Această lucrare reprezintă material suport pentru cadrul didactic în utilizarea manualelor

INTUITEXT Matematică și explorarea mediului și Comunicare în limba română pentru

clasa a II-a.

ISBN: 978-606-8681-19-1

Copyright © 2014 – Editura INTUITEXT

Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii INTUITEXT.

Editura INTUITEXT
Adresa editurii: București, b-dul Dimitrie Pompei nr. 10A, Clădirea Conect 1, etaj 1, zona A, biroul
nr. 2, sector 2
Departamentul vânzări:
Telefon: 0372.156.300
Fax: 021.233.07.63
vanzari@intuitext.ro
www.intuitext.ro
 CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI

DE CE ESTE UTIL UN GHID AL ÎNVĂȚĂTORULUI?...........................................................4

MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ÎN CURRICULUM-UL

ȘCOLAR
CE ESTE NOU?...................................................................................................5
2.1. Modelul constructivist și manualele școlare..........................................5
2.2. Abordarea învățării în ciclul achizițiilor fundamentale.........................6

3. ADECVAREA METODELOR LA PROFILUL DE VÂRSTĂ AL COPILULUI

CU CINE ȘI CUM LUCREZ?.....................................................................................8
3.1. Profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale..............................8
3.2. Metode de învățare activă...................................................................10
3.3. Evaluarea centrată pe competențe......................................................18

4. PREZENTAREA MANUALELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA

ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
CE SUPORT FOLOSESC?......................................................................................26
4.1. Manualul tipărit...................................................................................26
4.2. Manualul digital...................................................................................34

5. PROIECTAREA DIDACTICĂ
DE CE, CE, CU CE, CUM ȘI CÂT S-A REALIZAT?..........................................................35
5.1. Planificarea calendaristică...................................................................35
5.2. Proiectarea unităților de învățare........................................................45
5.3. Sugestii metodologice privind proiectarea și organizarea lecțiilor...248

Bibliografie..................................................................................................255

Manuale Intuitext clasa a II-a 3

 1. PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI

DE ESTE UTIL UN GHID AL ÎNVĂȚĂTORULUI?

Elaborat din perspectiva noilor abordări didactice ale predării-învățării-evaluării,

ghidul oferă informații, exemple, sugestii care vin în sprijinul activității tuturor cadrelor
didactice, atât a celor aflate la început de carieră, cât și a celor cu experiență.
Prezenta lucrare este o invitație la lectură și reflecție, un suport în proiectarea,
organizarea, derularea demersului didactic cu acțiunile sale de bază: predare-învățare-
evaluare din perspectiva formării de competențe, în acord cu particularitățile de vârstă ale
elevilor clasei a II-a. Ghidul propune modalități constructive de a organiza învățarea, aduce
soluții practice diverse care pot genera îmbunătățirea învățării și a procesului evaluativ.
Ghidul își propune:
a) Obiective care vizează noul curriculum pentru clasa a II-a:
să prezinte modalitățile în care se poate realiza curriculumul pentru disciplinele
Comunicare în limba română, respectiv Matematică și explorarea mediului, prin
raportare la profilul de formare al elevului din ciclul primar;
să evidențieze elementele specifice curriculumului disciplinei Comunicare în limba
română din perspectiva modelului comunicativ-funcțional, cu accent pe comunicare
ca domeniu ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi
cele de exprimare orală şi scrisă;
să ilustreze principalele motive care au determinat abordarea integrată a
matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe;
să susțină avantajele învățării integrate la nivelul discipinei, interdisciplinar,
transdisciplinar.
b) Obiective referitoare la învățarea/ evaluarea centrată pe competențe:

să prezinte profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale;

să ofere sugestii metodologice referitoare la abordarea învățării din perspectiva
adecvării acesteia la specificul vârstei școlare mici;
să descrie metode de învățare specifice învățării active, formării de competențe;
să sugereze metode de evaluare ce pot fi utilizate pentru evaluarea de competențe.
c) Obiective referitoare la oferta de manuale a Editurii Intuitext:
să argumenteze principalele avantaje oferite de manualele Editurii Intuitext, atât
pentru elevi, cât și pentru cadrul didactic;
să exemplifice complementaritatea manualului digital și a auxiliarelor ce pot fi
utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare.
d) Obiective referitoare la proiectarea învățării și a evaluării:
 să ofere variante posibile de proiectare ( întreaga planificare calendaristică, toate
proiectele unităților de învățare la disciplinele Comunicare în limba română,
Matematică și explorarea mediului);
să sugereze demersuri didactice axate pe formarea de competențe;
să prezinte un posibil inventar al resurselor materiale necesare pentru realizarea
curriculumului.
 2. DISCIPLINELE COMUNICAREÎNLIMBAROMÂNĂ ȘI
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREAMEDIULUI ÎN CURRICULUM-
ULȘCOLAR
CE ESTE NOU?

2.1. Modelul constructivist și manualele școlare

Înţelegerea constructivistă a învăţării depăşeşte condiţia viziunii tradiţionale care
echivala învăţarea, în primul rând, ca transmitere de cunoştinţe. Cunoaşterea lumii se
construieşte individual, printr-un proces în care subiectul interacţionează cu informaţiile,
modificându-şi schemele cognitive pentru a da sens cunoaşterii sale.
Piaget a demonstrat că se învață construind pe conceptele anterioare. În acest
proces, se renunță la vechile idei şi, astfel, crește capacitatea de asimilare a lucrurilor
noi. Reflectând asupra experienţelor noastre, capacitatea de înţelegere depinde de
lumea în care trăim. Fiecare dintre noi generează propriile „reguli” şi „modele mentale”,
pe care le folosește pentru a da sens experienţelor la care este supus. Prin urmare,
învăţarea implică adaptarea modelelor noastre mentale la noile experienţe.
Cunoaşterea şi învăţarea se realizează atunci când elevul este capabil să dea un
sens celor cunoscute sau învăţate, adică poate opera cu ele în contexte variate.
Cunoaşterea poate fi doar ghidată de către învățător; ea depinde de cunoştinţe
anterioare, context şi stare afectivă.
Elevii formulează noile cunoştinţe prin adăugarea de noi concepte la ceea ce
cunosc deja. Dacă au posibilitatea să descopere ei înşişi alternative, atunci încep să-şi
îmbunătățească achiziţiile anterioare şi să adauge unele noi.
Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii.
Elevii beneficiază de oportunităţile de a-şi împărtăşi şi confrunta ideile cu alţii. În acest
proces, ideile individuale se reconstruiesc şi înţelegerea se adânceşte.
Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei
învăţări. Transferul este influențat de gradul în care elevii pot să aplice cunoştinţele în
situaţii noi.
Manualele Editurii Intuitext respectă caracteristicile modelului constructivist, de
tip orientare, achiziție, aplicare și transfer. Astfel, modelul didactic ales se corelează cu
etapele pe care le poate parcurge o lecție:
etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificației și
contextului din perspectiva elevului, activarea și valorizarea cunoștințelor și
deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenției elevilor, introducerea unor
întrebări și situații provocatoare de către cadrul didactic ș.a.
etapa de achiziție cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciții, însușirea noilor
cunoștințe având ca rezultat înțelegerea și operarea cu conceptele.
etapa de aplicare și transfer se concretizează prin integrarea conceptelor
achiziționate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activității (poster, tabel,
colaj, model, proiect etc.), evaluarea și autoevaluarea atât a proiectului cât și a
rezultatelor obținute.
 2.2. Abordarea învățării în ciclul achizițiilor fundamentale
Ciclul achizițiilor fundamentale reprezintă un moment important pentru
stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, este necesar ca învățătorul să creeze contexte de învățare motivante
pentru elevi, care să determine creșterea încrederii în sine, să asigure participarea activă
individuală şi în grup, să ofere copiilor posibilitatea exprimării libere a propriilor idei şi
sentimente. Învățătorul va pune accentul pe spontaneitatea şi creativitatea
răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe,
să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Prin reluări succesive şi prin activități de învățare ce respectă caracterul concret-
intuitiv al școlarilor mici, elevul ajunge să se autocorecteze, pe măsură ce înțelege ceea
ce învață.
Curriculumul disciplinei Comunicare în limba română are în vedere modelul
comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează
procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi pe cele de exprimare orală şi
scrisă. Programa şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe
elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă
personală, la care ei sunt invitaţi să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se
continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin
valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.
Manualul de Comunicare în limba română abordează comunicarea ca domeniu
complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi pe cele
de exprimare orală şi scrisă propunând:
activităţi care contextualizează învăţarea limbii române: invitația, biletul, afișul,
ziarul, revista clasei, felicitarea;
activităţi specifice care abordează limba româna în funcţiune, sprijinind astfel copiii
să înveţe că pot folosi limbajul pentru a-şi atinge anumite obiective: a căuta
informaţii, a cere ceva, a-şi exprima opinia, a modifica, a influeţa comportamentul
altcuiva, a exprima emoţii, a întări sau a rupe o relaţie;
modalități de abordare a unor conţinuturi prin care copiii înţeleg că pot rezolva
anumite probleme, situaţii cu ajutorul cuvintelor, limbajului şi devin conştienţi de
consecinţele utilizării acestora prin teme cum sunt: comunicarea politicoasă;
formulele de adresare; calitatea mesajului, cuvintele, tonul folosit; cantitatea, cât de
mult sau de puţin comunică mesajul; manierele frumoase în care este exprimat
mesajul;
activităţi de învăţare care presupun interacţiunea cu un adult sau cu alţi copii: citește
cu un coleg sau cu o colegă; ascultă pe colegul sau colega ta; împărtăşeşte impresii
de lectură; propune o carte la Colţul cititorului; prezintă cartea, povestea, lucrarea
ta, proiectul tău;
situaţii de învăţare prin care copiii să se gândească la cuvinte şi la rolul lor în
comunicare, activităţi prin care copiii să înţeleagă faptul că pentru a atinge anumite
scopuri trebuie să-şi monitorizeze cuvintele, vorbirea proprie, adică
 metacomunicarea: descoperă sensul unor metafore; înţeleg anumite glume; observă
şi analizează comportamentele şi modul de exprimare a participanţilor la
întâmplările prezentate în text;
activităţi care au în vedere modelul social al învăţării, cum sunt proiectele care dau
copiilor ocazia să creeze ei înşişi producţii literare prin imitarea celor elaborate de
adulţi sau copii mai mari: Cartea, Personajele, Proiect de vacanţă, Ziarul clasei.
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport
cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor
elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
o învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru
elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere;
contextualizarea învăţării prin referire la realitatea înconjurătoare sporeşte
profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate;
armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai
eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Manualele de Comunicare în limba română și Matematică și explorarea mediului
pentru clasa I transpun în practică noua viziune a programei, centrarea pe competenţe.
Abordarea acestui model de proiectare curriculară vizează dezvoltarea profilului de
formare al elevului din ciclul primar.
La baza elaborării acestui model stau noile achiziţii din domeniul psihologiei
copilului şi a învăţării şi anume:
abordarea globală a personalităţii copilului, luarea în considerare a ceea ce are
specific fiecare copil, ca personalitate unică, ceea ce are ca implicaţie practică
învăţarea centrată pe elev, personalizarea demersului didactic, respectarea
particularităţilor vârstei;
rolul contextului în care are loc învăţarea şi al varietăţii situaţiilor de învăţare în care
este implicat elevul, consecinţa practică fiind învăţarea activă.
Din această perspectivă, manualele susţin orientarea demersului cadrului didactic
în direcția dezvoltării competenţelor proprii disciplinei prin atenţia acordată evidenţierii
scopului învăţării şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Manualele au în vedere faptul ca o anumită competenţă, ansamblu structurat de
cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, se dezvoltă progresiv, iar existenţa ei în comportament
se traduce prin rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme
generale, în diverse contexte particulare.
 3. ADECVAREA METODELOR LA PROFILUL DE VÂRSTĂ
AL COPILULUI
CU CINE ȘI CUM LUCREZ?

3.1. Profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale

Gândirea este dominată de concret fiind specifică vârstelor între 6/7— 10/11 ani și
se caracterizează prin următoarele aspecte:
percepţia lucrurilor rămâne încă globală, „văzul lor se opreşte asupra întregului
nedescompus”;
lipseşte dubla mişcare rapidă de disociere-recompunere;
comparaţia reuşeşte pe contraste mari, nu sunt sesizate stările intermediare;
domină operaţiile concrete, legate de acţiuni obiectuale;
apare ideea de invarianţă, de conservare ( a cantităţii, volumului, masei etc.);
apare reversibilitatea sub forma inversiunii şi compensării;
creşte puterea de a face o deducţie imediată;
poate efectua anumite raţionamente de tipul dacă, atunci, cu condiţia să se sprijine
pe obiecte concrete sau exemple;
nu depăşeşte concretul imediat decât din aproape în aproape, extinderi limitate,
asociaţii locale;
nu întrevede alternative posibile, catalogul posibilului se suprapune datelor
concrete, nemijlocite;
se dezvoltă raţionamentul progresiv, de la cauză la efect, de la condiţii la consecinţe.
La nivelul comunicării sunt vizibile transformările care se produc în dezvoltarea
limbajului şcolarului mic.
Există păreri ale specialiştilor care susţin că limbajul este unul dintre cele mai
accentuate fenomene care îi diferenţiază pe copii în această etapă. Mediul din care
provin copiii şi capacităţile de înţelegere imprimă un anumit ritm de dezvoltare a
limbajului. Diferenţele sunt mai evidente la nivelul exprimării, al foneticii şi al structurii
lexicale.
Copiii reţin mai uşor forme, culori, întâmplări, decât definiţii, explicaţii. De
asemenea, reţin cuvinte, nu idei, pun pe acelaşi plan aspecte importante şi detalii.
Gândirea nu este destul de suplă. Se observă adesea că elevii transferă un
procedeu de rezolvare a unei sarcini şi la rezolvarea alteia, unde nu este adecvat. Le este
mai uşor să lucreze sub îndrumarea cadrului didactic ori să aplice un şablon însuşit,
decât să efectueze independent o temă. După ce învăţătorul a dat unele exemple şi
solicită elevilor să formuleze altele ei folosesc aceleaşi scheme sau acelaşi material.
Numărul reprezentărilor şi noţiunilor creşte de la o clasă la alta şi vizează aspecte din ce
în ce mai variate ale realităţii.
Până la intrarea în şcoală, limba a fost asimilată în practica nemijlocită a vorbirii. În
şcoală însă, studiul ei devine organizat, sistematic. Copilului i se cere să folosească corect
cuvintele, să-şi formuleze clar ideile, ceea ce duce la dezvoltarea limbajului său.
 Alfabetizarea mărginită la descifrarea literelor şi cuvintelor nu foloseşte decât la
transmiterea unor informaţii elementare. Competențele de lectură sunt dovedite de
către cei care pot include în sistemul lor de cunoaştere un complex de idei, convingeri,
sentimente, care înțeleg semnificațiile, sensurile. Lectura, analiza textelor citite,
explicarea cuvintelor pe care copiii nu le cunosc încă, a unor expresii noi, povestirea și
repovestirea celor citite, creaţiile copiilor, constituie mijloacele de îmbogăţire a
vocabularului şi de perfecţionare a exprimării.
A-i învăţa pe copii să înveţe se poate realiza, în primul rând, învăţându-i să
citească.
Principalele aspecte ce definesc profilul copilului în etapa achizițiilor fundamentale
pot fi structurate după cum urmează:

Dezvoltarea cognitivă:
îşi consolidează operaţiile concrete;
învaţă din greşeli;
încep să-şi conştientizeze capacităţile într-o anumită sferă de acţiune;
sunt interesaţi atât de procesul, cât şi de produsul muncii şcolare;
consideră la fel de importantă evaluarea rezultatelor muncii de către colegi ca aceea făcută de cadrul didactic;
îşi organizează bine munca, însă uneori sunt dezordonaţi;
au nevoie de ajutorul adultului pentru a găsi strategii de organizare a datelor în rezolvarea unor probleme de matematică
manifestă un interes crescând pentru clasificări, reguli, strategii;
sunt captivați de activităţile manuale.

Dezvoltarea fizică:
sunt sprinteni, plini de energie;
lucreazăîngrabă,suntharnici,adeseaîşisupraestimează capacităţile;
au nevoie să se destindă fizic;
sunt puţin stângaci;
anvergura atenţiei este limitată;
acuitatea vizuală proximală şi distală este puternică;
se concentrează asupra scrisului cursiv, de mână;
controlul asupra instrumentului de scris este mai mare.
 Dezvoltarea socială:
sunt sociabili, spirituali, le place să coopereze cu ceilalţi;
încearcă adesea să facă mai mult decât pot;
preferă acelaşi gen de activităţi;
nu le plac limitările şi îngrădirile;
îşi lărgesc cercul de prieteni tot mai mult.

Dezvoltarea comportamentului:
au reacţii pozitive în cadrul organizării proiectelor de grup;
abordează idei legate de corectitudine;
au un simţ crescând al responsabilităţii, dar acţiunile nu sunt întotdeauna încununate de succes;
succesul în doze mici le dezvoltă încrederea;
au o atitudine pozitivă faţă de dezbaterea unor probleme legate de cinste, dreptate.

Dezvoltarea limbajului:
sunt comunicativi;
sunt plin de idei;
sunt buni ascultători;
nu-şi pot reaminti întotdeauna ceea ce s-a spus;
exagerează uneori;
îşi extind vocabularul rapid.

3.2. Metode de învăţare activă

3.2.1 Activitatea dirijată de lectură ( ADL)
Activitatea dirijată de lectură este o strategie care ghidează citirea în gând, urmată
de întrebări de comprehensiune (Gunning, 2000). Învăţătorul adresează o întrebare, iar
elevii citesc textul pentru a afla răspunsul. Apoi discută răspunsul cu grupul. Metoda se
centrează pe predarea comprehensiunii, nu a pronunţiei. Poate fi folosită atât cu texte
narative cât şi cu texte informaţionale.

Manuale Intuitext clasa a II-a 11

 Ce urmăreşte ADL?
să sprijine comprehensiunea cu întrebări care precedă cititul în gând, formulând un
scop pentru citire;
să dezvolte capacitatea elevului de a răspunde la întrebări de ordin superior;
să sublinieze predicţia/anticiparea ca un aspect important al citirii în care copiii
folosesc cunoştinţele lor existente şi gândirea critică pentru a genera noi cunoştinţe
şi idei;
să introducă elemente de literatură cum ar fi structura acţiunii şi caracterizările;
să ofere un model copiilor, astfel încât să poată citi mai multe texte, singuri,
independent.
Paşii metodei:
În timpul anticipării/evocării: îi pregătim pe elevi să se gândească la subiect folosind
una din metodele pentru această fază.
Trecerea rapidă prin text: pentru aceasta, arătăm elevilor coperta şi citim titlul cărţii;
discutăm pentru a afla ce ştiu deja elevii despre subiectul care va fi abordat în text şi
pentru a-i încuraja să-şi formuleze întrebări despre cele ce vor fi citite.

3.2.2 Termeni în avans

Se aleg 6-10 cuvinte din textul pe care elevii urmează să-l citească. Li se solicită
elevilor să anticipeze ce vor citi, pe baza unor termeni, după care li se cere să creeze
un scurt text cu ajutorul acelor termeni dați. La finalul lecției, elevii compară ceea ce
au citit cu ceea ce au creat ei pe baza cuvintelor date, descoperă asemănări sau
deosebiri în ceea ce privește modul în care au fost puse în relație cuvintele cheie
date la început.

3.2.3 Metoda predicțiilor (Activitate dirijată de lectură şi gândire - ADLG şi activitate

dirijată de ascultare şi gândire - ADAG)
Se pregătesc copii ale textului pe care urmează să îl citească elevii. Se vor marca pe
text patru sau cinci puncte unde se vor opri. Punctele de oprire se vor stabili astfel încât
să coincidă cu momente de suspans din poveste.
Li se va explica elevilor că vor citi povestea pe fragmente și că, atunci când citesc,
este important să nu depăşească punctele de oprire.
Înainte de citirea unui fragment, elevii vor face predicții şi vor explica de ce
anticipează în acel mod.
Vor citi fragmentul și vor verifica dacă predicția se confirmă.
Învățătorul poate face un tabel de tipul celui de mai jos, în care să noteze
predicțiile copiilor; la vârste mai mari, pot face chiar copiii tabelul predicțiilor.
Tabelul predicţiilor:
Ce credeţi că se va De ce credeţi Ce s-a întâmplat,
întâmpla? asta? de fapt?
După citirea titlului
După parcurgerea
primului fragment
După parcurgerea
celui de-al doilea
fragment
Înainte de a citi până
la sfârşit

Elevii vor citi mai întâi titlul și vor analiza imaginea, apoi vor face predicții. Acestea
vor fi notate de cadrul didactic în spaţiul acordat pentru „Ce credeţi că se va întâmpla?
Elevii vor motiva de ce gândesc așa, iar motivele lor se vor nota în coloana De ce?.
Elevii vor citi până la primul punct de oprire şi, când ajung acolo, se vor întoarce şi
vor compara ce au citit cu predicţia pe care au făcut-o anterior, iar apoi vor spune ce s-a
întâmplat de fapt. Ideile lor vor fi notate de cadrul didactic în spațiul „Ce s-a întâmplat?”.
Se analizează predicțiile și se identifică cele care se adeveresc până la acel
moment. Elevii prezic ce cred ei că se va întâmpla în următoarea parte din text și fac noi
predicții prezentând și motivul care a determinat respectiva predicție. În final, ei trebuie
să compare ultima predicţie cu ce s-a întâmplat, de fapt, în poveste şi să comunice
constatările lor despre ce s-a întâmplat, pentru a fi înregistrate în spaţiul alocat din
tabel.
Învățătorul va verifica dacă predicțiile sunt rezultatul unor conexiuni pe care le fac
copiii pe baza celor citite sau sunt spuse fără nicio justificare.

3.2.4 Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat (un elev, individual; grupuri mici, întreaga clasă)

Se împarte tabla în trei coloane mari, notate „ŞTIU”,,VREAU SĂ ŞTIU” şi ,,AM

ÎNVĂŢAT”. Elevii vor face la fel în caietele lor.
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Se prezintă subiectul, iar elevii sunt invitați să spună ce ştiu sau cred că ştiu despre
subiect.
Se discută până când se detaşează un set de elemente esenţiale, de care elevii sunt
suficient de siguri.
Se notează în coloana „ŞTIU” de pe tablă, iar elevii vor face la fel în caietele lor.
Vor apărea şi puncte neclare, care se pot nota în zona „VREAU SĂ ŞTIU”. Elevii vor fi
sprijiniți să formuleze întrebări asupra punctelor neclare. Acestea pot apărea din
discuţii asupra detaliilor controversate sau din categoriile de cunoaştere care le
stârnesc curiozitatea.
12 Ghidul învățătorului
 Elevii vor fi invitați să se gândească la lucruri pe care ar fi curioşi să le afle şi care au
legătură cu subiectul, şi vor fi notate în coloana „VREAU SĂ ŞTIU”.
Cadrul didactic recitește întrebările care au apărut şi indică elevilor pasajul în care
vor găsi răspuns la unele dintre acestea.
După ce termină de citit, se abordează coloana „CE AM ÎNVĂŢAT?”. Elevii vor nota pe
caietele lor lucrurile cele mai importante pe care le-au aflat, aliniind răspunsurile cu
întrebările iniţiale şi notând celelalte informaţii (cunoştinţe la care nu se aşteptau) în
josul coloanei.
Elevii vor prezenta întregii clase ideile din coloana „AM ÎNVĂŢAT” din caietele lor, iar
cadrul didactic le va nota pe tablă.
Se va compara ceea ce elevii au considerat că știau, cu ceea ce au aflat și vor bifa
toate informațiile care s-au dovedit a fi corecte după parcurgerea textului. Pentru
informațiile considerate de elevi ca fiind știute și negăsite în textul citit, li se poate
sugera să caute individual sau în grup; învățătorul va recomanda elevilor sursele de
informare.
Vor verifica dacă au găsit răspunsurile pentru întrebările din rubrica VREAU SĂ ȘTIU.
În situația în care nu au identificat răspunsurile în textul citit, activitatea de căutare a
acelor răspunsuri poate continua; învățătorul va recomanda elevilor sursele de
informare.
Întrebările rămase fără răspuns, pot duce la un nou ciclu ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM
ÎNVĂŢAT şi alte studii sau cadrul didactic le va indica elevilor sursa din care pot afla
răspunsurile (enciclopedii, dicționare, cărți, internet etc.).
SVI este o metodă de dezvoltare a comprehensiunii şi de lectură activă a unui text
informaţional/ştiinţific. Metoda poate fi folosită atunci când elevii se pregătesc să
citească un text şi să-l discute sau poate ghida învăţarea extinsă pe mai multe zile.

3.2.5 Predarea reciprocă

Predarea reciprocă este o formă de învăţare prin cooperare în care – pe lângă
practica celor patru strategii de lectură de bază: predicţia, interogarea, clarificarea şi
rezumatul – elevii învaţă despre interdependenţa pozitivă şi dezvoltă abilităţi
interpersonale. Se poate folosi la orice grupă de vârstă în cadrul disciplinelor din aria
curriculară a ştiinţelor.
Sub supravegherea învăţătorului, elevii conduc pe rând discuţiile despre
paragrafele succesive ale textului ştiinţific de studiat. Într-un fel, elevii devin ucenici
cognitivi, deoarece folosesc cadrul didactic drept model, dar preiau din ce în ce mai mult
responsabilitatea pentru ceea ce învaţă şi pentru implementarea strategiei de predare
reciprocă.
Elevii vor fi informați că trebuie să preia rolul de profesor, de conducător al
discuţiilor.
Se explică strategiile de bază: predicţia, interogarea, clarificarea şi rezumatul. Se
oferă un model şi ocazii pentru a practica acest tip de exerciţiu. Metoda dă cele mai
 bune rezultate, dacă se fac demonstraţii cu un grup pentru a le arăta cum trebuie
conduse discuţiile înainte de a le oferi lor acest rol.
Elevii vor fi împărțiți în perechi sau grupuri de 3.
Fiecare elev primește copii ale textului. Textele vor fi împărțite de cadrul didactic în
pasaje logice sau pe paragrafe.
Toţi elevii citesc primul pasaj în linişte.
După ce au citit pasajul, primul elev din grup care joacă rolul de profesor:
1) rezumă ceea ce s-a citit;
2) se gândeşte la o întrebare pe marginea textului şi le cere altor elevi să răspundă;
3) clarifică problemele sau conduce discuţii, pentru a clarifica problemele pe care
le pun alţi elevi;
4) anticipează ceea ce se va scrie în pasajul
următor. Elevii citesc următorul pasaj.
Următorul elev din grup/pereche preia rolul de învăţător şi reia etapele descrise mai
sus.

3.2.6 Procedeul recăutării (individual; întreaga clasă)

Procedeul recăutării este o activitate pe care o pot folosi elevii când citesc în
perechi un text care este mai dificil de înţeles. Pașii metodei sunt:
Elevii vor lucra în perechi;
Cadrul didactic le va distribui elevilor textul de citit;
Unul dintre elevi citeşte primul paragraf cu voce tare;
Al doilea adresează o întrebare despre cele incluse în text. Partenerul va trebui să
încerce să răspundă la întrebare. Ambii ar trebui să cadă de acord că răspunsul dat e
corect;
Se schimbă rolurile. Acum, cel care a pus întrebarea va citi paragraful următor.
Celălalt va adresa întrebarea;
Cadrul didactic va modera activitatea.
Întrebările bune:
cer informaţii despre ideea principală (Care este cel mai important lucru pe care
autorul l-a enunţat aici?);
încearcă să clarifice detalii (Ce crezi că a vrut să spună autorul prin .....? Ce are de-a
face acea idee cu ideea principală?);
necesită deducţii (Oare de ce funcţionează în acel fel procesul?);
leagă ceea ce s-a spus cu ceea ce urmează să se spună (Ce trebuie să ştim acum? Ce
crezi că ne va spune autorul în cele ce urmează?).

3.2.7 Gândiţi – lucraţi în perechi – comunicaţi (grupuri mari, întreaga clasă)

Aceasta este o tehnică prin care participanţii învaţă unul de la celălalt şi încearcă
să-şi exprime propriile idei într-un mediu prietenos, înainte de a le face publice.
 Etapele:
Învăţătorul formulează întrebarea/ problema;
Învăţătorul le solicită elevilor să gândească individual răspunsuri la întrebarea/
problema formulată;
Elevii discută în perechi răspunsurile identificate;
Învăţătorul monitorizează discuţiile în perechi;
Fiecare pereche formulează propriile răspunsuri la întrebare/soluţii la problemă;
Se reia procedeul pentru grupe formate din 2 perechi;
Grupele împărtăşesc răspunsurile lor cu întreaga clasă;
Profesorul întreabă elevi ce au învăţat şi concluzionează.

3.2.8 Amestecați-vă/Înghețați/Formați perechi

Elevii se ridică și circulă liber prin clasă.
Învățătorul spune „Înghețați!” și elevii se opresc.
Profesorul spune „Formați perechi” și fiecare elev formează o pereche cu colegul cel
mai apropiat de el în acel moment, așezându-se unde sunt locuri libere.
Profesorul pune o întrebare și elevii discută în perechi.
Procesul se repetă de mai multe ori.
O variantă a metodei se realizează prin aranjarea elevilor în două cercuri concentrice
cu număr egal de persoane în fiecare. Cercurile se rotesc în sensuri opuse până când
cineva spune Înghețați!. Persoanele care se află față în față în acel moment formează
perechile.

3.2.9 Cadranele
Este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui conţinut informaţional prin
particiaprea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Această metodă poate fi
folosită în etapa de reflecţie.
Metoda cadranelor presupune trasarea a două axe perpendiculare, operaţiune în
urma căreia rezultă patru cadrane.
Elevii audiază o prelegere, o povestire sau citesc un text, apoi sunt solicitaţi să
noteze anumite aspecte, de exemplu:
 cadranul I: sunete auzite în prezentarea povestiri sau descrise de ideile textului;
 cadranul II: sentimente generate de povestire///text
 cadranul III: stabilirea unei legături între conţinutul povestirii///textului pe de o
parte şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă pe de altă parte;
cadranul IV: morala, învăţătura, mesajul transmis de conţinutul de idei prezentat
Elevii pot găsi un titlu potrivit pentru ceea ce au de audiat sau de citit.

3.2.10 Diagrama Venn

Este formată din două cercuri mari care se suprapun parțial. Ea poate fi folosită
pentru a arăta asemănările și diferențele între două idei sau concepte. În partea de
suprapunere se vor nota aspectele pe care cele două idei de comparat le au în comun,
iar în secțiunile separate cele care caracterizează doar una dintre idei.

3.2.11 Cubul
Cubul (Cowan și Cowan, 1980) este o strategie de predare care oferă posibilitatea
studierii unei teme din perspective diferite. Această strategie presupune utilizarea unui
cub care are diferite instrucțiuni notate pe fiecare față, care pot fi folosite pentru
activități de gândire sau scriere. Cubul se poate obține acoperind cu hârtie o cutie cu
latura de 15-20 cm. Pe fiecare față a cubului se scrie câte una din următoarele
instrucțiuni: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează pro sau
contra.
Instrucțiunile pentru cele șase fețe sunt:
Descrieţi. Priviţi obiectul cu atenţie (poate doar în imaginaţie) şi descrieţi cu atenţie
ceea ce vedeţi, inclusiv culori, forme, mărimi.
Comparaţi. Cu ce seamănă? Cu ce nu seamănă?
Asociaţi. La ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră? Pot fi lucruri asemănătoare sau
lucruri diferite?
Analizaţi. Spuneţi cum este făcut, din ce, ce părţi conţine.
Aplicaţi. Cm poate fi utilizat? La ce anume folosește?
Argumentaţi pro sau contra. Adoptați un punct de vedere. Folosiţi orice fel de
argumente logice pentru a pleda în favoarea sau împotriva unei idei legate de
concept/ obiect.

3.2.12 Jurnalul cu dublă intrare

Jurnalul cu dublă intrare (Berthoff, 1981) este o metodă prin care cititorii stabilesc
o legătură strânsă între text și propria lor curiozitate și experiență. Acest jurnal este
deosebit de util în situații în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
Pentru a realiza un asemenea jurnal, participanții trebuie să noteze un fragment
din text care i-a surprins foarte tare (le-a amintit de ceva din propria experiență, i-a
intrigat, nu au fost de acord cu el). În partea dreaptă scriu un comentariu despre
fragment: ce i-a facut să-l noteze; la ce i-a făcut să se gândească?, de ce i-a intrigat?. Pe
măsură ce citesc, elevii se opresc din lectură și notează în jurnal.

3.2.13 Turul galeriei

Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi
să-şi exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie,
prezentate şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de
către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune
evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Paşii metodei:
Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din
clasă;
Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru;
Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil;
Produsele sunt expuse pe pereţii clasei;
Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat;
Analizarea tuturor lucrărilor;
După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează produsele prin comparaţie cu
celelalte.
„Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale
referitoare la tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să
accepte sau să respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute.
Prin utilizarea acestei metode, se stimulează creativitatea participanţilor, gândirea
colectivă şi individuală; se dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de
intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.

3.2.14 Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming nelineară. Este utilizat pentru a
stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect. Mai poate fi folosit
ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociaţii noi sau de
a reprezenta noi sensuri. Este o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe,
înţelegeri sau convingeri legate de o anume temă. Fiind o activitate de scriere, mai
serveşte şi la a-l informa pe scriitor despre anumite cunoştinţe sau conexiuni pe care
acesta nu era conştient că le are în minte. Etapele realizării unui ciorchine sunt simple şi
uşor de reţinut:
Scrieţi un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul unei pagini sau tabel;
Cereți elevilor să spună cuvinte sau sintagme care le vin în minte legate de tema
respectivă;
Scrieți toate ideile elevilor și, pe măsură ce scrieţi, începeţi să trageţi linii între ideile
care se leagă în vreun fel.
Există câteva reguli de bază care trebuie respectate:
1. Scrieţi tot ce vă trece prin minte. Nu faceţi judecăţi în legătura cu ideile, notaţi-
le doar pe hârtie/tablă;
2. Nu vă opriţi din scris până n-a trecut destul timp, astfel încât să poată ieşi la
lumină toate ideile. Dacă ideile refuză să vină, zăboviţi asupra hârtiei şi până la urmă vor
apărea;
3. Lăsaţi să apară cât mai multe conexiuni. Nu limitaţi nici numărul ideilor, nici
fluxul conexiunilor.
 3.3. Evaluarea centrată pe competențe
Pedagogia pentru competenţe provoacă dezbateri pe probleme ale educației
actuale. Cunoştinţele, produse ale învăţării, sunt valoroase, dar nu ca simple informaţii,
ci împreună cu anumite capacităţi şi abilităţi, evidente în rezolvări de probleme, în
situații diverse de viață.
Abordarea învățării din perspectiva învățării centrate pe competențe se bazează pe:
integrarea învăţării de informaţii în formarea de competenţe;
înlocuirea învăţării prin ascultare cu învăţarea prin acţiune, activă şi interactivă,
bazată pe implicarea şi responsabilizarea celui educat;
înlocuirea învăţării de a fi docil cu învăţarea interactivă, rezolvarea de probleme şi
participarea socială;
valorificarea experienţelor elevilor în procesul de învăţare etc.
O competenţă se poate manifesta printr-una din cele trei componente (cunoştinţe,
deprinderi, atitudini – adică ce ştie, poate şi vrea să facă elevul) sau se poate apropria
mai mult de una dintre acestea, în funcţie de importanţa acelei componente în
îndeplinirea unei sarcini:
a şti = informaţii, cunoştinte;
a face = deprinderi, aplicare a cunoştinţelor;
a fi, a deveni = atitudini, valori în relaţie cu/raportate la problematica vizată.
O competenţă este mai aproape de capacităţi pe care le depăşeşte însă în
complexitate şi forţă. Jean Cardinet propune o distincţie între capacitate şi competenţă,
plasând capacitate între ,,a şti să spui” şi „a şti să faci”, iar compețetele între „a şti să
faci” şi „a şti să fii”, chiar „a şti să fii” şi „a şti să devii” .
Activităţile de predare, învăţare şi evaluare, tehnicile şi instrumentele de evaluare
trebuie gândite şi construite în funcţie de competenţele care trebuie formate la elevi. A
evalua o competenţă înseamnă, în primul rând, a determina în detaliu ansamblul
componentelor sale care permit ca ea să fie „înţeleasă” de către evaluator.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Având în
vedere un curriculum centrat pe competențe, se recomandă utilizarea, cu prioritate, a
metodelor moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului
elevilor, autoevaluarea, portofoliul, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte
fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin
raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea,
evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de
evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale.
Evaluarea formativă se întrepătrunde cu învăţarea, sunt acţiuni care se pot realiza în
acelaşi timp, fără a fi nevoie de precizarea altor sarcini de rezolvat de către elevi, pentru a
putea fi evaluaţi. Elevilor trebuie să li se dea posibilitatea să discute şi să verifice ce au
înţeles, să dea feedback colegilor, să li se dea răspunsuri pentru clarificarea nelămuririlor,
pentru ca reglarea să se poată face, pe cât posibil, chiar în cadrul lecţiei respective.
 Având în vedere că învăţarea se întrepătrunde cu evaluarea formativă, câteva
modalităţi simple de evaluare ce se pot utiliza pe parcursul lecţiei, după rezolvarea
sarcinilor de învăţare sunt:
Tehnica „Fără mâini ridicate” - când se aşteaptă răspunsuri la anumite
întrebări/solicitări ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi pot
discuta în perechi sau în grupuri mici. Odată cu solicitarea răspunsului, atenţia se
poate muta către anumiţi elevi, oferindu-se şi celor timizi, tăcuţi sau neîncrezători în
forţele proprii posibilitatea de a se exprima.
„Metoda semaforului” - pentru stabilirea modului în care elevii înţeleg un nou
concept sau sarcină de lucru. Se pune la dispoziţia lor un set de trei cartonaşe
colorate în luminile semaforului, iar la solicitarea cadrului didactic ei ridică un
cartonaş corespunzător: verde dacă înţeleg, galben dacă nu sunt siguri şi roşu dacă
nu înţeleg. Se poate relua secvenţa sau pot fi solicitaţi cei care au ridicat cartonaşul
verde să furnizeze explicaţii colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici ce să
aibă în acelaşi grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de cartonaşe. Folosind în acest
mod învăţarea prin cooperare cadrul didactic oferă posibilitatea elevilor de a se
implica activ în procesul de învăţare, de a ajunge singuri la soluţii, intervenind cu
indicaţii când acestea sunt solicitate sau când constată că un anumit grup nu
avansează în activitate sau abordarea este greşită.
Tehnica „răspunsului la minut” sau a răspunsului scurt, la întrebări precise, clare, ce
se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că răspunsurile la aceste întrebări nu
se comentează sau corectează, permiţând cadrului didactic să sesizeze ce parte din
lecţie/temă trebuie reluată sau clarificată.
Evident, evaluarea formativă poate fi realizată şi la încheierea unei activităţi de
învăţare sau la final de lecţie, prilej cu care profesorul poate evalua atât conţinutul
însuşit de elev, cât şi modalitatea în care a fost însuşit. Pentru evaluarea conţinutului ar
putea propune alte experienţe de învăţare, prin formulare de întrebări de nivel superior
(analiză, sinteză, evaluare) în scopul evaluării gradului de înţelegere al conţinutului,
nivelului de formare al deprinderilor de utilizare a conţinutului.
Învăţarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează împreună, uneori în
perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a
explora o temă nouă sau a crea idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice.
Experienţa demonstrează că rezultatele învăţării sunt mai bune atunci când
învăţarea se desfăşoară prin cooperare.
Întrebările pe care cadrul didactic și le poate pune când elevii învaţă în grup ar
putea fi următoarele:
Ce dovezi voi avea că elevii au învăţat ceva din conţinutul lecţiei?
Ce dovezi voi avea că elevii au învăţat să utilizeze în mod adecvat anumite procese de
gândire şi învăţare?
Ce procese de gândire mă aştept să desfăşoare elevii? Cum voi şti că le desfăşoară
bine?
Ce strategii de învăţare şi ce procese de grup mă aştept să observ la elevi? De unde
ştiu că le folosesc în mod adecvat?
 Fiecare activitate desfăşurată în grup trebuie evaluată atât pe parcursul lecţiei, cât şi la
final. La finalul lecţiei, învățătorul poate aloca timpul necesar pentru ca fiecare grup de
cooperare să evalueze cât de eficient au colaborat membrii săi. Învățătorul poate să indice
acţiunile individuale care s-au dovedit eficiente sau ineficiente pentru realizarea sarcinilor de
grup şi să ia decizii cu privire la comportamentele care ar trebui încurajate şi promovate în
acţiunile viitoare, precum şi cu privire la acelea care trebuie schimbate. Elevii înşişi ar putea
să enumere aspectele pozitive ale activităţii grupului, dar şi pe acelea care necesită a fi
îmbunătăţite. Grupul poate completa o fişă de automonitorizare a activităţii de grup, după
care se poate discuta cu învățătorul despre planul de îmbunătăţire a activităţii grupului.
Fiecare învățător îşi pune, cu siguranţă, întrebarea: Cum pot să fac evaluarea
individualizată, dacă elevii lucrează împreună? Iată câteva dintre soluţiile optime:
Folosind metoda observării sistematice şi lista de control – verificare, ca instrument
de evaluare, profesorul poate consemna existenţa sau inexistenţa unor caracteristici,
comportamente elaborate pe baza unor criterii de evaluare; elevul poate fi observat
atât când lucrează individual, cât şi în grup; evident că lista cuprinde şi aspecte care
vizează colaborarea cu ceilalţi membri ai grupului; rezultatele obsevării nu trebuie să
se regăsească doar consemnate într-o fişă, ci trebuie să sprijine îmbunătăţirea
aspectelor nerealizate la un nivel acceptabil. Elevul trebuie să conştientizeze
nereuşitele şi să se implice activ în procesul de schimbare. Sprijinul poate fi acordat
elevului în lecţia respectivă sau în lecţiile următoare, în funcţie de gradul de
complexitate al rezultatelor şcolare ce trebuie îmbunătăţite. Instrumentele de
observare a comportamentului elevului şi de analiză a produselor învăţării pot fi:
 grile de evaluare;
 fişe de observare;
 liste de control – verificare;
 scări descriptive (descriptori de performanţă).
Este recomandat ca grupurile să îşi păstreze componenţa o anumită perioadă de
timp, ceea ce produce efecte pozitive asupra rezultatelor învăţării şi permite o bună
monitorizare a activităţii fiecărui elev, dar şi a întregului grup.
Pentru evaluarea capacităţii de utilizare a unor concepte, noţiuni, pot fi utilizate
diagrame în care învățătorul poate consemna că elevul a utilizat informaţia. Astfel, se
observă, cu uşurinţă, care sunt elevii ce trebuie sprijiniţi în procesul de învăţare, în
scopul ameliorării rezultatelor învăţării.

