasm, motivaţi fiind de atractivitatea subiectului. Au fost atraşi
în ,,cercetare” de noutăţile descoperite la muzeul Minerului, la statuia generaluilui Dragalina din
defileul Jiului , dar şi de posibilitatea oferită de a-şi valorifica potenţialul de cunoştinţe dobândit la
celelalte obiecte de învăţământ, precum şi din activităţile extracurriculare realizate: excursii, vizite,
etc. De-a lungul acestei etape s-au desfăşurat activităţi, ca:

4
 ● Vizite la obiective de interes în realizarea proiectului: Muzeul de Mineritului, statuia

generalului Dragalina, vârful Straja, localitatea Iscroni;

● Documentări asupra aspectelor de interes prin cercetarea diverselor surse; realizarea de

fişe;

● Consultări elevi-elevi, elevi-profesor pe parcursul investigaţiilor;

● Selectarea materialului şi colectarea lui într-o mapă ce va forma un capitol al proiectului.

În sala de clasă, IBP asigură cadrului didactic posibilitatea de a dezvolta relaţii valoroase cu
elevii. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Astfel, sarcinile mele s-au concretizat doar în
organizarea activităţii, consiliere, încurajarea participării elevilor, eu fiind mai mult un organizator
al situaţiilor de învăţare, un mediator al accesului la informaţie. Şi, nu în ultimul rând, pot spune ca
eu însămi am avut de învăţat din anumite puncte de vedere. Produsele proiectului, planurile,
schiţele, prototipurile au constituit subiecte de conversaţie excelente pe baza cărora, împreună cu
elevii mei, am putut extinde învăţarea.
Evaluarea proiectului. Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin
prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, eu fiind doar consilier şi evaluator final, fără să
neglijez însă părerea elevilor. Pentru evaluarea proiectului, elevii au fost aşezaţi in echipe dispuse
astfel încât fiecare să se poată privi în faţă cu toţi ceilalţi. Clasa a fost amenajată corespunzător,
prin expunerea unei părţi din materialul ilustrativ creat de elevi: planşă cu planul proiectului,
postere cu fotografii, diagrame cu date semnificative, compuneri, articole, afişe, dar şi planşa cu
criteriile de evaluare (vezi anexa 2).
Elevii au fost sfătuiţi ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să
aducă completări şi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare echipă în parte (vezi anexa
3).
Toate materialele au fost prezentate în grup de către elevi, cu o coordonare a liderului,
punându-i în situaţia de a argumenta pertinent orice afirmaţie, de a da explicaţii, de a adresa
întrebări şi a oferi răspunsuri. Fiecare elev a participat şi a observat atent munca colegilor,
încercând nu doar să evalueze, dar să se şi autoevalueze; a contribuit la întocmirea produsului final
(proiectul), dovedind astfel că aceastǎ metodǎ de evaluare pune elevul într-o postură activă şi
atractivă.
În urma derulării acestui proiect la clasă, pot concluziona că metoda învăţării bazate pe proiect
are o multitudine de avantaje:

● scoate elevii şi cadrul didactic din rutina zilnică;

5
 ● activităţile de cercetare sunt extinse şi spre alte instituţii / resurse umane din comunitate şi

nu numai;

● elevul îşi formează deprinderi de căutare, selectare, prelucrare a informaţiilor, abilităţi de

lucru necesare omului modern;

● dezvoltă abilităţi ca: abilitatea de a lucra în echipă, de a lua decizii bine fondate, de a avea

iniţiativă şi de a rezolva probleme complexe

● promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de la diferite

discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor, deprinderilor şi

atitudinilor;

● încurajează colaborarea şi cooperarea, într-un climat de învăţare plăcut, relaxat, în care

elevul învaţă de la ceilalţi, îşi exprimă părerile;

● facilitează transferul de cunoştinţe prin conexiuni interdisciplinare şi transdisciplinare;

● permite evaluarea atât a procesului, cât şi a produsului final;

● oferă elevilor oportunitatea de a-şi prezenta cunoştinţele într-o o manieră originală,

dezvoltându-le astfel creativitatea, interesul pentru învăţare;

● deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum" (şcoala activă);

● şcoala este îmbogăţită cu material didactic.

În privinţa dezavantajelor, acestea ar putea fi legate de notare, în sensul că:

● nu se dau calificative membrilor echipei; se apreciază produsul lor şi activitatea în

ansamblu;

● se pot da calificative echipelor, însă acestea nu pot fi trecute în catalog fiecărui membru,

pentru că nu toţi au avut aceeaşi contribuţie la realizarea proiectului.