Exemplul nr. 1: Diagramă pentru monitorizarea utilizării informaţiei de către elevi

Nr. Numele şi prenumele Utilizarea Utilizarea Utilizarea
crt. elevului informației A informației B informației C
1 Popescu M. DA DA NU
2
…
n
Spre finalul lecţiei, cadrele didactice pot realiza o evaluare curentă ce vizează
conţinutul însuşit de elevi, precum şi deprinderile de aplicare a conţinutului prin:
 câteva întrebări de nivel superior: analitice, sintetice, evaluative;
 rezolvare de probleme;
 dezbaterea unei idei etc.
20 Ghidul învățătorului
 În activități informale sau nonformale elevii pot fi observați pentru a se evalua
atitudinea acestora.

Evaluarea complementară:
a. Observarea sistematică a comportamentului elevului este un produs al
interacţiunii cadru didactic – elev şi oferă cadrului didactic posibilitatea de a evalua:
concepte şi capacităţi: organizarea şi interpretarea datelor, selectarea şi organizarea
corespunzătoare a instrumentelor de lucru, descrierea şi generalizarea unor
procedee, tehnici, relaţii, utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva,
identificarea relaţiilor, utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare.
atitudinea elevilor faţă de sarcina dată: concentrarea asupra sarcinii de rezolvat,
implicarea activă în rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente
profesorului, completarea/îndeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate şi a
rezultatelor.
comunicarea: discutarea sarcinii cu învățătorul în vederea înţelegerii acesteia.
Avantajul constă în surprinderea fenomenelor psihopedagogice în ritmul şi în
modul lor natural de manifestare. Dezavantajul se referă la consumul mare de timp, la
faptul că oferă un nivel scăzut de obiectivitate, fapt ce face necesară completarea
datelor obţinute cu ajutorul acestei metode cu date obţinute prin alte metode.
Pentru realizarea observaţiei sistematice, se pot folosi instrumente simple:
fişa de evaluare (calitativă);
scara de clasificare;
lista de control/verificare.

Exemplul nr. 2: Grilă de evaluare a comportamentului de receptor

Perioada de observare: ........................................
Scara de evaluare/Elevii observaţi
Aspecte evaluate prin observare Întotdeauna Frecvent Ocazional, cu
sistematică sprijin
Este atent la mesajele formulate de Radu: 16.X; 20.X;
învăţător/colegi. 3.XI
Execută cerinţele formulate oral. Ana: 12.X; 27.X;
Formulează răspunsuri adecvate la
întrebările orale ce i se adresează.
Semnalează, prin mimică, gesturi sau
verbal, neînţelegerea mesajului oral
ascultat.
Sesizează corectitudinea
sau incorectitudinea
enunţurilor orale ascultate.
Sesizează, după auz, cuvintele
necunoscute din mesajele orale ascultate.
Manifestă interes faţă de partenerul de
dialog (îl priveşte în faţă, îl ascultă cu
atenţie, cu răbdare, cu toleranţă).
 Exemplul nr. 3: Grilă de evaluare a atitudinii față de sarcină (listă de verificare)
Comportamente observabile Da Nu
A urmat instrucţiunile.
A cerut ajutor atunci când a avut nevoie.
A cooperat cu colegii de grup.
A aşteptat să-i vină rândul pentru a utiliza materialele.
A împărţit materialele cu ceilalţi.
A încercat variante noi.
A dus activitatea până la capăt.
A pus echipamentul la locul lui după utilizare.

Exemplul nr. 4: Grilă de evaluare a atitudinii față de sarcină (scară de clasificare)

Comportamente observate în timpul efectării Întotdeauna Deseori Uneori Niciodată
unui experiment
Identifică necesarul de instrumente efectuării unui
experiment.
Utilizează corect instrumentul în efectuarea
experimentelor.
Identifică ipotezele care vor fi verificate.
Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un
instructaj verbal sau scris.
Notează date, observaţii constatate în efectuarea
experimentelor.
Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate.
Desprinde concluzii în urma efectuării
experimentelor.

Exemplul nr. 5: Fişă de monitorizare a activităţii de grup

Parametrul monitorizat Des Uneori Niciodată
A înţeles sarcina de lucru înainte de Popescu A. 10X
a începe să lucreze
Deviază de la sarcină. Stroe C. 11X
Fiecare contribuie la realizarea Dinu I. 10X
sarcinii
Ascultă mai multe păreri înainte de a
trage o concluzie.
Ascultă activ în timpul discuţiilor din
cadrul grupului.

22 Ghidul învățătorului
 b. Portofoliul constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare, cât un mijloc de
valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate; are în vedere toate „produsele”
elevilor şi, în acelaşi timp, progresul de la o etapă la alta. Portofoliul evidenţiază nivelul
general de pregătire, rezultatele deosebite obţinute în unele domenii, dar şi rezultatele
slabe în altele, interese şi aptitudini demonstrate, capacităţi formate (capacitatea de a
observa şi de a manevra informaţia, metodele de lucru, capacitatea de a măsura şi de a
compara rezultatele, capacitatea de a investiga şi de a analiza, capacitatea de a raţiona şi
de a utiliza proceduri simple, cunoştinţe, capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un
produs), atitudini, dificultăţi întâmpinate în învăţare.
De ce să utilizăm portofoliul? Practica oferă câteva răspunsuri pentru această
întrebare:
elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu pas,
propriul progres;
elevii şi învățătorii pot comunica (oral sau în scris) despre calităţile, defectele şi ariile
de îmbunătăţire a activităţilor;
elevii, învățătorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot
realiza, despre atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut
în viitor;
factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai
bună asupra a ceea ce se petrece în clasă.
c. Investigaţia prezintă avantajul de a fi un veritabil instrument de analiză şi
apreciere a cunoştinţelor, capacităţilor şi personalităţii elevilor. Este o activitate de tip
practic, dar care include şi o latură de evaluare a activităţii de grup///individuale. Este
concepută pe durata unei ore de curs. Elevul primeşte o sarcină prin instrucţiuni
specifice care vizează o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi pe care elevul trebuie să le
aplice creativ, în situaţii de învăţare noi sau nu foarte asemănătoare cu cele anterioare.
Ea contribuie la dezvoltarea capacităţilor de ordin aplicativ ale elevilor, mai ales în cazul
rezolvării de probleme, al dezvoltării capacităţilor de argumentare etc.
Evaluarea investigaţiei se realizează holisitc, evidenţiindu-se următoarele aspecte:
strategia de rezolvare; aplicarea cunoştinţelor; corectitudinea înregistrării datelor;
abilitarea elevilor în prezentarea observaţiilor şi a rezultatelor obţinute; produsele
realizate; atitudinea elevilor în faţa sarcinii; dezvoltarea unor deprinderi de lucru
individuale şi de grup.
d. Proiectul reprezintă o metodă complexă de evaluare care plasează elevul într-o
situaţie autentică de cercetare şi acţiune, facilitează achiziţionarea unor metode de
muncă specifice, tehnici de elaborare şi de execuţie a unor lucrări ştiinţifice, practice,
stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea în forţele proprii.
Proiectul poate fi realizat ca sarcină individuală, dar realizarea de proiecte colective, pe
grupe de elevi, are un mai mare impact asupra elevilor. Este importantă alcătuirea
grupelor pentru realizarea proiectelor; indiferent de criteriul aplicat, membrii grupelor
trebuie să se simtă bine împreună, să realizeze că rezultatul pe care îl obţine grupul este
important pentru fiecare din membrii lui.
 Cum se stabileşte tema proiectului? Prioritare sunt:
interesul elevilor;
existenţa resurselor de care elevii au nevoie.
De ce să utilizaţi proiectul?
Este folositor atunci când iniţiativa şi creativitatea trebuie să fie testate sau
stimulate.
Poate furniza feed-back asupra unei game largi a deprinderilor (ex. culegerea de
date, analiza, prezentarea) şi de asemenea, asupra unor calităţi personale (ex.
deprinderea de a lucra individual şi în grup, încrederea în sine, atitudinea, abilitatea
de a comunica în scris etc.)
Care sunt paşii în derularea unui proiect?
1) alegerea temei;
2) stabilirea obiectivelor;
3) planificarea activităţilor:
 distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se
realizează în grup);
 identificarea surselor de informare;
 stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;
 stabilirea unui calendar al desfăşurării activităţilor (analiza şi distribuirea
realistă a timpului necesar);
 alegerea metodelor ce vor fi folosite.
4) cercetarea sau investigarea propriu-zisă (care se derulează, de regulă, pe o
perioadă mai mare de timp);
5) realizarea produselor finale (dispozitive, aparate, articole etc.);
6) prezentarea rezultatelor şi valorificarea produsului proiectului (publicare, afişare,
includerea în portofoliu etc.);
7) evaluarea cercetării/activităţilor derulate (individual sau în grup, de către cadrul
didactic sau de către potenţiali beneficiari ai proiectului/produselor realizate).
Capacităţi şi competenţe care se evaluează în timpul realizării proiectului pot fi:
metodele de lucru;
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului;
corectitudinea/acurateţea tehnică;
generalizarea problemei;
calitatea prezentării;
acurateţea desenelor etc.
Dimensiunile evaluării prin proiect vizează:
procesul – ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se
evita pe viitor aspectele nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în
viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru;
produsul – ceea ce au acumulat elevii în termeni de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi
Pentru evaluarea competenețelor vizate prin proiect, se elaborează instrumente
diverse: liste de verificare, scări de clasificare, fișe de observare, care vor include
comportamentele observabile ce trebuie evaluate cu ajutorului instrumentului
respectiv.
e. Autoevaluarea oferă elevilor ocazia de a-şi dezvolta autonomia deoarece ei
ajung să transfere în diverse situaţii abilitatea de a evalua realizările lor, permite elevilor
să îndeplinească o funcţie altădată rezervată învățătorului, iar acesta dispune astfel de
mai mult timp pentru a satisface nevoile individuale ale elevilor săi; elevii dezvoltă prin
practicarea autoevaluării abilităţi din ce în ce mai importante. Calitatea evaluării
realizate de învățător determină capacitatea de autoevaluare a elevului.
Ce întrebări îşi poate pune elevul după ce rezolvă o sarcină? Iata câteva dintre
acestea:
Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
Am rezolvat sarcina suficient de bine?
Ce ar trebui să fac în pasul următor?
Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui sa pun în portofoliu?
Întregul demers evaluativ realizat prin îmbinarea metodelor tradiţionale şi
alternative de evaluare dezvoltă elevului o conştientizare a funcţionării sale cognitive şi
o investigare-căutare-cercetare personală (cu ajutorul învăţătorului) a mijloacelor pentru
a regla propria învăţare.
 4. PREZENTAREA MANUALELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA
ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
CE SUPORT FOLOSESC?

4.1. Manualul tipărit

În elaborarea manualelor Editurii Intuitext s-a avut în vedere asigurarea legăturii
dintre ceea ce copilul vede, simte şi apreciază, propunerea unor cerinţe care să-i
motiveze pe copii şi nu prezentarea conţinutului învăţării sub formă de lecţii ce trebuie
învăţate. Am pornit de la câteva repere ale învățării de tip activ. Dintre acestea,
semnificative sunt următoarele:
asigurarea continuităţii între experienţa de viaţă a copilului şi programele școlare;
învăţarea prin experienţă, bazată pe cunoaşterea elevului şi pe aplicarea metodelor
de învăţare prin cooperare şi cercetare;
lucrul în grupuri mici, ca strategie de instruire şi de formare socio-morală conform
valorilor democraţiei;
formarea la elevi a capacităţii de a descoperi noul conţinut şi de a adapta în situaţii
noi instrumentele de care dispun, valorificate în sens inovator, deschis,
autoperfectibil;
lucrul direct cu obiectele în scopul dobândirii de noi experienţe şi de valorificare a
vechii experienţe;
plasarea copilului în condiţiile naturale ale vieţii, determinate de motivaţii şi atitudini
adecvate în raport cu particularităţile psihologice (individuale şi tipologice) şi cu
mediul social comunitar;
învăţarea prin activităţi practice şi jocuri bazate pe cunoaşterea şi valorificarea
interesului copiilor;
învăţarea bazată pe proiect, ca resursă a strategiei de învăţare eficientă;
asigurarea concordanţei dintre competențe, conţinuturi, metodologii, evaluare, într-
un context pedagogic deschis.
Informaţia ştiinţifică oferită de manualul Editurii Intuitext este selectată în funcţie
de relevanţa pentru:
competențele prevăzute de programele școlare;
experienţa de viaţă şi interesul elevilor (sugestii de jocuri specifice vârstei copiilor:
jocuri cu cartoane, cu jetoane, cu mingi, piese puzzle etc.; propuneri de proiecte pe
teme de mare interes pentru copiii din clasele primare;
susţinerea demersului didactic al învăţătorului prin metodologii de investigaţie, prin
proiecte, prin tehnici de cooperare în grup, prin rezolvare de probleme.
Manualul este pentru copii o invitaţie la învăţare într-un mod foarte activ şi plăcut,
este un ghid al elevului care învaţă prin descoperire; conţine jocuri, desene adecvate
vârstei copiilor, prezentate în culori atractive pentru vârsta şcolarilor mici, exerciţii şi
probleme interesante, legate de preocupările copiilor.
Necesitatea de a-i face pe elevi să gândească la aplicabilitatea achizițiilor
dobândite, reflectă, de fapt, preocuparea de a lega teoria de practica eficientă,
învăţământul de îndeletnicirile practice, de viaţă, ceea ce stimulează motivaţia internă a
copiilor pentru învăţare. În acest sens, manualele şi auxiliarele curriculare care însoţesc
manualele, conțin unele propuneri prin care se face transferul achiziţiilor dobândite,
oferind elevilor:
sugestii pentru realizarea unor obiecte utile în viaţa lor: jucării muzicale, calendarul
naturii, jocuri cu jetoane şi puncte pentru aplicarea achizițiilor referitoare
la numeraţie, a unor jocuri labirint pentru şiruri de numere naturale, realizarea de
măşti pentru carnaval pornind de la textele literare ale căror personaje sunt animale,
realizarea coperţilor de carte, realizarea unor litere cu valoare estetică, din carton
sau materiale refolosibile pentru decorarea spațiului de învăţare, scrierea de felicitări
pentru înţelegerea funcţionalităţii limbii, alcătuirea unor jocuri de tip rebus, benzi
desenate care dezvoltă imaginaţia și sugerează modalităţi de petrecere a timpului
liber;
sugestii de jocuri în aer liber prin care se aplică deplasarea pe reţea, conform unor
coduri date (şotronul);
sfaturi pentru utilizarea eficientă a timpului liber: realizarea unui program de timp
liber, urmărirea intervalului orar al unor emisiuni TV adresate copiilor;
posibilitatea utilizării de către copii a achiziţiilor referitoare la valoare, masă,
capacitate în activităţi practice desfăşurate cu părinţii, la cumpărături, pentru
compararea preţurilor produselor din diverse magazine, pentru a învăţa să fie
consumatori avizaţi;
posibilitatea de a face investigaţii la nivelul grupului şi de a înregistra date referitoare
la grup, în scopul intercunoaşterii (preferințele pentru anumite forme de relief,
calendarul zilelor de naștere, exerciţii de prezentare a unui prieten sau prietene,
exerciţii de grupare pe criteriul preferinţelor comune pentru acelaşi text literar sau
activitate, sugestii pentru prezentarea la nivelul clasei a unor proiecte personale,
oferirea unor sugestii de asigurare a vizibilităţii tuturor elevilor prin expunerea la
Colţul cititorului a unor lecturi preferate).
Asigurarea continuităţii între experienţa de viaţă a copilului şi cerinţele de ordin
social exprimată prin conţinutul programelor şcolare este realizată prin natura specială a
sarcinilor propuse elevilor, reprezentative pentru vârsta școlarilor mici:
uneori punctul de plecare îl constituie jocurile pe care elevii le cunosc şi le practică în
timpul liber: şotron, jocuri cu cartonaşe, jocuri cu steguleţe, cu jetoane, jocuri cu
cuburi, puzzle-uri;
alteori este propusă spre rezolvare o problemă de viaţă, care face parte din universul
copiilor: întreceri sportive de alergări, activităţi de educaţie nonformală la care
participă elevii prin programul de activităţi extraşcolare (serbări şcolare, carnaval,
spectacole de circ, fotbal), colecţii de jucării sau alte obiecte , aniversări;
ilustrațiile redau aspecte din viața de zi cu zi a copiilor (activități desfășurate în sala
de clasă, în mediul natural – atât urban cât și rural, activități culturale – teatru,
spectacole de circ) și sunt îmbogățite cu sugestii de petrecere a timpului la școală și
în afara acesteia (experimente, proiecte, jocuri, întreceri sportive);
informațiile și abilitățile deținute de elevi sunt valorificate în direcția realizării unor
produse, dezvoltându-se noi competențe (comunicarea pașilor de urmat în
realizarea unui proiect despre animale);
 sugestii privind relizarea unui ziar al clasei, prezentarea unor propuneri de activităţi
pentru vacanţă: colecţii, Cartea Vacanţei Mari, sugestii pentru lecturi de vacanţă,
diplome pentru cei dragi, afişe de prezentare a unor evenimente de interes pentru
copii.
În structura manualului şcolar, sunt prezentate conţinuturi care se bazează pe
achiziţii anterioare din aceeaşi disciplină, precum şi de la alte discipline: educaţie
plastică, abilități practice, geografie, ştiinţe, asigurându-se o legătură firească între
disciplinele de învăţământ.
Manualele răspund nevoilor reale ale mileniului III, aceea de apropiere a
procesului educaţional de nevoile actuale ale elevilor, ale comunităţii în care aceştia
trăiesc. Utilizarea acestora facilitează deplasarea accentului spre conştientizare,
cooperare, gândire critică şi creativă, spre adaptabilitate şi interpretarea lumii mereu în
schimbare.
Prin conţinutul lor, manualele asigură dezvoltarea si valorificarea obiectivelor din
punct de vedere intra-, inter-, multi- și transdisciplinar al experienţei de viaţă a elevilor.
Sarcinile de învăţare propuse vizează centrarea curriculumului pe probleme ale vieţii
reale, rezolvare de probleme, identificarea de soluţii. Întrebarea care orientează
demersul transdisciplinar este: Cum îi putem învăţa pe elevi să devină cetăţeni mai
buni?.
În proiectarea manualelor, preocuparea prioritară a fost aceea de a asigura copiilor
competenţele necesare în muncă pentru prezent şi pentru viitor. În acest sens, în
manualul de matematică de la clasa a II-a este avansat proiectul „Iubim și îngrijim
plantele”. Elevilor li se propune ca ei înşişi să facă în comunitate o campanie de
promovare a protejării naturii, precum şi acţiuni de protejare a mediului înconjurător.
Pornind de la ideea că activitatea de învăţare nu trebuie să se compună din
experienţe de învăţare create în mod artificial, strict livreşti şi care nu prezintă interes
pentru copii, manuale propun proiecte a căror tematică stimulează automotivarea
învăţării sau motivarea internă a învăţării. Sunt propuse situaţii de învăţare care oferă
posibilitatea unei abordări integrate a temei, consolidarea şi valorificarea tehnicilor de
activitate intelectuală, stimularea iniţiativei şi a responsabilităţii, dezvoltarea structurilor
cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora.
În scopul formării la elevi a capacităţii de colaborare, a competenţei de viaţă
necesare pentru fiecare viitoare personalitate a unei societăţi democratice, manualele
cuprind diverse situaţii de învăţare. Clasa se organizează în perechi sau în grupuri mici, în
situaţii care uneori presupun nu numai rezolvarea cerinţei, ci şi comunicarea între elevi,
interdependenţă, răspundere individuală, evaluarea eficienţei grupului. Acest aspect
este pus în evidenţă prin sugestiile de proiecte prin care li se solicită elevilor să
colaboreze, să comunice între ei, să se bucure împreună pentru un succes.
Manualul propune elevilor parcurgerea câtorva etape: AMINTEŞTE-ŢI! OBSERVĂ!
DESCOPERĂ! LUCREAZĂ! JOC!. Aceste etape pun în evidenţă faptul că manualul oferă un
model de învăţare în cadrul căruia elevul construieşte şi reconstruieşte învăţarea
pornind de la achiziţiile anterioare şi de la experienţa de viaţă pe care o are.
Introducerea în manual a secvenţei „DESCOPERĂ!/OBSERVĂ!” îi angajează pe elevi în
activitatea de învăţare prin descoperire sau redescoperire a relaţiilor, algoritmilor de
calcul. Activitatea poate fi una de succes, cu condiţia ca influenţa cadrului didactic să fie
redusă, nu de dirijare pas cu pas, ci de asigurare a condiţiilor optime în care se
desfăşoară învăţarea, de oferire a unor „uşoare” sugestii doar în momentele de
dezorientare ce pot fi citite pe feţele elevilor. Claritatea formulării sarcinilor propuse
elevilor în baza experienţelor anterioare de învăţare şi a achiziţiilor deja dobândite,
precum şi succesiunea logică a cerinţelor sunt câteva dintre condiţiile pe care manualul
le oferă elevilor, astfel încât aceştia să poată finaliza o acţiune începută.
Capacitatea elevului se bazează pe o pregătire anterioară solidă (cunoştinţe,
strategii, deprinderi, atitudini) pe o exersare ce a creat deprinderi corespunzătoare
instruirii eficiente. Acestea oferă elevului posibilitatea de a descoperi inductiv, deductiv
sau analogic soluţii optime, în raport de natura raţionamentelor utilizate. Descoperirea
este inductivă, spre exemplu, când elevii, analizând o serie de cazuri particulare, ajung la
o regula generală care apoi este demonstrată, aşa cum se întâmplă în cazul
proprietăţilor adunării/înmulțirii numerelor naturale.
Pentru învăţarea elementelor de geometrie , manualul propune sarcini de învăţare
a căror rezolvare este condiţionată de experienţe anterioare ale elevilor, de achiziţii pe
baza cărora pot învăţa şi descoperi relaţii noi. Facilitarea transferului pe calea învăţării
prin descoperire exemplifică faptul că dobândirea unui adevăr prin eforturi proprii
angajează structurile intelectuale înseşi şi nu determină doar o condiţionare elementară,
ci implică participare activă şi productivă la lecţiile de geometrie de către elevi.
Elementele intuitive de geometrie sunt descoperite de copii în mediul înconjurător.
Presarea acestora pe plastilină sau în nisip, activităţi care fac parte din preocupările
copiilor şi care deseori le amintesc de construcţiile în nisip şi de observare a urmelor
lăsate, facilitează elevilor descoperirea figurilor geometrice, cu sesizarea legăturii dintre
corpuri geometrice şi figuri geometrice.
Observaţia este o activitate perceptivă, intenţionată, orientată spre un scop,
reglată prin cunoştinţe, organizată şi condusă sistematic prin intermediul sarcinilor
propuse în manual elevilor. Aceasta asigură elevilor o bază intuitivă a cunoaşterii,
stimulând formarea de reprezentări clare despre obiecte şi însuşirile caracteristice ale
acestora, ca şi capacitatea de investigare directă sau corelaţii funcţionale. Elevii sunt
invitaţi să observe imagini pentru ca apoi să identifice anumite relaţii, să compare, să
descrie, să analizeze, să aplice. Perfecţionarea metodei prin implicarea cadrului didactic
poate asigura saltul de la observaţia sistematică dirijată, la observaţia sistematică
realizată independent de elev.
Necesitatea intuiţiei se justifică prin structura psihică a copiilor care, la vârsta
şcolară mică au o gândire concret-intuitivă, o gândire bogată în imagini. Copilul înţelege
ceea ce percepe concret prin intermediul a cât mai multe simţuri. De aceea, abordarea
învăţării în manualele Editurii Intuitext respectă principiul legăturii dintre cunoaşterea
raţională şi cunoaşterea intuitivă, pornind de la concret pentru a ajunge la abstract şi de
la formularea judecăţilor legate de obiectele lumii reale pentru a ajunge la formarea
gândirii abstracte. Manualele propun un demers didactic prin care se trece de la
observare la gândire, astfel încât elevul să poată dovedi capacitatea de a rezolva
probleme pe baza reprezentărilor spaţiale şi a gândirii, fără ajutorul materialului intuitiv.
Manualele nu limitează activitatea elevului la o simplă observare, ci invită la
activităţi practice, la acţiuni eficiente care implică manipularea obiectelor, având în
vederea că numai acest mod de lucru poate facilita învăţarea elevului prin experienţă.
 Toate conţinuturile ştiinţifice prezentate în manuale și mesajele suporturilor
vizuale sunt adecvate nivelului de vârstă/de dezvoltare al elevilor și specificului
disciplinei şcolare, răspund capacităţilor de înţelegere, favorizând dezvoltarea
intelectuală şi socială a elevilor.
Evaluarea se face prin probe de evaluare elaborate la sfârşitul fiecărei unităţi de
învăţare care conţin itemi de diverse tipuri (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi), precum și
prin metode complementare de evaluare (de tipul rezolvărilor de probleme, proiectelor,
portofoliilor), care presupun un grad ridicat de aplicabilitate în viaţa de zi cu zi.

CE ADUCE NOU MANUALUL DE CE ADUCE NOU MANUALUL DE

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ?
Manualul are câte două personaje
principale, un băiat și o fetiță, care îi
însoțesc pe elevi pe tot parcursul
procesului de învățare.
Fiecare unitate de învățare debutează prin
pagina de gardă, care îi anunță pe copii ce
vor învăța să facă în unitatea de învățare
respectivă. Fiecare unitate de învățare se
finalizează cu pagini pentru recapitulare,
evaluare, ameliorare-dezvoltare prin joc.
Recapitularea de la finalul manualului este
abordată transdisciplinar.
Învățarea este structurată pe secțiunile:
Amintește-ți!
Ai înțeles
textul?/Descoperă!
Lucrează!
Dirijarea învățării se realizează prin
valorificarea achizițiilor anterioare și a
experienței de viață a copiilor, prin
propunerea unui demers de învățare bazat
pe învățarea prin
Esențialul descoperire.învățării
conținutului se
regăsește în rubrica REȚINE! care cuprinde
și exemple relevante.
Manualul conține sarcini de lucru: de grup,
de pereche, individuale, semnalate prin
iconuri specifice.
Manualul propune sarcini de învățare cu
grade diferite de dificultate, care permit
MATEMATICĂ ȘI
EXPLORAREA
Manualul are câte două personaje
principale, un băiat și o fetiță, care îi
însoțesc pe elevi pe tot parcursul
procesului de învățare.
Fiecare unitate de învățare debutează prin
pagina de gardă, care îi anunță pe copii ce
vor învăța să facă în unitatea de învățare
respectivă. Fiecare unitate de învățare se
finalizează cu pagini pentru recapitulare,
evaluare, ameliorare-dezvoltare prin joc.
Recapitularea de la finalul manualului este
abordată transdisciplinar.
Învățarea este structurată pe secțiunile:
Amintește-ți!
Observă!/Descoperă
! Lucrează!
Dirijarea învățării se realizează prin
valorificarea achizițiilor anterioare și a
experienței de viață a copiilor, prin
propunerea unui demers de învățare bazat
pe învățarea prin descoperire.
Esențialul conținutului învățării se
regăsește în rubrica REȚINE! care cuprinde
și exemple relevante.
Manualul conține sarcini de lucru: de grup,
de pereche, individuale, semnalate prin
iconuri specifice.
Manualul propune sarcini de învățare cu
grade diferite de dificultate, care permit

30 Ghidul învățătorului
elevilor să aplice și să transfere, în alte
contexte, achizițiile dobândite.
Manualul propune un mic dicționar
intitulat Vocabular, jocuri, sarcini pentru
portofoliu, proiecte, recomandări pentru
lectura suplimentară, oferă elevilor
secțiuni atractive pentru formarea
competențelor de lectură.
Tratează conţinuturile din perspectivă
integratoare, toate acestea fiind
subordonate aceleiași teme, atât pentru
Comunicare în limba română, cât și pentru
Matematică și explorarea mediului.
Contribuie la formarea unor competenţe
cu caracter transdisciplinar, oferind tehnici
de lucru pentru: judecată critică,
susţinerea unei păreri, capacitatea de
explorare a lumii înconjuratoare,
comunicarea în situaţii reale de viaţă etc.
Contextele create pentru învățare surprind
evenimentele importante din viața
elevilor: Crăciun, vacanța de iarnă,
începutul anului școlar etc.
Imaginile utilizate oferă suport pentru
învățare, captează și orientează atenția,
surprind aspecte din experiența de viață a
elevilor.
Prezența ilustrațiilor mari constituie punct
de plecare în învățare, prin raportarea
copilului la experiențe de viață trăite sau
reprezintă prilej de aplicare a achizițiilor
copiilor în diverse contexte de viață.
Asigură legătura cu viața.
Manualul conține tehnici de lucru clar
precizate, care sprijină formarea de
competențe: etape de parcurs într-o
elevilor să aplice și să transfere, în alte
contexte, achizițiile dobândite.
Manualul propune jocuri, activități
practice, un mic dicționar intitulat
Vocabular, experimente, sarcini pentru
portofoliu, proiecte, oferă elevilor secțiuni
atractive pentru copii, de tipul: Clubul
curioșilor, Știați că…
Tratează conţinuturile din perspectivă
integratoare, creând legătură între
conținuturile de matematică și cele de
explorarea mediului, toate acestea fiind
subordonate aceleiași teme, atât pentru
Comunicare în limba română, cât și pentru
Matematică și explorarea mediului.
Contribuie la formarea unor competenţe
cu caracter transdisciplinar, oferind tehnici
de lucru pentru: căutarea soluțiilor diverse
pentru rezolvare de probleme, judecată
critică, susţinerea unei păreri, capacitatea
de explorare a lumii înconjurătoare,
comunicarea în situaţii reale de viaţă,
realizarea unor planuri personale de
acţiune etc.
Contextele create pentru învățare surprind
evenimentele importante din viața
elevilor: Crăciun, vacanța de iarnă,
începutul anului școlar etc.
Imaginile utilizate oferă suport pentru
învățare, captează și orientează atenția,
surprind aspecte din experiența de viață a
elevilor.
Prezența ilustrațiilor mari constituie punct
de plecare în învățare, prin raportarea
copilului la experiențe de viață trăite sau
reprezintă prilej de aplicare a achizițiilor
copiilor în diverse contexte de viață.
Asigură legătura cu viața.
Manualul conține tehnici de lucru clar
precizate, care sprijină formarea de
competențe: etape de parcurs în învățarea
povestire, reguli de respectat unui algoritm, rezolvarea unei probleme
în comunicare etc. etc.
Manualul tratează limba româna în
funcţiune şi respectă modelul comunicativ
funcţional, deoarece competenţa
lingvistică merge mână în mână cu cea de
comunicare.
Prin activităţi specifice, manualul sprijină
copiii să înveţe că pot folosi limbajul
pentru a-şi atinge anumite obiective:
a căuta informaţii;
a cere ceva;
a-şi exprima propria opinie;
a modifica, a influenţa
comportamentul altcuiva; a
exprima emoţii;
a întări sau a rupe o relaţie.
Manualul propune activităţi de învăţare
care presupun atenţie împărtăşită,
interacţiunea socială cu un adult sau cu alţi
copii, fiind modul natural de învaţare a
limbajului. Exemplu:
Citește cu un coleg sau cu o colegă;
Ascultă pe colegul sau colega ta;
Împărtăşeşte impresii de lectură;
Propune o carte la Colţul cititorului;
Prezintă cartea, povestea, lucrarea ta,
proiectul tău.sunt adaptate astfel încât
Textele-suport
să fie accesibile copiilor și să faciliteze
realizarea competențelor propuse. Servesc
drept suport pentru învăţarea unui
conţinut clar precizat în manual și pentru
dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
Există echilibru între textele scrise de
autori clasici şi contemporani din literatura
română şi universală.
Întrebările adresate pe baza unui text sunt
gradate ca dificultate: de cunoaștere, de
înțelegere, de reflecție pentru găsirea
de

32 Ghidul învățătorului
soluţii în rezolvarea situaţiilor problemă-
facilitând formarea competențelor de lectură.
Este evidentă grija pentru cuvântul scris,
respectul pentru frumuseţea limbii
române, nădejdea că cel mai bun prieten
al copilului va fi cartea. Sunt propuse
activităţi care solicită implicarea activă,
conştientă în actul de citire, în analiza
imaginilor care ajută la fixarea
vocabularului. Interesul pentru lectură
este trezit prin frumuseţea textelor, prin
adecvarea lor la vârsta elevilor.
Evaluarea se realizează prin metode
tradiţionale şi complementare: probe
scrise, proiecte, portofoliu, autoevaluare
pe baza grilei oferite la finele fiecărei
probe de evaluare.
Itemii de evaluare sunt de tipuri diverse,
formulați în majoritatea situațiilor pe trei
niveluri de dificultate (a,b,c),
corespunzător descriptorilor de
performanță aferenți celor 3 calificative:
suficient, bine, foarte bine.
La finalul manualului este propusă o probă
de evaluare care respectă structura
testului aplicat la Evaluarea națională
pentru clasa a II-a.
Paginile de ameliorare – dezvoltare sunt
intitulate: Ne jucăm, corectăm, învățăm și
sunt organizate în două secțiuni:
Pasul 1 – care vizează ameliorarea
(pentru elevii care au întâmpinat
dificultăți în rezolvarea itemilor de
evaluare);
Pasul 2 – dedicat dezvoltării (pentru
elevii capabili de performanță, care au
rezolvat itemii de evaluare).
Manualul este însoțit de manualul digital,
care păstrează structura și elementele
Evaluarea se realizează prin metode
tradiţionale şi complementare: probe
scrise, proiecte, portofoliu, autoevaluare
pe baza grilei oferite la finele fiecărei
probe de evaluare. Grila Ce pot să fac
permite implicarea elevului în
conștientizarea rezultatelor evaluării.
Itemii de evaluare sunt de tipuri diverse,
formulați, în majoritatea situațiilor, pe trei
niveluri de dificultate (a,b,c),
corespunzător descriptorilor de
performanță aferenți celor 3 calificative:
suficient, bine, foarte bine.
La finalul manualului este propusă o probă
de evaluare care respectă structura
testului aplicat la Evaluarea națională
pentru clasa a II-a.
Paginile de ameliorare – dezvoltare sunt
intitulate: Ne jucăm, corectăm, învățăm și
sunt organizate în două secțiuni:
Pasul 1 – care vizează ameliorarea
(pentru elevii care au întâmpinat
dificultăți în rezolvarea itemilor de
evaluare);
Pasul 2 – dedicat dezvoltării (pentru
elevii capabili de performanță, care au
rezolvat itemii de evaluare).
Manualul este însoțit de manualul digital,
care păstrează structura și elementele
celui dintâi, dar contribuie, prin natura
elementelor virtuale (animate, interactive)
la crearea unor experiențe de învățare
complexe, în acord cu cerințele programei
școlare actuale, dar și cu vârsta elevilor
cărora li se adresează.
celui dintâi, dar contribuie, prin natura
elementelor virtuale (animate, interactive)
la crearea unor experiențe de învățare
complexe, în acord cu cerințele programei
școlare actuale, dar și cu vârsta elevilor
cărora li se adresează.

4.2. Manualul digital

Manualele digitale de Comunicare în limba română și Matematică şi explorarea
mediului sunt concepute din perspectiva valorificării avantajelor oferite de instruirea
asistată pe calculator și a unei abordări pedagogice interdisciplinare, asigurând o
dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei
elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii acestora.
Manualele digitale de Comunicare în limba română și Matematică şi explorarea
mediului pentru clasa I conţin o serie de resurse cu grad ridicat de interactivitate (jocuri,
experimente, planşe interactive), care facilitează exersarea noțiunilor învățate, mizând
pe capacitatea jocurilor de a capta rapid atenţia elevilor şi puterea de a facilita
învăţarea/exersarea într-un mediu dinamic și interactiv.
În proiectarea resurselor interactive, focusul e plasat pe rezolvarea de probleme.
Cunoştinţele dobândite în cadrul lecţiilor (noțiuni, algoritmi etc.) sunt folosite ca
instrumente pentru rezolvarea problemei propuse în cadrul jocului/exeperimentului.
Jocurile sunt spaţii ,,problematice”, îi oferă elevului toate instrumentele necesare pentru
a rezolva problemele şi feedback imediat la acţiunile întreprinse.
Jocurile au o accentuată componentă formativă: rezolvarea corectă și completă a
sarcinilor din jocuri aduce elevului îndemnuri și învățăminte valoroase, creând premisele
dezvoltării simțului estetic și a unor deprinderi sănătoase de viață. Elementele grafice
sunt intuitive, ele având rolul de a sprijini elevul în rezolvarea sarcinilor din jocuri.
Predarea conceptelor şi noţiunilor noi se face prin intermediul unor animaţii, cu un
pronunţat caracter dinamic, respectând cu stricteţe paşii metodici ai disciplinei, dar
adâugând o notă ludică şi atractivă; temele din programă sunt „investigate” de
personajele-detectivi, şi întregul moment de predare are o temă ludică şi creează
motivaţia intrinsecă, necesară parcurgerii cu interes a disciplinei.
Noţiunile noi sunt prezentate de personaje simpatice (cu rol de educatori virtuali),
sub formă de joc, iar copilul este permanent motivat şi încurajat să exploreze, să
răspundă la întrebările personajelor, să-i ajute în misiunea de descifrare a misterelor
limbii, ştiinţei şi matematicii, fără a simţi constrângerea unei activităţi didactice.
Este o abordare nouă, cu caracter interactiv, bazată pe principii moderne de design
instrucţional şi „game-based learning”. Personajele simpatice, care ilustrează
preferinţele actuale ale copiilor de 7-8 ani, au vârsta apropiată cu a utilizatorilor, vizează
diferite tipologii, realizate grafic în trend cu moda (empatizare şi asumare de roluri).
 5. PROIECTAREA DIDACTICĂ

DE CE, CE, CU CE, CUM ȘI CÂT S-A

REALIZAT?

5.1. Planificarea calendaristică orientativă

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina de învăţământ: Comunicare în limba română
Clasa a II-a
Nr. de ore pe săptămână: 6

Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii

învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
SEMESTRUL I
Bun venit Recapitulare 6 I
la şcoală

Manuale Intuitext clasa a II-a 35

 Printre sunete 1.2. Cartea 18 II – IV
şi cuvinte 1.3. Cuprinsul unei cărţi
1.4.
Acte de vorbire:
2.1.
A identifica un obiect
2.2.
2.3. Textul (de maxim 120 de cuvinte)
2.4. Titlu. Autor. Alineate
3.1. Aşezarea textului în pagină
3.2. Elemente de construcţie a comunicării
3.3. Cuvântul
3.4. Scrierea funcţională
Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)

36 Ghidul învățătorului
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
4.1. Organizarea textului scris
4.2. Scrierea pe liniatură tip II
4.3. Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a
autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului
dintre cuvinte
Forme ale discursului oral
Descrierea unui obiect
Culorile 1.1. Textul 18 V – VII
Pământulu 1.2. Textul literar
i 1.3. Textul narativ
1.4. Recunoaşterea personajelor
2.1.
Vocabular
2.2.
Cuvinte cu sens asemănător
2.3.
Cuvinte cu sens opus
2.4.
3.1. Alfabetul limbii române
3.2. Literele mici şi mari de mână
3.4. Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva
4.1. Ortografia
4.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î, x
Scrierea funcţională
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
În lumea 1.1. 3.1. Propoziţia/enunţul (fără teoretizări) 18 VIII – X
plantelo 1.2. 3.2.
Reguli ale discursului oral
r 1.4. 3.3.
Pronunţie clară şi corectă. Intonaţie adecvată
2.1. 3.4.
2.2. 4.1. Punctuaţia
2.3. 4.2. Semnul exclamării. Intonarea propoziţiilor exclamative
2.4. 4.3. Forme ale discursului oral
Scrierea funcţională
În lumea 1.1. 2.4. Acte Dictări (textea de
de vorbire: maximum
cere 40 de cuvinte)
şi a da informaţii/o solicitare 18 XI – XIII
animalelo 1.2. 3.1. Punctuaţia
r 1.4. 3.2. Virgula (în vocativ şi enumerare)
2.1. 3.4. Două puncte
2.2. 4.1. Dialogul
2.3. 4.2. Reguli de vorbire eficientă: elemente de politeţe verbală
4.3. asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, formularea
unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt) a
formula o idee/o părere/o opinie
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite
Repovestirea unor întâmplări citite
Natura 1.1. Textul liric 24 XIV – XVII
1.3. Poezii despre universul copilăriei
1.4.
Fonetică
2.1.
Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
2.2.
2.4. Ortografia
3.1. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m
înainte de b şi p
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
3.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea,
3.4. ia, ie, ua, uă (fără terminologie)
4.1. Vocabular
4.2. Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
4.3.
SEMESTRUL AL II-LEA
Pe Recapitulare 6 I
urmele
Prin toate 1.1. Organizarea textului scris 24 II – V
colţurile 1.4. Scrierea pe liniatură dictando
lumii 2.1. Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a
2.2. autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului
2.3. dintre cuvinte
2.4.
Dialogul
3.1.
Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre:
3.2. şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul
3.4. înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în
4.1. mijloacele de transport în comun, în sala de spectacol
4.2.
Scrierea imaginativă pe baza unui suport vizual
Banda desenată
Forme ale discursului oral
Repovestirea unor poveşti citite sau audiate
Repovestirea unor întâmplări citite
Scrierea funcţională
Felicitarea
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Despre 1.1. 1.3. Forme ale discursului oral 24 VI – IX
mine, despre 2.1. 2.2. Povestirea orală după ilustratii
tine, despre 2.4. 3.2. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi
noi Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi
3.3. 3.4.
4.1. 4.2. Fonetica
4.3. Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Forme ale discursului oral
Descrierea unei persoane
Ploaie de stele 1.1. 1.2. Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe baza unui 18 X – XII
1.3. 1.4. suport vizual
2.1. 2.2. Ortografia
2.3. 2.4. Scrierea corectă a cuvintelor într-un/într-o,
3.2. dintr-un/dintr-o
3.3. Textul. Povestirea orală
4.1. Scrierea imaginativă pe baza unui şir de întrebări
4.2. Ortografia
Scrierea sau/s-au, sa/s-a
Forme ale discursului oral
Terra, o 1.3. TextulDescrierea unui fenomen
nonliterar/informativ 18 XIII – XV
planetă în 1.4. Scrierea funcţională
mişcare 2.1. Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
2.2. Afişul
2.3. Ziarul sau revista clasei
2.4. Forme ale discursului oral
3.1. Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
3.2. Reguli ale discursului oral
3.3. Acord de număr şi gen, fără terminologie
4.1.
4.2.
Parfum de vară 1.2. 1.4. Recapitulare finală 12 XVI – XVII
2.1. 2.2.
2.4. 3.1.
3.2. 3.3.
4.1. 4.2.

Manuale Intuitext clasa a II-a 41

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina de învăţământ: Matematică și explorarea
mediului Clasa a II-a
Nr de ore pe săptămână: 5

Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii

învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
SEMESTRUL I
Bun venit din Recapitulare 5 I
nou la
Numere și 1.1. Numerele naturale 0 – 100: 15 II – IV
sunete din 1.2. recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere),
jurul 1.3. comparare, ordonare, numere pare/impare
nostru 2.1.
Organizarea și reprezentarea datelor
3.1.
5.1. Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria sunetelor
Înfățișarea 1.1. Numerele naturale 0 – 1000: recunoaştere, formare, citire, 15 V – VII
Pământulu 1.2. scriere (cu cifre şi litere), comparare, ordonare, numere
i 1.3. pare/impare
3.1. Pământul
4.2. Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă
5.1. Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii
În lumea 1.4. Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără trecere 15 VIII – X
plantelo 1.6. peste ordin
r 3.1. Plante
3.2. Caracteristici comune vieţuitoarelor
4.2. (reproducere, creştere, nevoi de bază:
5.1. aer, hrană, apă)
5.2.
 Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
În lumea 1.4. Aflarea termenului necunoscut 15 XI – XIII
animalelo 1.6.
Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe
r 3.1.
operaţii de adunare și scădere
4.2.
5.2. Animalele
Caracteristici comune vieţuitoarelor
(reproducere, creştere, nevoi de bază:
Medii de 1.5. Înmulţirea în concentrul 0-100 20 XIV – XVII
viață de la noi 1.6. Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii (comutativitate,
3.1. asociativitate, element neutru – fără precizarea
3.2. terminologiei)
4.1. Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea, Delta Dunării,
4.2. Marea Neagră
5.1.
5.2
SEMESTRUL AL II-LEA
Amintiri Recapitulare 5 I
din
vacanța de
iarnă calde
Zone 1.2. Împărțirea cu rest 0 în concentrul 0 - 100. Proba înmulțirii. 20 II – V
și reci ale 1.5. Proba împărțirii
Pământului 1.6. Fracții: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime). Fracţii
3.1. echivalente: ½ = 2/4
4.2. Probleme care se rezolvă prin una sau mai multe operaţii de
5.2. adunare, scădere, înmulţire, împărţire
Medii de viață: deşertul, Polul Nord, Polul Sud

42 Ghidul învățătorului
 Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Sănătate 1.4. Lungime 20 VI – IX
a noastră 1.6. Unităţi standard: metrul, centimetrul, milimetru (1m =
3.1. 1000 mm);
4.1. Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie, panglica de
4.2. croitorie, ruleta
5.1. Capacitate
Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml)
5.2.
6.1. Masă
Unităţi standard: kilogramul, gramul (1 kg = 1000 g);
6.4.
Instrumente de măsură: cântarul, balanţa
Corpul omenesc
Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena personală,
exerciţiul fizic etc.
Boli provocate de virusuri – metode de prevenţie şi
Corpurile 1.6. tratare 15 X – XII
Figuri plane
din jurul 2.1. Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc: axa de
nostru 2.2. simetrie
3.1. Corpuri geometrice
4.2. Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcţie după
desfăşurare dată
5.1.
Forme şi transfer de energie
Forţe exercitate de magneţi
Forţe şi mişcare
Electricitate: corpuri şi materiale care conduc electricitatea
 Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Pământul – 1.6. Timp 15 XIII – XV
o planetă 3.1. Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute; jumătatea de oră,
în Univers 4.1. sfertul de oră)
4.2. Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine), săptămâna, luna,
5.1. anul (calendarul)
Anotimpurile: lunile corespunzătoare
6.2.
Instrumente de măsură: ceasul
6.3. Bani
Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei
Euro (1 euro = 100 de cenţi): monede şi bancnote
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-1000
Universul
Planetele sistemului solar
Ciclul zi-noapte
Mici Recapitulare finală 10 XVI – XVII
ecologiști
pregătiți de
 5.2. Proiectarea unităților de învățare
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

Orar - sugestie:
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română Matematică și explorarea mediului Matematică și explorarea mediului
Matematică și explorarea mediului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Sunete, numere şi cuvinte

PERIOADA: 3 săptămâni (S 2-3-4)
Manual Intuitext
Detalieri de Resurse materiale și
ZIUA Competențe Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
1.2. Identificarea unor – citirea în forme variate a enunţurilor Textul narativ. Resurse materiale: Observare sistematică:
Comunicare în limba română

informaţii variate dintr-un text
audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
şi textelor scurte: citire cu voce tare,
în şoaptă, în gând; citire în lanţ, citire
ştafetă (3.1.);
– citirea în ritm propriu a unui text
scurt, cu adaptarea intonaţiei
impuse de semnele de punctuaţie
(3.1.);
– formularea de enunţuri după
ilustraţii sau folosind cuvinte date
(2.1.);
– completarea unor enunţuri după
modele date (2.1.);
– formularea de răspunsuri la întrebări
referitoare la textul audiat („Cine?,
Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?,
Lectura textului manualul tipărit/digital,
imagini, text suport:
Bilblioteca pentru copii
după Sultana Craia
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă
calitatea actului citirii:
 lista de verificare:
– Citirea corectă şi clară
(articulează cuvintele din
textul citit).
– Citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin două
cuvinte, astfel încât lectura să
fie curgătoare, inteligibilă)
– Citirea cu intonaţie adecvată
(intonează enunţurile potrivit
semnelor de punctuaţie)
 1.1. Scrierea, citirea şi formarea – reprezentarea numerelor de trei Numerele Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
Matematică și explorarea mediului

numerelor până la 1000
1.2. Identificarea unor
Comunicare în limba română
cifre cu ajutorul numărătorii de naturale 0 - 100: manualul tipărit/digital, – formare de numere 0-100
poziţionare (1.1.); recunoaştere, cuburi, numărătoarea de folosind numărătoarea de
– citirea şi scrierea numerelor de la 0 la formare, citire, poziționare, fișe de lucru poziționare;
1000 (1.1.); scriere (cu cifre şi – scrierea numerelor 0-100 cu
Resurse procedurale:
– transcrierea cu cifre a unor numere litere) cifre și cu litere;
conversaţia, explicaţia,
din intervalul 0 – 1000, scrise în cuvinte – scrierea unor numere pare/
exerciţiul
(1.1.); impare, respecând condiții
– identificarea ordinelor unități, zeci, date
sute (1.1.);
– evidenţierea cifrei unităţilor/
zecilor/sutelor dintr-un număr
(1.1.);
– descompunerea numerelor mai
mici decât
– citirea 100 în zeci
selectivă și unități
în funcţie (1.1.).
de anumite Textul Resurse materiale: Observare sistematică:

informaţii variate dintr-un text
audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
repere (alineatul) (3.1.);
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.);
– completarea unor enunţuri lacunare
cu informaţii dintr-un text audiat
(1.2.);
– formularea de enunţuri
folosind cuvinte date (2.1.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un scurt text
citit (3.2.);
– citirea unui text în urma
recomandărilor făcute de cadrul
didactic (3.4.).
narativ manualul tipărit/digital, text
suport: Biblioteca pentru
copii după Sultana Craia,
imagini, rechizite pentru
joc, film didactic
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, metoda
predicțiilor, explozia stelară,
jocul de creaţie
comportamentul de
receptor
 lista de verificare:
– formularea răspunsurilor
adecvate la întrebările orale ce
i se adresează;
– semnalarea, prin mimică,
gesturi sau verbal, a
neînţelegerii mesajului oral
ascultat;
– sesizarea corectitudinii sau
incorectitudinii enunţurilor
orale ascultate;
– sesizarea, după auz, a
cuvintelor necunoscute din
mesajele orale ascultate

Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
1.1. Scrierea, citirea şi formarea
numerelor până la 1000
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
1.4. Exprimarea interesului
pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de
comunicare cunoscute
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţiei
unor simboluri, în contexte
cunoscute
– numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 Numerele Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
în 3 etc., în ordine crescătoare şi naturale 0 - 100: manualul tipărit/digital, – numărare din 1 în 1, din 2 în
descrescătoare, cu precizarea recunoaştere, cuburi, numărătoarea de 2, din 3 în 3 etc., în ordine
limitelor intervalului (de la... până la) formare, citire, poziționare, fișe de lucru; crescătoare şi
(1.1.); scriere (cu cifre şi descrescătoare;
Resurse procedurale:
– reprezentarea zecilor, a sutelor – litere) – aflarea unui număr/a unor
conversaţia, explicaţia,
generarea de numere mai mici decât numere, respectând anumite
exerciţiul, jocul didactic.
100 ale căror cifre îndeplinesc condiţii condiţii date.
date (1.1.);
– aflarea unui număr/a unor
numere, respectând anumite condiţii
(1.1.);
– jocuri cu numere 0-100 (1.1.);
– completarea de şiruri de numere
mai mici decât 100 sau de obiecte
ordonate, respectând
– identificarea reguli prin
unor obiecte precizate Cartea – Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
descoperirea caracteristicilor acestora Cuprinsul unei manuale, cărţi – indicarea paginii la care se
pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cărţi diverse, enciclopedii află un anumit titlu;
cadrul unor jocuri de grup (2.3.); – identificarea elementelor
Resurse procedurale:
– exerciţii de utilizare a cuprinsului scrise pe coperta unei cărţi;
conversaţia, explicaţia,
unei cărţi (3.1.); – indicarea titlului care se află
exerciţiul, jocul, observaţia
– decodarea unor informaţii din la o anumită pagină.
manual (viniete, cuprins etc.), a
simbolurilor întâlnite în drumul
spre şcoală, în
pliante/reclame/reviste pentru
copii (3.3.);
– conversaţii pe teme de interes
pentru copii (1.4.).
 1.4. Exprimarea interesului
pentru receptarea de mesaje
orale
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
în contexte de comunicare
cunoscute
Matematică și explorarea
– exerciţii de utilizare a cuprinsului
unei cărţi (3.1.);
– jocuri de tip cu imagini, cuvinte sau
simboluri (3.1.);
– vizitarea unor librării/biblioteci
şi observarea organizării spaţiului,
standurilor de carte (1.4.);
Cartea – Resurse materiale:
Cuprinsul unei post - it – uri, semne de
cărţi carte
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, lucrul în grup.
Interevaluare - Joc: Eu
întreb, tu răspunzi!
– Ce titlu se află la pagina ...
din manualul nostru?
– La ce pagina se află …?
– Adevărat sau fals: La pagina
... se află titlul ...

4.3. Exprimarea unor idei, – organizarea unui colţ în clasă, panou

sentimente, păreri prin
intermediul limbajelor
convenţionale
1.2. Compararea numerelor în
mediului
unde copiii pot lăsa mesaje, păreri şi
impresii despre anumite evenimente,
dar şi informaţii pe o temă aleasă de
ei (4.3.).
– compararea unor grupuri de obiecte Compararea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

concentrul 0-1000 prin punerea în corespondenţă (1.1.); numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– scrierea rezultatelor obţinute prin naturale 0- 100 cuburi, numărătoarea de Metoda semaforului
comparare, utilizând semnele <, >, = poziționare, jetoane cu (vezi descrierea metodei)
(1.2.); numere, fișe de lucru
– compararea a două numere
Resurse procedurale:
naturale mai mici decât 100, atunci
conversaţia, explicaţia,
când acestea au acelaşi număr de
demonstrația, exerciţiul,
zeci/de unităţi, cu ajutorul
problematizarea.
numărătorii de poziţionare (1.2.);
– selectarea unor numere după
un criteriu dat (1.2.).
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.2. Compararea numerelor în
Matematică și
concentrul 0-1000
Comunicare în limba
explorarea mediului
2.3. Participarea cu interes la
ZIUA 5 română
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
– citirea selectivă în funcţie de anumite Acte de vorbire Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
repere sau respectând un detaliu, o Prezentarea unui manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
idee din text – joc: „Găseşte şi citeşte” obiect imagini, cutiuţa pentru joc. Metoda semaforului
(3.1.); Resurse procedurale: (vezi descrierea metodei)
– oferirea unor informaţii despre conversaţia, explicaţia, Observarea sistematică
anumite obiecte (2.1.); exerciţiul.  Listă de control/
– descrierea unui obiect loc, a unui verificare ( da/nu):
fruct, a unei flori etc. (2.2.); – indicarea unor trăsături ale
– formularea, în scris, a răspunsurilor la unui obiect prezentat;
întrebări pe teme familiare/care – oferirea unor informaţii
prezintă interes (4.2.). despre anumite obiecte;
– identificare unor obiecte/
fiinţe
– formularea unor întrebări şi
răspunsuri în cadrul unor
jocuri de grup.
– aşezarea în ordine crescătoare/ Compararea Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
descrescătoare a unor numere numerelor manualul tipărit/digital, - compararea numerelor
date; naturale 0- 100 cuburi, numărătoare de naturale mai mici decât 100
– identificarea „vecinilor” unui număr poziționare, fișe de lucru. prin scrierea semnului de
de la 0 la 100 (numărul precedent și relație <, >, =;
Resurse procedurale:
numărul următor) (1.2.);
conversaţia, explicaţia,
– compararea numerelor naturale
demonstrația, exerciţiul.
mai mici decât 100 prin scrierea
semnului de relație <, >, = (1.2.).
Dezvoltarea unor competenţe de Textul narativ Resurse materiale: cărţi Interevaluare -
lectură prin: (Lecție de din biblioteca personală a – Joc de prezentare a unei
– recomandarea unor Lectură) copiilor, a clasei sau a şcolii. cărţi: Eu întreb, tu
cărţi/poveşti/ povestiri colegilor răspunzi!
Resurse procedurale:
(3.4.);
conversaţia euristică,
– oferirea unor informaţii despre
lectura explicativă,
anumite povești/poezii (2.3.);
explicaţia, exerciţiul, jocul
– descrierea unei carti (2.3.);
didactic.
– prezentarea orală a unor cărţi/
poveşti citite individual sau în grup
(3.4.).
 1.1. Scrierea, citirea şi formarea
Matematică și
numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în
concentrul 0-1000
explorarea mediului
1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.3. Ordonarea numerelor în
Matematică și explorarea mediul
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa numerelor,
estimări, aproximări
2.1. Localizarea unor obiecte
prin stabilirea unor coordonate
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
sintagmele învăţate
50
– identificarea numerelor pare şi Compararea Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
impare dintr-un şir dat (1.1.); numerelor manualul tipărit/digital, – identificarea numărului mai
– identificarea numărului mai mic/mai naturale 0 - 100 cuburi, numărătoarea de mic/mai mare pe baza
mare pe baza algoritmului de poziționare, fișe de lucru algoritmului de comparare a
comparare a două numere mai mici jetoane cu numere și două numere mai mici decât
decât 100 (1.2.); instrumente muzicale. 100.
– jocuri de comparare (cu numere și
Resurse procedurale:
instrumente muzicale) (1.2.).
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, exerciţiul.
– citirea selectivă în funcţie de anumite Tema de lucru în clasă:
Cuvântul Resurse materiale:
repere (3.1.); manualul tipărit/digital, – construirea unor enunţuri
– construirea unor enunţuri pe baza imagini, dicţionar de pe baza unor cuvinte date;
unui set de cuvinte date şi/sau a unui antonime. – schimbarea ordinii
şir de imagini (2.2.); Resurse procedurale: cuvintelor în propoziţie;
– schimbarea ordinii cuvintelor în conversaţia, explicaţia, – stabilirea poziţiei şi a
propoziţie, fără a schimba mesajul exerciţiul, jocul didactic. ordinii cuvintelor din
transmis (1.3.); propoziţii.
– stabilirea poziţiei şi a ordinii
cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte
(1.3.);
– Joc de tip - crearea şi
–completarea unor rebusuri
activitate practică (4.2.).
de așezare a unor Ordonarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
jetoane cu numere conform unor numerelor manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
condiții date (pentru rotunjirea naturale 0 jetoane cu numere, fișe de Tehnica „Fără mâini
numerelor) (1.3.); -100 lucru. ridicate” (vezi descrierea
– rotunjirea la zeci a unui număr dat pe Resurse procedurale: metodei)
baza regulilor de rotunjire (1.3.); conversaţia euristică, Tema de lucru în clasă:
– completarea unor enunțuri lacunare explicaţia, demonstrația, – rotunjirea la zeci a unui
pentru localizarea unor obiecte (mai exerciţiul, jocul didactic. număr dat pe baza regulilor
aproape, mai departe) (2.1.); de rotunjire.
– așezarea unor obiecte în ordinea
crescătoare a număruluide elemente
(1.3.);
– ordonarea crescătoare/
descrescătoare a unor numere
naturale de două cifre prin
compararea acestora două câte două
Ghidul învățătorului

Comunicare în limba română
Matematică și
explorarea mediului
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.1. Scrierea, citirea şi formarea
numerelor până la 1000
1.3. Ordonarea numerelor în
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa numerelor,
estimări, aproximări
– adaptarea stilului de a citi în funcţie
de scopul urmărit (de căutare a unui
cuvânt, a unei idei) (3.1.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări printr-o suită de enunţuri
(2.2.);
– formularea unei păreri referitoare
la un personaj/o întâmplare/un mod
de comportament (2.3.);
– confecţionarea unor coperţi pentru
cărţi ale clasei cu poveşti, legende etc.
scrise/transcrise şi ilustrate de copii
(4.2.).
– estimarea ordinului de mărime a
unor grupuri de obiecte/reprezentări
simbolice/numere (1.3.);
– rotunjirea la zeci a numerelor
naturale 0-100, folosind axa
numerelor (1.3.);
– identificarea, scrierea şi citirea
relaţiei de ordine între numere date
din concentrul 0-100 (1.3.);
– jocuri cu numere pare/impare (1.1.).
Textul narativ Resurse materiale:
manualul tipărit/digital,
imagini, Cum se scrie o
carte după Petre Ghelmez.
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, experimentul,
problematizarea.
Ordonarea Resurse materiale:
numerelor manualul tipărit/digital, fișe
naturale 0 de lucru.
-100 Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, exerciţiul,
jocul didactic.
Observare sistematică:
calitatea actului citirii:
 lista de verificare:
– Citirea corectă şi clară
(articulează cuvintele din
textul citit)
– Citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin două
cuvinte, astfel încât lectura să
fie curgătoare, inteligibilă)
– Citirea conştientă
(formulează o părere
referitoare la o întâmplare).
Tema de lucru în clasă:
– ordonarea crescătoare și
descrescătoare a unor numere
date
– identificarea numerelor care
nu respectă regula într-un șir
de numere dat.
 2.3. Participarea cu interes la
Comunicare în limba română
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
1.4. Exprimarea interesului
pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de
comunicare cunoscute
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
52
– citirea selectivă în funcţie de anumite
repere (cuvinte scrise cu anumite litere
(3.1.);
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1);
– formularea orală a mesajului/
învăţăturii desprinse dintr-un text citit
(3.2.);
– discutarea textelor scurte, frază cu
frază, relevând nume, cuvinte
familiare şi expresii elementare (3.2.);
– formularea, în scris, a răspunsurilor
la întrebări pe teme familiare/care
prezintă interes (4.1.);
– participarea la discuţii în perechi/în
grup pe teme de interes (timpul liber,
animalul preferat, cartea preferată,
prezentarea produselor activităţii
şcolare etc.) (2.3.).
– identificarea alineatelor,
paragrafelor, titlului şi autorului unui
text (3.1.);
– formularea unor întrebări
referitoare la subiecte de interes
(2.3.);
– identificarea unor obiecte/fiinţe prin
descoperirea caracteristicilor acestora
pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în
cadrul unor activităţi de grup (2.3.);
– recomandarea unor cărţi
colegilor (3.4.);
– vizitarea unor librării/biblioteci
şi observarea organizării spaţiului/
standurilor de carte (1.4.).
Resurse materiale:
Textul narativ.
Lectura textului manualul tipărit/digital, text
suport: Cum se scrie o carte
după Petre Ghelmez
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, exerciţiul.
Organizarea Resurse materiale:
textului scris. cărţi din biblioteca clasei
Aşezarea în
Resurse procedurale:
pagină a textului
conversaţia, explicaţia,
tipărit
observaţia, exerciţiul.
Observare sistematică:
calitatea actului citirii:
 lista de verificare:
– citirea părţilor dintr-o
naraţiune folosind tonul
adecvat celor povestite;
– adaptarea volumului vocii şi
a ritmului vorbirii la atmosfera
povestirii;
– accentuarea corectă a
cuvintelor-cheie;
– citirea cu intonația impusă
de semnele de punctuație;
– demonstrarea înțelegerii
logicii textului.
Interevaluare
Observarea unor texte.
Precizarea:
– titlului;
– autorului;
– numărului de alineate.
Ghidul învățătorului
 3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
2.4. Exprimarea expresivă a
Comunicare în limba română
ideilor în contexte familiare,
manifestând interes şi
încredere în sine
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
şimple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– sortarea de obiecte date care
Organizarea și Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
fac parte din aceeași colecție reprezentarea manualul tipărit/digital, – Completarea unui tabel cu
(5.1.); datelor imagini din manual, colecții numărul corespunzător de
– precizarea asemănărilor dintre de obiecte: mașini – jucării, elemente ale unor colecții
obiectele care fac parte din dopuri, nasturi, cuburi etc., prezentate prin desen
aceeași colecție (3.1.); jetoane cu instrumente
– citirea tabelelor (linii și coloane) muzicale
(5.1.);
Resurse procedurale:
– utilizarea tabelelor simple în
conversaţia, exerciţiul, jocul
colectarea datelor referitoare la
didactic, problematizarea
colecții ale copiilor (5.1.);
– sortarea de obiecte pentru formarea
de colecții după criterii date:
instrumente muzicale cu corzi,
instrumente muzicale cu clape, nasturi
roșii (3.1.).
– prezentarea unor lucrări personale, Organizarea Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
a temei scrise, în faţa colegilor (2.4.); textului scris. manualul tipărit/digital, – copieri şi transcrieri de
– copierea unor texte scurte, Aşezarea în texte scrise model de elevi litere, silabe, cuvinte,
exersând încadrarea în spaţiul paginii, pagină a textului ai claselor mai mari. propoziţii
respectarea proporţiei între litere şi a scris Resurse procedurale:
spaţiului între cuvinte (4.1.);
conversaţia, explicaţia,
– autocorectarea literelor, silabelor,
exerciţiul, problematizarea.
cuvintelor scrise, prin compararea cu
un model (4.1.);
– scrierea corectă a unor propoziţii/
fraze/a unui text scurt pe foaie tip II,
respectând încadrarea în pagina de
caiet (4.1.);
– folosirea convenţiilor limbajului
scris (scrierea cu majusculă/cu
alineat) (4.2.).
 3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din – identificarea elementelor care nu
mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
2.4. Exprimarea expresivă a
Comunicare în limba
ZIUA 10
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi încredere – prezentarea unor lucrări personale, a
română
în sine
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
– stabilirea diferențelor dintre Organizarea și Resurse materiale: Observarea sistematică:
corpurile cu viață și cele fără viață reprezentarea manualul tipărit/digital, atitudinea față de
(3.1.); datelor imagini din manual, colecții sarcina de învățare
de obiecte din mediul  Listă de verificare (da, nu):
respectă regulile unor șiruri date înconjurător: pietre, frunze, – respectarea instrucțiunilor;
(intrușii într-o enumerare de corpuri melci etc. – finalizarea sarcinii.
cu viață/fără viață) (3.1.); o Temă de lucru:
Resurse procedurale:
– citirea de grafice simple prin care se – înregistrarea în tabele
conversaţia, exerciţiul, jocul
reprezintă date (numărul corpurilor simple a unor observaţii în
didactic, problematizarea,
cu viață și al corpurilor fără viață) mediul apropiat (corpuri cu
exerciţiul.
(5.1.); viață, corpuri fără viață).
– identificarea corpurilor cu viață și
fără viață din mediul înconjurător
(3.1.);
–Dezvoltarea
înregistrarea observaţiilor
unor competentedinde Texul narativ Resurse materiale: cărţi Tema de lucru în clasă:
lectură prin: (Lecție de din biblioteca personală a – Jurnal de lectură:
lectură) copiilor, a clasei sau a transcrierea unui fragment
temei scrise, în faţa colegilor (2.4.); preferat, motivarea alegerii
şcolii. Resurse
– realizarea unui jurnal personal de lui.
procedurale: lectura
lectură în care să fie înregistrate titlul şi
explicativă, conversaţia
personajele din basmele/poveştile/
euristică, explicaţia,
povestirile citite sau transcrieri/copieri
exerciţiul, jurnalul dublu,
de glume, ghicitori, poezii etc. (3.4.).
turul galeriei.
 3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
2.4. Exprimarea expresivă a
Comunicare în limba română
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
– recunoașterea unor sunete
Sunetul. Resurse materiale: Proba practică:
din mediul înconjurător (3.1.); Intensitate manualul tipărit/digital, Grilă de evaluare
– recunoașterea sunetelor tari/slabe (3.1.); a sunetului imagini din manual, da/nu da/nu
– identificarea cauzelor ce determină înregistrări audio (pentru
modul în care se aude un sunet (tare sunete din natură /din
sau încet) (3.1.); mediul apropiat), tobă, capac
– realizarea de experimente care să de metal, boabe de orez,
evidenţieze intensitatea/tăria sunetului lingură de lemn, ceas
(3.1.); deșteptător, hârtie de ziar,
– citirea de grafice simple pentru cutie din carton,
ordonarea unor sunete din mediul onomatopee din povești.
apropiat, înregistrate în grafice cu bare
Resurse procedurale:
(5.1.).
conversaţia, exerciţiul,
experimentul,
– citirea în forme variate a enunţurilor Recapitulare: Resurse materiale: Prezentarea unor lucrări
şi textelor scurte (citire cu voce – Organizare manualul tipărit/digital, personale
tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, a textului imagini, model de fişă de
pe roluri, citire ştafetă etc.) (3.1.); scris identitate.
– jocuri cu imagini, cuvinte sau – Scrierea pe
Resurse procedurale:
simboluri (3.1.); liniatură tip II
conversaţia, explicaţia,
– citirea în ritm propriu a unui text – Scrierea
exerciţiul, joc didactic,
scurt, cu adaptarea intonaţiei funcţional
activitate in perechi.
impusă de semnele de punctuaţie ă
(3.1.); – Transcrieri
– formularea unor întrebări şi – Cuvântul
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
citirea unor texte în urma
recomandărilor făcute de părinţi, cadre
didactice, bibliotecar, colegi (3.4.);
– copierea unor texte scurte,
exersând încadrarea în spaţiul paginii,
respectarea proporţiei între litere şi a
spaţiului între cuvinte (4.1.);
– transcrieri selective de cuvinte şi
fraze dintr-un scurt text pe teme
cunoscute (4.1.);
– prezentarea unor lucrări personale (2.4.).
 3.1. Rezolvarea de probleme în – identificarea cauzelor unor situații Sunetul. Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:

Matematică și explorarea mediului

cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
Comunicare în limba
date (referitoare la intensitatea
sunetelor) (3.1.);
– recunoașterea problemelor
provocate oamenilor și animalelor
de sunetele foarte puternice (3.1.);
– formularea de răspunsuri
pentru întrebări de tipul: Ce s-ar
întâmpla dacă…? (3.1.);
– Formularea de sfaturi
pentru protejarea auzului
(3.1.);
– confecționarea unor jucării
muzicale (3.1.);
Intensitatea manual tipărit/digital,
sunetului înregistrări audio (sunetul
produs de drujbă, picamer),
imagini, fișe de lucru.
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, experimentul.
– formularea de răspunsuri
pentru întrebări de tipul: Ce
s-ar întâmpla dacă…?
Probă practică:
– Producerea sunetelor tari
sau slabe cu ajutorul jucăriilor
muzicale, conform cerințelor
date.

– acompaniament cu ajutorul jucăriilor

muzicale, conform sugestiilor privind
intensitatea sunetelor (3.1.);
– întocmire de grafice simple pentru
ordonarea unor sunete din mediul
2.4. Exprimarea expresivă a –apropiat - grafice
realizarea cu bare ( pe
unor minicărţi 5.1.).
teme Proiect - Cum Observarea sistematică a
română

Resurse materiale:
ideilor în contexte familiare de interes comun sau personal (3.4.); să faci o carte manual, imagini, rechizite comportamentului
manifestând interes şi – realizarea unor lucrări de tip proiect, de colorată pentru elaborarea interacţional
încredere în sine cu sprijin din partea cadrului didactic proiectului.  Listă de control/
3.4. Exprimarea interesului (4.1.); verificare:
ZIUA 12

pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
Resurse procedurale:
– prezentarea unor lucrări
conversaţia, explicaţia,
personale (2.4.).
exerciţiul.
– cooperarea cu membrii
grupului;
– contribuția cu idei la
realizarea proiectului;
– participarea activă la
realizarea sarcinilor de grup.
Matematică și explorar
1.1. Scrierea, citirea şi formarea
mediului
numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor
naturale 0-1000
1.3. Ordonarea numerelor în
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa
numerelor, estimări,
aproximări
2.1. Localizarea unor obiecte
prin stabilirea unor coordonate
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
2.2 Transmiterea unor
Comunicare în limba română
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea
convenţiilor de bază
– scrierea, citirea şi formarea Temă de lucru în clasă:
Recapitulare: Resurse materiale:
numerelor până la 100 – Formarea, manual tipărit/digital, – ordonarea crescătoare sau
(1.1.); citirea și imagini, fișe de lucru. descrescătoare a numerelor
– compararea numerelor naturale scrierea Resurse procedurale: naturale 0-100;
folosind semnele de relație (1.2.); numerelor conversaţia, exerciţiul, – identificarea numerelor
– ordonarea crescătoare sau naturale 0-100; problematizarea, jocul naturale 0-100, respectând
descrescătoare a numerelor naturale – Compararea didactic. condiții date.
0-100 (1.3.); și ordonarea
– recunoașterea poziției unor numerelor
obiecte, în imagini date (vertical, naturale 0-100
orizontal, oblic);
– jucării, instrumente muzicale) (2.1.).
– realizarea unor minicărţi pe teme Proiect - Cum Observarea sistematică a
Resurse materiale:
de interes comun sau personal (3.4.); să faci o carte manual, imagini, rechizite comportamentului
– realizarea unor lucrări de tip proiect, de colorată pentru elaborarea interacţional
cu sprijin din partea cadrului didactic proiectului.  Listă de control/
(4.1.); verificare:
Resurse procedurale:
– prezentarea unor lucrări – cooperarea cu membrii
conversaţia, explicaţia,
personale (2.4.); grupului;
exerciţiul.
– prezentarea unor proiecte – contribuția cu idei la
realizate individual sau în echipă realizarea proiectului;
(2.2.); participarea activă la
– confecţionarea unei cărţi a clasei cu realizarea sarcinilor de grup.
poveşti, legende etc. scrise/transcrise
şi ilustrate de copii (4.2.).
 3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
1.1. Scrierea, citirea şi formarea
Matematică și explorarea mediului
numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în
concentrul 0-1000
1.3. Ordonarea numerelor în
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa
numerelor, estimări,
aproximări
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare Resurse materiale: Grilă Cum te poţi aprecia
– identificarea alineatelor, – Organizare fişe de evaluare
paragrafelor, titlului şi autorului unui a textului Resurse procedurale:
text; scris exerciţiul, autoevaluarea.
– construirea unor enunţuri pe baza – Scrierea pe
unui set de cuvinte date şi/sau a unui liniatură tip II
şir de imagini; – Transcrieri
– scrierea corectă a unui text scurt – Cuvântul
pe foaie tip II, respectând încadrarea – Descrierea unui
în pagina de caiet tip II; obiect
– identificarea unor obiecte/fiinţe prin
descoperirea caracteristicilor acestora
pe baza unor întrebări şi răspunsuri.
– scrierea, citirea şi formarea Recapitulare: Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
numerelor până la 100 – Ordonarea manual tipărit/digital, – ordonarea crescătoare sau
(1.1.); numerelor imagini, fișe de lucru. descrescătoare a numerelor
– compararea numerelor naturale naturale 0- Resurse procedurale: naturale 0-100;
folosind semnele de relație (1.2.); 100 conversaţia, exerciţiul, – citirea de grafice simple
– ordonarea simbolurilor – Sunetul. problematizarea, jocul pentru ordonarea unor sunete
corespunzătoare imaginii unor Intensitate didactic. din mediul apropiat,
instrumente muzicale sau a etichetelor a sunetului înregistrate în grafice cu bare.
cu numere adecvate (1.3.); – Organizarea
– citirea de grafice simple pentru și
ordonarea unor sunete din mediul reprezentarea
apropiat, înregistrate în grafice cu bare datelor
(5.1.);
– gruparea sunetelor din mediul
înconjurător după un criteriu
dat (influenţa asupra auzului)
(3.1.);
– înregistrarea în tabele a unor date
pe baza observării mediului
 2.2. Transmiterea unor
Comunicare în limba română informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
1.1 Scrierea, citirea şi formarea
Matematică și explorarea mediului
Ne jucăm, corectăm învăţăm! – Organizare Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
– ameliorare – dezvoltare a textului manual tipărit/digital, sarcinilor de
– citirea în forme variate a enunţurilor scris imagini. ameliorare/dezvoltare:
şi textelor scurte (3.1.); – Scrierea pe Resurse procedurale: Autoevaluarea
– identificarea alineatelor, liniatură tip II conversaţia, explicaţia,
paragrafelor, titlului şi autorului unui – Scrierea exerciţiul.
text (3.1.); funcţional
– scrierea corectă a unui text scurt pe ă
foaie tip II, respectând încadrarea în – Transcrieri
pagina de caiet tip II (4.1.); – Cuvântul
– construirea unor enunţuri pe baza
unui set de cuvinte date şi/sau a unui
şir de imagini (2.2.);
Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare - Resurse materiale: Proba scrisă

numerelor până la 1000 – Scrierea cu cifre a numerelor 0-100; – Formarea, manual tipărit/digital,  Grila de evaluare – Ce
1.2. Compararea numerelor în – Compararea numerelor naturale 0- citirea și imagini, fișe de lucru. pot să fac?
concentrul 0-1000 100; scrierea Resurse procedurale:
1.3. Ordonarea numerelor în – Ordonarea crescătoare a numerelor conversaţia, exerciţiul,
concentrul 0-1000, folosind numerelor 0-100; naturale 0-100; problematizarea, jocul
poziţionarea pe axa – Sortarea și înregistrarea datelor într- – Compararea didactic.
numerelor, estimări, un tabel; și ordonarea
aproximări – Identificarea situațiilor în care numerelor
3.1. Rezolvarea de probleme în intensitatea sunetelor are consecințe naturale 0-100
cadrul unor investigaţii, prin negative asupra sănătății omului. – Ordonarea
observarea şi generalizarea numerelor
unor modele sau regularităţi din naturale 0-
mediul apropiat 100
5.1. Sortarea, clasificarea şi – Sunetul.
înregistrarea prin desene şi Intensitate
tabele a unor date din mediul a sunetului
înconjurător – Organizarea
și
 3.2. Identificarea mesajului unui Dezvoltarea unor competențe de – Textul narativ Resurse materiale: Observare sistematică:

Comunicare în limba română

text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul apropiat
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
1.1 Scrierea, citirea şi formarea
Matematică și explorarea mediului
lectură (activitate diferențiată) prin:
– citirea unor cărţi, poveşti, poezii,
reviste, articole din reviste electronice,
enciclopedii etc. din iniţiativa copilului
(3.1.);
– căutarea unei anumite cărţi la colţul
de lectură sau la bibliotecă (3.1.);
– citirea unor texte în urma
recomandărilor făcute de părinţi, cadre
didactice, bibliotecar, colegi (3.4.);
– discutarea textelor scurte, cu
accent pe înțelegere și
interpretare(3.2.).
Ne jucăm, corectăm învăţăm!
(Lecție de Cărţi din biblioteca şcolii
lectură) sau a clasei;
Texte puse la dispoziţia
elevilor de către cadrul
didactic;
Cărţi mari confecţionate de
elevii clasei sau de colegii
mai mari.
Resurse procedurale:
citirea cu voce tare, citirea
ghidată, conversaţia
euristică
– Formarea, Resurse materiale:
Lectura cu voce tare
 Grilă de evaluare a
lecturii cu voce tare
– „citirea" imaginilor;
– cuprinderea în câmpul vizual
a cuvântului (nu literalizează);
– articularea corectă şi clară a
cuvintelor citite;
– adoptarea, în mod adecvat,
a volumului vocii şi a ritmului
vorbirii, pentru a fi auzit şi
înţeles de ascultători;
– citirea inteligibilă, în ritm
propriu, a propoziţiilor/
textelor scurte, cu intonaţia
cerută de semnele de
punctuaţie învăţate;
Evaluarea după rezolvarea

numerelor până la 1000 – ameliorare – dezvoltare citirea și fișe de ameliorare, fișe de sarcinilor de
1.2. Compararea numerelor în – Activităţile de învăţare cu caracter scrierea dezvoltare ameliorare/dezvoltare:
concentrul 0-1000 ameliorativ se vor stabili în funcţie de numerelor Resurse procedurale: Autoevaluarea
1.3 Ordonarea numerelor în problemele (individuale/ale majorităţii naturale 0-100; conversația, explicația, jocul
concentrul 0-1000, folosind elevilor) ce vor fi identificate după – Compararea didactic
poziţionarea pe axa numerelor, evaluarea sumativă. și ordonarea
estimări, aproximări – Activităţile de dezvoltare vor avea un numerelor
3.1. Rezolvarea de probleme în grad ridicat de dificultate şi vor fi naturale 0-100;
cadrul unor investigaţii, prin stabilite pentru elevii care vor – Ordonarea
observarea şi generalizarea demonstra realizarea tuturor numerelor
unor modele sau regularităţi din obiectivelor de evaluare vizate prin naturale 0-100;
mediul apropiat proba de evaluare sumativă. – Sunetul.
5.1. Sortarea, clasificarea şi Intensitate
înregistrarea prin desene şi a sunetului;
tabele a unor date din mediul – Organizarea
înconjurător și
reprezentarea