Concluzii
Activităţile desfǎşurate în cadrul acestui proiect au pronunţate valenţe formative,
favorizând cultivarea aptitudinilor creative.
Succesul activităţii descrise anterior a constituit o nouă dovadă a valorii formative a
metodelor complementare de învăţare / evaluare şi a valenţelor interdisciplinare ale acestora.
Metoda proiectului oferă tuturor elevilor spaţiu de afirmare, în funcţie de interesele, aspiraţiile şi

6
capacităţile fiecăruia, prin sarcini diferenţiate. Consider că experimentarea sa ne convinge încă o
dată de eficienţa abordării tematice a conţinuturilor. Un astfel de demers favorizează învăţarea
integrată, permite dezvoltarea gândirii integrativ-sistemice şi dă elevilor posibilitatea să descopere
complementaritatea cunoştinţelor.
În concluzie, folosind această metodă de invatare , am pus elevul să caute, să sintetizeze, să
asocieze, să compare şi nu în ultimul rând, să-şi scoată din "cutiuţele" minţii lui cunoştinţele
despre participarea României la Primul Rǎzboi Mondial-indiferent lace disciplinǎ au fost obţinute .
Proiectul s-a dovedit a fi rodul unei bogate activităţi semidirijate, de creativitate. „Elevul viitorului
va fi un explorator” – spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta el trebuie să fie conştientizat de
importanţa învăţării prin cercetare, prin descoperire, de importanţa realizării conexiunilor între
diferitele discipline.
În condiţiile în care societatea noastră cere persoane responsabile, cu abilităţi de
planificare, gândire critică, creativitate, de comunicare şi de prezentare, înţelegerea culturilor
diferite, abilităţi de utilizare a tehnologiei, învăţarea bazată pe proiect are avantajul că poate să
transforme şcoala într-un laborator de viața.

Anexa 1
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RǍZBOI MONDIAL
Proiect disciplinar istorie
Planul proiectului

⮚ Argument

7
⮚ Capitolul I: Primul Rǎzboi Mondial – un nou tip de rǎzboi-

● Cauzele izbucnirii Primului Rǎzboi Mondial

● Statutul României în Primul Rǎzboi Mondial

● Discurs politic

⮚ Capitolul al II-lea: Acţiunile militare ale armatei române

● Campania anului 1916

● Campania anului 1917

● Campania anului 1918

⮚ Capitolul al III-lea: Eroi români in Primul Rǎzboi Mondial

● 10 Eroi români în Prinul Rǎzboi Mondial:

Ecaterina Teodoroiu,Constantin Prezan,Erimia Grigorescu,Constantin Christescu Alexandru

Averescu,Grigore Ignat,Teodor Grigoriu,Mǎriuca Zaharia, Ioan Dragalina,Constantin Musat
Monumente ale eroilor români cazuţi în Primul Rǎzboi Mondial

⮚ Capitolul al IV-lea :România în Primul Rǎzboi mondial – mǎrturii fotografice

Prezentarea a 10 fotografii de epocǎ cu caracter informativ-documentar,în cadrul cǎrora

sunt evidenţiate imagini care documenteazǎ viaţa de pe front de la nivelul combatantului de
rând pânǎ la eşalonul superior

⮚ Concluzii

⮚ Bibliografie

8
 Anexa 2
Criterii de evaluare

● respectă tema dată;

● se exprimă corect, în propoziţii;

● povesteşte frumos, expresiv;

● prezintă liber informaţiile;

● prezintă material bogat şi edificator;

● aduce noutăţi;

● este original în modul de prezentare;

● aspectul materialului prezentat;

● utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;

9
 ● corectitudinea / acurateţea;

● generalizarea problemei;

● organizarea ideilor şi materialelor într-un raport.

Anexa 3
Fisa de evaluare
Echipa ....................

Criteriul 10 7 5
de evaluare puncte puncte puncte
respectă tema dată
se exprimă corect, în propoziţii
prezintă liber informaţiile
10
povesteşte frumos, expresiv
prezintă material bogat şi edificator
aduce noutăţi
este original în modul de prezentare
aspectul materialului prezentat
organizarea ideilor şi materialelor într-un
raport
generalizarea problemei

Bibliografie:

● Cocoș, Constantin – Pedagogie, ed. Polirom Iasi, 1996

• D’Hainaut,L – Programe de învăţământ şi educaţie permanentă,E.D.P,Bucureşti

1981
Neacşu, Ioan – Metode şi tehnici de învăţare eficientă ,Led. Militară Bucureşti, 1990
• www.didactic.ro
• N.Fergusto -Marele rǎzboi(1914-1918), ed. Polirom,2021
• P.Simkins ,G. JUKES- Primul Rǎzboi Mondial.Rǎzboiul care urma sǎ punǎ capǎt
tuturor rǎboaielor, ed.Litera, 20210
• G.Torrey -România în Primul Rǎzboi Mondial, ed.Meteor Publishing,2014
• P.Otu –România în Primul Rǎzboi Mondial ( vol I-IV), ed. Litera, an 2017

11