60 Ghidul învățătorului
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PĂMÂNTUL: Culorile Pământului/Înfăţişarea Pământului
PERIOADA: 3 săptămâni (S 5-6-7)
Manual Intuitext
ZIUA Competențe
1.2. Identificarea unor
Comunicare în limba română
informaţii variate dintr-un
text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
viaţă
3.1. Citirea unor mesaje
scrise, întâlnite în mediul
cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
Resurse
Detalieri de
Activități de învățare materiale și Evaluare
conținut
procedurale
– citirea în forme variate a enunţurilor şi Textul narativ. Resurse materiale: Observare sistematică:
textelor scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, Lectura textului manualul calitatea actului citirii:
în gând; citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); tipărit/digital,  lista de verificare:
– formularea de enunţuri după ilustraţii imagini, text suport: – citire corectă şi clară
sau folosind cuvinte date (2.1.); Prietenie dupa Silvia (articulare corectă a sunetelor,
– completarea unor enunţuri după Kerim. silabelor, cuvintelor din textul
modele date (2.1.); citit)
Resurse
– formularea de răspunsuri la întrebări – citire fluentă (cuprinde în
procedurale: lectura
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu câmpul vizual cel puţin două
explicativă,
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, cuvinte, astfel încât lectura să
conversaţia,
Cu ce scop?”) (1.2.); fie curgătoare, inteligibilă)
explicaţia,
– citirea altor fragmente din text în urma – citire cu intonaţie adecvată
procedee de citire
recomandărilor făcute de cadre (intonează enunţurile potrivit
activă, selectivă,
didactice (3.4.). semnelor de punctuaţie).
conștientă.
 3.1. Rezolvarea de probleme
Matematică și explorarea mediului
în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
4.2. Formularea unor
consecinţe rezultate în urma
observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
1.2. Identificarea unor
Comunicare în limba română
informaţii variate dintr-un
text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje
scrise, întâlnite în mediul
cunoscut
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
62
– asocierea diverselor locuri de pe Pământ Observarea sistematică:
Alcătuirea Resurse
cu termenii: uscat, aer, apă, pe baza Pământului: materiale: manualul identificarea relaţiilor prin
observării unor imagini (3.1.); uscat, aer, apă tipărit/digital, efectuarea unui experiment
– recunoașterea mijloacelor de transport imagini, recipiente  scară de clasificare
care se deplasează pe uscat, pe apă, în aer din plastic, baloane, (în totalitate, parțial,
(3.1.); fișe de experiment deloc):
– formulare de răspunsuri la întrebări – respectarea instrucţiunilor;
Resurse
referitoare la alcătuirea Pământului (Ce? – desprinderea concluziilor în
procedurale:
De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2.); urma efectuării
conversaţia,
– formulare de enunțuri folosind cuvinte experimentului.
explicaţia, exerciţiul,
date: Pământ, rachetă cosmică, uscat,
experimentul,
aer, apă (3.1.);
problematizarea.
– realizarea unor investigaţii referitoare la
aer: umflarea unui balon; scufundarea
–unui pahar
citirea înclinat
selectivă în într-un
funcţievas cu apă
de anumite Textul narativ Resurse Interevaluare - ex. 2, pag. 25
repere: alineatul (3.1.); materiale: manualul din manual
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); tipărit/digital, Observare sistematică:
– formularea unor întrebări şi răspunsuri imagini, enciclopedii, comportamentul de receptor:
referitoare la conţinutul unui mesaj/text glob pământesc,  lista de verificare:
audiat (3.2.); rechizite pentru joc, – formularea de răspunsuri
– formularea de enunţuri după ilustraţii film didactic. adecvate la întrebările orale ce
sau folosind cuvinte date (2.1.); i se adresează;
Resurse
– formularea de răspunsuri la întrebări – semnalarea, prin mimică, a
procedurale:
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu unor gesturi sau, verbal,
conversaţia,
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, neînţelegerea mesajului oral
explicaţia, exerciţiul,
Cu ce scop?” etc.) (1.2.); ascultat;
metoda predicțiilor,
– joc - ilustrarea unor enunţuri/fragmente – sesizarea corectitudinii sau a
explozia stelară, jocul
de text citite (1.2.); incorectitudinii enunţurilor
de creație.
– citirea unui text în urma orale ascultate;
recomandărilor făcute de cadrul didactic – sesizarea, după auz, a
(3.4.). cuvintelor necunoscute din
mesajele orale ascultate;
– manifestarea interesului faţă de
partenerul de dialog (îl priveşte
în faţă, îl ascultă cu atenţie, cu
răbdare, cu toleranţă).
Ghidul învățătorului
 3.1. Rezolvarea de probleme
Matematică și explorarea mediului în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
4.2. Formularea unor
consecinţe rezultate în urma
observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
Comunicare în limba
2.1. Formularea unor enunţuri
română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje
scrise, întâlnite în mediul
cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a Alcătuirea Resurse Observarea sistematică:
unor informații despre alcătuirea Pământului materiale: manualul identificarea relaţiilor prin
Pământului (3.1.); tipărit/digital, efectuarea unui experiment
– rezolvare de probleme prin observarea imagini, film didactic,  scară de clasificare (în
globului pământesc sau a unor imagini ce baloane, vase cu apă, totalitate, parțial, deloc):
sugerează Pământul observat din racheta pahare, materiale – respectarea instrucţiunilor;
cosmică, respectiv a citirii unor informații pentru – desprinderea concluziilor în
(3.1.); confecționarea unei urma efectuării
– desfășurarea unor experimente ce moriști (hârtie, experimentului.
evidențiază existența și mișcarea foarfece, creioane,
aerului (3.1.); piuneze)
– formularea unor consecințe rezultate în
Resurse
urma analizei unor fenomene simple
procedurale:
(4.2.).
conversaţia,
explicaţia, exerciţiul,
experimentul,
problematizarea
– transformarea unor enunţuri prin Tema de lucru în clasă:
Cuvinte cu Resurse
înlocuirea unor cuvinte cu altele care au înţeles materiale: manualul – recunoașterea unor cuvinte
înţeles asemănător după modele date (2.1.); asemănător tipărit/digital, cu înţeles asemănător;
– citirea selectivă în funcţie de anumite imagini, dicţionar de – identificarea sinonimelor
repere: cuvinte cu înţeles asemănător sinonime, rechizite pentru cuvinte date;
(3.1); pentru joc. – integrarea cuvintelor în
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); enunțuri noi
Resurse
– jocuri cu imagini, cuvinte, simboluri (3.1);
procedurale:
– transcrieri selective de cuvinte dintr-un
conversaţia,
scurt text pe teme cunoscute (4.1.).
explicaţia, exerciţiul,
jocul didactic.
 1.3. Identificarea sunetelor şi
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
1.4. Exprimarea interesului
pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de
comunicare cunoscute
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până la
1000
3.1. Rezolvarea de probleme
în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
– copieri şi transcrieri de litere, silabe, Alfabetul, Resurse materiale: Autoevaluarea pe baza
cuvinte, propoziţii (4.1.); sunetul, litera manualul regulilor de la pag. 18: copierea
– scrierea cuvintelor obţinute prin tipărit/digital, planşa şi transcriere unor litere,
completarea sau combinarea unor silabe (4.1); cu alfabetul, cuvinte, propozitii şi alineate.
– crearea unor liste de cuvinte legate de resurse materiale Interevaluare - Joc: Litere
o temă propusă (4.2.); pentru confecţionarea personalizate
– joc - realizarea unor planşe cu litere și literelor.
organizarea unor scurte dramatizări
Resurse
(1.3.);
procedurale:
– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.);
conversaţia,
– ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
explicaţia, exerciţiul,
(1.3.);
jocul didactic.
– formarea unor cuvinte din silabe date (1.3.);
– folosirea dicţionarului pentru înţelegerea
criteriului după care sunt ordonate cuvintele
în dicţionar
– jocuri (1.4.). a numerelor mai mici
de asociere Formarea, Resurse Evaluarea după rezolvarea
decât 1000 cu reprezentarea lor prin desen citirea și scrierea materiale: manualul sarcinilor de învățare:
(1.1.); numerelor tipărit/digital, cuburi, Metoda semaforului
– reprezentarea numerelor de trei cifre naturale 0 - 1000 bețișoare, (vezi descrierea metodei)
cu ajutorul numărătorii de poziţionare numărătoarea de
(1.1.); poziționare, fișe de
– citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000; lucru.
– transcrierea cu cifre a unor numere din
Resurse
intervalul 0 – 1000, scrise în cuvinte
procedurale:
(1.1.);
conversaţia,
– identificarea ordinelor: unități, zeci, sute;
explicaţia,
– evidenţierea cifrei
demonstrația,
unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un număr
exerciţiul,
(1.1.);
problematizarea.
– descompunerea numerelor mai mici decât
o mie în unități, zeci, sute (1.1.);
– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până la
1000
3.1. Rezolvarea de probleme
în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
– citirea textului cu voce tare, în şoaptă, citire Textul narativ. Resurse materiale: Evaluarea după
în lanţ, citire ştafetă (3.1.); manualul rezolvarea sarcinilor de
Lectura textului
– citirea în ritm propriu a unui text scurt, tipărit/digital, imagini, învățare:
cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele text suport: Uriaşul Metoda semaforului (vezi
de punctuaţie (3.1.); Bun al Pamântului descrierea metodei)
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere: după Gheorghe Onea Tema de lucru în clasă:
alineatul, linia de dialog sau respectând un Resurse – formularea în scris a unor
detaliu, o idee din text - joc: „Găseşte şi procedurale: răspunsuri pentru întrebări
citeşte!” (3.1.); conversaţia, date
– formularea de enunţuri după ilustraţii explicaţia, exerciţiul
sau folosind cuvinte date (2.1.);
– formularea, în scris, a răspunsurilor
la întrebări pe baza a textului citit
(4.2.).
– numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 Formarea, Resurse materiale: Observarea sistematică:
etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, citirea și scrierea manualul atitudinea elevilor faţă
cu precizarea limitelor intervalului (de la... numerelor tipărit/digital, cuburi, de sarcina dată
până la) (1.1.); naturale 0 - 1000 numărătoarea de  Listă de verificare (da, nu):
– reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei poziționare, fișe de concentrarea asupra sarcinii
prin simboluri (forme geometrice, bile lucru. de rezolvat
colorate, etc.) (1.1.); implicarea activă în
Resurse
– generarea de numere mai mici decât rezolvarea sarcinii.
procedurale:
1000 ale căror cifre îndeplinesc condiţii
conversaţia euristică,
date (ex.: precizarea cifrei
explicaţia,
unităţilor/zecilor/sutelor) (1.1.);
demonstrația,
– identificarea regulii unor șiruri date și
exerciţiul.
continuarea acestora cu încă trei
numere(1.1.);
– descompunere numerelor mai mici decât
o mie în unități, zeci, sute (1.1.);
– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a
unor informații despre alcătuirea Pământului –
identificare de numere mai mici decât 1000
(3.1.).
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până
la 1000
1.2. Compararea numerelor în
concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme
în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin:
Textul narativ Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
– lectura textului (3.2.); (Lecție de Cărţi din biblioteca Formularea răspunsurilor
– identificarea şi analizarea ilustraţiilor lectură) personală, a clasei sau pentru întrebări adresate de
care însoţesc textul citit (3.2.); a şcolii; învățător (pe baza lucrului cu
– formularea de răspunsuri la întrebări Grila de lectură. textul)
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu Autoevaluare
Resurse
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, ( interesul pentru lectură)
procedurale:
Cu ce scop?”) (2.1.);
procedee de lectură,
– realizarea unui jurnal personal de lectură în
tehnici interactive
care să fie înregistrate titlul şi personajele din
conversaţia euristică,
basmele/poveştile/povestirile citite sau
explicaţia, exerciţiul.
transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii
etc. (3.4.).
– scrierea rezultatelor obţinute prin Evaluarea după rezolvarea
Compararea Resurse materiale:
comparare, utilizând semnele <, >, = numerelor manualul sarcinilor de învățare:
(1.2.); naturale 0 - 1000 tipărit/digital, cuburi, Metoda semaforului (vezi
– compararea a două numere naturale mai numărătoarea de descrierea metodei)
mici decât 1000, atunci când acestea au poziționare, fișe de
acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu lucru.
ajutorul numărătorii de poziţionare (1.2.); Resurse
– aşezarea în ordine crescătoare/ procedurale:
descrescătoare a unor numere date conversaţia euristică,
(1.2.); explicaţia,
– identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la demonstrația,
1000 (1.2.); exerciţiul.
– descompunere numerelor mai mici decât
o mie în unități, zeci, sute (1.1.);
– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a
unor informații despre alcătuirea Pământului –
identificare de numere mai mici decât 1000
 română Comunicare în l
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până
la 1000
1.2. Compararea numerelor în
concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme
în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
– transformarea a unor enunţuri prin Cuvinte cu Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
înlocuirea unor cuvinte cu altele care au înţeles înţeles opus manualul – transformarea unor enunţuri
opus după modele date (2.1.); tipărit/digital, imagini, prin înlocuirea unor cuvinte cu
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere: dicţionar de antonime altele care au înţeles opus după
cuvinte cu înţeles opus - joc: „Găseşte şi Resurse modele date
citeşte!” (3.1.); procedurale:
– jocuri cu imagini, cuvinte sau conversaţia,
simboluri, sugerând cuvinte cu înţeles explicaţia, exerciţiul,
opus (3.1.); jocul didactic
– transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt
–text pe teme cunoscute
identificarea numerelor(4.1.).
pare şi
Compararea Resurse materiale: Observarea
impare dintr-un şir dat (1.2.); numerelor manualul sistematică: atitudinea
– selectarea unor numere după un criteriu dat naturale 0 - 1000 tipărit/digital, cuburi, elevilor faţă de sarcina dată
(ex.: „Transcrieţi numerele mai mari decât numărătoarea de  Listă de verificare (da, nu):
395 şi mai mici decât 405”) (1.2.); poziționare, fișe de – concentrarea asupra sarcinii
– identificarea numărului mai mic/mai mare lucru. de rezolvat
pe baza algoritmului de comparare a două Resurse – implicarea activă în
numere mai mici decât 1000 (1.2.); procedurale: rezolvarea sarcinii
– aflarea unui număr/a unor conversaţia euristică,
numere respectând anumite condiţii explicaţia,
(1.1.); demonstrația,
– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a exerciţiul, jocul
unor informații despre alcătuirea Pământului – didactic.
identificare de numere mai mici decât 1000
(3.1.).
– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor (1.3.);
Scrierea corectă Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
– stabilirea poziţiei unui sunet în a cuvintelor care manualul – copieri şi transcrieri de litere,
silabă/cuvânt (1.3.); conţin literele tipărit/digital, imagini. silabe, cuvinte, propoziţii
– identificarea unor cuvinte date după criterii î şi â Resurse
(1.3.); procedurale:
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere conversaţia,
(cuvinte scrise cu anumite litere) (3.1.); explicaţia, exerciţiul,
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.); experimentul,
– copieri şi transcrieri de litere, silabe, problematizarea.
cuvinte, propoziţii (4.1.);
– transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt
text pe teme cunoscute (4.1.).
 1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până la
1000
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
– selectarea unor imagini care reprezintă Evaluarea după rezolvarea
Pământul. Resurse materiale:
anumite forme de relief (munţi, dealuri, Forme de relief manualul sarcinilor de învățare:
câmpii) dintr-o serie de imagini date tipărit/digital, imagini, Metoda semaforului (vezi
(3.1.); film documentar, fișe descrierea metodei)
– compararea formelor de relief: de lucru. Temă de lucru în
stabilirea deosebirilor dintre acestea, pe Resurse clasă:
baza unor imagini date (3.1.); procedurale: – gruparea unor imagini cu
– vizionarea unui film documentar/ conversaţia euristică, forme de relief: munți, dealuri,
identificarea formelor de explicaţia, observarea câmpii;
relief/recunoaşterea în dirijată, exerciţiul, – completarea unor enunțuri
desene/imagini/machete/filme diagrama Venn. lacunare folosind cuvintele-
documentare/prezentări a unor forme de cheie referitoare la formele de
relief (munţi, câmpii) (3.1.); relief.
– formularea unor enunțuri folosind
–cuvintele:
analiza şicâmpie, deal, munte,
sinteza fonetică forme de
a cuvintelor (1.3.); Scrierea Resurse materiale: Autoevaluare
– stabilirea poziţiei unui sunet în cuvintelor care fișe de lucru, Grila de apreciere a scrierii
silabă/cuvânt (1.3.); conţin litera x instrumente de scris,
– identificarea unor cuvinte date după criterii fragmente de texte în
(1.3.); care se regăsesc
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere cuvinte conţinând
(cuvinte scrise cu anumite litere (3.1.); literele î, â, x
– joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); Resurse
– copieri şi transcrieri de litere, silabe, procedurale:
cuvinte, propoziţii (4.1.); conversaţia,
– transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt explicaţia,
text pe teme cunoscute (4.1.). demonstrația,
exerciţiul
 1.1. Identificarea semnificaţiei
unui mesaj oral din texte
accesibile, variate
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
cunoscut
– alegerea răspunsurilor corecte la Textul narativ. Resurse materiale: Observarea sistematică a
întrebări legate de mesajul textului audiat, Lectura textului manualul comportamntului de cititor:
dintr-o pereche/serie de variante date tipărit/digital, imagini,  Scară de evaluare
(1.1.); text suport: Poveste (întotdeauna, frecvent, rar):
– citirea textului cu voce tare, în şoaptă, de demult după Virgil – deprinderi de citire
în gând; citire în lanţ, citire ştafetă (3.1.); Carianopol (suficient de tare, astfel încât să
– citirea în ritm propriu a unui text scurt, fie auzit);
Resurse
cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele – respectarea poziției corecte a
procedurale:
de punctuaţie (3.1.); corpului și a cărții;
conversaţia,
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere: – urmărirea rândurilor de la
explicaţia, exerciţiul,
alineatul, linia de dialog sau respectând un stânga la dreapta;
problematizarea.
detaliu, o idee din text - joc: „Găseşte şi – pronunțarea clară a
citeşte!” (3.1.); cuvintelor;
– formularea de enunţuri după ilustraţii – citirea unei grupări de
sau folosind cuvinte date (2.1.); cuvinte, nu câte un cuvânt sau
– formularea, în scris, a răspunsurilor silabă;
la întrebări pe baza textului citit (4.2.). – accentuarea corectă a
cuvintelor.
– citirea individuală şi din proprie iniţiativă a Pământul. Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
unor informații despre formele de relief Forme de relief manualul – gruparea unor imagini cu
(3.1.); tipărit/digital, imagini, forme de relief: munți, dealuri,
– înregistrarea în tabele a unor texte – suport despre câmpii;
informații referitoare la formele de relief formele de relief, – completarea unor enunțuri
(5.1.); zaruri, carton cu lacunare folosind cuvintele-
– jocuri matematice cu zaruri – utilizarea simbolurile formelor cheie referitoare la formele de
simbolurilor specifice formelor de relief (3.1.); de relief (triunghi cu relief.
– realizarea unor modele repetitive prin interior maro, pătrat
desen, folosind simboluri specifice formelor de cu interior galben,
relief, respectând o anumită regulă (3.1.). dreptunghi cu interior
verde).
Resurse
procedurale:
conversaţia,
exerciţiul, jocul
didactic,
problematizarea.
 1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte
de comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
70
– identificarea trăsăturilor unui personaj (2.2.); Personajele •Resurse materiale: Observarea sistematică:
– participarea la discuţii în perechi pe teme manualul iniţiativa în comunicare:
de interes - prezentarea personajelor (2.3.); tipărit/digital, imagini. Scară de clasificare
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere: •Resurse (întotdeauna, frecvent, rar):
dialogul dintre personaje - joc: „Găseşte şi procedurale: – comunicare și ascultare;
citeşte” (3.1.); conversaţia, – menținerea interesului
– jocuri de recunoaştere a unor personaje explicaţia, exerciţiul. pentru dialog;
din poveşti după indicii date (2.4.); – acceptarea punctelor de
– Joc - stabilirea poziţiei şi a ordinii vedere diferite în cadrul
cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte (1.3.). grupului;
– adresare de întrebări;
– transmiterea de stări,
sentimente, idei.
– modelarea formelor de relief pentru Pământul. Resurse materiale: Observarea sistematică:
obținerea unei machete (activitate în grupuri Formele de relief plastilină, planșete, utilizarea resurselor pentru
mici) (3.1.); hârtie colorată: maro, realizarea sarcinii
– realizarea unor stegulețe colorate care galbenă, verde,  Listă de verificare (da, nu):
conțin denumirea formelor de relief: munte, bețișoare, coli de
alegerea culorii potrivite a
deal, câmpie (3.1.); hârtie, markere,
plastilinei/hârtiei colorate
– realizarea unor desene ale formelor de creioane colorate,
pentru redarea formei de relief;
relief (3.1.); zaruri
– scrierea pe benzi de hârtie a unor cuvinte Resurse îmbinarea resurselor
prin care se descriu formele de relief, în care procedurale: materialelor.
să utilizeze literele î și â (3.1.); Evaluarea produsului după
conversaţia,
– prezentarea produselor grupului(3.1.); criterii date:
explicaţia, exerciţiul
– realizarea unor modele repetitive prin – respectarea culorii
desen, folosind simboluri specifice formelor de convenționale specifice fiecărei
relief, respectând o anumită regulă (3.1.); forme de relief;
– jocuri matematice cu zaruri – utilizarea – respectarea proporțiilor
simbolurilor specifice formelor de relief pentru ilustrarea deosebirilor
(3.1.). de înălțime a formelor de relief.
Ghidul învățătorului
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
1.3. Ordonarea numerelor în
Matematică și explorarea mediului
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa
numerelor, estimări,
aproximări
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin: Textul narativ Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
– lectura textului (3.2.); (Lecție de Cărţi din biblioteca Formularea răspunsurilor
– identificarea şi analizarea ilustraţiilor lectură) personală, a clasei sau pentru întrebări adresate de
care însoţesc textul citit (3.2.); a şcolii; învățător (pe baza lucrului cu
– formularea de răspunsuri la întrebări Grila de lectură. textul)
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu
Resurse Autoevaluare
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?,
procedurale: (interesul pentru lectură)
Cu ce scop?”) (2.1.);
procedee de lectură,
– realizarea unui jurnal personal de lectură în
tehnici interactive
care să fie înregistrate titlul şi personajele din
conversaţia euristică,
basmele/poveştile/povestirile citite sau
explicaţia, exerciţiul.
transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii
etc. (3.4.).
– rotunjirea la sute a unui număr dat Evaluarea după rezolvarea
Ordonarea Resurse materiale:
cu ajutorul axei numerelor (1.3.); numerelor manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– ordonarea numerelor naturale pe naturale 0 - 1000 jetoane cu numere, Tehnica „Fără mâini ridicate”
baza rotunjirii acestora (1.3.); zaruri, fișe de lucru. (vezi descrierea metodei)
– ordonarea crescătoare/descrescătoare a Resurse
unor numere naturale de trei cifre prin procedurale:
compararea acestora două câte două conversaţia euristică,
(1.3.); explicaţia,
– scrierea unui şir de numere demonstrația,
pare/impare, având date limitele exerciţiul.
intervalului (1.3.);
– realizarea unor modele repetitive prin desen,
folosind simboluri specifice formelor de relief,
respectând o anumită regulă (3.1.);
– jocuri matematice cu zaruri – utilizarea
 Comunicare în limba
2.4. Exprimarea expresivă a
română
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
Matematică și explorarea
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.1. Scrierea, citirea şi
mediului
formarea numerelor până la
1000
1.3. Ordonarea numerelor în
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa
numerelor, estimări,
aproximări
72
– jocuri de recunoaştere a unor persoane Acte de vorbire Resurse materiale: Observarea sistematică a
după indicii date (2.4.); – a se prezenta manual, imagini, comportamentului
– citirea selectivă în funcţie de anumite repere: model de fişă de comunicativ
trăsăturile unei persoane (3.1.); identitate  Listă de control/verificare:
– confecţionarea unor fişe de – utilizarea formulelor de
Resurse
utilitate personală – fişa de identitate adresare şi de comunicare;
procedurale:
(4.2.). – interacțiunea cu membrii
conversaţia,
grupului;
explicaţia, exerciţiul,
– exersarea de roluri.
joc didactic, activitate
în perechi.
– rotunjirea la sute a unui număr dat Ordonarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
cu ajutorul axei numerelor (1.3.); numerelor manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– estimarea rezultatului unui calcul naturale 0 - 1000 jetoane cu numere, Tehnica „Fără mâini ridicate”
fără efectuarea calculului (1.3.); fișe de lucru (vezi descrierea metodei)
– ordonarea numerelor naturale pe Resurse
baza rotunjirii acestora (1.3.); procedurale:
– ordonarea crescătoare/descrescătoare a conversaţia,
unor numere naturale de trei cifre (care explicaţia, exerciţiul,
sugerează înălțimi ale formelor de relief) jocul didactic.
(1.3.);
– aflarea unui număr/a unor numere,
respectând anumite condiţii date
(1.1.);
Ghidul învățătorului
Comunicare în limba
2.4. Exprimarea expresivă a
română
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până
la 1000
1.2. Compararea numerelor în
concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
cunoscut
– realizarea unor minicărţi pe teme de Proiect -
Resurse Observarea sistematică a
interes comun sau personal (3.4.); Cartea materiale: manual, comportamentului comunicativ
– realizarea unor lucrări de tip proiect, personajelo imagini, rechizite  Listă de control/
cu sprijin din partea cadrului didactic r îndrăgite pentru elaborarea verificare:
(4.1.); proiectului. – utilizarea formulelor de
– prezentarea unor lucrări personale (2.4.). adresare şi de comunicare;
Resurse
– interacțiunea cu membrii
procedurale:
grupului;
conversaţia,
– asumarea de roluri.
explicaţia, exerciţiul.
– reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
prin simboluri (forme geometrice, bile – Formarea, manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
colorate, etc.) (1.1.); citirea și imagini cu forme de Tehnica „Fără mâini ridicate”
– identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de scrierea nr. relief, film (vezi descrierea metodei)
ordine între numerele date (3.1.); naturale 0 - documentar, jetoane
– aflarea unui număr/a unor numere, 1000, cu numere, fișe de
respectând anumite condiţii date – Pământul: lucru, postit-uri
(1.1.); alcătuire colorate.
– compararea a două numere naturale mai Resurse
mici decât 1000, atunci când acestea au procedurale:
acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu conversaţia, metoda
ajutorul numărătorii de poziţionare (1.2.); Gândiți, lucrați în
– recunoașterea situațiilor relevante perechi, comunicați,
pentru ilustrarea unor experimente exerciţiul.
referitoare la prezența și mișcarea aerului
(3.1.);
– jocuri de comparare a numerelor (1.2);
– înregistrarea în tabele a unor
 1.1. Identificarea semnificaţiei
Comunicare în limba română
unui mesaj oral din texte
accesibile, variate
1.3. Identificarea sunetelor şi
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
1.4. Exprimarea interesului
pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de
comunicare cunoscute
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare,
manifestând interes şi
încredere în sine
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje
în diverse contexte de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– alegerea răspunsurilor corecte la Recapitulare Autoevaluarea
Resurse
întrebări legate de mesajul textului audiat, – Recunoaștere materiale: manual o Grila de autoevaluare
dintr-o pereche, serie de variante date a personajelor tipărit/digital, pentru aprecierea cantitativă a
(1.1.); – Transcrieri imagini, dicţionare. rezolvării itemilor:
– recunoaşterea unor personaje, după – Cuvântul – recunoașterea personajelor;
Resurse
indicii date (2.4.); – Textul narativ – selectarea enunţurilor
procedurale:
– transcrieri selective de cuvinte dintr-un scurt corecte;
conversaţia,
text pe teme cunoscute (4.1.); – scrierea cuvintelor cu înţeles
explicaţia, exerciţiul,
– ordonarea alfabetică a unor cuvinte asemănător;
lectura explicativă,
date (1.3.); – ordonarea cuvintelor;
jocul didactic, lucrul
– folosirea dicţionarului pentru – scrierea de cuvinte cu literele
în perechi.
identificarea unor cuvinte date (1.4.). î, â, x
Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare: Resurse materiale: Proba scrisă
– recunoaşterea unor personaje după – Recunoaștere fişe de evaluare Grila Cum te poţi aprecia
indicii date; a personajelor Resurse
– transformarea şi completarea unor – Ortografia procedurale:
enunţuri după modele date; – Alfabetul exerciţiul,
– ordonarea alfabetică a unor cuvinte date; – Vocabular autoevaluarea.
– scrierea corectă a unor cuvinte
respectând cerinte date;
– scrierea cuvintelor obţinute prin
completarea sau combinarea unor silabe.
 1.3. Ordonarea numerelor în
Matematică și explorarea mediului
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa
numerelor, estimări,
aproximări
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
cunoscut
1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte
de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje,
în diverse contexte de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– ordonarea crescătoare/descrescătoare a Evaluarea după rezolvarea
Recapitulare Resurse materiale:
unor numere naturale de trei cifre cu ajutorul – Compararea nr. manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
axei numerelor și a rotunjirii la zeci/sute naturale 0 - 1000 imagini cu forme de Metoda semaforului (vezi
(1.3.); – Ordonarea relief, film descrierea metodei)
– compararea formelor de relief: numerelor documentar, jetoane
stabilirea deosebirilor dintre acestea naturale 0 - cu numere, fișe de
(3.1.); 1000 lucru, postit-uri.
– culegere de informații din viața clasei – Pământul: Resurse
(referitoare la preferințele pentru anumite alcătuire, forme procedurale:
forme de relief), organizarea și de relief conversaţia, diagrama
înregistrarea datelor în tabel/grafice simple
Venn, Gândiți, lucrați
(5.1.);
în perechi,
– reprezentarea datelor prin
comunicați, exerciţiul.
grafice simple(5.1.).
Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – Ortografia Evaluarea după rezolvarea
Resurse materiale:
– dezvoltare – Alfabetul manual tipărit/digital, sarcinilor de
– ordonarea alfabetică a unor cuvinte – Cuvântul imagini. ameliorare/dezvoltare:
date (1.3.); Resurse Autoevaluarea
– schimbarea sensului unui cuvânt procedurale:
prin schimbarea ordinii literelor (4.1.); conversaţia,
– formularea unor mesaje în care să-şi explicaţia, exerciţiul.
exprime intenţia de a primi sau de a transmite
informaţii (2.3.);
– scrierea corectă a unor propoziţii (4.1.).
 1.1. Scrierea, citirea şi
Matematică și explorarea mediului
formarea numerelor până la
1000
1.3. Ordonarea numerelor în
concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa
numerelor, estimări,
aproximări
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
cunoscut
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
Itemii probei de evaluare vizează:
Evaluare Resurse Proba scrisă
– Scrierea numerelor naturale 0 – 1000; – Formarea, materiale:  Grila de evaluare – Ce pot
– Compararea numerelor naturale 0 – 1000; citirea și scrierea fișa de evaluare să fac?
– Ordonarea numerelor naturale 0 – 1000; nr. naturale 0 - pentru fiecare elev
– Completarea unor enunțuri 1000 Resurse
lacunare referitoare la alcătuirea – Compararea nr. procedurale:
Pământului; naturale 0 - 1000 conversaţia,
– Asocierea denumirii formelor de relief – Ordonarea explicaţia.
cunoscute cu imaginea aferentă. numerelor
naturale 0 -
1000
– Pământul:
alcătuire, forme
de relief
Dezvoltarea unor competenţe de lectură prin:
Textul narativ Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
– lectura textului (3.2.); (Lecție de Cărţi din biblioteca album cu desene realizate în
– identificarea şi analizarea ilustraţiilor lectură) şcolii sau a clasei; urma citirii/audierii textelor
care însoţesc textul citit (3.2.); Texte puse la însoţite de scurte prezentări
– formularea de răspunsuri la întrebări dispoziţia elevilor de scrise de mână sau la computer
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu către cadrul diddactic;
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Albume confecţionate
Cu ce scop?”) (2.1.); de elevii clasei sau de
– realizarea unui jurnal personal de lectură în colegii mai mari.
care să fie înregistrate titlul şi personajele din Resurse
basmele/poveştile/povestirile citite sau procedurale:
transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii lectura creativă,
etc. (3.4.). exerciţiul, conversaţia
euristică

Matematică și explorarea mediului
1.1. Scrierea, citirea şi Ne jucăm, corectăm învăţăm! – ameliorare – Formarea, Resurse Evaluarea după rezolvarea
formarea numerelor până la – dezvoltare citirea și scrierea materiale: sarcinilor de
1000 – Activităţile de învăţare cu caracter nr. naturale 0 - fișe de ameliorare, ameliorare/dezvoltare:
1.3. Ordonarea numerelor în ameliorativ se vor stabili în funcţie de 1000 fișe de dezvoltare. Autoevaluarea
concentrul 0 - 1000, folosind problemele (individuale/ale majorităţii – Compararea Resurse
poziţionarea pe axa elevilor) ce vor fi identificate după evaluarea și ordonarea nr. procedurale:
numerelor, estimări, sumativă. naturale conversația,
aproximări – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad – Pământul: explicația, jocul
3.1. Rezolvarea de probleme în ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru alcătuire, forme didactic.
cadrul unor investigaţii, prin elevii care vor demonstra realizarea tuturor de relief
observarea şi generalizarea obiectivelor de evaluare vizate prin proba de
unor modele sau regularităţi evaluare sumativă.
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
cunoscut
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: În lumea plantelor
PERIOADA: 3 săptămâni (S 8 - 9 - 10)
ZIUA Competențe
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de viaţă
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
Detalieri de Resurse materiale și
Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
– citirea în forme variate a enunţurilor şi – Textul narativ. Resurse materiale: Observare sistematică a
textelor scurte: citire cu voce tare, în Lectura textului manualul tipărit/digital, calității actului citirii:
şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în imagini, text suport:  Lista de verificare:
pereche (3.1); Grădina Ioanei după – citirea corectă şi clară
– citirea selectivă în funcţie de anumite Emilia Căldăraru (articulează corect sunetele,
repere (un detaliu sau o idee din text Resurse procedurale: silabele, cuvintele din textul
(joc: lectura explicativă, citit) .
„Găseşte şi citeşte”) (3.1); conversaţia, explicaţia, – citirea fluentă (cuprinde în
– formularea orală a procedee de citire activă, câmpul vizual cel puţin
mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un selectivă, conștientă. două cuvinte, astfel încât
text citit (3.2); lectura să fie curgătoare,
– formularea unor întrebări şi inteligibilă)
răspunsuri pe baza textului citit (3.2); – citirea cu intonaţia
– formularea unor răspunsuri la adecvată (intonează
întrebări, în legătură cu un scurt text citit enunţurile potrivit semnelor
(3.2); de punctuaţie)
– aranjarea unei suite de propoziţii după
ordinea logică de desfăşurare a
evenimentelor din mesajul audiat (3.2);
– formularea de enunţuri după ilustraţii
sau folosind cuvinte date (2.1);
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese simple
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
– identificarea nevoilor plantelor: aer, apă,
sol hrănitor, lumină, căldură (3.1.);
– investigarea nevoilor plantelor folosind
secvenţe de film/experimente, în scopul
generalizării caracteristicilor plantelor,
identificării condițiilor necesare pentru
creștere și dezvoltare (3.1.);
– explicarea rolului condițiilor de
viață necesare plantelor (4.2.);
– recunoașterea plantelor care au
nevoie de multă/puțină lumină/căldură
4.2);
– identificarea relațiilor dintre
dezvoltarea plantelor și condițiilor
asigurate (4.2.)
– colectare de date referitoare la plante
și înregistrarea în tabele (5.1.);
– jocuri cu numere pe tema Plantele (1.6).
Ce nevoi au Resurse materiale:
plantele? manualul tipărit/digital,
imagini, jetoane cu plante,
film documentar, caietul
elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
problematizarea, Știu
vreau să știu, am învățat
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– identificarea nevoilor
plantelor: aer, apă, sol
hrănitor, lumină, căldură;
– identificarea relațiilor
dintre dezvoltarea plantelor
și condițiilor asigurate.
 1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
80
– citirea selectivă în funcţie de anumite Textul Resurse materiale:
repere (3.1) narativ. manualul tipărit/digital,
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); Lectura text suport:
– completarea unor enunţuri lacunare textului Grădina Ioanei după
cu informaţii dintr-un text audiat (1.2); Emilia Căldăraru
– formularea de enunţuri folosind
Resurse procedurale:
cuvinte date (2.1);
conversaţia, explicaţia,
– formularea unor răspunsuri la întrebări,
exerciţiul, metoda
în legătură cu un scurt text citit (3.2);
predicțiilor, explozia
– citirea unui text în urma recomandărilor
stelară, jocul de creație.
făcute de cadrul didactic. (3.4).
Interevaluare - ex. 2,
pag. 25 din manual
Observare sistematică a
comportamentului de
receptor
 Lista de verificare:
– formularea răspunsurilor
adecvate la întrebările orale
ce i se adresează;
– semnalarea, prin mimică,
gesturi sau verbal, a
înţelegerii mesajului oral
ascultat;
– sesizarea corectitudinii
sau incorectitudinii
enunţurilor orale ascultate;
– sesizarea, după auz, a
cuvintelor necunoscute din
mesajele orale ascultate;
– manifestarea interesului
faţă de partenerul de dialog
(îl priveşte în faţă, îl ascultă
cu atenţie, cu răbdare, cu
toleranţă).
Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese simple
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţiei unor
simboluri, în contexte cunoscute
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
– recunoașterea părților principale ale Cum se Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
unor plante (3.1); înmulțesc manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– activități de observare a modului de plantele? imagini, jetoane cu plante, Tehnica „Fără mâini
înmulțire a plantelor: fasolea (3.1.); film documentar, caietul ridicate’’ (vezi descrierea
– recunoașterea succesiunii etapelor de elevului metodei)
creștere și dezvoltare ale unei plante Temă de lucru în clasă:
Resurse procedurale:
(3.1); – recunoașterea etapelor de
conversaţia, explicaţia,
– explicarea modului de înmulțire a unor creștere și dezvoltare ale
exerciţiul, problematizarea,
plante( mușcata, căpșunul) (3.1); unei plante;
jocul didactic
– recunoașterea unor situații care – formularea unor enunțuri
ilustrează înmulțirea (consecințe) pornind de la
plantelor(3.1); informații date.
– formularea unor enunțuri
(consecințe) pornind de la informații
date (4.2);
– jocuri cu numere cu tema Plantele (1.6).
– citirea în ritm propriu a unui text scurt, Punctuaţia - Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:
cu adaptarea intonaţiei impuse de Intonarea conversaţia, explicaţia, – recunoașterea unor
semnele de punctuaţie (3.1); propoziţiei exerciţiul, jocul, cuvinte cu înţeles
– citirea selectivă în funcţie de anumite observaţia. asemănător;
repere sau respectând un detaliu, o idee Punctul şi – identificarea sinonimelor
din text; joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1); semnul pentru cuvinte date;
– decodarea unor informaţii din manual, a întrebării – integrarea cuvintelor în
unor simboluri (3.3); enunțuri noi
– introducerea cuvintelor noi în
vocabularul propriu (2.1);
– plasarea semnelor de punctuaţie într-un
text (4.2);
– folosirea convenţiilor limbajului scris
(scrierea cu majusculă/cu alineat, utilizarea
corectă a semnelor de punctuaţie (4.2);
– conversaţii pe teme de interes
pentru copii (1.4).
 1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
82
– jocuri cu imagini, cuvinte, simboluri (3.1); Textul Resurse materiale: Autovaluarea pe baza
– identificarea enunţurilor adevărate/false narativ. text suport: regulilor de la pag 18:
referitoare la textul audiat (1.2); Lectura Unde-i unul, nu-i copierea şi transcrierea
– completarea unor enunţuri lacunare textului putere după Victor unor litere, cuvinte,
cu informaţii dintr-un text audiat (1.2); Sivetidis resurse din propoziții şi alineate.
– formularea unor răspunsuri la bibliotecă, post-it-uri Interevaluare - Joc:
întrebări, în legătură cu un scurt text citit Resurse procedurale: Litere personalizate.
(3.2); conversaţia, explicaţia,
– formularea unor întrebări şi răspunsuri exerciţiul, lucrul în grup.
pe baza textului citit (3.2);
– formularea orală a unor întrebări sau
solicitări cu scopul înţelegerii unui
mesaj oral (1.4);
– organizarea unui colţ în clasă, panou
unde copiii pot lăsa mesaje, păreri şi
impresii despre anumite evenimente, dar
–şi efectuarea
informaţii pe
deoadunări
temă aleasă de ei (4.3).
cu numere Adunarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mai mici decât 100, fără şi cu trecere numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
peste ordin (1.4); naturale 0-100 imagini sugestive pentru Tehnica „Fără mâini
rezolvare de probleme, ridicate" (vezi descrierea
– evidenţierea proprietăţilor adunării
fișe de lucru, caietul metodei)
(comutativitate, asociativitate, element
elevului Temă de lucru în clasă:
neutru), fără precizarea
Resurse procedurale: – efectuarea de adunări cu
terminologiei(1.4); numere mai mici decât 100,
conversaţia, explicaţia,
– compararea unor sume neefectuate, fără şi cu trecere peste
demonstrația, exerciţiul,
pe baza proprietăților adunării (1.4.); ordin;
problematizarea
– rezolvare de probleme cu adunări în – evidenţierea
proprietăţilor adunării
concentrul 0-100, cu tema Plantele (1.6.);
– jocuri cu adunări în concentrul 0-100 cu (comutativitate,
asociativitate, element
tema Plantele. (1.6)
neutru), fără precizarea
terminologiei
Ghidul învățătorului
 Comunicare în limba
română 2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
Matematică și explorarea
logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
mediului
mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
– citirea selectivă în funcţie de anumite Textul Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
repere sau respectând un detaliu, o idee narativ. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
din text; Lectura imagini, text suport: Metoda semaforului
– joc: „Găseşte şi citeşte”; (3.1); textului Unde-i unul, nui (vezi descrierea metodei)
– oferirea unor informaţii despre anumite putere după Victor Tema de lucru în clasă:
obiecte (2.1); Sivetidis – formularea, în scris, a
– descrierea unui obiect, loc, a unui fruct, a Resurse procedurale: unor răspunsuri pentru
unei flori etc. (2.2); conversaţia, explicaţia, întrebări date
– formularea, în scris, a răspunsurilor la exerciţiul.
întrebări pe teme familiare/care prezintă
interes (4.2).
– efectuarea de scăderi cu numere Scăderea Evaluarea după rezolvarea
Resurse materiale:
mai mici decât 100, fără şi cu trecere numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
peste ordin (1.4); naturale 0-100 imagini sugestive pentru Metoda semaforului (vezi
– efectuarea probei adunării și scăderii rezolvare de probleme, descrierea metodei)
prin adunare și prin scădere (1.4); fișe de lucru, caietul Temă de lucru în clasă:
– rezolvare de probleme cu scăderi în elevului – efectuarea de scăderi cu
concentrul 0-100, cu tema Plantele (1.6.); numere mai mici decât 100,
Resurse procedurale:
– jocuri cu scăderi în concentrul 0-100, fără şi cu trecere peste
conversaţia, explicaţia,
cu tema Plantele (1.6). ordin;
demonstrația, exerciţiul,
– efectuarea probei
problematizarea, jocul
adunării și scăderii prin
didactic
adunare și prin scădere
 2.2. Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
3.1. Citirea unor mesaje
scrise/întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
Dezvoltarea unor competenţe de lectură Text narativ Resurse materiale: Observare sistematică:
prin: (Lecție de carte din biblioteca comportamentul
– construirea individuală a unor enunţuri lectură) personală, a clasei sau a de cititor activ
pe baza unui set de cuvinte date şcolii Listă de verificare
(realizarea de predicții pe baza unor (da, nu):
Resurse procedurale:
termeni dați – brad, pasăre rănită, frunze, concentrare asupra
conversaţia, explicaţia,
ajutor) și comunicarea acestora colegului sarcinii de rezolvat;
exerciţiul, metoda
de bancă (2.2.); formularea de predicții
predicțiilor
– citirea în gând a paragrafelor indicate de asupra firului epic pornind
învățător din textul „Legenda bradului” de la elemente din text;
(3.1.); formularea corectă de
– emiterea, după fiecare paragraf citit, a răspunsuri la întrebări
unor predicţii asupra firului narativ al legate de text.
textului citit cu cel puțin trei întreruperi și
înregistrarea acestora de către învățător
în Tabelul predicțiilor (3.2.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu fiecare paragraf
citit și înregistrarea de către învățător a
întâmplărilor relatate în Tabelul
predicțiilor (3.2.);
– formularea mesajului sau învăţăturii
desprinse dintr-un text citit (3.2.).
 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
în limba
Comunicare
2.1. Formularea unor enunţuri
română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
ZIUA 6
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
– efectuarea de scăderi cu numere mai Adunarea și Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mici decât 100, fără şi cu trecere peste scăderea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
ordin şi verificarea prin operaţia numerelor scheme și desene pentru Tehnica „Fără mâini
inversă (1.4); naturale 0-100: rezolvarea de probleme, ridicate" (vezi descrierea
– scrierea ca sumă de trei termeni a unor exerciții și fișe de lucru, caietul metodei)
numere de două cifre (1.4.); probleme elevului Observarea sistematică a
– efectuarea probei adunării și scăderii prin Resurse procedurale: atitudinii elevilor faţă
adunare și prin scădere (1.4); conversaţia euristică, de sarcina dată:
– identificarea cuvintelor care
explicaţia, exerciţiul,  Listă de verificare
sugerează operaţii aritmetice (cu mai problematizarea, jocul (da, nu):
mult/puțin – tema Plantele (5.2.); didactic – concentrarea asupra
– rezolvarea de probleme folosind sarcinii de rezolvat;
obiecte concrete, desene sau reprezentări – implicarea activă în
simbolice – tema Plantele (5.2); rezolvarea sarcinii.
– jocuri cu operații matematice tema
Plantele (1.4).
– citirea selectivă în funcţie de anumite Textul Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
repere (3.1); narativ manualul – formularea unor propoziţii
– jocuri cu simboluri sau cuvinte (3.1); Lectura tipărit/digital,imagini, pornind de la cuvinte date;
– formularea de enunţuri după textului dicţionar – formularea unui răspuns
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); text suport: Trandafirul la o întrebare dată.
– transcrieri selective de cuvinte, fraze, după Emil Gârleanu
alineate dintr-un scurt text pe teme Resurse procedurale:
cunoscute (4.1); conversaţia, explicaţia,
– formularea orală a exerciţiul, jocul didactic
mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un
 3.2. Manifestarea grijii pentru
Matematică și explorarea mediul
comportarea corectă în relaţie cu
mediul natural şi social
1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
– conturarea, decuparea de copaci din Proiect – Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
carton (3.2.); Iubim și manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– culegerea de informații referitoare la îngrijim cartoane colorate, Tehnica „Fără mâini
conținutul unor mesaje care îndeamnă la plantele markere, creioane ridicate" (vezi descrierea
ocrotirea și îngrijirea plantelor (3.2.); colorate, foarfece metodei)
– redactarea de mesaje care îndeamnă Resurse procedurale: Observarea sistematică a
pe cei din jur la ocrotirea naturii (3.2.); explicaţia, exerciţiul, turul capacității de a transmite
– realizarea de pliante pentru cei din jur; galeriei mesaje scrise și orale
– prezentarea pliantului (3.2.). persuasive:
 Scară de clasificare
(nivel 1 – foarte slab, 2, 3,
4,
5 - excelent):
– alegerea mesajului
adecvat îndemnului la
ocrotirea plantelor;
– prezentarea pliantului
prin comunicare verbală și
nonverbală expresivă;
– efectul pozitiv al
mesajului transmis asupra
– adaptarea stilului de a citi în funcţie de Textul Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a narativ. Lectura manualul tipărit/digital, – transcrierea selectivă a
unei idei) (3.1); textului imagini, text suport: unui alineat din textul
– formularea unor răspunsuri la Trandafirul după Emil studiat
întrebări printr-o suită de enunţuri (2.2); Gârleanu
– formularea unei păreri referitoare la Resurse procedurale:
un personaj, o întâmplare, un mod de conversaţia, explicaţia,
comportament (2.3); exerciţiul, experimentul,
– completarea unor enunţuri lacunare problematizarea
cu informaţii dintr-un text audiat (1.2)
– confecţionarea unor coperţi pentru cărţi
ale clasei cu poveşti, legende etc. scrise/
transcrise şi ilustrate de copii (4.2)
 4.2. Formularea unor consecinţe
Matematică și explorarea mediului
rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese simple
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română
mesaj oral din texte accesibile,
variate
1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
– explicarea consecințelor acțiunii oamenilor Iubim și Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
asupra mediului înconjurător (4.2); îngrijim manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– recunoașterea plantelor care au avut plantele imagini, jetoane cu plante, Metoda semaforului
condițiile necesare creșterii și film documentar, caietul (vezi descrierea metodei)
dezvoltării (4.2); elevului Tema de lucru în clasă:
– rezolvarea de probleme folosind Resurse procedurale: – explicarea consecințelor
obiecte concrete, desene sau reprezentări conversaţia, explicaţia, acțiunii oamenilor asupra
simbolice – tema Plantele (5.2); exerciţiul, problematizarea mediului înconjurător
– înregistrarea datelor unei probleme în
tabele care ilustrează numărul de copii și
de adulți implicați în acțiuni de protejare
a plantelor (5.1.).
– povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a Forme ale Resurse materiale: Observarea
unui fragment audiat (1.1); discursului oral fişe de lucru, fragmente sistematică a activităţii în
– formularea de răspunsuri la întrebări – Povestirea de texte cadrul grupului
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu orală cu Resurse procedurale:  Scară de clasificare
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce întrebări de conversaţia, explicaţia, (întotdeauna, frecvent, rar):
cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); sprijin demonstrația, exerciţiul, – contribuţia la formularea
– ordonarea cronologică a imaginilor propoziţiilor;
care reprezintă momente ale acţiunii – povestirea orală în faţa
(1.2); colegilor;
– formularea de enunţuri după – manifestarea iniţiativei în
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); realizarea activităţii de
– formularea, în scris, a răspunsurilor la grup;
întrebări (4.2).
 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
mesaj oral din texte accesibile
variate
1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
2.2. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
– povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a Forme ale Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
unui fragment audiat (1.1); discursului oral Cărţi – formularea unor
– formularea de răspunsuri la întrebări Povestirea Resurse procedurale: răspunsuri la întrebările
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu orală cu conversaţia, explicaţia, date;
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce întrebări de demonstrația, exerciţiul – dezvoltarea unor enunţuri
cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); sprijin adăugând detalii, din
– ordonarea cronologică a imaginilor care proprie iniţiativă.
reprezintă momente ale acţiunii (1.2);
– formularea de enunţuri după
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.2)
– formularea, în scris, a răspunsurilor
la întrebări (4.2).
– efectuarea de adunări cu numere mai Evaluarea după rezolvarea
Adunarea Resurse materiale:
mici decât 1000, fără trecere peste ordin numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
şi verificarea prin operaţia inversă (1.4); naturale 0- imagini, jetoane cu plante Metoda semaforului (vezi
– scrierea ca sumă de trei termeni a unor 1000 fără pentru jocuri de schimburi descrierea metodei)
numere de trei cifre (1.4); trecere peste (jetoane cu frunze, cu flori Temă de lucru în clasă
– rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află ordin galbene, cu flori albastre), – efectuarea de adunări cu
suma/diferenţa/un număr cu…. mai imagine cu axa numerelor, numere mai mici decât
mare/mic etc.” (1.6); fișe de lucru, caietul 1000, fără şi cu trecere
– rezolvare de probleme cu adunări în elevului peste ordin şi verificarea
concentrul 0-1000, cu tema Plantele (1.6.); Resurse procedurale: prin operaţia inversă
– jocuri cu jetoane, care vizează schimburi, explicaţia, observarea
pentru evidențierea unităților, a zecilor și a dirijată, exerciţiul,
sutelor (1.4). problematizarea, jocul
didactic.
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română proprii în situaţii concrete de
comunicare
1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
– citirea în forme variate a enunţurilor şi Textul Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
textelor scurte (citire cu voce tare, în narativ. Lectura manualul tipărit/digital, – formularea răspunsurilor
şoaptă, în gând; citire în lanţ, pe roluri, textului imagini, text suport: pentru întrebări formulate
citire ştafetă) (3.1); Necunoscutul după Vasile de învățător (pe baza
– citirea în ritm propriu a unui text scurt, Malschi investigării textului);
cu adaptarea intonaţiei impuse de Resurse procedurale: – formularea unor predicţii.
semnele de punctuaţie (3.1); conversaţia,
– transformarea, completarea unor explicaţia,
enunţuri după modele date (2.1); exerciţiul,
– precizarea evenimentelor din textul problematizarea.
audiat, folosind expresiile: la început, mai
întâi, prima dată, apoi, după aceea, până
la urmă (1.2).
– efectuarea de adunări cu numere Evaluarea după rezolvarea
Adunarea Resurse materiale:
mai mici decât 1000, cu trecere peste numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
ordin (1.4); naturale 0- imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– efectuarea probei adunării prin adunare 1000: cu caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
și scădere (1.4); trecere peste Resurse procedurale: metodei)
– rotunjirea la sute a numerelor naturale ordin conversaţia, exerciţiul, Temă de lucru în clasă:
scrise cu 3 cifre și efectuarea adunării jocul didactic, – efectuarea de adunări cu
numerelor naturale cu trecere peste problematizarea numere mai mici decât
ordin, folosind procedeul rotunjirii la sute 1000, cu trecere peste
(1.4); ordin;
– rezolvare de calcule rapide pe baza – efectuarea probei
proprietăților adunării (gruparea adunării prin adunare și
convenabilă a termenilor) (1.4); scădere
– rezolvare de probleme cu adunări în
concentrul 0-1000, pe baza datelor culese
din tabele - tema Plantele (1.6.);
 1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul
0-1000, recurgând la numărare
şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi /sau compunerea de
probleme
90
Dezvoltarea unor competenţe de lectură: Text narativ Resurse materiale: Observarea sistematică:
– citirea textului (3.1.); (Lecție de pliante, reviste implicarea elevilor în
– formularea de răspunsuri la întrebări lectură) Resurse procedurale: efectuarea unei activități
referitoare la text („Cine?, Ce?, Cu cine?, lectura individuală, jocul, practice
Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu conversația  Scară de clasificare
ce scop?” etc.) ( 1.2.); (în totalitate, parțial,
– Joc: „Bingo” (fiecare elev caută printre deloc):
colegii de clasă pe aceia care preferă respectarea etapelor de
anumite plante – flori, fructe, legume, lucru;
copaci – scrise în tabelul oferit de colaborarea cu colegii
învățător. Elevul care a reușit să pentru realizarea sarcinii;
completeze primul numele colegilor care calitatea prezentării
preferă plantele scrise pe un rând/coloană, produsului realizat;
strigă „Bingo!”) (3.1); implicarea în inter-
– citirea individuală a unor mesaje din evaluarea produselor
mediul cunoscut: anunţuri, texte scurte, realizate de celelalte grupe.
referitoare la acțiuni cu specific eco
(3.1.);
– identificarea şi analizarea ilustraţiilor
care însoţesc textul citit (3.2.);
– redarea în grup, printr-un desen (afiș), a
–ideilor relevante
efectuarea din textul
de scăderi citit (3.2.).
cu numere mai Evaluarea după rezolvarea
Scăderea fără Resurse materiale:
mici decât 1000, fără trecere peste trecere peste manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
ordin (1.4); ordin a caietul elevului, fișe de Metoda semaforului (vezi
– rotunjirea la sute a numerelor naturale numerelor lucru descrierea metodei)
scrise cu 3 cifre și efectuarea scăderii naturale 0- Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
numerelor naturale fără trecere peste 1000 conversaţia, explicaţia, – efectuarea de scăderi cu
ordin, folosind procedeul rotunjirii la exerciţiul, numere mai mici decât
sute (1.4); problematizarea 1000, fără trecere peste
– proba scăderii prin adunare și
ordin (1.4);
scădere (1.4);
– rezolvarea de probleme
– rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află
cu scăderi în concentrul 0-
diferenţa, un număr cu….mai mic
1000, fără trecere peste
decât……..etc.” (1.6.);
ordin.
– rezolvare de probleme cu scăderi în
concentrul 0-1000, cu tema Plantele (1.6.).
Ghidul învățătorului
 1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi /sau compunerea de
probleme
– citirea selectivă în funcţie de anumite Acte de Resurse materiale: Autoevaluare:
repere (alineatul, linia de dialog) sau vorbire manual, imagini,  Grila de autoevaluare
respectând un detaliu/o idee din text Formulare de pentru aprecierea
Resurse procedurale:
(joc: întrebări şi cantitativă a rezolvării
conversaţia, explicaţia,
„Găseşte şi citeşte”) (3.1); răspunsuri itemilor:
exerciţiul, jocul didactic,
– formularea de răspunsuri la întrebări – formularea unui număr de
activitatea în perechi.
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu propoziţii respectând
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce ordinea întrebărilor;
cauză?, Cu ce scop?”) (1.2);
– completarea unor enunţuri lacunare
cu informaţii corespunzătoare (1.2);
– formularea de enunţuri după
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un scurt text citit
(2.1);
– aranjarea unei suite de propoziţii după
–ordinea logicădedescăderi
efectuarea desfăşurare a
cu numere mai Scăderea cu Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mici decât 1000, cu trecere peste ordin trecere peste manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
şi verificarea prin operaţia inversă (1.4); ordin a imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– rotunjirea la sute a numerelor naturale numerelor caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
scrise cu 3 cifre și efectuarea scăderii naturale 0-1000 Resurse procedurale: metodei)
numerelor naturale cu trecere peste conversaţia, exerciţiul, Temă de lucru în clasă:
ordin, folosind procedeul rotunjirii la sute jocul didactic, – efectuarea de scăderi cu
(1.4); problematizarea numere mai mici decât
– rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află 1000, cu trecere peste
diferenţa, un număr cu….mai mic ordin;
decât……..etc.” (1.6.); – rezolvarea de exerciţii de
– rezolvare de probleme cu adunări în tipul: Află diferenţa, un
concentrul 0-1000, pe baza datelor culese număr cu….mai mic
din tabele - tema Plantele (1.6.); decât……..etc.
– jocuri de identificare de trasee
pentru care toate calculele au același
rezultat (1.4);

Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului
92
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în – copierea unor texte scurte, exersând Scrierea Resurse materiale: Observarea
contexte familiare manifestând încadrarea în spaţiul paginii, funcţională – manual, imagini sistematică
interes şi încredere în sine respectarea proporţiei între litere şi a Transcriere Resurse procedurale:  Listă de
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse spaţiului între cuvinte (4.1); conversaţia, explicaţia, control/verificare
contexte de comunicare – autocorectarea literelor, silabelor, exerciţiul, :
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cuvintelor scrise, prin compararea cu un – respectarea regulilor de
cu respectarea convenţiilor de bază model (4.1); scriere corectă;
– scrierea corectă a unor – respectarea regulilor de
propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie aşezare în pagină;
tip II, respectând încadrarea în pagina de – raportarea pozitivă la
caiet tip II (4.1); greşelile de scriere;
– folosirea convenţiilor limbajului scris
(scrierea cu majusculă/cu alineat) (4.2);
– prezentarea unor lucrări personale,
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, a– temei scrise, nevoilor
investigarea în faţa colegilor
plantelor(2.4).
folosind Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mental şi în scris, în concentrul 0- experimente, în scopul identificării – Nevoile manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
1000, recurgând la numărare şi/sau condițiilor necesare pentru creștere și plantelor imagini, film documentar, Tehnica „Fără mâini
grupare ori de câte ori este necesar dezvoltare (3.1.); – Adunarea și caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
3.1. Rezolvarea de probleme în – formularea unor enunțuri (consecințe scăderea Resurse procedurale: metodei)
cadrul unor investigaţii, prin ale neasigurării condițiilor necesare numerelor conversaţia, Observarea sistematică a
observarea şi generalizarea unor creșterii și dezvoltării plantelor) (4.2); naturale 0-100, problematizarea, atitudinii elevilor faţă de
modele sau regularităţi din mediul – efectuarea de adunări și scăderi cu cu și fără Gândiți, lucrați în sarcina dată:
apropiat numere mai mici decât 100, fără şi trecere peste perechi, comunicați,  Listă de verificare
4.2. Formularea unor consecinţe cu trecere peste ordin (1.4); ordin exerciţiul, (da, nu):
rezultate în urma observării unor – asocierea rezultatelor adunării și scăderii problematizarea – concentrarea asupra
relaţii, fenomene, procese simple cu litere date în scopul descoperii de sarcinii de rezolvat;
mesaje privind ocrotirea plantelor (1.4); – implicarea activă în
– rezolvare de probleme cu adunări și rezolvarea sarcinii.
scăderi în concentrul 0-100 – tema
Plantele (1.6).
Ghidul învățătorului
 1.2 Identificarea unor informaţii – precizarea evenimentelor din textul Recapitulare Resurse materiale: Observarea

Comunicare în limba română

variate dintr-un text audiat audiat, folosind expresiile: la început, manual, imagini sistematică a
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, Resurse procedurale: comportamentului
contexte familiare, manifestând până la urmă (1.2.); conversaţia, explicaţia, comunicativ
interes şi încredere în sine – completarea unor enunţuri lacunare exerciţiul Listă de
3.2. Identificarea mesajului unui text cu informaţii dintr-un text (1.2.); control/verificare:
în care se relatează întâmplări, – formularea unor întrebări – contribuția la rezolvarea
fenomene din universul cunoscut pentru răspunsuri date (3.2.); sarcinilor de grup;
3.4. Exprimarea interesului pentru – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); – interacțiunea cu membrii
lectura unor cărţi adecvate vârstei – folosirea convenţiilor limbajului scris grupului;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, (scrierea cu utilizarea corectă a semnelor – oferirea/acceptarea
cu respectarea convenţiilor de bază de punctuaţie) (4.2.); feedbackului
– citirea unor texte în urma recomandărilor
făcute de părinţi, cadre didactice,
bibliotecar, colegi (3.4.).
3.1. Citirea unor mesaje scrise, Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare Resurse materiale: text Proba scrisă
întâlnite în mediul cunoscut – formularea unor răspunsuri la – Textul narativ narativ suport, fişe de Grila Cum te poţi aprecia
3.2. Identificarea mesajului unui text întrebări, în legătură cu un scurt text – Formulare de evaluare
în care se relatează întâmplări, citit; întrebări şi Resurse procedurale:
fenomene din universul cunoscut – construirea unor enunţuri pe baza unui răspunsuri pe exerciţiul, autoevaluarea
4.2. Redactarea unor mesaje simple, set de cuvinte date; baza textului
cu respectarea convenţiilor de bază – plasarea semnelor de punctuaţie într-un citit
text; – Propoziţia
– formularea, în scris, a răspunsurilor la – Semnele de
întrebări pe teme familiare/care prezintă punctuaţie
interes.
 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, – recunoașterea etapelor de creștere Recapitula Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

Matematică și explorarea mediului

mental şi în scris, în concentrul 0- și dezvoltare ale unei plante(3.1.); re: manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
1000, recurgând la numărare şi/sau – explicarea modului de înmulțire a unor – Nevoile imagini, jetoane cu Tehnica „Fără mâini
grupare ori de câte ori este necesar plante (3.1.); plantelor animale, film documentar, ridicate" (vezi descrierea
1.6. Utilizarea unor denumiri şi – efectuarea de adunări și scăderi cu – Înmulțirea caietul elevului metodei)
simboluri matematice (sumă, total, numere mai mici decât 1000, fără şi plantelor Observarea sistematică:
Resurse procedurale:
termenii unei sume, diferenţă, rest, cu trecere peste ordin (1.4); – Adunarea și atitudinea elevilor faţă de
conversaţia, Gândiți,
descăzut, scăzător, produs, factorii – rezolvarea de probleme folosind scăderea sarcina dată:
lucrați în perechi,
unui produs, cât, deîmpărţit, obiecte concrete, desene sau reprezentări numerelor  Listă de verificare
comunicați, exerciţiul,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în simbolice – tema Plantele (5.2.); naturale 0- (da, nu):
problematizarea, jocul
rezolvarea şi/sau compunerea de – jocuri cu numere pe tema Plantele (1.6). 1000, cu și – concentrarea asupra
didactic
probleme fără trecere sarcinii de rezolvat;
3.1. Rezolvarea de probleme în peste ordin – implicarea activă în
cadrul unor investigaţii, prin rezolvarea sarcinii.
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
Comunicare în limba română 2.2. Transmiterea unor informaţii Ne jucăm, corectăm învăţăm! – Formulare de Resurse materiale: Evaluarea după
printr-o suită de enunţuri înlănţuite – ameliorare – dezvoltare întrebări şi manualul tipărit/digital, rezolvarea sarcinilor de
logic – citirea în forme variate a enunţurilor şi răspunsuri pe imagini, ameliorare/dezvoltare:
3.1. Citirea unor mesaje scrise, textelor scurte (3.1); baza textului Resurse procedurale: Autoevaluarea
întâlnite în mediul cunoscut – identificarea alineatelor, paragrafelor, citit conversaţia, explicaţia, Completarea unor enunţuri
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse titlului şi autorului unui text (3.1); – Propoziţia exerciţiul, lacunare:
contexte de comunicare – scrierea corectă a unui text scurt pe – Semnele de
– mă bucur pentru că ….
foaie tip II, respectând încadrarea în punctuaţie
– am reuşit să …
pagina de caiet, tip II (4.1);
– mai am de rezolvat …
– construirea unor enunţuri pe baza unui
set de cuvinte date şi/sau a unui şir de
imagini (2.2).
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare Resurse materiale: Proba scrisă
Matematică și explorarea mediului

mental şi în scris, în concentrul 0- – efectuarea de adunări şi scăderi, – Nevoile fișa de evaluare  Grila de evaluare –
1000, recurgând la numărare şi/sau mental şi în scris, mai mici decât 1000; plantelor pentru fiecare elev Ce pot să fac?
grupare ori de câte ori este necesar – efectuarea probei adunării și scăderii; – Înmulțirea Resurse procedurale:
1.6. Utilizarea unor denumiri şi – utilizarea cuvintelor sumă, plantelor conversaţia, explicaţia
simboluri matematice (sumă, total, diferență, cu … mai mult/puțin în – Adunarea și
termenii unei sume, diferenţă, rest, rezolvarea de probleme; scăderea
descăzut, scăzător, produs, factorii – rezolvarea de probleme simple; numerelor
unui produs, cât, deîmpărţit, – verificarea valorii de adevăr a unor naturale 0-
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în enunțuri despre creșterea și 1000, cu și
rezolvarea şi/sau compunerea de înmulțirea plantelor fără trecere
probleme peste ordin
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
 2.2. Transmiterea unor informaţii Dezvoltarea competențelor de lectură Personaje din Resurse materiale: cărți Observarea sistematică:
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite prin: lumea plantelor de la Colțul de lectură al atitudinea elevilor faţă de
logic – joc: „Dacă aș fi una dintre plantele- (Lecție de clasei, creioane colorate, sarcina dată
3.1. Citirea unor mesaje scrise, personaje ale cărților, aș fi….pentru lectură) coli albe a. Listă de verificare
întâlnite în mediul cunoscut că...” (2.2.); (da, nu):
Resurse procedurale:
3.4. Exprimarea interesului pentru – căutarea unei cărţi cu personaje din – concentrare asupra
lectura individuală,
lectura unor cărţi adecvate vârstei lumea plantelor la colţul de lectură al sarcinii de rezolvat;
conversația, dialogul
clasei (3.1.); – implicare activă în
– redarea prin desen a unui paragraf citit rezolvarea sarcinii.
din cartea aleasă (personaje, întâmplări)
(3.2.);
– realizarea unei minicărţi a clasei „Plante-
eroi de poveste” prin asamblarea
desenelor realizate de copii (3.4.);
– recomandarea unor cărţi/ poveşti/
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, povestiri
Ne jucam,colegilor,
corectăm dintre cele citite de
învățăm – Nevoile Resurse materiale: Autoevaluarea
Matematică și explorarea mediului

mental şi în scris, în concentrul 0- – ameliorare – dezvoltare plantelor fișe de ameliorare, fișe de Observarea sistematică:
1000, recurgând la numărare şi/sau – Activităţile de învăţare cu caracter – Înmulțirea dezvoltare atitudinea elevilor faţă de
grupare ori de câte ori este necesar ameliorativ se vor stabili în funcţie de plantelor Resurse procedurale: sarcina dată:
1.6. Utilizarea unor denumiri şi problemele (individuale/ale majorităţii – Adunarea și conversaţia, explicația  Listă de verificare
simboluri matematice (sumă, total, elevilor) ce vor fi identificate după scăderea (da, nu):
termenii unei sume, diferenţă, rest, evaluarea sumativă. numerelor – concentrarea asupra
descăzut, scăzător, produs, factorii unui – Activităţile de dezvoltare vor avea un naturale sarcinii de rezolvat;
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite 0-1000, cu și – implicarea activă în
>, pentru elevii care vor demonstra fără trecere rezolvarea sarcinii.
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau realizarea tuturor obiectivelor de evaluare peste ordin
compunerea de probleme; vizate prin proba de evaluare sumativă.
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: În lumea animalelor
PERIOADA: 3 săptămâni (S 11-12 -13)
ZIUA Competențe
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
Detalieri de Resurse materiale și
Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
– citirea în forme variate a enunţurilor şi Textul Resurse materiale: Observare sistematică
textelor scurte: citire cu voce tare, în narativ. manualul tipărit/digital, a calității actului citirii:
şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în Lectura imagini, text suport:  Lista de verificare:
pereche (3.1); textului Povestea ursului – citirea corectă şi clară
– citirea selectivă în funcţie de anumite cafeniu după Vladimir (Articulează corect
repere (un detaliu sau o idee din text Colin sunetele, silabele, cuvintele
(joc: din textul citit).
Resurse procedurale:
„Găseşte şi citeşte”) (3.1); – citirea fluentă (Cuprinde
lectura explicativă,
– formularea orală a în câmpul vizual cel puţin
conversaţia, explicaţia,
mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un două cuvinte, astfel încât
procedee de citire activă,
text citit (3.2); lectura să fie curgătoare,
selectivă, conștientă
– formularea unor întrebări şi răspunsuri pe inteligibilă).
baza textului citit (3.2); – citirea cu intonaţie
– formularea unor răspunsuri la întrebări, adecvată (Intonează
în legătură cu un scurt text citit (3.2); enunţurile potrivit
– aranjarea unei suite de propoziţii după semnelor de punctuaţie).
ordinea logică de desfăşurare a
evenimentelor din mesajul audiat (3.2);
– formularea de enunţuri după ilustraţii
sau folosind cuvinte date (2.1);
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
– asocierea descrierii animalelor cu Ce nevoi au Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
imaginea corespunzătoare (3.1); animalele? manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– Joc Bingo cu animale (3.1.); imagini, jetoane cu Metoda semaforului
– recunoașterea animalelor domestice animale, film documentar, (vezi descrierea metodei)
și sălbatice pe baza unor imagini caietul elevului Temă de lucru în clasă:
date/descrieri date(3.1.); Resurse procedurale: – asocierea descrierii
– identificarea relațiilor de hrănire conversaţia, explicaţia, animalelor cu imaginea
pentru animale și tipuri de hrană date exerciţiul, corespunzătoare (3.1)
(3.1.); problematizarea, – identificarea relațiilor de
– identificarea nevoilor animalelor Gândiți, lucrați în hrănire pentru animale și
referitoare la hrană și apă (3.1); perechi, comunicați tipuri de hrană date (3.1.)
– identificarea cuvintelor care
sugerează operaţii aritmetice:
cu…….mai mult/mai puțin (5.2);
– confecționarea de măști pentru animalul
preferat (piesă de portofoliu) (3.1).
– crearea unor probleme pornind de la date
numerice descoperite în informații despre
animale și rezolvarea acestora (1.6.).
 2.2 Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
– citirea selectivă în funcţie de anumite Dialogul – Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
repere (3.1); vorbitor, manualul tipărit/digital, – strategia multiprocesuală,
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); ascultător. text suport: Povestea formularea unor răspunsuri
– dialoguri despre sine, despre familie, Linia de ursului cafeniu după la o paletă largă de
colegi, despre animalul preferat, activităţile dialog Vladimir Colin întrebări întrebări;
preferate/desfăşurate (2.2); Observare sistematică a
Resurse procedurale:
– participarea la discuţii în perechi/în comportamentului de
conversaţia, explicaţia,
grup pe teme de interes (timpul liber, receptor
exerciţiul, metoda
animalul preferat, cartea preferată,  Lista de verificare:
predicțiilor, explozia
prezentarea produselor activităţii şcolare formularea
stelară, jocul de creație.
(2.3); răspunsurilor adecvate la
– copierea unor texte scurte, exersând întrebările orale,
încadrarea în spaţiul paginii,
semnalarea, prin
respectarea proporţiei între litere şi a
mimică, gesturi sau verbal,
spaţiului între cuvinte (4.1);
a neînţelegerii mesajului
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
oral ascultat;
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1); sesizarea corectitudinii
– transcrierea sau copierea unor mesaje sau incorectitudinii
în cadrul unor activităţi individuale sau enunţurilor orale ascultate;
comune (4.1). sesizarea, după auz, a
cuvintelor necunoscute din
mesajele orale ascultate;
manifestrea interesului
faţă de partenerul de dialog
(îl priveşte în faţă, îl ascultă
cu atenţie, cu răbdare, cu
toleranţă).

Matematică și explorarea mediului
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese
simple
– identificarea nevoilor animalelor Ce nevoi au Resurse materiale: Observarea sistematică
referitoare la hrană și apă (3.1); animalele? manualul tipărit/digital, (4.2):
– formulare de răspunsuri la întrebări imagini, jetoane cu  Listă de verificare
referitoare la nevoile animalelor: (Ce? animale, film documentar, (da, nu):
De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2); caietul elevului – asocierea unor
– recunoașterea animalelor care au caracteristici speciale ale
Resurse procedurale:
nevoie de multă/puțină lumină/căldură animalelor cu anumite
conversaţia, explicaţia,
(4.2); caracteristici ale mediului în
exerciţiul, problematizarea
– formularea unor consecințe rezultate în care trăiesc (ursul polar,
urma analizei unor fenomene simple: elefantul, bufnița, peștii
cum rezistă unele animale temperaturilor etc.)
scăzute/crescute (4.2); – explicarea relației animale
– confecționarea de măști pentru animalul – nevoi pentru
preferat (piesă de portofoliu) (3.1). supraviețuire
– crearea unor probleme pornind de la date
numerice descoperite în informații despre
animale și rezolvarea acestora (1.6.).

100 Ghidul învățătorului

 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română
mesaj oral din texte accesibile
variate
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale în
contexte de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
Matematică și explorarea
simple, cu respectarea convenţiilor
de bază
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări Dialogul – Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:
legate de mesajul textului audiat, dintr-o vorbitor, conversaţia, explicaţia, – completarea unor semne
pereche/serie de variante date (1.1); ascultător. exerciţiul, jocul, de punctuaţie;
– conversaţii pe teme de interes Linia de – formulare de propoziţii;
observaţia Resurse
pentru copii (1.4); dialog – scriere după dictare.
procedurale: conversaţia,
– jocuri de rol (4.1);
explicaţia, exerciţiul, lucrul
– participarea la discuţii în perechi/în
în grup.
grup pe teme de interes (timpul liber,
animalul preferat, cartea preferată,
prezentarea produselor activităţii şcolare
etc.) (2.3);
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1).
– citirea selectivă în funcţie de anumite Două • Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
repere (alineatul, linia de dialog) sau puncte text suport: Povestea – completarea unor semne
respectând un detaliu/o idee din text, ursului cafeniu după de punctuaţie;
Vladimir Colin – formulare de propoziţii;
„Găseşte şi citeşte” (3.1);
Resurse procedurale: – scriere după dictare.
– plasarea semnelor de punctuaţie (4.2);
– crearea şi completarea unor conversaţia, explicaţia,
rebusuri (4.2); exerciţiul, lucrul în grup.
– crearea unor liste de cuvinte legate de
o temă propusă (4.3).
– activități practice de echilibrare a balanței, Evaluarea după rezolvarea
Aflarea Resurse materiale:
folosind cuburi/jucării animale de același fel termenului manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.6.); necunoscut cuburi, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– aflarea unui termen necunoscut, caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
folosind metoda balanţei, proba metodei)
Resurse procedurale:
adunării/scăderii sau prin încercării: Temă de lucru în clasă:
conversaţia, explicaţia,
termenul adunării, scăzătorul (1.6.); – aflarea unui termen
demonstrația, exerciţiul,
– jocuri cu numere pentru aflarea unui necunoscut, folosind
problematizarea
termen necunoscut dintr-o operație de metoda balanţei, proba
adunare sau scădere (1.6.); adunării/scăderii sau prin
– culegere de informații/curiozități din încercării: termenul
viața animalelor(piesă de portofoliu) (3.1). adunării, scăzătorul
 Comunicare în limba
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
română
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
102
– citirea selectivă în funcţie de anumite Două Resurse materiale: Autovaluarea
repere (alineatul, linia de dialog) sau puncte manualul tipărit/digital, Compararea modului de
respectând un detaliu/o idee din text, imagini efectuare a sarcinii scrise cu
„Găseşte şi citeşte” (3.1); • Resurse modelul dat.
– plasarea semnelor de punctuaţie (4.2); procedurale:
– crearea şi completarea unor rebusuri (4.2); conversaţia, explicaţia,
– crearea unor liste de cuvinte legate de exerciţiul
o temă propusă (4.3);
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
–(4.1).
activități practice de echilibrare a balanței, Evaluarea după rezolvarea
Aflarea Resurse materiale:
folosind cuburi/jucării animale de același fel termenului manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.6); necunoscut cuburi, jucării animale de Metoda
– aflarea unui termen necunoscut, același fel, fișe de lucru, semaforului (vezi
folosind metoda balanţei, proba caietul elevului descrierea
adunării/scăderii sau prin încercării: metodei)
Resurse procedurale:
descăzutul (1.6.); Temă de lucru în clasă:
conversaţia euristică,
– jocuri cu numere pentru aflarea unui – jocuri cu numere pentru
explicaţia, demonstrația,
termen necunoscut dintr-o operație aflarea unui termen
exerciţiul
de adunare sau scădere (1.6.); necunoscut dintr-o operație
– culegere de informații/curiozități din viața de adunare sau scădere
animalelor(piesă de portofoliu) (3.1);
– crearea unor probleme pornind de la date
numerice descoperite în informații despre
animale și rezolvarea acestora(1.6.).
Ghidul învățătorului
 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română mesaj oral din texte accesibile
variate
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
Matematică și explorarea
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul apropiat
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
Dezvoltarea competențelor de lectură prin: Textul narativ Resurse materiale: Obsevarea
– lectura textului cu predicții (3.1.); (Lecție de text pus la dispozitia comportamentului de
– citirea selectivă în funcţie de anumite lectură) elevilor de către cadrul cititor activ
repere sau respectând un detaliu/o idee didactic  Listă de verificare (da,
din text (3.1.); nu):
Resurse procedurale:
– alegerea răspunsurilor corecte la întrebări concentrare asupra
lectura explicativă, citirea
legate de mesajul textului dintr-o pereche/ sarcinii de rezolvat;
selectivă, lectura creativă,
serie de variante date (1.1.); formularea corectă de
jocul didactic,
– exprimarea mesajului global al textului răspunsuri la întrebări
dramatizarea
(3.2.); legate de text
– jocuri de rol/dramatizări ale unor lecturi
cunoscute (1.4.);
– formularea unei opinii referitoare la un
personaj, o întâmplare (2.3.).
– aflarea unui termen necunoscut, Evaluarea după rezolvarea
Aflarea Resurse materiale:
folosind metoda balanţei, proba termenului manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
adunării/scăderii sau prin încercării: necunoscut fișe de lucru, caietul Tehnica „Fără mâini
termenii adunării, descăzut, scăzător ( elevului ridicate" (vezi descrierea
1.6.); Resurse procedurale: metodei)
– rezolvarea unor probleme bazate pe conversaţia euristică, Observarea sistematică:
aflarea termenului necunoscut dintr-o explicaţia, demonstrația, atitudinea elevilor faţă
operație de adunare și scădere a exerciţiul de sarcina dată:
numerelor în concentrul 0-1000 ( 1.6);  Listă de verificare (da, nu):
– culegere de informații/curiozități din – concentrarea asupra
viața animalelor(piesă de portofoliu) (3.1); sarcinii de rezolvat;
– crearea unor probleme pornind de la date – implicarea activă în
numerice descoperite în informații despre rezolvarea sarcinii.
animale și rezolvarea acestora (1.6.).
 românăComunicare în l
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
Matematică și explorarea
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
mental şi în scris, în concentrul
mediul
0-1000, recurgând la numărare
şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar - numărare cu pas dat (din
2 în 2, din 20 în 20, din 100 în 100
etc.) cu sau fără suport intuitiv;
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– citirea selectivă în funcţie de anumite Virgula Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
repere (3.1); manualul tipărit/digital, – completarea semnelor de
– transcrieri selective de cuvinte, fraze, imagini, dicţionar, text punctuaţie învăţate
alineate dintr-un scurt text pe teme suport: Cobănilă, după Într-un text de cinci
cunoscute (4.1); Vasile Voiculescu propoziţii.
– crearea unor liste de cuvinte legate de Resurse procedurale:
o temă propusă (4.3); conversaţia, explicaţia,
– plasarea semnelor de punctuaţie într-un exerciţiul, jocul didactic
text (4.2).
– identificarea semnificaţiei datelor unei Probleme Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
probleme (5.2); sarcinilor de învățare:
de adunare și manualul tipărit/digital,
– identificarea întrebărilor al căror răspuns scădere cu imagini, scheme care Metoda semaforului
nu necesită calcule și corelarea acestora numere de la ilustrează relația dintre (vezi descrierea metodei)
cu enunțul unei probleme date (5.2); 1 la 1000 datele numerice ale Observarea
– identificarea întrebărilor al căror răspuns problemei, fișe de lucru, sistematică a atitudinii
necesită calcule și corelarea acestora cu caietul elevului elevilor faţă de sarcina dată
enunțul unei probleme date (5.2); Resurse procedurale:,  Listă de verificare (da, nu):
– efectuarea de adunări/scăderi cu numere explicaţia, demonstrația, – concentrarea asupra
mai mici decât 1000, fără şi cu trecere exerciţiul, sarcinii de rezolvat,
peste ordin (1.4); problematizarea, jocul – implicarea activă în
didactic rezolvarea sarcinii
 1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând
interes şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
– citirea selectivă în funcţie de anumite Comunicare Resurse materiale: Observarea
repere (3.1); a politicoasă – manualul tipărit/digital, sistematică a
– adaptarea stilului de a citi în funcţie de Salutul imagini, text suport: comportamentului
scopul urmărit (3.1); În pădure toate – s bune comunicativ
– identificarea personajelor dintr-un text după Octav Pancu Iaşi  Listă de
audiat (1.2); Resurse procedurale: control/ verificare:
– completarea unor enunţuri lacunare conversaţia, explicaţia, – utilizează formule de
cu informaţii dintr-un text audiat (1.2); exerciţiul, experimentul, adresare şi de
– alcătuirea unor propoziţii prin care se problematizarea comunicare;
formulează un salut (2.1); – interacționează cu
– dialoguri despre sine, despre familie, membrii grupului;
colegi, despre animalul preferat, – joacă roluri interpretând
activităţile preferate/desfăşurate etc. (2.2); diferite personaje din
– utilizarea formulelor de adresare, de text.
solicitare, de mulţumire,
corespunzătoare unui anumit context
(2.3);
– utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
corespunzător, în vederea asigurării/
menţinerii atenţiei interlocutorului
(contact vizual, expresie facială, claritate în
exprimare, ton) (2.4);
– utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul
de a-şi susţine afirmaţiile (2.4);
– exprimarea prin mimare a
diferitelor emoţii şi reacţii (2.4);
– interpretarea emoţiilor şi
reacţiilor celorlalţi (2.4).
Matematică și explorarea

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, – analiza datelor unei probleme (5.2); Probleme Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mediului

mental şi în scris, în concentrul 0-
1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română
– identificarea datelor unei probleme și de adunare și manualul tipărit/digital,
organizarea acestora (5.2); scădere cu imagini, scheme care
– identificarea etapelor în rezolvarea de numere de la ilustrează relația dintre
probleme (5.2); 1 la 1000 datele numerice ale
– rezolvarea de probleme cu tema problemei, fișe de lucru,
Animalele (5.2); caietul elevului
– efectuarea de adunări/scăderi cu Resurse procedurale:
numere mai mici decât 1000, fără şi cu conversaţia euristică,
trecere peste ordin(1.4). explicaţia, observarea
– creare de probleme cu adunări și scăderi dirijată, exerciţiul,
cu tematică dată (Animalele) (1.6.). problematizarea
– povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a Textul Resurse materiale:
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului (vezi
descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– identificarea datelor unei
probleme și organizarea
acestora
Temă de lucru în clasă:

mesaj oral din texte accesibile
variate
1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple
cu respectarea convenţiilor de bază
1.1. Identificarea semnificaţiei unui
mesaj oral din texte accesibile
variate
1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple
cu respectarea convenţiilor de bază
unui fragment audiat (1.1); narativ. manualul tipărit/digital – formularea de răspunsuri
– formularea de răspunsuri la întrebări Lectura text suport: O la întrebări de tipul:
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu textului invitaţie, după Mircea Ce crezi că se va
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce Sântimbreanu întâmpla? Ce dovezi ai?
cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); Ce s-a întâmplat?
Resurse procedurale:
– ordonarea cronologică a imaginilor
conversaţia, explicaţia,
care reprezintă momente ale acţiunii
demonstrația, exerciţiul
(1.2);
– formularea de enunţuri după ilustraţii
sau folosind cuvinte date (2.1);
– formularea, în scris, a răspunsurilor la
– povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a Textul Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
unui fragment audiat (1.1); narativ. manualul tipărit/digital – identificarea unor
– formularea de răspunsuri la întrebări text suport: informaţii explicit formulate
Lectura
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu O invitaţie după Mircea – realizarea de deducţii
cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce textului simple în itemi cu alegere
Sântimbreanu
cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); Resurse procedurale: multiplă;
– ordonarea cronologică a imaginilor care conversaţia, explicaţia,
reprezintă momente ale acţiunii (1.2); demonstrația, exerciţiul
– formularea de enunţuri după ilustraţii
sau folosind cuvinte date (2.2);
– formularea, în scris, a răspunsurilor
la întrebări (4.2).
Matematică și explorar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând
interes şi încredere în sine
– analiza datelor unei probleme (5.2); Evaluarea după rezolvarea
Probleme Resurse materiale:
– identificarea datelor unei probleme de adunare și manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
și organizarea datelor (5.2); scădere cu imagini, scheme care Tehnica „Fără mâini
– rezolvarea de probleme cu tema numere de la ilustrează relația dintre ridicate" (vezi descrierea
Animalele, folosind planul de rezolvare 1 la 1000 datele numerice ale metodei)
(5.2); problemei, fișe de lucru, Temă de lucru în clasă:
– transformarea unei probleme rezolvate caietul elevului – rezolvarea de probleme,
prin schimbarea numerelor sau a întrebării, Resurse procedurale: folosind planul de rezolvare
prin înlocuirea cuvintelor care sugerează conversaţia, exerciţiul,
operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc jocul didactic,
(1.6). problematizarea
– alcătuirea unor propoziţii prin care Comunicare Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
se formulează o solicitare, o întrebare, politicoasă – manualul tipărit/digital, – Formularea unor
o mulţumire, o rugăminte (2.1); Solicitarea, text suport:, imagini comunicări scrise care
– utilizarea limbajului verbal şi nonverbal permisiunea exprimă forme diferite de
Resurse procedurale:
corespunzător, în vederea asigurării/ salut
conversaţia, explicaţia,
menţinerii atenţiei interlocutorului
exerciţiul,
(contact vizual, expresie facială, claritate în
problematizarea, jocul
exprimare, ton) (2.4);
didactic
– utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul
de a-şi susţine afirmaţiile (2.4);
– exprimarea prin mimare a
diferitelor emoţii şi reacţii (2.4);
– interpretarea emoţiilor şi
reacţiilor celorlalţi (2.4);
– utilizarea formulelor de adresare, de
solicitare, de mulţumire,
corespunzătoare unui anumit context
(2.3.).
Matematică și explorar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul apropiat
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
– analiza unei probleme (5.2); Evaluarea după rezolvarea
Probleme Resurse materiale:
– identificarea datelor unei probleme de adunare și manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
și organizarea datelor (5.2); scădere cu caietul elevului, fișe de Metoda semaforului
– rezolvarea de probleme cu tema numere de la lucru, scheme care (vezi descrierea metodei)
Animalele, folosind planul de rezolvare 1 la 1000 ilustrează relația dintre
(5.2); datele numerice ale
– crearea unor probleme după imagini/ problemei
desene/scheme/exerciţii/formule Resurse procedurale:
(1.6).; conversaţia, explicaţia,
– transformarea unei probleme rezolvate exerciţiul,
prin schimbarea numerelor sau a întrebării, problematizarea
prin înlocuirea cuvintelor care sugerează
operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.
(1.6).
Dezvoltarea competențelor de lectură: Textul narativ • Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
– citirea în gând a unui text cu personaje din (Lecție de text pus la dispoziţia Nr Nume şi Utilizarea
lumea animalelor (3.1.); lectură) elevilor de către cadrul crt prenume formulei 1
– formularea de enunţuri folosind cuvinte didactic elev ...
1 P. M. DA NU
date (2.1.); Resurse procedurale:
– formularea unor răspunsuri la întrebări, citirea selectivă, lectura 2
în legătură cu un scurt text citit (3.2.); creativă şi realizarea unor
– citirea selectivă în funcţie de anumite ilustraţii potrivite textului
repere sau respectând un detaliu/o idee citit, interevaluarea unui
din text ( 3.1.); album cu desene
– identificarea şi analizarea ilustraţiilor care
însoţesc textul citit, ilustrarea unor
fragmente preferate din text (3.2.);
– construirea unui album cu desene
realizate de elevi în urma citirii unui text
însoţit de scurte prezentări scrise de
mână sau la computer (3.4.).
Matematică și explorarea
3.1. Rezolvarea de probleme în
mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
– recunoașterea etapelor de Înmulțirea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
creștere/ dezvoltare ale animalelor animalelor manual tipărit/digital, film sarcinilor de învățare:
(3.1); documentar, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– identificarea animalelor care se înmulțesc coli de hârtie, cartoane, ridicate" (vezi descrierea
prin ouă, respectiv prin pui vii (3.1); markere/creioane metodei)
– rezolvarea de probleme cu tema colorate, caietul elevului
Animalele (5.2); Resurse procedurale:
– activitatea practică: Cartea clasei conversaţia euristică,
Alfabetul cu animale (3.1.). explicaţia, exerciţiul,
– creare de probleme cu adunări și scăderi problematizarea,
cu tematică dată (Animalele) (1.6.). Gândiți, lucrați în
perechi, comunicați
 1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând
interes şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
110
– citirea selectivă în funcţie de anumite Cum Resurse materiale: Observarea
repere (alineatul, linia de dialog) sau spunem o imagini, manualul sistematică a
respectând un detaliu/ o idee din text (3.1); părere tipărit/digital comportamentului
– formularea de răspunsuri la întrebări Disputa după Bucur participativ al elevului:
referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Milescu – consemnarea
Cu cine?, Cum?,Unde?, De ce?, Din ce observaţiilor într-o
Resurse procedurale:
cauză?, Cu ce scop?”) (1.2); diagramă pentru
conversaţia, explicaţia,
– completarea unor enunţuri lacunare monitorizarea utilizării de
exerciţiul, joc didactic,
cu informaţii corspunzătoare (1.2); către elevi a unor conectori
activitate in perechi
– formularea de enunţuri după ilustraţii specifici exprimării părerii
sau folosind cuvinte date (2.1); 1. Cred că …
– formularea unor răspunsuri la întrebări, 2. Sunt de acord …
în legătură cu un scurt text citit (2.1); 3. Eu văd altfel …
– jocuri de rol/dramatizări ale unor lecturi 4. E imposibil …
cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe 5. Sunt de părere că …
mână, marionete, măşti (2.1);
– utilizarea limbajului verbal şi nonverbal Nr Nume şi Utilizarea
crt prenume formulei 1
corespunzător, în vederea asigurării/ elev ...
menţinerii atenţiei interlocutorului (contact 1 P. M. DA NU
vizual, expresie facială, claritate în
exprimare; 2
– utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul
de a-şi susţine afirmaţiile (2.4);
– exprimarea prin mimare a
diferitelor emoţii şi reacţii (2.4);
– interpretarea emoţiilor şi
reacţiilor celorlalţi (2.4).
Ghidul învățătorului
 3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
– Identificarea/exemplificarea animalelor
care se înmulțesc prin ouă, respectiv prin
pui vii (3.1);
– compararea animalelor adulte cu puii lor:
stabilirea asemănărilor și a deosebirilor
(3.1);
– rezolvarea de probleme cu tema
Animalele (5.2);
– activitatea practică: Cartea clasei
Alfabetul cu animale (3.1).
– creare de probleme cu adunări și
scăderi cu tematică dată (Animalele)
(1.6.).
Înmulțirea Resurse materiale:
animalelor manual tipărit/digital,
jetoane cu animale, fișe
de lucru, coli de hârtie,
cartoane, markere /
creioane colorate, caietul
elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul didactic,
diagrama Venn
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului (vezi
descrierea metodei)
Evaluarea produsului
(Cartea cu animale) după
criterii date:
– ilustrarea prin desen a
animalului ales;
– așezarea desenelor în
ordine alfabetică;
– scrierea a cel puțin 1-2
informații despre animalul
respectiv.
 1.4. Exprimarea interesului pentru
Comunicare în limba română
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând
interes şi încredere în sine
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
112
– conversaţii pe teme de interes • Povestirea Resurse materiale: Observarea
pentru copii (1.4); unei manualul tipărit/digital, sistematică a
– formularea orală a unor întrebări sau întâmplări imagini comportamentului
solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj trăite O întâmplare cu haz după comunicativ
oral (2.1); Lucia Olteanu  Listă de
– oferirea unor informaţii despre sine, control/
Resurse procedurale:
despre familie, despre anumite activităţile verificare:
conversaţia, explicaţia,
folosind enunţuri (2.2); – respectare ordinii
exerciţiul.
– povestirea unor evenimente întâmplărilor;
semnificative din viaţa proprie sau din – dovedirea coerenţei în
activitatea şcolară/ a clasei, cu folosirea prezentarea întâmplărilor.
verbelor la timpurile potrivite (2.2); – respectarea pauzelor în
– aranjarea unei suite de propoziţii după exprimare.
ordinea logică de desfăşurare a
evenimentelor (3.2);
– utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
corespunzător, în vederea asigurării/
menţinerii atenţiei interlocutorului
(contact vizual, expresie facială, claritate în
exprimare, ton) (2.4);
– utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul
de a-şi susţine afirmaţiile (2.4);
– exprimarea prin mimare a
diferitelor emoţii şi reacţii (2.4);
– interpretarea emoţiilor şi
reacţiilor celorlalţi (2.4).
Ghidul învățătorului
 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul
0-1000, recurgând la numărare
şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme ;
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese
simple
– identificarea relațiilor de hrănire pentru Recapitulare: Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
animale și tipuri de hrană date (3.1.); – Nevoile manualul tipărit/digital, – asocierea unor
– identificarea nevoilor animalelor animalelo imagini, jetoane cu caracteristici speciale ale
referitoare la hrană și apă (3.1) r animale, film documentar, animalelor cu anumite
– aflarea unui termen necunoscut, – Aflarea caietul elevului caracteristici ale mediului în
folosind metoda balanţei, proba termenului Resurse procedurale: care trăiesc ursul polar,
adunării/scăderii sau prin încercării: necunoscu conversaţia, elefantul, bufnița, peștii
termenii adunării, descăzut, scăzător t problematizarea, etc.;
(1.6.); Gândiți, lucrați în – explicarea relației
– efectuarea de adunări/scăderi cu numere perechi, comunicați, animale; – nevoi pentru
mai mici decât 1000, fără şi cu trecere exerciţiul supraviețuire.
peste ordin (1.4); Evaluarea după rezolvarea
– rezolvarea unor probleme bazate pe sarcinilor de învățare:
aflarea termenului necunoscut dintr-o Tehnica „Fără mâini
operație de adunare și scădere a ridicate" (vezi descrierea
numerelor în concentrul 0-1000 (1.6); metodei)
– formulare de răspunsuri la întrebări
referitoare la nevoile animalelor: (Ce?
De ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?)
(elefantul, ursul polar, bufnița, peștii etc)
(4.2);
 1.2. Identificarea unor informaţii – precizarea evenimentelor din textul • Recapitulare Resurse materiale:  Observarea

Comunicare în limba română

variate dintr-un text audiat audiat, folosind expresiile: la început, mai Conţinuturi: manualul tipărit/digital, sistematică a atitudinii față
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în întâi, prima dată, apoi, după aceea, până – Virgula imagini, Regele de sarcină
contexte familiare manifestând la urmă (1.2.); – Două puncte jucăriilor după Vasile  Grilă de evaluare
interes şi încredere în sine – completarea unor enunţuri lacunare – Dialogul Poenaru – respectarea instruc-
3.2. Identificarea mesajului unui text cu informaţii dintr-un text (1.2.); – Reguli de Resurse procedurale: țiunilor;
în care se relatează întâmplări, – formularea unor întrebări vorbire conversaţia, explicaţia, – solicitarea de către elev a
fenomene din universul cunoscut pentru răspunsuri date (3.2.); eficientă: exerciţiul, sprijinului atunci când este
3.4. Exprimarea interesului pentru – prezentarea unor lucrări personale (2.4.); (ascultarea cazul;
lectura unor cărţi adecvate vârstei – folosirea convenţiilor limbajului scris şi – cooperarea cu colegii de
4.2. Redactarea unor mesaje simple, (scrierea cu utilizarea corectă a semnelor respectarea grup;
cu respectarea convenţiilor de bază de punctuaţie) (4.2.); opiniei – finalizarea activității.
– citirea unor texte în urma recomandărilor celuilalt, a
făcute de părinţi, cadre didactice, formula o
bibliotecar, colegi (3.4.). părere)
– Povestire
a unor
întâmplări
3.2. Identificarea mesajului unui text Itemii probei de evaluare vizează: •trăite
Evaluare Resurse materiale: Proba scrisă
în care se relatează întâmplări, – formularea unor răspunsuri la întrebări – Virgula manualul tipărit/digital Grila Cum te poţi aprecia
fenomene din universul cunoscut în legătură cu un scurt text citit; – Două puncte fişe de evaluare
4.2. Redactarea unor mesaje simple, – plasarea semnelor de punctuaţie într-un – Dialogul Resurse procedurale:
cu respectarea convenţiilor de bază text; – Formule: exerciţiul, autoevaluarea
– utilizarea formulelor de adresare, de salut,
solicitare, de mulţumire, exprimare
corespunzătoare unui anumit context. a părerii,
permisiune
Matematică și explorar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme;
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
– Identificarea/exemplificarea animalelor Evaluarea după rezolvarea
Recapitulare Resurse materiale:
care se înmulțesc prin ouă, respectiv prin – Înmulțire manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
pui vii (3.1); a imagini, jetoane cu Tehnica „Fără mâini
– identificarea regulii de construire a unui animalelor animale, film documentar, ridicate" (vezi descrierea
șir cu animale (3.1); – Probleme caietul elevului metodei)
– completarea unor enunțuri lacunare, de adunare și Resurse procedurale:
referitoare la înmulțirea animalelor scădere cu conversaţia, Gândiți,
(3.1); numere de la lucrați în perechi,
– rezolvarea de probleme cu tema 0 la 100 comunicați, exerciţiul,
Animalele, folosind planul de rezolvare
problematizarea, jocul
(5.2);
didactic.
– jocuri de tip Rebus, pentru completarea a
unor cuvinte – cheie referitoare la nevoile
animalelor, respectiv înmulțirea acestora
 2.2. Transmiterea unor informaţii • Ne jucăm, corectăm învăţăm! – – Virgula Resurse materiale: Autoevaluarea

Comunicare în limba română

printr-o suită de enunţuri înlănţuite ameliorare – dezvoltare – Două puncte manual tipărit/digital, – formaular răspunsurilor la
logic – Activităţile de învăţare cu caracter – Dialogul imagini. întrebări.
2.3. Participarea cu interes la ameliorativ se vor stabili în funcţie de – Reguli de Resurse procedurale: – identificarea formulelor
dialoguri, în diferite contexte problemele (individuale/ale majorităţii vorbire conversaţia, explicaţia, de solicitare şi de salut.
de comunicare elevilor) ce vor fi identificate după eficientă: exerciţiul. – transcrierea unei
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în evaluarea sumativă. salutul, enumerări.
contexte – Activităţile de dezvoltare vor avea un grad ascultarea – completarea semnelor
3.1. Citirea unor mesaje scrise, ridicat de dificultate şi vor fi stabilite pentru şi de punctuaţie.
întâlnite în mediul cunoscut elevii care vor demonstra realizarea tuturor respectarea – formularea părerii.
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse obiectivelor de evaluare vizate prin proba opiniei
contexte de comunicare de evaluare sumativă. celuilalt, a
formula o
părere
– Povestire
a unor
întâmplări
1.6. Utilizarea unor denumiri şi Itemii probei de evaluare vizează: trăite
Evaluare Resurse materiale: Proba scrisă
Matematică și explorarea mediului

simboluri matematice (sumă, total, – Recunoașterea etapelor de creștere a – Înmulțire fișa de evaluare  Grila de evaluare –
termenii unei sume, diferenţă, rest, animalelor și a condițiilor de a pentru fiecare elev. Ce pot să fac?
descăzut, scăzător, produs, factorii supraviețuire animalelor Resurse procedurale:
unui produs, cât, deîmpărţit, – Recunoașterea modului de înmulțire – Nevoile conversaţia, explicaţia.
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în a animalelor; animalelo
rezolvarea şi/sau compunerea de – Aflarea unui termen necunoscut cu r
probleme ; ajutorul probei adunării și a scăderii; – Aflarea
3.1. Rezolvarea de probleme în – Rezolvarea de probleme cu una sau mai termenului
cadrul unor investigaţii, prin multe operații necunoscu
observarea şi generalizarea unor t
modele sau regularităţi din mediul – Probleme
apropiat de adunare și
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul scădere cu
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0- numere de la
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0- 0 la 100
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
 română Comunicare în l
1.1. Identificarea semnificaţiei unui
mesaj oral din texte accesibile,
variate
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând
interes şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul apropiat
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme ;
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-
1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-
100, cu sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
Dezvoltarea unor competențe de lectură: Textul narativ Resurse materiale: Observarea sistematică a
– audierea unei poveşti citită de cadrul (Lecție de – texte puse la dispoziţia interesului pentru
didactic şi manifestarea reacţiilor lectură) elevilor de către cadrul citirea textului propus
corespunzătoare (1.1.); didactic
– exprimarea prin mimare a diferitelor Resurse procedurale:
emoţii şi reacţii la audierea unui text citirea cu voce tare,
(2.4.); conversaţia examinatorie
– citirea în ritm propriu a unui text scurt,
la sugestia învăţătorului (3.1.);
– discutarea textelor scurte, relevând şi
expresii, acţiuni, comportamente
(3.2.).
Ne jucăm, corectăm învăţăm! – Înmulțire Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
– ameliorare – dezvoltare a fișe de ameliorare, fișe de sarcinilor de
– Activităţile de învăţare cu caracter animalelor dezvoltare ameliorare/dezvoltare:
ameliorativ se vor stabili în funcţie de – Nevoile Resurse procedurale: Autoevaluarea
problemele (individuale/ale majorităţii animalelo conversația, explicația
elevilor) ce vor fi identificate după r
evaluarea sumativă. – Aflarea
– Activităţile de dezvoltare vor avea un termenului
grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite necunoscu
pentru elevii care vor demonstra realizarea t
tuturor obiectivelor de evaluare vizate prin – Probleme
proba de evaluare sumativă. de adunare și
scădere cu
numere de la
0 la 100
 UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Natura - Medii de viață de la noi
PERIOADA: 4 săptămâni (S 14-15-16-17)
ZIUA Competențe
2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
în situaţii concrete de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
Detalieri de Resurse materiale și
Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
– citirea în forme variate a enunţurilor şi Textul liric. Resurse materiale: Observare sistematică a
textelor scurte: citire cu voce tare, în Lectura textului manualul tipărit/digital, calității actului citirii:
şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în imagini, text suport:  Lista de verificare:
pereche (3.1); Iarna pe uliţă după – citirea corectă şi clară
– citirea selectivă în funcţie de anumite George Coşbuc (articulează corect sunetele,
repere (un detaliu sau o idee din text; silabele, cuvintele din textul
Resurse procedurale:
joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1); citit) .
lectura explicativă,
– recitarea poeziei (2.1.); – citirea fluentă (cuprinde în
conversaţia, explicaţia,
– memorare, din proprie iniţiativă, a câmpul vizual cel puţin
procedee de citire activă,
poeziei (3.4.); două cuvinte, astfel încât
selectivă, conștientă,
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, lectura să fie curgătoare,
cadranele, lectura
a unui fragment dintr-un text citit (3.2); inteligibilă)
creativa
– formularea de enunţuri după citirea cu intonaţie
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); adecvată (intonează
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze enunţurile potrivit semnelor
dintr-un scurt text pe teme cunoscute de punctuaţie)
(4.1);
 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
Matematică și explorarea mediului
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru
comportarea corectă în relaţie
cu mediul natural şi social
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– recunoaşterea în desene/imagini/ Evaluarea după rezolvarea
Pădurea Resurse materiale:
machete/filme documentare/a unor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
medii de viață: pădurea (3.1); imagini, jetoane cu Metoda semaforului
– identificarea în filme animale și plante de (vezi descrierea metodei)
documentare/imagini a caracteristicilor pădure, film documentar, Temă de lucru în clasă:
pădurii ca mediu de viață (3.1); caietul elevului – realizarea unor colaje
– investigarea unui mediu de viaţă Resurse procedurale: pentru evidenţierea
natural sau artificial (pădurea/ parcul) conversaţia, explicaţia, caracteristicilor pădurii
pentru a identifica plantele şi animalele exerciţiul,
care îl populează, condiţiile de viaţă şi problematizarea, Gândiți,
adaptările la mediu(3.1); lucrați în perechi,
– identificarea relației de hrănire dintre comunicați , Știu, vreau să
animale și plante din pădure (3.1); știu, am învățat
– redactarea de reguli de comportament
în drumeții/excursii în pădure (3.2)
– realizarea unor colaje pentru
evidenţierea caracteristicilor pădurii
(4.2);
– realizarea de colecții de imagini cu
plante și animale întâlnite în pădure
piesă de portofoliu (3.1).
– rezolvarea de probleme cu tema
Pădurea, folosind planul de
rezolvare (5.2.).
 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
Comunicare în limba română în mediul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
120
– citirea selectivă în funcţie de anumite Textul liric Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
repere (3.1); Lectura textului manualul tipărit/digital, – identificarea elementelor
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1) text suport: textului liric, strofa, versul;
– copierea unor texte scurte, exersând Iarna pe uliţă după – respectarea regulilor de
încadrarea în spaţiul paginii, respectarea George Coşbuc aşezare în pagină a textului
proporţiei între litere şi a spaţiului între în versuri;
Resurse procedurale:
cuvinte (4.1) – respectarea regulilor de
conversaţia, explicaţia,
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze scriere corectă.
exerciţiul, metoda
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
predicțiilor, explozia
(4.1)
stelară, jocul de creație.
– transcrierea sau copierea unor
mesaje în cadrul unor activităţi
individuale sau comune (4.1)
– memorare, din proprie iniţiativă, a unor
poezii şi ghicitori (3.4.)
Ghidul învățătorului
 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
Matematică și explorarea mediului
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru
comportarea corectă în relaţie
cu mediul natural şi social
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– recunoaşterea în desene/imagini/ Balta, lacul, iazul Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
machete/filme documentarea unor manualul tipărit/digital, – recunoaşterea în desene/
medii de viață: balta, lacul, iazul (3.1); imagini, jetoane cu imagini/ machete/ filme
– identificarea în filme documentare a animale și plante de documentare/ a unor medii
caracteristicilor bălții, lacului, iazului pădure, film documentar, de viață: balta, lacul, iazul;
(3.1); caietul elevului – identificarea relației de
– investigarea unui mediu de viaţă Resurse procedurale: hrănire dintre animale și
natural sau artificial (lacul, balta, iazul/ conversaţia, explicaţia, plante din bălți, lacuri,
acvariul) pentru a identifica plantele şi exerciţiul, iazuri
animalele care îl populează, condiţiile de problematizarea, Gândiți, Portofoliul:
viaţă şi adaptările la mediu (3.1); lucrați în perechi, – selectarea ilustrațiilor
– identificarea relației de hrănire comunicați , Știu, vreau relevante pentru mediul de
dintre animale și plante din bălți, să știu, am învățat viață observat;
lacuri, iazuri (3.1); – așezarea ilustrațiilor în
– redactarea de reguli de comportament portofoliu și consemnarea
pentru drumeții/excursii în mediile de aspectelor evidențiate;
viață: balta, lacul, iazul (3.2); – aspectul estetic al
– realizarea unor colaje pentru lucrărilor așezate în
evidenţierea caracteristicilor bălții, portofoliu.
lacului, iazului (4.2);
– realizarea de colecții de imagini din
diferite medii de viață: balta, iazul, lacul -
piesă de portofoliu (3.1).
– rezolvarea de probleme cu tema
Balta, lacul, iazul, folosind planul de
rezolvare (5.2.).
 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română
mesaj oral din texte accesibile variate
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în contexte
de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
situaţii concrete de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
122
– alegerea răspunsurilor corecte la • Textul liric Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:
întrebări legate de mesajul textului Lectura conversaţia, explicaţia, – Lectura creativă -
audiat, dintr-o pereche/serie de textului exerciţiul, jocul, ilustrarea printr-un desen,
variante date (1.1); observaţia colaj a unor caracteristici
– conversaţii pe teme de interes legate de:
Resurse materiale:
pentru copii (1.4); – spaţiu;
manualul tipărit/digital,
– recitarea unor poezii pe teme familiare – timp;
text suport: Stupul lor
(2.1); – însuşirile albinelor.
după Tudor Arghezi
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1).
– citirea selectivă în funcţie de anumite Textul liric • Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
repere (alineatul, linia de dialog) sau Lectura textului – text suport: – completarea unor semne
respectând un detaliu/o idee din text, – Stupul lor după Tudor de punctuaţie;
„Găseşte şi citeşte” (3.1); Arghezi – formulare de propoziţii;
– memorare, din proprie iniţiativă, a unor Resurse procedurale: – scriere după dictare;
poezii şi ghicitori (3.4); conversaţia, explicaţia,,
– crearea propriilor, poveşti, poezii, exerciţiul, lucrul în grup.
jocuri, cântece şi prezentarea
acestora (2.4);
– plasarea semnelor de punctuaţie (4.2);
– crearea şi completarea unor
rebusuri (4.2);
– crearea unor liste de cuvinte legate de
o temă propusă (4.3).
Ghidul învățătorului

Matematică și explorarea mediului
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „ şi”, „sau”, „nu”
– recunoaşterea în desene/imagini/ Lacul, balta, Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
machete/filme documentare a unor iazul – Planul de manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
medii de viață: balta, lacul, iazul (3.1); observare film documentar - Lacul, Tehnica „Fără mâini
– identificarea în filme documentare – balta, iazul, fișe de lucru, ridicate" (vezi descrierea
imagini a caracteristicilor bălții, lacului, caietul elevului, schema metodei)
iazului ca medii de viață (3.1); unui plan de observare Temă de lucru în clasă:
– realizarea unui plan de lucru – stabilirea unei structuri
Resurse procedurale:
pentru explorarea unui mediu de adecvate: unde se face
conversaţia, explicaţia,
viaţă (4.1); observarea, ce se
demonstrația, exerciţiul,
– prezentarea planului de lucru folosind observă, unde trăiesc
problematizarea,
reprezentări prin desene/tabel (4.1); viețuitoarele, care sunt
investigația, observația
– activități observare a unui mediu de relațiile de hrănire;
viață acvatic (lac, baltă sau iaz) pe baza
unui plan de observare (4.1);
– colecționare de ilustrate din mediul de
viață observat (lac/baltă/iaz) (3.1);
– rezolvarea unor probleme pe tema
Animalele (adunare/scădere) (1.6).
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – identificarea vocalelor şi consoanelor în Vocale şi Resurse materiale: Observarea

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente,
păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
silabe şi cuvinte (1.3);
– ordonarea alfabetică a unor
cuvinte date (1.3);
– identificarea unor cuvinte date după
criterii precum: număr de sunete,
sunet iniţial, sunet final etc. (1.3);
– autodictări cu autoevaluare
sau evaluare în pereche (1.3);
– citirea selectivă în funcţie de anumite
repere (alineatul, linia de dialog) sau
respectând un detaliu/o idee din text,
„Găseşte şi citeşte” (3.1);
– crearea unor liste de cuvinte legate
de o temă propusă (4.3);
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1).
consoane manualul tipărit/digital, sistematică a
imagini, versuri, jocuri comportamentului de
• Resurse procedurale: receptor:
conversaţia, explicaţia,  Scara de clasificare:
exerciţiul, jocul didactic – Este atent la mesajele
formulate de
învăţător/colegi.
– Execută cerinţele
formulate oral.
– Formulează răspunsuri
adecvate la întrebările orale
ce i se adresează.
– Semnalează, prin mimică,
gesturi sau verbal,
înţelegerea mesajului oral
ascultat.
– Sesizează corectitudinea
sau incorectitudinea
enunţurilor orale ascultate
– Sesizează, după auz,
elemente necunoscute din
mesajele orale ascultate.
– Manifestă interes faţă de
partenerul de dialog (îl
priveşte în faţă, îl ascultă cu
atenţie, cu răbdare, cu
toleranţă).
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
– adunarea cardinalelor unor mulţimi Adunarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
care au acelaşi număr de elemente repetată de manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.5); termeni egali mulțimi de obiecte (jucării- Metoda semaforului (vezi
– jocuri de extragere repetată a unui animale, pietre, scoici etc.) descrierea metodei)
anumit număr de elemente dintr-o fișe de lucru, caietul Temă de lucru în clasă:
mulţime dată (1.5); elevului – adunarea cardinalelor
– evidenţierea mai multor modalităţi de unor mulţimi care au acelaşi
Resurse procedurale:
grupare a elementelor unei mulţimi număr de elemente;
conversaţia euristică,
pentru determinarea cardinalului – jocuri cu numere pentru
explicaţia, demonstrația,
acesteia (1.5); aflarea unei sume de
exerciţiul
– aflarea unei sume de termeni egali prin termeni egali
rezolvarea unor probleme practice (1.5);
– compunerea de probleme cu tematică
dată, în care se utilizează terminologia
matematică: termeni, sumă (1.6).
– compunerea de probleme cu tematică
dată (Medii de viață), în care se utilizează
terminologia matematică: termeni, sumă
(1.6.).
 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română
mesaj oral din texte accesibile variate
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
Matematică și explorarea
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura textului Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
prin: liric – cărţi din biblioteca completarea unei diagrame
– căutarea unei anumite cărţi la colţul de (Lecție de şcolii sau a clasei conținând impresii de
lectură sau la bibliotecă (3.1.); lectură) Resurse procedurale: lectură ale copiilor
– citirea unei poezii din cartea aleasă din – conversații pe
iniţiativa copilului (3.1.); marginea poeziei
– memorarea în perechi, audierea audiate, dialogul, lectura
reciprocă a recitării şi manifestarea individuală, jocul
reacţiilor corespunzătoare la
acestea (1.1.);
– exprimarea prin mimare a diferitelor
emoţii şi reacţii la audierea
prezentării făcute de colegi (2.4.);
– realizarea unui jurnal de lectură al
clasei (3.4.);
– realizarea unei „Colecţii de poezii” a
clasei, textele fiind însoţite de desene
realizate de elevi în urma citirii
acestora (3.4.).
– adunarea cardinalelor unor mulţimi Operația de Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
care au acelaşi număr de elemente înmulțire manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.5); jetoane, obiecte diverse Tehnica „Fără mâini
– efectuarea de înmulţiri în concentrul 0- din colecțiile elevilor, fișe ridicate" (vezi descrierea
100, prin adunări repetate (1.5); de lucru, caietul elevului metodei)
– rezolvarea de probleme în care sunt Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
necesare operaţii de acelaşi ordin conversaţia euristică, – efectuarea de înmulţiri în
(1.5); explicaţia, demonstrația, concentrul 0-100 , prin
– utilizarea în exerciții a terminologiei exerciţiul, adunări repetate;
matematice: factor, produs (1.6). problematizarea, jocul – utilizarea în exerciții a
– compunerea de probleme cu tematică didactic terminologiei matematice:
dată (Medii de viață), în care se utilizează factor, produs
terminologia matematică: termeni, sumă
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – identificarea vocalelor şi consoanelor în Sunetele Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediul
silabe şi cuvinte (1.3); limbii române: manualul tipărit/digital, – identificarea sunetelor in
– ordonarea alfabetică a unor Vocale şi imagini, dicţionar, cuvinte date;
cuvinte date (1.3); consoane Resurse procedurale: – precizarea locului unui
– identificarea unor cuvinte date după conversaţia, explicaţia, sunet în cadrul unui cuvânt;
criterii precum: număr de sunete, exerciţiul, jocul didactic – rostirea corectă a unor
sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); cuvinte.
– autodictări cu autoevaluare
sau evaluare în pereche (1.3);
– scrierea cuvintelor obţinute prin
completarea sau combinarea unor
silabe (4.2);
– crearea unor liste de
cuvinte/idei legate de o temă
propusă (4.3);
– realizarea unor desene şi a unor
poveşti pornind de la experienţe
senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
–atingerea
efectuareaunei
desuprafeţe)
înmulţiri în(4.3)
concentrul Proprietățile Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
0-100, prin aplicarea proprietăților
înmulțirii: comutativitate, asociativitate,
element neutru, fără terminologie (1.5.);
– rezolvarea de probleme practice care
evidențiază proprietăţile înmulțirii:
comutativitate, asociativitate (1.5.);
– rezolvarea de probleme prin aplicarea
proprietăților înmulțirii (1.5.);
– rezolvarea de probleme în mai
multe moduri (5.2.);
– utilizarea în exerciții a terminologiei
matematice: factor, produs (1.6.);
– compunerea de probleme cu tematică
dată (Medii de viață) care să se rezolve
prin înmulțire (1.6.).
înmulțirii manualul tipărit/digital,
jetoane, obiecte diverse
din colecțiile elevilor,
imagini cu obiecte așezate
pe linii și pe coloane, fișe
de lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul,
problematizarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– efectuarea de înmulţiri în
concentrul 0-100, prin
aplicarea proprietăților
înmulțirii
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor
Comunicare în limba română
în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente,
păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale
Matematică și explorarea
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
– citirea selectivă în funcţie de anumite Scrierea Resurse materiale: Observarea
repere (3.1); corectă a manualul tipărit/digital, sistematică a
– identificarea vocalelor şi consoanelor în cuvintelor care imagini, text suport: comportamentului de
silabe şi cuvinte (1.3); conţin diftongii Bradul de Vasile receptor
– ordonarea alfabetică a unor oa, ea, ia, ie, Alecsandri  Listă de control/
cuvinte date (1.3); ua, uă (fără Resurse procedurale: verificare:
– identificarea unor cuvinte date după terminologie) conversaţia, explicaţia, – identificarea sunetelor in
criterii precum: număr de sunete, exerciţiul, experimentul, cuvinte date;
sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); problematizarea, – precizarea locului unui
– autodictări cu autoevaluare Jocul didactic sunet in cadrul unui cuvânt;
sau evaluare în pereche (1.3); – rostirea corectă a unor
– scrierea cuvintelor obţinute prin cuvinte.
completarea sau combinarea unor
silabe (4.2);
– crearea unor liste de
cuvinte/idei legate de o temă
propusă (4.3);
– realizarea unor desene şi a unor
poveşti pornind de la experienţe
senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
–atingerea
adunarea unei suprafeţe)unor
cardinalelor (4.3).
mulţimi Evaluarea după rezolvarea
Înmulțirea Resurse materiale:
care au acelaşi număr de elemente numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.5.); naturale 0-100 jetoane, obiecte diverse Metoda semaforului (vezi
– efectuarea de înmulţiri în concentrul din colecțiile elevilor, fișe descrierea metodei)
0-100, prin adunări repetate: de lucru, caietul elevului Temă de lucru în clasă:
înmulțirea când un factor este 2, Resurse procedurale: – efectuarea de înmulţiri în
respectiv 3 (1.5.); exerciţiul, problematizarea, concentrul 0-100, prin
– rezolvarea de probleme în care sunt jocul didactic adunări repetate:
necesare operaţii de acelaşi ordin înmulțirea când un factor
(1.5.); este 2, respectiv 3;
– utilizarea în exerciții a terminologiei – utilizarea în exerciții a
matematice: factor, produs (1.6.); terminologiei matematice:
– compunerea de probleme cu tematică factor, produs
dată (Medii de viață), în care se utilizează
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – citirea selectivă în funcţie de anumite Scrierea corectă Resurse materiale: Observarea

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri repere (3.1); a cuvintelor care manualul tipărit/digital, sistematică a capacității de
rostite cu claritate – identificarea vocalelor şi consoanelor în conţin diftongii text suport: Bradul de a scrie corect:
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite silabe şi cuvinte (1.3); oa, ea, ia, ie, ua,  Diagramă pentru
Vasile Alecsandri
în mediul cunoscut – ordonarea alfabetică a unor uă monitorizarea scrierii
Resurse procedurale:
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cuvinte date (1.3); corecte de către elevi
conversaţia, explicaţia,
cu respectarea convenţiilor de bază – identificarea unor cuvinte date după agrupurilor
Nr. oa, ea,
Nume şi …….ia, ie,
...
demonstrația, exerciţiul,
4.3. Exprimarea unor idei, criterii precum: număr de sunete, ua,
crt. uă prenume
jocul didactic
sentimente, păreri prin intermediul sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); elev
limbajelor convenţionale – autodictări cu autoevaluare 1 P. M. da nu
sau evaluare în pereche (1.3); 2
– scrierea cuvintelor obţinute prin …
completarea sau combinarea unor
silabe (4.2);
– crearea unor liste de
cuvinte/idei legate de o temă
propusă (4.3);
– realizarea unor desene şi a unor
poveşti pornind de la experienţe
senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
atingerea unei suprafeţe) (4.3).
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
situaţii concrete de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
130
– identificarea şi corectarea greşelilor de Copiere, Resurse materiale: Observarea
exprimare (2.1); Transcrier Text resursa pentru scriere sistematică a capacității de
– copieri şi transcrieri de litere, e Dictare Resurse procedurale: a scrie corect:
silabe, cuvinte, propoziţii (4.1); conversaţia, explicaţia,  Grila de apreciere
– autocorectarea literelor, silabelor, demonstrația, exerciţiul a scrierii:
cuvintelor scrise, prin compararea cu un – reguli de scriere corectă
model (4.1); cuprinzând itemi stabiliţi de
– copierea unor texte scurte, exersând cadrul didactic în funcţie de
încadrarea în spaţiul paginii, problemele de scriere
respectarea proporţiei între litere şi a identificate ;
spaţiului între cuvinte (4.1); – reguli de aşezare corectă
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze în pagină.
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1);
– scrierea corectă a unor
propoziţii/fraze/a unui text scurt pe
foaie tip II, dictando, velină, respectând
încadrarea în pagina de caiet (tip II,
dictando sau cu foaie velină), aprecierea
spaţiilor dintre litere şi cuvinte (4.1).
– adunarea cardinalelor unor mulţimi Înmulțirea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
care au acelaşi număr de elemente numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.5.); naturale 0-100 jetoane, obiecte diverse Metoda semaforului (vezi
– efectuarea de înmulţiri în concentrul 0- din colecțiile elevilor, fișe descrierea metodei)
100, prin adunări repetate: înmulțirea de lucru, caietul elevului Temă de lucru în clasă:
când un factor este 4, respectiv 5 (1.5.); Resurse procedurale: – efectuarea de înmulţiri în
– rezolvarea de probleme în care sunt exerciţiul, concentrul 0-100, prin
necesare operaţii de acelaşi ordin problematizarea, jocul adunări repetate:
(1.5.); didactic înmulțirea când un factor
– utilizarea în exerciții a terminologiei este 4, respectiv 5
matematice: factor, produs (1.6.);
– crearea de probleme cu înmulțiri (1.6.);
Ghidul învățătorului
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor
Comunicare în limba română
în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
– citirea selectivă în funcţie de anumite Scrierea Resurse materiale: Tema de lucru în clasă
repere (3.1); corectă a manualul tipărit/digital, Liste de cuvinte
– identificarea vocalelor şi consoanelor în cuvintelor care text suport:Codrul după – grila de apreciere
silabe şi cuvinte (1.3); conţin consoana Vladimir Pop Marcanu, cantitativa cu înregistrarea
– ordonarea alfabetică a unor m înainte de b şi imagini numărului de cuvinte scrise
cuvinte date (1.3); p corect
Resurse procedurale:
– identificarea unor cuvinte date după – grila de apreciere a
conversaţia, explicaţia,
criterii precum: număr de sunete, corectitudinii scrierii
exerciţiul,
sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); cuprinzând scrierea
problematizarea, jocul
– autodictări cu autoevaluare exemplificarea, scrierea
didactic
sau evaluare în pereche (1.3); după dictare
– scrierea cuvintelor obţinute prin
completarea sau combinarea unor
silabe(4.2);
– crearea unor liste de cuvinte/
idei legate de o temă propusă
(4.3);
– realizarea unor desene şi a unor
poveşti pornind de la experienţe
senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
–atingerea
adunarea unei suprafeţe)unor
cardinalelor (4.3).
mulţimi Înmulțirea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
care au acelaşi număr de elemente numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(1.5.); naturale 0-100 jetoane, obiecte diverse Tehnica „Fără mâini
– efectuarea de înmulţiri în concentrul din colecțiile elevilor, fișe ridicate" (vezi descrierea
0-100, prin adunări repetate: de lucru, caietul elevului metodei)
înmulțirea când un factor este 6, Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
respectiv 7 (1.5.); exerciţiul, problematizarea – efectuarea de înmulţiri în
– rezolvarea de probleme în care sunt concentrul 0-100, prin
necesare operaţii de acelaşi ordin adunări repetate:
(1.5.); înmulțirea când un factor
– utilizarea în exerciții a terminologiei este 6, respectiv 7
matematice: factor, produs (1.6.);
 Comunicare în limba română 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura textului Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
situaţii concrete de comunicare prin: liric – poezii puse la dispoziţia Lectura creativă -
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite – citirea unei poezii pe o tematică (Lecție de elevilor de către cadrul realizarea unui desen, colaj
în mediul cunoscut inspirată din universul naturii lectură) didactic, foarfece, lipici, reprezentativ pentru poezia
3.4. Exprimarea interesului pentru (3.1.); creioane colorate; citită
lectura unor cărţi adecvate vârstei – realizarea individuală a unui colaj Resurse procedurale:
Matematică și explorarea

utilizând cuvinte decupate, imagini, citirea cu voce tare,

desene care evidențiază conținutul lectura explicativă,
textului citit (3.1.); ilustrarea poeziei
– memorare, din proprie iniţiativă, a unor
strofe din poezia citită (3.4.);
– recitarea strofelor memorate
din poezie (2.1.)
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi – adunarea cardinalelor unor mulţimi Evaluarea după rezolvarea
mediului

Înmulțirea Resurse materiale:

împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
care au acelaşi număr de elemente
(1.5.);
– efectuarea de înmulţiri în concentrul
0-100, prin adunări repetate:
înmulțirea când un factor este 8, 9,
respectiv 10
(1.5.);
– rezolvarea de probleme în care sunt
necesare operaţii de acelaşi ordin
(1.5.);
– utilizarea în exerciții a terminologiei
matematice: factor, produs (1.6.);
– crearea de probleme cu înmulțiri (1.6.).
numerelor manualul tipărit/digital,
naturale 0-100 jetoane, obiecte diverse
din colecțiile elevilor, fișe
de lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul,
problematizarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului (vezi
descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– efectuarea de înmulţiri în
concentrul 0-100, prin
adunări repetate:
înmulțirea când un factor
este 8, 9 sau 10
– utilizarea în exerciții a
terminologiei matematice:
factor, produs
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor
Comunicare în limba română
în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
Manuale Intuitext clasa a II-a
– citirea selectivă în funcţie de anumite Scrierea Resurse materiale: Tema de lucru în clasă
repere (3.1); corectă a imagini, manualul – selectarea unui număr dat
– identificarea vocalelor şi consoanelor în cuvintelor care tipărit/digital, dicţionar, de cuvinte din dicţionarul
silabe şi cuvinte (1.3); conţin consoana planşă şcolar;
– ordonarea alfabetică a unor m înainte de b şi – alcătuirea de
Resurse procedurale:
cuvinte date (1.3); p 3 – 5 propoziţii folosind
conversaţia, explicaţia,
– identificarea unor cuvinte date după cuvintele selectate ;
exerciţiul, joc didactic,
criterii precum: număr de sunete,
activitate în perechi
sunet iniţial, sunet final etc. (1.3);
– autodictări cu autoevaluare
sau evaluare în pereche (1.3);
– scrierea cuvintelor obţinute prin
completarea sau combinarea unor
silabe (4.2);
– crearea unor liste de
cuvinte/idei legate de o temă
propusă (4.3);
– realizarea unor desene şi a unor
poveşti pornind de la experienţe
senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
atingerea unei suprafeţe) (4.3).
133
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– identificarea cuvintelor care Evaluarea după rezolvarea
Probleme de Resurse materiale:
sugerează operaţii aritmetice (de …ori înmulțire cu manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
mai mult) (5.2.); numere de la 0 la imagini sugestive pentru Tehnica „Fără mâini
– rezolvarea de probleme 100 ilustrarea de probleme ridicate" (vezi descrierea
folosind obiecte concrete, desene (de… ori mai mult, metodei)
sau reprezentări simbolice (5.2.); imagini cu obiecte Temă de lucru în clasă:
– rezolvarea unor situaţii problematice așezate pe linii și pe – scrierea corectă a
reale prin utilizarea operaţiei de coloane, fișe de lucru, operației corespunzătoare
înmulţire în concentrul 0-100 și a caietul elevului unei reprezentări
proprietăților înmulțirii (5.2.); Resurse procedurale: grafice/desene date;
– rezolvarea de probleme în mai multe exerciţiul, – rezolvarea de probleme în
moduri (5.2.); problematizarea mai multe moduri
– efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-
100, prin aplicarea proprietăților
înmulțirii (1.5.);
– crearea de probleme care se
rezolvă prin înmulțire (în care se
utilizează terminologia matematică:
produs, de
…ori mai mult) (1.6.).
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
Comunicare în limba română
situaţii concrete de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
– identificarea şi corectarea greşelilor de • Copiere, Resurse materiale: Observarea
exprimare (2.1); Transcriere Texte resursă pentru sistematică a capacității de
– copieri şi transcrieri de litere, , Dictare sarcinile de scriere a scrie corect:
silabe, cuvinte, propoziţii (4.1); funcţională  Grilă de apreciere
– autocorectarea literelor, silabelor, a scrierii:
Resurse
cuvintelor scrise, prin compararea cu un – reguli de scriere corectă
procedurale:
model (4.1); cuprinzând itemi stabiliţi de
conversaţia, explicaţia,
– copierea unor texte scurte, exersând cadrul didactic în funcţie de
exerciţiul,
încadrarea în spaţiul paginii, respectarea problemele de scriere
proporţiei între litere şi a spaţiului între identificate ;
cuvinte (4.1); – reguli de aşezare corectă
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze în pagină.
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1);
– scrierea corectă a unor
propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie
tip II, dictando, velină, respectând
încadrarea în pagina de caiet (tip II,
dictando sau cu foaie velină), aprecierea
spaţiilor dintre litere şi cuvinte (4.1).
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
Comunicare în limba română
situaţii concrete de comunicare
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-
o suită de enunţuri înlănţuite logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente,
păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale
– identificarea cuvintelor care sugerează Probleme de Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
operaţii aritmetice (de …ori mai mult) înmulțire cu manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(5.2); numere de la 0 la imagini sugestive pentru Tehnica „Fără mâini
– rezolvarea de probleme 100 ilustrarea de probleme ridicate" (vezi descrierea
folosind obiecte concrete, desene (de… ori mai mult, metodei)
sau reprezentări simbolic (5.2); imagini cu obiecte Temă de lucru în clasă:
– rezolvarea unor situaţii problematice așezate pe linii și pe – scrierea corectă a
reale prin utilizarea operaţiei de coloane, fișe de lucru, operației corespunzătoare
înmulţire în concentrul 0-100 și a caietul elevului unei reprezentări
proprietăților înmulțirii (5.2); Resurse procedurale: grafice/desene date;
– rezolvarea de probleme în mai multe exerciţiul, – rezolvarea de probleme în
moduri (5.2); problematizarea mai multe moduri
– efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-
100, prin aplicarea proprietăților
înmulțirii (1.5);
– crearea de probleme care se
rezolvă prin înmulțire (în care se
utilizează terminologia matematică:
–produs, de de enunţuri după
formularea • Cuvinte care Resurse materiale: Observare sistematică a
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); au aceeaşi formă manualul tipărit/digital , atitudinii față de sarcină:
– construirea unor enunţuri pe baza unui şi înţeles diferit imagini, Isteţilă de  Scara de clasificare:
set de cuvinte date şi/sau a unui şir de Irimie Struţ – Respectarea a respectat
imagini (2.2); Resurse procedurale: sarcinile de rezolvat.
– citirea selectivă respectând un conversaţia, explicaţia, – A cerut ajutor atunci când
detaliu/o idee din text (joc: „Găseşte şi exerciţiul a avut nevoie.
citeşte”) (3.1); – A cooperat cu colegii de
– crearea unor liste de grup.
cuvinte/idei legate de o temă – A aşteptat să-i vină rândul
propusă (4.3). pentru a interveni.
– A căutat cuvinte noi.
– A dus activitatea până la
capăt.
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
situaţii concrete de comunicare
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-
o suită de enunţuri înlănţuite logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente,
păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „ şi”, „sau”, „nu”
– formularea de enunţuri după Cuvinte care au Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
ilustraţii sau folosind cuvinte date (2.1); aceeaşi formă şi manualul tipărit/digital – identificarea cuvintelor
– construirea unor enunţuri pe baza unui înţeles diferit Fişe de evaluare care au aceeaşi formă şi
set de cuvinte date şi/sau a unui şir de text suport: înţeles diferit;
imagini (2.2); Isteţilă de Irimie Struţ – alcătuirea de propoziţii
– citirea selectivă respectând un detaliu/ Resurse procedurale: folosind cuvinte care au
o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) exerciţiul, aceeaşi formă şi înţeles
(3.1); autoevaluarea diferit.
– crearea unor liste de cuvinte/idei
legate de o temă propusă (4.3).
recunoaşterea în desene/imagini/ Delta Dunării Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
machete/filme documentare a Deltei manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
Dunării (3.1); film documentar Lacul, Metoda semaforului (vezi
identificarea în filme documentare – balta, iazul, fișe de descrierea metodei)
imagini a caracteristicilor Deltei Dunării lucru, caietul elevului, Observarea sistematică:
(3.1); schema unui plan de conținutul planului de
– realizarea unui plan de lucru pentru observare observare
explorarea unui mediu de viaţă (4.1); Resurse  Scară de clasificare (în
– investigarea unui mediu de viaţă totalitate/parțial/deloc):
procedurale:
natural (Delta Dunării) pentru a identifica – stabilirea unei structuri
conversaţia, explicaţia,
plantele şi animalele care îl populează, adecvate: unde se face
demonstrația,
condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu observarea, ce se
exerciţiul,
(3.1); observă, unde trăiesc
problematizarea,
activități de observare a Deltei Dunării, viețuitoarele, care sunt
investigația, observația
cu ajutorul filmului documentar, pe baza relațiile de hrănire;
unui plan de observare (4.1);
- stabilirea valorii de adevăr a unor
enunțuri despre Delta Dunării
(3.1);
rezolvarea unor probleme pe tema
Delta Dunării ( 1.6);
colecționare de ilustrate din mediul de
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
în situaţii concrete de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
– identificarea şi corectarea greşelilor de • Copiere, Resurse materiale: Autoevaluarea
exprimare (2.1); Transcrier – texte resursă Grilă pentru aprecierea
– copieri şi transcrieri de litere, e Dictare pentru exerciţiile de scrierii elaborată de cadrul
silabe, cuvinte, propoziţii (4.1); scriere , didactic:
– autocorectarea literelor, silabelor, – grila de autoevaluare – am scris corect titlul;
cuvintelor scrise, prin compararea cu un Resurse procedurale: – am respectat alineatele;
model (4.1); conversaţia, explicaţia, – am scris corect şi îngrijit;
– copierea unor texte scurte, exersând exerciţiul, – am aplicat regulile de
încadrarea în spaţiul paginii, scriere a cuvintelor care
respectarea proporţiei între litere şi a conţin grupuri de litere.
spaţiului între cuvinte (4.1);
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1);
– scrierea corectă a unor propoziţii/
fraze/a unui text scurt pe foaie tip II,
dictando, velină, respectând încadrarea
în pagina de caiet (tip II,dictando sau cu
foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre
litere şi cuvinte (4.1).
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „ şi”, „sau”, „nu”
– recunoaşterea în desene/imagini/ Marea Neagră Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
machete/filme documentare a Mării manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
Negre (3.1); film documentar - Tehnica „Fără mâini
– identificarea în filme documentare/ Lacul, balta, iazul, fișe ridicate" (vezi descrierea
imagini a caracteristicilor Mării Negre: de lucru, caietul metodei)
adâncime, plante, animale, relații de elevului, schema unui Observarea sistematică
hrănire (3.1); plan de observare a conținutului planului de
– investigarea unui mediu de viaţă observare
Resurse
natural (Marea Nreagră) pentru a  Scară de clasificare (în
procedurale:
identifica plantele şi animalele care îl totalitate/parțial/deloc):
conversaţia, explicaţia,
populează, condiţiile de viaţă şi – stabilirea unei
demonstrația,
adaptările la mediu (3.1); structuri adecvate: unde
exerciţiul,
– activități de observare a Mării Negre, se face observarea, ce
problematizarea,
cu ajutorul filmului documentar, pe baza se observă, unde trăiesc
investigația, observația
unui plan de observare (4.1); viețuitoarele, care sunt
– asocierea viețuitoarelor cu mediul de relațiile de hrănire;
viață corespunzător (3.1);
– rezolvarea unor probleme pe tema
Marea Neagră (1.6);
– colecționare de ilustrate de la Marea
Neagră (3.1).

Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
situaţii concrete de comunicare prin: textului liric – poezii puse la -analiza exemplelor date
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite – citirea unei poezii pe o tematică (Lecție de lectură) dispoziția elevilor de pentru completarea fiecărui
în mediul cunoscut inspirată din universul naturii (3.1.); către cadrul didactic; cadran
3.2. Identificarea mesajului unui text în – ilustrarea printr-un desen a Resurse Ce ai văzut ?
care se relatează întâmplări, conținutului poeziei citite (3.2.); procedurale: Ce ai auzit ?
fenomene din universul cunoscut – memorare, din proprie iniţiativă, a unor lectura explicativă,
3.4. Exprimarea interesului pentru strofe din poezie (3.4.); Ce ai simţit ?
metoda cadranelor Desenează!
lectura unor cărţi adecvate vârstei – recitarea unor strofe memorate din
4.3. Exprimarea unor idei şi poezie (2.1.);
sentimente prin intermediul limbajelor – completarea unor cadrane cu impresii
convenţionale şi neconvenţionale personale referitoare la poezia citită,
pornind de la experienţe senzoriale
(ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia,
sunete, gusturi, mirosuri) (4.3.).
3.2. Manifestarea grijii pentru – gruparea unei varietăţi de plante şi Proiect Resurse materiale: Observare sistematică:

comportarea corectă în relaţie cu
mediul natural şi social
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „ şi”, „sau”, „nu”
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
animale pe criteriul apartenenţei la un
mediu de viaţă şi înregistrarea
rezultatelor într-un organizator grafic
(5.1);
– identificarea consecinţelor unor acţiuni
ale omului asupra mediilor de viaţă
explorate (3.2);
– realizarea unor desene referitoare
la regulile ce trebuie respectate în
pădure/la locul de picnic/în deltă, la
mare etc. (3.2);
– comunicarea prin desen sau verbal a
unor efecte pe care le au fenomene ale
naturii asupra mediului înconjurător
(4.1);
Protejăm mediul manualul tipărit/digital, participarea la derularea
enciclopedii, internet, proiectului tematic:
fișe de dezvoltare  Listă de verificare
Resurse procedurale: (da, nu):
conversația, explicația – respectarea instrucțiunilor
de lucru;
– cooperarea în stabilirea
rolurilor fiecăruia;
– cooperarea cu colegii în
derularea proiectului;
– culegerea de informații
conform rolurilor asumate;
– utilizarea informațiilor
conform sarcinilor de lucru;
– cooperarea în rezolvarea
sarcinilor;
– finalizarea activității;
– contribuția la pregătirea
prezentării proiectului

140 Ghidul învățătorului

 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite – citirea în forme variate a enunţurilor şi Recapitulare Resurse materiale: Observare sistematică a

Comunicare în limba română

în mediul cunoscut textelor scurte: citire cu voce tare, în – Textul liric manualul tipărit/digital, calității actului citirii:
3.2. Identificarea mesajului unui text în şoaptă, în gând; în lanţ, în ştafetă, în – Sunetele limbii imagini, text suport:  Lista de verificare:
care se relatează întâmplări, pereche (3.1) române. Vocale Fel de fel de – citirea corectă şi clară
fenomene din universul cunoscut – citirea selectivă în funcţie de anumite şi consoane răspunsuri de Daniela (articulează corect sunetele,
3.4. Exprimarea interesului pentru repere (un detaliu sau o idee din text – Poezii despre Crăsnaru Capcana de silabele, cuvintele din textul
lectura unor cărţi adecvate vârstei (joc: „Găseşte şi citeşte”) (3.1) universul Nina Cassian citit) .
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse – formularea orală a mesajului/ copilăriei Zece mâţe de Tudor – citirea fluentă (cuprinde în
contexte de comunicare învăţăturii desprinse dintr-un text citit – Scrierea corectă Arghezi câmpul vizual cel puţin
(3.2) a cuvintelor care două cuvinte, astfel încât
Resurse
– formularea unor întrebări şi răspunsuri conţin consoana m lectura să fie curgătoare,
procedurale: lectura
pe baza textului citit (3.2) înainte de b şi p inteligibilă)
explicativă, conversaţia,
– formularea unor răspunsuri la întrebări, – Cuvinte care – citirea cu intonaţie
explicaţia,
în legătură cu un scurt text citit (3.2) au aceeaşi formă adecvată (intonează
procedee de citire
– memorare, din proprie iniţiativă, a unor şi înţeles diferit enunţurile potrivit semnelor
activă, selectivă,
poezii şi ghicitori (3.4.) de punctuaţie)
conștientă

3.2. Manifestarea grijii pentru – gruparea unei varietăţi de plante şi Proiect Resurse materiale: Observare sistematică:
Matematică și explorarea mediului

comportarea corectă în relaţie cu
mediul natural şi social
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „şi”, „sau”, „nu”
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
animale pe criteriul apartenenţei la un
mediu de viaţă şi înregistrarea
rezultatelor într-un organizator grafic
(5.1);
– identificarea consecinţelor unor acţiuni
ale omului asupra mediilor de viaţă
explorate (3.2);
– realizarea unor desene referitoare
la regulile ce trebuie respectate în
pădure/la locul de picnic/în deltă, la
mare etc. (3.2);
– comunicarea prin desen sau verbal a
unor efecte pe care le au fenomene
ale naturii asupra mediului
înconjurător (4.1);
– prezentarea proiectului (4.1).
Protejăm mediul manualul tipărit/digital, participarea la derularea
enciclopedii, internet, proiectului tematic:
fișe de dezvoltare Listă de verificare (da, nu):
Resurse procedurale: – respectarea instrucțiunilor
conversația, explicația de lucru;
– cooperarea în stabilirea
rolurilor fiecăruia;
– cooperarae cu colegii în
derularea proiectului;
– culegerea de informații
conform rolurilor asumate;
– utilizarea informațiilor
conform sarcinilor de lucru;
– cooperarea în rezolvarea
sarcinilor;
– finalizarea activității;
– contribuția la pregătirea
prezentării proiectului
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – citirea selectivă în funcţie de anumite Recapitulare Resurse materiale: Observarea

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri repere (3.1); – Poezii despre manualul tipărit/digital, sistematică a cooperării în
rostite cu claritate – joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1); universul materiale resursa cadrul grupului:
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în – identificarea unor cuvinte date după copilăriei pentru scriere  Fişă de monitorizare
situaţii concrete de comunicare criterii precum: număr de sunete, – Scrierea corectă a activităţii de grup
Resurse
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în sunet iniţial, sunet final etc. (1.3); a cuvintelor care – a înţeles sarcina de lucru
procedurale:
contexte familiare manifestând interes – jocuri de rol (4.1); conţin consoana m înainte de a începe să
conversaţia, explicaţia,
şi încredere în sine – transcrieri selective de cuvinte şi fraze înainte de b şi p lucreze
exerciţiul, metoda
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite dintr-un scurt text pe teme cunoscute – Cuvinte care – fiecare contribuie la
predicțiilor, explozia
în mediul cunoscut (4.1); au aceeaşi formă realizarea sarcinii.
stelară, jocul de creație.
3.4. Exprimarea interesului pentru – recitarea unor poezii pe teme şi înţeles diferit – ascultă mai multe păreri
lectura unor cărţi adecvate vârstei familiare (2.1); – Scrierea corectă înainte de a trage o
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse – crearea propriilor, poezii, jocuri, a cuvintelor care concluzie.
contexte de comunicare cântece şi prezentarea acestora (2.4.) conţin diftongii oa, – ascultă activ în timpul
– memorare, din proprie iniţiativă, a unor ea, ia, ie, ua, uă discuţiilor din cadrul
poezii (3.4); grupului.
– transcrieri selective de cuvinte şi fraze
dintr-un scurt text pe teme cunoscute
(4.1).

142 Ghidul învățătorului

 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi – recunoaşterea în desene/imagini/ Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

Matematică și explorarea mediului

împărţiri în concentrul 0-1000 prin machete/filme documentare/a unor – Pădurea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
adunări/scăderi repetate medii de viață: pădurea, balta, lacul, iazul – Lacul, balta, iazul imagini, jetoane cu Metoda semaforului (vezi
1.6. Utilizarea unor denumiri şi (3.1); – Adunarea animale, film descrierea metodei)
simboluri matematice (sumă, total, – formulare de răspunsuri la întrebări repetată de documentar, caietul
termenii unei sume, diferenţă, rest, referitoare la nevoile animalelor: (Ce? De termeni elevului
descăzut, scăzător, produs, factorii unui ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2); egali Resurse procedurale:
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, – prezentarea colecțiilor de imagini din – Operația de conversaţia,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau diferite medii de viață: balta, iazul, lacul - înmulțire problematizarea,
compunerea de probleme ; piesă de portofoliu (3.1); Gândiți, lucrați în
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0- perechi, comunicați,
unor investigaţii, prin observarea şi 100, prin adunare repetată (1.5); problematizarea,
generalizarea unor modele sau – rezolvarea unor probleme pe exerciţiul
regularităţi din mediul apropiat tema mediilor de viață (1.6);
4.2. Formularea unor consecinţe – rezolvarea unor situaţii problematice
rezultate în urma observării unor relaţii, reale prin utilizarea operaţiei de
fenomene, procese simple înmulţire în concentrul 0-100 și a
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul proprietăților înmulțirii (5.2).
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – identificarea unor cuvinte date după Recapitulare Resurse materiale: Observarea

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri criterii precum: număr de sunete, – Textul liric manualul tipărit/digital, sistematică a
rostite cu claritate sunet iniţial, sunet final etc. (1.3.); – Sunetele limbii imagini, texte lirice în comportamentului de
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în – jocuri de rol (4.1.); române. Vocale versuri receptor:
situaţii concrete de comunicare – transcrieri selective de cuvinte şi fraze şi consoane  Grilă de evaluare
Resurse procedurale:
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în dintr-un scurt text pe teme cunoscute – Poezii despre – Este atent la mesajele
conversaţia, explicaţia,
contexte familiare, manifestând interes (4.1.); universul formulate de
exerciţiul, jocul,
şi încredere în sine – recitarea unor poezii pe teme copilăriei învăţător/colegi.
observaţia
3.4. Exprimarea interesului pentru familiare (2.1.); – Scrierea corectă – Execută cerinţele
lectura unor cărţi adecvate vârstei – crearea propriilor poezii, jocuri, a cuvintelor care formulate oral.
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse cântece şi prezentarea acestora (2.4); conţin consoana m – Formulează răspunsuri
contexte de comunicare – memorare, din proprie iniţiativă, a unor înainte de b şi p adecvate la întrebările orale
poezii (3.4.). – Cuvinte care ce i se adresează.
au aceeaşi formă – Semnalează, prin mimică,
şi înţeles diferit gesturi sau verbal,
– Scrierea corectă neînţelegerea mesajului
a cuvintelor care oral ascultat.
conţin diftongii oa, – Sesizează corectitudinea
ea, ia, ie, ua, uă sau incorectitudinea
enunţurilor orale ascultate.
– Sesizează, după auz,
cuvintele necunoscute din
mesajele orale ascultate.
– Manifestă interes faţă
de partenerul de dialog (îl
priveşte în faţă, îl ascultă cu
atenţie, cu răbdare, cu
toleranţă).
 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare • Resurse materiale: Proba scrisă
în mediul cunoscut – construirea unor enunţuri pe baza unui – Textul liric text suport: Împărăţia Grila Cum te poţi aprecia
4.1. Scrierea unor mesaje în set de cuvinte date şi/sau a unui şir de – Sunetele Căluţului de mare după
diverse contexte de comunicare imagini; limbii române. Emilia Căldăraru
4.2. Redactarea unor mesaje simple, – identificarea alineatelor, paragrafelor, Vocale şi consoane Resurse procedurale:
cu respectarea convenţiilor de bază titlului şi autorului unui text; – Cuvinte care conversaţia, explicaţia,
– autocorectarea literelor, silabelor, au aceeaşi formă exerciţiul.
cuvintelor scrise, prin compararea cu un şi înţeles diferit
model; – Scrierea corectă
– scrierea cuvintelor obţinute prin a cuvintelor care
completarea sau combinarea unor silabe. conţin consoana m
înainte de b şi p
– Scrierea corectă
a cuvintelor care
conţin diftongii oa,
ea, ia, ie, ua, uă
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi – recunoaşterea în desene/imagini/ Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
Matematică și explorarea mediului

împărţiri în concentrul 0-1000 prin machete/filme documentare/a unor – Proprietățil manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
adunări/scăderi repetate medii de viață: Delta Dunării, Marea e înmulțirii imagini, jetoane cu Tehnica „Fără mâini
1.6. Utilizarea unor denumiri şi Neagră (3.1); – Înmulțirea animale, film ridicate" (vezi descrierea
simboluri matematice (sumă, total, – formulare de răspunsuri la întrebări numerelor documentar, caietul metodei)
termenii unei sume, diferenţă, rest, referitoare la nevoile animalelor: (Ce? De naturale 0-100 elevului
descăzut, scăzător, produs, factorii unui ce? Ce s-ar întâmpla dacă…?) (4.2); – Delta Dunării Resurse procedurale:
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, – prezentarea colecțiilor de imagini din – Marea Neagră conversaţia,
>, diferite medii de viață: Delta Dunării, problematizarea,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau Marea Neagră (3.1); Gândiți, lucrați în
compunerea de probleme ; – efectuarea de înmulţiri în concentrul 0- perechi, comunicați,
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul 100, cu ajutorul proprietăților înmulțirii problematizarea,
unor investigaţii, prin observarea şi (1.5); exerciţiul
generalizarea unor modele sau – rezolvarea unor probleme pe
regularităţi din mediul apropiat tema mediilor de viață (1.6);
3.2. Manifestarea grijii pentru – rezolvarea unor situaţii problematice
comportarea corectă în relaţie reale prin utilizarea operaţiei de
cu mediul natural şi social înmulţire în concentrul 0-100 și a
4.2. Formularea unor consecinţe proprietăților înmulțirii (5.2).
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – analiza şi sinteza fonetică a Evaluare Resurse materiale:  Autovaluarea

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri cuvintelor (1.3); – Textul liric manualul tipărit/digital, – compararea modului de
rostite cu claritate – identificarea vocalelor şi consoanelor în – Sunetele limbii imagini, fişe de lucru. efectuare a sarcinilor scrise
2.2. Transmiterea unor informaţii silabe şi cuvinte (1.3); române. Vocale • Resurse cu modelul dat.
printr-o suită de enunţuri înlănţuite – citirea selectivă în funcţie de anumite şi consoane procedurale:
logic repere (alineatul, linia de dialog) sau – Poezii despre conversaţia, explicaţia,
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite respectând un detaliu/o idee din text, universul exerciţiul .
în mediul cunoscut „Găseşte şi citeşte” (3.1); copilăriei
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu – scrierea cuvintelor obţinute prin – Scrierea corectă
respectarea convenţiilor de bază completarea sau combinarea unor silabe a cuvintelor care
(4.2) conţin consoana m
– construirea unor enunţuri pe baza unui înainte de b şi p
set de cuvinte date şi/sau a unui şir de – Cuvinte care
imagini (2.2). au aceeaşi formă
şi înţeles diferit
– Scrierea corectă
a cuvintelor care
conţin diftongii oa,
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri Itemii probei de evaluare vizează: ea,Evaluare
ia, ie, ua, uă
Matematică și explorarea mediului

Resurse materiale: Proba scrisă

în concentrul 0-1000 prin – Asocierea animalelor cu mediul lor de – Proprietățil fișa de evaluare  Grila de evaluare –
adunări/scăderi repetate viață (3.1); e înmulțirii pentru fiecare elev Ce pot să fac?
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul – Identificarea adaptărilor la mediul în – Înmulțirea Resurse procedurale:
unor investigaţii, prin observarea şi care trăiesc animalele (4.2); numerelor conversaţia, explicaţia
generalizarea unor modele sau – Efectuarea de înmulțiri prin adunare de naturale 0-100
regularităţi din mediul apropiat termeni egali (1.5); – Delta Dunării
4.2. Formularea unor consecinţe – Rezolvarea de probleme cu una sau – Marea Neagră
rezultate în urma observării unor relaţii, două operații (5.2)
fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
Comunicare în limba română contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri
Matematică și explorarea mediului
în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
Dezvoltarea competențelor de lectură: Textul liric Resurse materiale: Grilă de apreciere a
– alegerea unei poezii dintre cele (Lecție de lectură) – poezii afișate de elevi compunerii poeziei
expuse de colegi la Colţul de lectură la Colțul de lectură – numărul de versuri scrise
(3.1.); Resurse – modul creativ de
– citirea în gând a poeziei (3.1.); procedurale: combinare a imaginilor
– formularea unor propoziţii exercițiul, conversația – corectitudinea scrierii
folosind expresii preferate din
poezie (3.2.);
– citirea cu voce tare, în ritm propriu, a
unor strofe din poezia aleasă, cu
adaptarea intonaţiei impusă de semnele
de punctuaţie (3.1.);
– exprimarea prin mimare a diferitelor
emoţii şi reacţii, la audierea unor
strofe citite de colegi (2.4.);
– compunerea unor versuri despre
Ne jucăm, corectăm învăţăm! – Proprietățil Evaluarea după rezolvarea
Resurse materiale:
– ameliorare – dezvoltare e înmulțirii fișe de ameliorare, fișe sarcinilor de
– Activităţile de învăţare cu caracter – Înmulțirea de dezvoltare ameliorare/dezvoltare:
ameliorativ se vor stabili în funcţie de numerelor Resurse procedurale: Autoevaluarea
problemele (individuale/ale majorităţii naturale 0-100 conversația, explicația
elevilor) ce vor fi identificate după – Delta Dunării
evaluarea sumativă. – Marea Neagră
– Activităţile de dezvoltare vor avea un
grad ridicat de dificultate şi vor fi stabilite
pentru elevii care vor demonstra
realizarea tuturor obiectivelor de
evaluare vizate prin proba de evaluare
sumativă.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Prin toate colţurile lumii - Zone calde și reci ale Pământului
PERIOADA: 4 săptămâni (S 2-3-4-5)

Detalieri de Resurse materiale și

ZIUA Competențe Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în – citirea în forme variate a textelor Textul narativ. Resurse materiale: Observarea sistematică a
Comunicare în limba română

situaţii concrete de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
scurte: citire cu voce tare, în şoaptă, în
gând, în lanţ, în ştafetă, în pereche
(3.1.);
– citirea selectivă pe baza unor repere
stabilite, detalii sau idei din text
(3.1.);
– formularea de enunţuri orale
folosind cuvinte date (2.1.);
– formularea unor păreri
personale referitoare la testul citit
(3.2.);
– scrierea unor enunţuri folosind
cuvinte date (4.1.).
Lectura textului manualul tipărit/digital,
imagini, caietul elevului,
text suport: Părerea mea
şi a crocodilului-tată după
Octav Pancu-Iaşi
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
procedee de citire activă,
selectivă, conștientă
calității actului citirii:
 Lista de verificare:
– citirea corectă şi clară
(articulează corect sunetele,
silabele, cuvintele din textul
citit);
– citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin
două cuvinte, astfel încât
lectura să fie curgătoare,
inteligibilă);
– citirea cu intonaţie
adecvată (intonează
enunţurile potrivit semnelor
de punctuaţie).
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
Comunicare în limba română
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse
contexte de comunicare
– discutarea unor articole care prezintă Polul Nord Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
Polul Nord (3.1.); manualul tipărit/digital, – recunoaşterea în imagini a
– investigarea nevoilor unor organisme imagini, film documentar, unor viețuitoare de la Polul
vii folosind secvenţe de film în scopul fragmente de text din Nord;
generalizării caracteristicilor reviste pentru copii, fișe – asocierea unor
vieţuitoarelor (3.1.); de lucru, caietul elevului caracteristici speciale ale
– recunoaşterea în desene/imagini/ animalelor cu caracteristici
Resurse procedurale:
machete/filme documentare/prezentări ale Polului Nord;
conversaţia, explicaţia,
a unor viețuitoare de la Polul Nord – efectuarea de înmulţiri în
observarea,
(3.1.); concentrul 0-100, prin
problematizarea, Știu,
– identificarea animalelor care trăiesc la adunări repetate.
vreau știu, am învățat;
Polul Nord, a condiţiilor de viaţă şi a
Gândiți, lucrați în
adaptărior la mediu (3.1.);
perechi, comunicați
– descrierea condiţiilor pentru
supravieţuirea viețuitoarelor la Polul
Nord (4.2.);
– asocierea unor caracteristici speciale
ale animalelor cu anumite caracteristici
ale Polului Nord, în scopul recunoaşterii
adaptărilor la mediu (4.2.);
– efectuarea de înmulţiri în concentrul
0-1000, prin adunări repetate (1.5.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
–(Polul Nord)
citirea (1.6.).variate a enunţurilor
în forme Textul Resurse materiale: Tema de lucru în clasă -
şi textelor scurte: citire cu voce tare, narativ. manualul tipărit/digital, completarea cadranelor cu
în şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în Lectura textului caietul elevului, precizarea următoarelor
pereche (3.1.); text suport: Părerea mea aspecte referitoare la text:
– citirea selectivă în funcţie de anumite şi a crocodilului-tată după – Numele personajului;
repere, un detaliu/o idee din text (3.1); Octav Pancu-Iaşi – Două calităti;
– identificarea trăsăturilor unui personaj ● Resurse – Două dorinţe ale
din text (2.2.); procedurale: părinţilor;
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, conversaţia, explicaţia, – Un sfat.
a unui fragment din textul citit (3.2.); exerciţiul, metoda
– transcrierea selectivă a unor enunţuri predicțiilor, cadranele
cu respectarea cerinţelor date (4.1.).
 1.2. Compararea numerelor în
Matematică și explorarea mediului
concentrul 0-1000
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
150
– discutarea unor articole care
prezintă Polul Nord (3.1.);
– investigarea nevoilor unor
organisme vii folosind secvenţe de film
în scopul generalizării caracteristicilor
vieţuitoarelor (3.1.);
– recunoaşterea în desene/imagini/
machete/filme documentare/prezentări
a unor viețuitoare de la Polul Nord
(3.1.);
– identificarea animalelor care trăiesc la
Polul Nord, a condiţiilor de viaţă şi a
adaptărilor la mediu (3.1.);
– descrierea condiţiilor pentru
supravieţuirea viețuitoarelor la Polul Sud
(4.2.);
– asocierea unor caracteristici speciale
ale animalelor cu anumite caracteristici
ale Polului Sud, în scopul recunoaşterii
adaptărilor la mediu (4.2.);
– aşezarea în ordine crescătoare/
descrescătoare a unor numere
date (1.2.);
– efectuarea de înmulţiri în
concentrul 0-1000 prin adunări
repetate (1.5.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
Polul Sud Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
manualul tipărit/digital, – recunoașterea unor
imagini, film documentar, viețuitoare de la Polul Sud;
fragmente de text din – efectuarea de înmulţiri în
reviste pentru copii, fișe concentrul 0-100, prin
de lucru, caietul elevului adunări repetate;
– recunoaşterea în imagini a
Resurse procedurale:
unor viețuitoare de la Polul
conversaţia, explicaţia,
Nord;
exerciţiul, observarea,
– completarea unui
problematizarea, Gândiți,
aritmogrif pe baza descrierii
lucrați în perechi,
mediului de viață Polul Sud;
comunicați
– efectuarea de înmulţiri în
concentrul 0-100, prin
adunări repetate.
Ghidul învățătorului
 1.4. Exprimarea interesului pentru
Comunicare în limba română
receptarea de mesaje orale, în contexte
de comunicare cunoscute
2.3. Participarea cu interes la dialoguri,
în diferite contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
– conversaţii pe teme de interes Comunicarea Resurse procedurale: Observarea sistematică a
pentru copii (1.4.); cu dialog conversaţia, explicaţia, capacității de comunicare
– utilizarea formulelor de începere, exerciţiul, jocul de rol, (2.3.):
continuare, încheiere a dialogului observaţia, citirea pe roluri Diagramă pentru
corespunzătoare unui anumit monitorizarea utilizării
Resurse materiale:
context (2.3.); formulelor de începere,
manualul tipărit/digital,
– realizarea unor postere care să menţinere, continuare a
caietul elevului
ilustreze reguli de comunicare eficientă dialogului
(vorbirea pe rând, ascultarea, Nr.. elev ... ...
păstrarea ideii) (2.3.); crt.
– formularea, în scris, a unor întrebări pe
1 R. C. da nu
teme familiare sau care prezintă interes
(4.2.); 2
– formularea, în scris, a răspunsurilor …
la întrebări pe teme familiare sau care
prezintă interes (4.2.).
 2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
152
– dialoguri despre sine, despre Comunicarea • Resurse materiale: Observarea sistematică a
familie, colegi, despre animalul cu dialog manualul tipărit şi comportamentului
preferat, activităţile preferate (2.2.); manualul digital, comunicativ:
– utilizarea limbajului verbal şi nonverbal caietul elevului  Grilă de evaluare (2.4.)
corespunzător, în vederea asigurării sau Resurse procedurale: – Este atent la mesajele
menţinerii atenţiei interlocutorului jocul de rol, conversaţia, formulate de învăţător sau
(2.4.); explicaţia, exerciţiul, colegi.
– formularea, în scris, a răspunsurilor lucrul în perechi, – Execută cerinţele
la întrebări pe teme familiare sau care Gândiți, lucrați în formulate oral.
prezintă interes (4.2.). perechi, comunicați – Formulează răspunsuri
adecvate la întrebările orale
ce i se adresează.
– Semnalează, prin mimică,
gesturi sau verbal,
neînţelegerea mesajului
oral ascultat.
– Sesizează corectitudinea
sau incorectitudinea
enunţurilor orale ascultate.
– Sesizează, după auz,
cuvintele necunoscute din
mesajele orale ascultate.
– Manifestă interes faţă de
partenerul de dialog (îl
priveşte în faţă, îl ascultă cu
atenţie, cu răbdare, cu
toleranţă).
Ghidul învățătorului
Matematică și explorarea mediului 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
– scăderea cardinalelor unor mulţimi Scăderea Resurse materiale:
care au acelaşi număr de elemente repetată. manualul tipărit/digital,
(1.5.); Împărțirea jetoane, obiecte diverse
– efectuarea de împărțiri în numerelor din colecțiile elevilor, fișe
concentrul 0-1000, prin scăderi naturale 0- de lucru, caietul elevului
repetate (1.5.); 100 Resurse procedurale:
– utilizarea în exerciții a terminologiei conversaţia euristică,
matematice: deîmpărțit, împărțitor, explicaţia, demonstrația,
cât, (1.6.); exerciţiul,
– rezolvarea de probleme în care problematizarea, jocul
sunt necesare operaţii de împărțire didactic
(1.6.);
– completarea de şiruri de animale de
la Polul Nord și Polul Sud pe baza unei
reguli de ordonare identificate (3.1.);
– completarea de şiruri de numere mai
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– efectuarea de împărțiri în
concentrul 0-100 prin
scăderi repetate;
– rezolvarea de probleme în
care sunt necesare operaţii
de împărțire.
 3.1. Citirea unor mesaje scrise întâlnite
Comunicare în limba
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
română
care se relatează întâmplări, fenomene
din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse
contexte de comunicare
Matematică și explorarea mediului
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
– citirea selectivă respectând anumite
detalii sau o idee din text (3.1.);
– alcătuirea de propoziţii pe baza
cuvintelor noi din textul citit (3.2.);
– formularea unor întrebări şi
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
– transcrierea selectivă a unor enunţuri
sau fraze din text cu respectarea
cerinţelor date (4.1.).
– efectuarea de împărțiri în concentrul
0-1000, prin scăderi repetate (1.5.);
utilizarea în exerciții a terminologiei
matematice: deîmpărțit, împărțitor,
cât (1.6.);
– rezolvarea de probleme în care
sunt necesare operaţii de împărțire
(1.6.);
– completarea de şiruri de animale de
la Polul Nord și Polul Sud pe baza unei
reguli de ordonare identificate (3.1.);
– completarea de şiruri de numere mai
mici decât 1000 sau de obiecte ordonate,
respectând reguli precizate (3.1.).
Textul Resurse materiale:
narativ. manualul tipărit/digital,
Lectura textului textul suport Zebra cu
puncte, caietul elevului
• Resurse procedurale:
citirea explicativă,
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul didactic
Scăderea Resurse materiale:
repetată. manualul tipărit/digital,
Împărțirea jetoane, obiecte diverse
numerelor din colecțiile elevilor, fișe
naturale 0- de lucru, caietul elevului
100 Resurse procedurale:
exerciţiul,
problematizarea, jocul
didactic
Evaluarea competenţei de
receptare a mesajului scris
Extragerea unor informaţii
explicit formulate:
– Cautarea şi localizarea în
text a unor informaţii.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului (vezi
descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– efectuarea de împărțiri în
concentrul 0-100 prin
scăderi repetate;
– utilizarea în exerciții a
terminologiei matematice:
deîmpărțit, împărțitor,
cât.
 2.3. Participarea cu interes la dialoguri,
Comunicare în limba română
în diferite contexte de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
Matematică și explorarea
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura Resurse materiale: Autoevaluare:
prin: textului narativ – cărţi din biblioteca completarea unor rubrici
– citirea unor poveşti din iniţiativa (Lecție de şcolii, a clasei sau din jurnalul de lectură al
copilului (3.1.); lectură) personale, caietul elevului copiilor (3.4.):
– completarea unor enunţuri pe baza Resurse procedurale: – Am reţinut;
textului citit (3.2.); – conversații pe – M – am gândit la … ;
– utilizarea dicţionarului pentru marginea textului citit, – Mi–am imaginat;
identificarea sensului unor cuvinte noi dialogul, lectura – Exprim opinii;
(3.2.); individuală, jocul – Vreau să aflu mai mult;
– formularea unor răspunsuri la didactic, metoda – Recomand cartea.
întrebări, în legătură cu textul citit (3.2.); predicţiilor
– redarea prin cuvinte proprii a unui
fragment dintr-un text citit (3.2.);
– formularea unei opinii referitoare la
un personaj sau o întâmplare (2.3.);
– realizarea unui jurnal de lectură al
clasei (3.4.).
– efectuarea de înmulțiri/împărțiri în Legătura Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
concentrul 0-1000, prin dintre înmulțire manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
adunări/scăderi repetate (1.5.); și împărțire jetoane, obiecte diverse Metoda semaforului (vezi
– efectuarea probei împărțirii prin din colecțiile elevilor, fișe descrierea metodei)
înmulțire și prin împărțire (1.5.); de lucru, caietul elevului Temă de lucru în clasă:
– efectuarea probei înmulțirii Resurse procedurale: – efectuarea de împărțiri în
prin înmulțire și prin împărțire explicaţia, demonstrația, concentrul 0-100 prin
(1.5.); exerciţiul, scăderi repetate;
– efectuarea de exerciții de împărțire pe problematizarea – efectuarea probei
baza operațiilor de înmulțire date (1.5.); împățirii prin înmulțire și
– rezolvarea de probleme în care sunt prin împărțire
necesare operaţii de
înmulțire/împărțire și verificarea prin
 Comunicare în limba română
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări, fenomene
din universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
Matematică și explorarea
cu respectarea convenţiilor de bază
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
mediul
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
Comunicare în limba
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
română
2.4. Exprimarea expresivă a ideilorîn
contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări, fenomene
ZIUA 7
din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
– identificarea personajelor din text ●Textul narativ . Resurse materiale: Tema pentru acasă:
(3.1.); Lectura textului manualul tipărit/digital, Receptarea mesajului scris:
– formularea orală a mesajului sau imagini, dicţionar, textul Interpretarea şi integrarea
învăţăturii desprinse din textul citit (3.2.); suport Zebra cu puncte, ideilor şi informaţiilor -
– formularea, în scris, a răspunsurilor caietul elevului Jurnal cu dublă intrare:
la întrebări (4.2.). Resurse procedurale: 1. În partea stângă, elevul
conversaţia, explicaţia, transcrie un fragment, la
exerciţiul, jocul didactic, alegere.
lectura explicativă 2. În partea dreaptă, scrie :
- De ce l–am ales?
- La ce m-am gândit?
- Ce am simţit?
– efectuarea de împărțiri la 2, 3, 4 în Împărțirea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
concentrul 0-1000, prin scăderi numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
repetate (1.5.); naturale 0- jetoane, obiecte diverse Tehnica „Fără mâini
– utilizarea în exerciții a terminologiei 100 din colecțiile elevilor, fișe ridicate" (vezi descrierea
matematice: deîmpărțit, împărțitor, de lucru, caietul elevului metodei)
cât, (1.6.); Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
– rezolvarea de probleme în care exerciţiul, – efectuarea de împărțiri
sunt necesare operaţii de împărțire problematizarea, jocul în concentrul 0-100 prin
(1.5.); didactic scăderi repetate;
– efectuarea probei împățirii – utilizarea în exerciții a
prin înmulțire și prin împărțire terminologiei matematice:
(1.5.); deîmpărțit, împărțitor,
–– efectuarea probei
orală înmulțirii
repovestirea a textului citit (2.4.); Repovestirea Resurse materiale: cât.
Observarea sistematică
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, unor întâmplări manualul tipărit/digital,  Listă de
a unui fragment din textul citit (3.2.); citite textul suport Zebra cu control/ verificare:
– utilizarea unor conectori precum: puncte, caietul elevului – prezintă locul, timpul
mai întâi, apoi, după aceea; Resurse procedurale: acţiunii şi personajele;
– repovestirea unui text citit, cu conversaţia, explicaţia, – prezintă în ordine
accent pe anumite evenimente şi exerciţiul întâmplările, folosind
informaţii (3.4.). conectorii: mai întâi, apoi;
– încheie povestirea
arătând dacă sfârşitul a fost
vesel sau trist.
Matematică și explorare

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi – efectuarea de împărțiri la 5, 6, 7 în Împărțirea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mediului

împărţiri în concentrul 0-1000 prin concentrul 0-1000, prin scăderi numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
adunări/scăderi repetate repetate (1.5.); naturale 0- jetoane, obiecte diverse Tehnica „Fără mâini
1.6. Utilizarea unor denumiri şi – utilizarea în exerciții a terminologiei 100 din colecțiile elevilor, fișe ridicate" (vezi descrierea
simboluri matematice (sumă, total, matematice: deîmpărțit, împărțitor, de lucru, caietul elevului metodei)
termenii unei sume, diferenţă, rest, cât (1.6.); Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
descăzut, scăzător, produs, factorii unui – rezolvarea de probleme în care exerciţiul, – efectuarea de împărțiri în
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, sunt necesare operaţii de împărțire problematizarea, jocul concentrul 0-100 prin
>, (1.5.); didactic scăderi repetate;
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau – efectuarea probei împățirii – rezolvarea de probleme în
compunerea de probleme prin înmulțire și prin împărțire care sunt necesare operaţii
(1.5.); de împărțire.
2.4. Exprimareaexpresivăaideilorîn –– efectuarea
repovestireaprobei
unor înmulțirii
întâmplări citite Repovestirea Resurse materiale: Tema de lucru efectuată în
Comunicare în limba română

contexte familiare, manifestând interes (2.4.); unor întâmplări manualul tipărit/digital, clasă
şi încredere în sine – concursul Cel mai bun povestitor (2.4.); citite textul suport Părerea – Completarea, în scris, a
3.2. Identificarea mesajului unui text în – redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, mea şi a crocodilului-tată unui text lacunar pentru a
care se relatează întâmplări fenomene a unui fragment din textul citit (3.2.); după Octav Pancu-Iaşi, obţine povestirea unui text
din universul cunoscut – repovestirea textului citit, cu accent pe caietul elevului cunoscut: Părerea mea şi
3.4. Exprimarea interesului pentru anumite evenimente şi informaţii (3.4.). ● Resurse procedurale: a crocodilului-tată după
lectura unor cărţi adecvate vârstei conversaţia, explicaţia, Octav Pancu-Iaşi
exerciţiul.
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, – scrierea corectă a unui text scurt Aşezarea Resurse materiale: Observarea sistematică
în diferite contexte de comunicare pe foaie tip II, dictando, respectând corectă în pagina text resursă pentru scriere,  Grila de apreciere
4.1. Scrierea unor mesaje în încadrarea în pagina de caiet şi caietului a caietul elevului a scrierii:
diverse contexte de comunicare aprecierea spaţiilor dintre litere şi textului scris - ● Resurse procedurale: – respectă regulile de
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cuvinte (4.1.); Scrierea pe conversaţia, explicaţia, scriere corectă cuprinzând
cu respectarea convenţiilor de bază – folosirea convenţiilor limbajului scris - liniatură dictando demonstrația, itemi stabiliţi de cadrul
scrierea cu majusculă, cu alineat, exerciţiul didactic în funcţie de
utilizarea corectă a semnelor de problemele de scriere
punctuaţie (4.2.); identificate;
– participarea la discuţii în perechi – respectă regulile de
despre scrierea şi aşezarea în aşezare corectă în pagină.
pagină (2.3.).
Matematică și explorare

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi – efectuarea de împărțiri la 8, 9, 10 în Împărțirea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
mediului

împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
Comunicare în limba română
concentrul 0-1000, prin scăderi numerelor manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
repetate (1.5.); naturale 0- jetoane, obiecte diverse Metoda semaforului (vezi
– utilizarea în exerciții a terminologiei 100 din colecțiile elevilor, fișe descrierea metodei)
matematice: deîmpărțit, împărțitor, de lucru, caietul elevului Temă de lucru în clasă:
cât (1.6.); Resurse procedurale: – efectuarea de împărțiri în
– rezolvarea de probleme în care exerciţiul, jocul didactic, concentrul 0-100 prin
sunt necesare operaţii de împărțire problematizarea scăderi repetate;
(1.5.); – utilizarea în exerciții a
– efectuarea probei împățirii terminologiei matematice:
prin înmulțire și prin împărțire deîmpărțit, împărțitor,
(1.5.); cât.
–– efectuarea probei înmulțirii
copieri şi transcrieri de cuvinte şi ● Copiere, Resurse materiale: Tema de lucru în clasă

situaţii concrete de comunicare
2.3. Participarea cu interes la dialoguri
în diferite contexte de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și
propoziţii (4.1.); transcriere manualul tipărit/digital, – grilă de apreciere
– transcrierea sau copierea unor , dictare text suport pentru scriere, cantitativă cu înregistrarea
mesaje în cadrul unor activităţi caietul elevului numărului de cuvinte scrise
individuale sau comune (4.1.); corect;
Resurse procedurale:
– folosirea convenţiilor limbajului – grilă de apreciere a
conversaţia, explicaţia,
scris (scrierea cu majusculă, cu aşezării în pagină, a
exerciţiul, demonstraţia
alineat, utilizarea corectă a semnelor corectitudinii punctuaţiei
de punctuaţie) (4.2.); în scrierea după dictare.
– identificarea şi corectarea greşelilor
de exprimare şi de scriere (2.1.);
– participarea la discuţii în perechi şi în
grup cu privire la corectitudinea scrierii
(2.3.).
– identificarea fracțiilor jumătate și Fracții. Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
explorarea mediului
sfert, utilizând operația de împărțire la
2, respectiv la 4;
– asocierea jumătății și a sfertului cu
desene corespunzătoare (1.6.).
Jumătatea și manualul tipărit/digital,
sfertul jetoane, obiecte diverse
din colecțiile elevilor, fișe
de lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
sarcinilor de învățare:
Temă de lucru în clasă:
– asocierea jumătății și a
sfertului cu desene
corespunzătoare

descăzut, scăzător, produs, factorii unui exerciţiul,

produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, problematizarea, jocul
>, didactic
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
 Comunicare în limba română 1.4. Exprimarea interesului pentru Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura textului Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
receptarea de mesaje orale, în contexte prin: narativ (Lecție de – text pus la dispoziţia Formularea de
de comunicare cunoscute – folosirea dicţionarului pentru lectură) elevilor de către cadrul răspunsuri personale
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în înţelegerea unor termeni sau didactic ilustrate cu argumente din
contexte familiare, manifestând interes expresii (1.4.); Resurse procedurale: text la întrebări care
şi încredere în sine – formularea unor enunţuri pe baza tehnici de lectură, vizează interpretarea şi
3.2. Identificarea mesajului unui text în cuvintelor desprinse din textul citit (3.2.); lectura explicativă, integrarea ideilor şi
Matematică și explorarea

care se relatează întâmplări, fenomene – formularea unor întrebări şi conversaţia informaţiilor.

din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
mediului
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
– repovestirea unor poveşti citite (2.4.);
– repovestirea unui text citit, cu accent
pe anumite evenimente şi informaţii
(3.4.).
– identificarea fracțiilor jumătate și
- De ce ţi–a plăcut?
- Ce este mai interesant?
- Ce e mai bine de făcut?
- Cum ai putea şi tu să ...?
Fracții. Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
sfert, utilizând operația de împărțire la
2, respectiv la 4 (1.5.);
– rezolvarea de probleme în care
sunt necesare operaţii de împărțire la 2 și
la 4 (1.6.);
– asocierea jumătății și a sfertului cu
desene corespunzătoare (1.6.);
Jumătatea și manualul tipărit/digital,
sfertul jetoane, obiecte diverse
din colecțiile elevilor, fișe
de lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul, jocul didactic
problematizarea
sarcinilor de învățare
Temă de lucru în clasă:
– identificarea fracțiilor
jumătate și sfert, utilizând
operația de împărțire la 2,
respectiv la 4;
– rezolvarea de probleme în
care sunt necesare operaţii
de împărțire la 2 și la 4.
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
în situaţii concrete de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
Matematică și explorarea mediului
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
160
– citirea în forme variate a poeziei: citire Textul în Resurse materiale: Observarea sistematică a
cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, versuri. Lectura imagini, manualul tipărit, calității actului citirii (3.1.)
în ştafetă, în pereche (3.1.); textului text suport Cea mai  Lista de verificare:
– citirea selectivă în funcţie de anumite scumpă de pe lume de – citirea corectă şi clară
repere, un detaliu sau o idee din text; Nichita Stănescu, caietul (articulează corect sunetele,
(3.1.); elevului silabele, cuvintele din textul
– recitarea poeziei (2.1.); citit);
Resurse procedurale:
– memorare, din proprie iniţiativă, a – citirea fluentă (cuprinde în
lectura explicativă,
poeziei (3.4.); câmpul vizual un număr de
conversaţia, explicaţia,
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, cuvinte, astfel încât lectura
exerciţiul, joc didactic,
a înţelesului unor strofe din poezia citită să fie curgătoare,
activitatea în perechi
(3.2.); inteligibilă);
– formularea de enunţuri sau – citirea cu intonaţie
folosind cuvinte date (2.1.); adecvată (intonează
– formularea orală a mesajului enunţurile potrivit semnelor
desprins din poezia citită (3.2.). de punctuaţie).
– investigarea nevoilor unor organisme Proiect – Resurse materiale: Observarea sistematică a
vii folosind secvenţe de film în scopul Animalele din manualul tipărit/digital, modului de asumare a
generalizării caracteristicilor zone reci imagini, film responsabilităților:
vieţuitoarelor (3.1.); documentar, fragmente  Scară de clasificare (în
– culegere de informații despre de text din reviste pentru totalitate/parțial/deloc):
animale care trăiesc la Polul Nord copii; – colaborarea în alegerea
și/sau la Polul Sud (3.1.); Resurse procedurale: animalelor prezentate;
– întocmirea unor fișe de prezentare a proiectul (de grup) – distribuirea rolurilor în
unor animale care trăiesc la Polul Nord cadrul grupului;
și/sau la Polul Sud (3.1.); – îndeplinirea
– realizarea unor desene/colaje responsabilităților pe
potrivite pentru animalele prezentate parcursul derulării
(3.1.); proiectului;
– descrierea condiţiilor pentru – solicitarea sprijinului/
supravieţuirea viețuitoarelor la Polul acceptarea sprijinului
Nord și/sau Polul Sud (4.2.). colegilor din grup.
Ghidul învățătorului
 Comunicare în limba
română 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în – redarea prin cuvinte proprii a Textul liric. Resurse materiale: Tema pentru acasă
situaţii concrete de comunicare mesajului poeziei (3.2.); Lectura imagini, manualul tipărit, – Integrarea şi interpretarea
3.2. Identificarea mesajului unui text în – formularea de enunţuri textului text suport Cea mai ideilor şi a informaţiilor:
care se relatează întâmplări, folosind cuvinte date (2.1.); scumpă de pe lume, de elaborarea unei diplome
fenomene din universul cunoscut – realizarea unor postere pe teme Nichita Stănescu, caietul pentru mama
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse familiare (4.1.); elevului
contexte de comunicare – crearea unor liste de cuvinte legate
Resurse procedurale:
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, de o temă propusă (4.3.).
lectura explicativă,
păreri prin intermediul limbajelor
conversaţia, lucrul în
convenţionale
perechi, elaborarea unui
poster
Matematică și explorarea mediului

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul – investigarea nevoilor unor Proiect – Resurse materiale: Grilă de evaluare a
unor investigaţii, prin observarea şi organisme vii folosind secvenţe de film Animalele din zone manualul tipărit/digital, produsului elaborat:
generalizarea unor modele sau în scopul generalizării caracteristicilor reci imagini, film – folosirea unor surse
regularităţi din mediul apropiat vieţuitoarelor (3.1.); documentar, fragmente diverse de informare;
4.2. Formularea unor consecinţe – culegere de informații despre de text din reviste pentru – elaborarea unei fișe
rezultate în urma observării unor relaţii, animale care trăiesc la Polul Nord copii corecte de prezentare a
fenomene, procese simple și/sau la Polul Sud ( 3.1.); animalului preferat;
Resurse procedurale:
– întocmirea unor fișe de prezentare a – realizarea unui desen/
învățarea bazată pe
unor animale care trăiesc la Polul Nord colaj corespăunzător
proiect
și/sau la Polul Sud (3.1.); animalului ales;
– descrierea condiţiilor pentru – realizarea unei coperți
supravieţuirea viețuitoarelor la la Polul adecvate conținutului cărții.
Nord și/sau la Polul Sud (4.2.); Grilă de evaluare a
– pregătirea prezentării proiectului (3.1.). prezentării produsului
elaborat:
– implicarea tuturor
membrilor grupului în
prezentarea proiectului;
– prezentarea cărții
elaborate;
– prezentarea modului de
colaborare în timpul
derulării proiectului.
 4.2. Redactarea unor mesaje simple,
Comunicare în limba română
cu respectarea convenţiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin intermediul
limbajelor convenţionale
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
situaţii concrete de comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
162
– confecţionarea unor felicitări cu • Felicitarea Resurse materiale: Tema de lucru în clasă
diverse ocazii şi scrierea mesajelor manualul tipărit/digital, Folosirea convenţiilor
corespunzătoare (4.2.); felicitări–model, caietul limbajului scris:
– folosirea convenţiilor limbajului elevului – scrierea cu majusculă;
scris: scrierea cu majusculă, cu alineat, Resurse procedurale: – respectarea alineatului;
utilizarea corectă a semnelor de conversaţia, explicaţia, – utilizarea corectă a
punctuaţie (4.2.); exerciţiul semnelor de punctuaţie.
– exprimarea în scris a unor păreri şi
impresii despre anumite
evenimente (4.3.).
– alcătuirea unor propoziţii prin care Felicitarea Resurse materiale: Autoevaluarea
se formulează o urare (2.1.); manualul tipărit/digital Grilă pentru elaborarea
– completarea unor mesaje scurte, în felicitări-model felicitărilor:
cadrul unor activităţi în perechi(2.2.); Resurse procedurale: – am scris corect persoana
– confecţionarea unor felicitări cu exerciţiul, conversaţia, căreia îi este destinată
diverse ocazii şi scrierea mesajelor autoevaluarea felicitarea;
corespunzătoare (4.2.). – am scris formula de
încheiere;
– am semnat felicitarea.
Ghidul învățătorului
Matematică și explorarea mediului
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
– investigarea nevoilor unor Deșertul Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
organisme vii folosind secvenţe de film manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
în scopul generalizării caracteristicilor imagini, film Tehnica „Fără mâini
vieţuitoarelor (3.1.); documentar, fișe de ridicate" (vezi descrierea
– recunoaşterea în desene/imagini/ lucru, caietul elevului metodei)
machete/filme Tema de lucru în clasă:
Resurse procedurale:
documentare/prezentări a unor – recunoașterea unor
conversaţia, explicaţia,
viețuitoare din deșert (3.1.); viețuitoare din deșert;
exerciţiul, observarea,
– identificarea animalelor care trăiesc în – completarea unor
problematizarea,
deșert, a condiţiilor de viaţă şi adaptării enunțuri lacunare
Gândiți, lucrați în
lor la mediu (3.1.); referitoare la adaptări la
perechi, comunicați,
– descrierea condiţiilor pentru mediu ale viețuitoarelor;
Cubul
supravieţuirea viețuitoarelordin – recunoașterea valorii de
deșert (4.2.); adevăr a unor enunțuri
– asocierea unor caracteristici speciale referitoare la deșert.
ale animalelor cu anumite caracteristici
ale deșertului, în scopul recunoaşterii
adaptărilor la mediu (4.2.);
– rezolvarea de probleme în care sunt
necesare operaţii de adunare/scădere,
înmulțire/împărțire (1.6.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
(Polul Sud) (1.6.).
 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
Comunicare în limba română
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări sau
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
Matematică și
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
explorarea mediului
– citirea în forme variate a textelor: citire ●Textul în versuri. Resurse materiale: Observarea sistematică a
cu voce tare, în şoaptă, în gând, în lanţ, Lectura textului textul suport Cartea cu calității actului citirii
în ştafetă, în pereche (3.1.); Apolodor de Gellu Naum  Lista de verificare:
– citirea selectivă în funcţie de anumite Resurse procedurale: – citirea corectă şi clară
repere, detalii sau idei din text (3.1.); lectura explicativă, (articulează corect sunetele,
– formularea orală a mesajului conversaţia, explicaţia silabele, cuvintele din textul
desprins din textul citit (3.2.); citit);
– formularea unor întrebări şi – citirea fluentă (cuprinde în
răspunsuri pe baza textului citit (3.2); câmpul vizual un număr de
– memorarea poeziei (3.4.); cuvinte, astfel încât lectura
– formularea de răspunsuri la întrebări să fie curgătoare,
referitoare la textul audiat: Cine?, Ce?, inteligibilă);
Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce – citirea cu intonaţie
cauză?, Cu ce scop? (3.2.). adecvată (intonează
enunţurile potrivit semnelor
de punctuaţie).
– identificarea semnificaţiei datelor unei Probleme Evaluarea după rezolvarea
Resurse materiale:
probleme (5.2.); manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– identificarea cuvintelor care sugerează obiecte diverse, imagini, Metoda semaforului (vezi
operaţii aritmetice (a adăugat, s-au spart, fișe de lucru, caietul descrierea metodei)
cu… mai mult/puțin, de … ori mai mult/ elevului Tema de lucru în clasă:
puțin etc. (5.2.); – rezolvarea de probleme
Resurse procedurale:
– rezolvarea de probleme cu adunări, scăderi,
conversaţia, explicaţia,
folosind obiecte concrete, desene înmulțiri și împărțiri
exerciţiul,
sau reprezentări simbolice (5.2.);
problematizarea
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
Comunicare în limba română
situaţii concrete de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente
prin intermediul limbajelor
convenţionale şi neconvenţionale
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
Matematică și
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
explorarea mediului
Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
prin: textului în – text în versuri pus la – analiza exemplelor date
– citirea unei poezii pe tematică inspirată versuri dispoziția elevilor de pentru completarea fiecărui
din universul copilăriei (3.1.); (Lecție de lectură) către cadrul didactic cadran:
– alcătuirea unor enunţuri pe baza Resurse procedurale: Ce ai văzut?
cuvintelor din text (3.2.); lectura explicativă, Ce ai auzit?
– ilustrarea printr-un desen a diferite procedee de
mesajului poeziei citite (3.2.); Ce ai simţit?
citire, metoda cadranelor
– memorare, din proprie iniţiativă, a unor Desenează!
strofe din poezie (3.4.);
– recitarea unor strofe memorate
din poezie (2.1.);
– completarea unor cadrane cu impresii
personale referitoare la poezia citită,
pornind de la experienţe senzoriale
(ceva ce i-a atras atenţia, sunete, gusturi,
mirosuri) (4.3.).
– asocierea rezolvării unei probleme cu Probleme Evaluarea după rezolvarea
Resurse materiale:
o reprezentare grafică/desen; marcarea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
jumătăţii/sfertului cu fracţia obiecte diverse, imagini, Tehnica „Fără mâini
corespunzătoare: ½, respectiv ¼ (5.2.); fișe de lucru, caietul ridicate" (vezi descrierea
– rezolvarea unor situaţii problematice elevului metodei)
reale prin utilizarea operaţiilor de Tema de lucru în clasă:
Resurse procedurale:
adunare şi scădere în concentrul 0-1000, – rezolvarea de probleme
conversaţia, explicaţia,
respectiv de înmulţire şi împărţire în de aflare a jumătății și
exerciţiul,
concentrul 0-100 (5.2.). sfertului
problematizarea
 1.4. Exprimarea interesului pentru
Comunicare în limba română receptarea de mesaje orale, în contexte
de comunicare cunoscute
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
Matematică și explorarea
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse
contexte de comunicare
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– citirea în forme variate a poeziei (3.1.); ●Textul în versuri. ● Resurse materiale: Tema pentru acasă
– citirea selectivă în funcţie de anumite Lectura textului textul suport Cartea cu – completarea cadranelor
repere, un detaliu sau o idee din text Apolodor de Gellu Naum, respectând cerinţele date:
(3.1.); caietul elevului 1. Ce simţea Apolodor.
– formularea orală a mesajului Resurse procedurale: 2. Părerea ta faţă de modul
desprins din textul citit (3.2.); lectura explicativă, în care a procedat bunicul
– formularea unor întrebări şi conversaţia, explicaţia, Apolodorin.
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); procedee de lectură a 3. Alte două titluri.
– memorarea poeziei (3.4.); textului 4. Ce ai simţit tu faţă de
– realizarea unei diplome pentru Apolodor.
mama (1.4.);
– joc de rol folosind păpuşi pe deget,
pe mână, marionete, măşti (1.4.).
– organizarea datelor unei probleme Probleme Evaluarea după rezolvarea
Resurse materiale:
în tabel sau în grafice simple în scopul manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
rezolvării problemei ( 5.2.); obiecte diverse, imagini, Metoda semaforului (vezi
– formularea şi rezolvarea unor fișe de lucru, caietul descrierea metodei)
probleme pornind de la o tematică dată - elevului Tema de lucru în clasă:
medii de viață reci și calde (1.6.). formularea şi rezolvarea
Resurse procedurale:
unor probleme pornind de
conversaţia, explicaţia,
la o tematică dată
exerciţiul,
problematizarea
 1.1. Identificarea semnificaţiei unui
Comunicare în limba română
mesaj oral din texte accesibile variate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii
în situaţii concrete de comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare, manifestând interes
şi încredere în sine
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
>,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– identificarea elementelor de detaliu din Scrierea Resurse materiale: Observarea sistematică a
imagini şi discriminarea lor de cele imaginativă pe manualul tipărit/digital, cooperării în cadrul grupului
esenţiale (1.1.); baza unui suport materiale resursă pentru (2.4.):
– ilustrarea printr-o bandă desenată vizual scriere – banda desenată,  Fişă de monitorizare a
a mesajului transmis de un text activităţii de realizare a
caietul elevului
audiat (1.1.); povestirii întâmplărilor
Resurse procedurale:
– crearea de replici noi pentru prezentate prin
conversaţia, explicaţia,
secvenţele unei benzi desenate (1.1.); intermediul benzii
exerciţiul, activitatea în
– alcătuirea unor scurte povestiri pe desenate:
grup
baza unei benzi desenate (2.4.); – a înţeles sarcina de lucru
– identificarea imaginilor corelate cu înainte de a începe să
mimica, postura sau gesturile lucreze;
personajelor (2.1.); – fiecare elev contribuie la
– compunerea unor texte scurte pe realizarea sarcinii;
teme din sfera de interes a copiilor, pe – acceptă propunerile
baza replicilor şi imaginilor benzii colegilor;
desenate (4.2.). – ascultă activ discuţiile din
– efectuarea de înmulțiri și împărțiri în Recapitulare: Resurse materiale: cadrul grupului.
Evaluarea după rezolvarea
concentrul 0-1000, prin scăderi – Scăderea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
repetate (1.5.); repetată. imagini, fișe de lucru, Metoda semaforului (vezi
– utilizarea în exerciții a terminologiei Împărțirea nr. caietul elevului descrierea metodei)
matematice: deîmpărțit, împărțitor, naturale 0- Resurse procedurale:
cât, factor, produs (1.6.); 100 exerciţiul,
– rezolvarea de probleme în care sunt – Legătura problematizarea, jocul
necesare operaţii de înmulțirii didactic
adunare/scădere, înmulțire/împărțire cu
(1.6.); împărțirea
– formularea şi rezolvarea unor – Fracții.
probleme pornind de la o tematică dată: Jumătatea,
medii de viață calde și reci (1.6.); sfertul
– asocierea rezolvării unei probleme cu
o reprezentare grafică/desen; marcarea
jumătăţii/sfertului cu fracţia
corespunzătoare: ½, respectiv ¼ (5.2.).
 2.2. Transmiterea unor informaţii – dialoguri despre sine, despre Recapitulare Resurse materiale: Tehnica „Fără mâini

Comunicare în limba română

printr-o suită de enunţuri înlănţuite familie, colegi, despre animalul – Dialogul - manualul tipărit/digital, ridicate" (vezi descrierea
logic preferat, activităţile preferate (2.2.); iniţierea, imagini, caietul elevului metodei)
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite – citirea în forme variate a enunţurilor şi menţinerea şi Resurse procedurale:
în mediul cunoscut textelor scurte (citire cu voce tare, citire încheierea unui conversaţia,
3.2. Identificarea mesajului unui text în în lanţ, pe roluri, citire ştafetă (3.1.); dialog pe teme problematizarea,
care se relatează întâmplări, – aranjarea unei suite de propoziţii după familiare Gândiți, lucrați în
fenomene din universul cunoscut ordinea logică de desfăşurare a elevului perechi, comunicați,
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse evenimentelor din mesajul audiat (3.2.); – Repovestirea exerciţiul
contexte de comunicare – identificarea unor informaţii din textul unor
citit (3.2.); întâmplări
– transcrierea selectivă a unor citite
elemente dintr-un scurt text cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în (4.1.).
– aranjarea unei suite de propoziţii după Evaluare Resurse materiale: Autovaluarea
care se relatează întâmplări, ordinea logică de desfăşurare a – Dialogul: manualul tipărit/digital, – compararea modului de
fenomene din universul cunoscut evenimentelor din mesajul audiat (3.2.); Iniţierea, fişe de lucru efectuare a sarcinilor scrise
4.1. Scrierea unor mesaje, în – formularea unor întrebări şi menţinerea şi Resurse procedurale: din fişa de evaluare cu
diverse contexte de comunicare răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); încheierea unui exerciţiul, autoevaluarea modelul dat
4.2. Redactarea unor mesaje simple, – scrierea corectă a unor dialog pe teme
cu respectarea convenţiilor de bază propoziţii, replici respectând familiare
cerinţele benzii desenate (4.1.); copilului
– elaborarea unor felicitări cu – Banda desenată
diverse ocazii şi scrierea mesajelor – Scrierea
corespunzătoare folosind diverse funcţională
instrumente (4.2.). : Felicitarea

Matematică și explorarea mediului
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
– recunoaşterea în desene/imagini/ Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
machete/filme – Polul Nord manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
documentare/prezentări a unor – Polul Sud imagini, film Tehnica „Fără mâini
viețuuitoare de la Polul Nord (3.1.); – Deșertul documentar, fișe de ridicate" (vezi descrierea
– identificarea animalelor care trăiesc la lucru, caietul elevului metodei)
Polul Nord, a condiţiilor de viaţă şi a
Resurse procedurale:
adaptărilor la mediu (3.1.);
conversaţia, explicaţia,
– descrierea condiţiilor pentru
exerciţiul, observarea,
supravieţuirea viețuitoarelor la Polul Sud
problematizarea,
(4.2.);
Gândiți, lucrați în
– asocierea unor caracteristici speciale
perechi, comunicați,
ale animalelor cu anumite caracteristici
Cubul
ale Polului Sud, în scopul recunoaşterii
adaptărilor la mediu (4.2.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
(Polul Sud) (1.6).
 3.2. Identificarea mesajului unui text în Ne jucăm, corectăm învăţăm! – Dialogul - Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
Comunicare în limba română care se relatează întâmplări, ameliorare – dezvoltare manualul tipărit/digital, sarcinilor de
iniţierea,
fenomene din universul cunoscut – aranjarea unei suite de propoziţii menţinerea şi fişe de lucru ameliorare/dezvoltare:
4.1. Scrierea unor mesaje, în după ordinea logică de desfăşurare a încheierea unui Resurse procedurale: Autoevaluarea
diverse contexte de comunicare evenimentelor din mesajul audiat dialog pe teme exerciţiul, – efectuarea sarcinilor şi
4.2. Redactarea unor mesaje simple, (3.2.); familiare copilului autoevaluarea, activitate raportarea la modelul oferit
cu respectarea convenţiilor de bază – formularea unor întrebări şi în perechi, jocul didactic de cadrul didactic
Banda
răspunsuri pe baza textului citit
desenată
(3.2.);
– scrierea corectă a unor propoziţii, Scrierea
replici respectând cerinţele benzii funcţională:
desenate (4.1.); Felicitarea
– identificarea tipului de felicitare
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri adecvat unor ocazii
Itemii probei sugerate
de evaluare de
vizează: Evaluare Resurse materiale: Proba scrisă
Matematică și explorarea mediului

în concentrul 0-1000 prin – stabilirea valorii de adevăr a unor – Scăderea fișa de evaluare  Grila de evaluare –
adunări/scăderi repetate enunțuri despre viețuitoarele de la Polul repetată. pentru fiecare elev Ce pot să fac?
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri Nord și Polul Sud ( 4.2.); Împărțirea nr. Resurse procedurale:
matematice (sumă, total, termenii unei – identificarea mediului de viață naturale 0- exercițiul, autoevaluarea
sume, diferenţă, rest, descăzut, corespunzător unor animale 100
scăzător, produs, factorii unui produs, ilustrate (3.1.); – Legătura
cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, – efectuarea de împărțiri prin înmulțirii
·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de scădere de termeni egali (1.5.); cu
probleme – utilizarea în exerciții a terminologiei împărțirea
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul matematice: produs, cât, jumătate, – Fracții.
unor investigaţii, prin observarea şi sfert (1.6.); Jumătatea,
generalizarea unor modele sau – rezolvarea de probleme cu una, sfertul
regularităţi din mediul apropiat respectiv cu două operații (5.2.). – Polul Nord
4.2. Formularea unor consecinţe – Polul Sud
rezultate în urma observării unor relaţii, – Deșertul
fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice

170 Ghidul învățătorului

 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
Comunicare în limba română
contexte familiare manifestând interes şi
încredere în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
Dezvoltarea competențelor de lectură: Textul Resurse materiale: Lectura creativă: ilustrarea
– alegerea unei poezii dintre cele (Lecție de lectură) – poezii afișate de elevi la poeziei
expuse de colegi la Colţul de Colțul de lectură Completarea jurnalului
lectură (3.1.); Resurse procedurale: de lectură
– citirea în gând a poeziei (3.1.); exercițiul, conversația - M–am gândit la …;
– formularea unor propoziţii - Mi–am imaginat;
folosind expresii preferate din - Recomand poezia.
poezie (3.2.);
– citirea cu voce tare, în ritm propriu, a
unor strofe din poezia aleasă, cu
adaptarea intonaţiei impusă de
semnele de punctuaţie (3.1.);
– exprimarea prin mimare a diferitelor
emoţii şi reacţii, la audierea unor
strofe citite de colegi (2.4.);
– compunerea unor versuri despre
natură, folosind cuvinte date
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri Ne jucăm, corectăm învăţăm! Scăderea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

Matematică și explorarea mediului

în concentrul 0-1000 prin – ameliorare – dezvoltare repetată. fișe de ameliorare, fișe sarcinilor de
adunări/scăderi repetate – Activităţile de învăţare cu caracter Împărțirea nr. de dezvoltare ameliorare/dezvoltare:
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri ameliorativ se vor stabili în funcţie de naturale 0-100 Resurse procedurale: Autoevaluarea
matematice (sumă, total, termenii unei problemele (individuale/ale majorităţii conversația, explicația
Legătura
sume, diferenţă, rest, descăzut, elevilor) ce vor fi identificate după
înmulțirii cu
scăzător, produs, factorii unui produs, evaluarea sumativă.
împărțirea
cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, – Activităţile de dezvoltare vor avea un
·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de grad ridicat de dificultate şi vor fi Fracții.
probleme stabilite pentru elevii care vor Jumătatea,
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul demonstra realizarea tuturor sfertul Polul
unor investigaţii, prin observarea şi obiectivelor de evaluare vizate prin Nord Polul
generalizarea unor modele sau proba de evaluare sumativă. Sud
regularităţi din mediul apropiat Deșertul
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice

172 Ghidul învățătorului

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Despre mine, despre tine, despre noi – despre sănătatea noastră
PERIOADA: 4 săptămâni (S 6-7-8-9)
ZIUA Competențe
2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
în situaţii concrete de comunicare
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse
contexte de comunicare
Activități de învățare
– formularea unor întrebări
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin,
a unui fragment dintr-un text citit (3.2.);
– formularea de enunţuri folosind
cuvinte date (2.1.);
– transcriere selectivă de cuvinte pentru
completarea nor enunţuri din textul citit
(4.1.).
Detalieri de Resurse materiale și
conținut procedurale
şi Textul narativ. Resurse materiale:
Lectura textului manualul tipărit/digital,
imagini, caietul elevului,
textul suport:
Supărarea Danielei
după Viniciu Gafiţa
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
procedee de citire activă,
selectivă, conștientă,
cadranele, lectura creativă
Evaluare
Observare sistematică a
calității actului citirii
 Lista de verificare:
– citirea corectă şi clară
(articulează corect sunetele,
silabele, cuvintele din textul
citit);
– citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin
două cuvinte, astfel încât
lectura să fie curgătoare,
inteligibilă);
– citirea cu intonaţie
adecvată (intonează
enunţurile potrivit semnelor
de punctuaţie).
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi – identificarea regulilor de igienă Evaluarea după rezolvarea
Matematică și explorarea mediului
Menţinerea Resurse materiale:
simboluri matematice (sumă, total, personală (3.1.); stării de sănătate manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
termenii unei sume, diferenţă, rest, – investigarea nevoilor oamenilor – igiena imagini, film Metoda semaforului
descăzut, scăzător, produs, factorii unui pentru menținerea stării de sănătate personală, documentar Microbii, (vezi descrierea metodei)
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, (3.1.); exerciţiul fizic caietul elevului Resurse Temă de lucru în clasă:
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau – investigarea efectelor lipsei de igienă, procedurale: – scrierea regulilor de
compunerea de probleme a corpului, a alimentației, cu ajutorului conversaţia, explicaţia, respectat pentru igiena
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul filmului documentar (4.2.); exerciţiul, personală;
unor investigaţii, prin observarea şi – formularea şi rezolvarea unor problematizarea, Știu, – rezolvarea de probleme
generalizarea unor modele sau probleme pornind de la o tematică dată vreau să știu, am învățat; pornind de la o tematică
regularităţi din mediul apropiat – Igiena personală, exercițiul fizic (1.6.). Gândiți, lucrați în dată.
4.2. Formularea unor consecinţe perechi, comunicați
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
2.1. Formularea unor enunţuri proprii – formularea de enunţuri folosind Textul narativ. Resurse materiale: Evaluarea competenţei de
Comunicare în limba română

în situaţii concrete de comunicare cuvinte date (2.1.); Lectura textului manualul tipărit/digital, receptare a mesajului scris
3.2. Identificarea mesajului unui text în – formularea orală a caietul elevului, text Extragerea unor
care se relatează întâmplări, învăţăturii desprinse din textul suport: Supărarea informaţii explicit
fenomene din universul cunoscut citit (3.2.); Danielei după Viniciu formulate:
– discutarea textului frază cu frază, Gafiţa – Cautarea şi localizarea în
relevând nume, cuvinte familiare text a unor informatii
Resurse procedurale:
şi expresii elementare (3.2.);
lectura explicativă, Interpretarea şi
– formularea unor întrebări şi
conversaţia, explicaţia, integrarea ideilor şi
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
exerciţiul, explozia stelară, a informaţiilor
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin,
tehnici de lectură activă – Formularea unor
a unui fragment dintr-un text citit (3.2.).
(pentru formarea răspunsuri personale
deprinderii de a înțelege ilustrate cu argumente din
corect cele citite, de a-și text
pune întrebări, de a nota
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor
Comunicare în limba română
în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
situaţii concrete de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
– identificarea regulilor de dietă (3.1.); Evaluarea după rezolvarea
Menţinerea Resurse materiale:
– recunoașterea alimentelor ce trebuie stării de sănătate. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
consumate pentru o alimentație Dieta imagini, film documentar Metoda semaforului
sănătoasă (3.1.); despre alimentația (vezi descrierea metodei)
– analiza piramidei alimentelor și sănătoasă şi alimentația Temă de lucru în clasă:
identificarea alimentelor ce trebuie nesănătoasă, caietul – scrierea regulilor de
consumate în cantități mari, moderate, elevului respectat pentru igiena
mici (3.1.); Resurse procedurale: personală;
– investigarea efectelor unui regim conversaţia, explicaţia, – rezolvarea de probleme
alimentar nesănătos cu ajutorul filmului exerciţiul, pornind de la o tematică
documentar (4.2.); problematizarea, Știu, dată.
– formularea şi rezolvarea unor vreau să știu, am învățat;
probleme pornind de la o tematică dată Gândiți, lucrați în
Alimentația sănătoasă (1.6.). perechi, comunicați
– analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor Grupurile de Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:
(1.3.); litere: ce, ci, ge, conversaţia, explicaţia, – completarea unor cuvinte
– identificarea grupurilor ce, ci, ge, gi în gi exerciţiul, jocul, cu grupuri de litere;
silabe şi cuvinte (1.3.); – formulare de propoziţii
observaţia Resurse
– formarea unor cuvinte prin folosind cuvinte care conţin
materiale: manualul
completarea cu grupurile ce, ci, ge, grupuri de litere.
tipărit/digital, text suport
gi (1.3.);
Nu uitaţi după Stelian
– despărţirea cuvintelor în silabe (1.3.);
Mihnea, caietul elevului
– stabilirea poziţiei grupului ce, ci, ge, gi
în cuvânt (1.3.);
– transcriere selectivă de cuvinte care
conţin grupurile ce, ci, ge, gi dintr-un
scurt text (4.1.).
– identificarea şi corectarea greşelilor de Grupurile de • Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
scriere (2.1.); litere: ce, ci, ge, – text suport pentru – scrierea după dictare a
– copiere şi transcriere de cuvinte şi gi transcriere, copiere, unor cuvinte şi propoziţii
propoziţii care conţin grupurile de litere dictare, caietul elevului care conţin grupurile de
ce, ci, ge, gi (4.1.); Resurse procedurale: litere
– autocorectarea cuvintelor scrise, care conversaţia, explicaţia,
conţin grupurile de litere ce, ci, ge, gi exerciţiul, lucrul în
(4.1.); pereche
– scrierea după dictare a unor propoziţii
sau a unui text scurt (4.1.).
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „şi”, „sau”, „nu”
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
– crearea unor meniuri ce respectă Menţinerea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
cerințele alimentației sănătoase (3.1.); stării de sănătate. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare
– autoevaluarea preocupării pentru o Dieta imagini, caietul elevului Tehnica „Fără mâini
viață sănătoasă și elaborarea unui plan Resurse procedurale: ridicate" (vezi descrierea
individual de menținere a sănătății, în conversaţia, explicaţia, metodei)
care vor utiliza operatorii logici: și, exerciţiul, problematizarea, Temă de lucru în clasă:
sau, nu (4.1.): Știu, vreau să știu, am – Elaborarea unui plan
– identificarea semnificaţiei datelor unei învățat; Gândiți, lucrați în individual de menținere a
probleme (5.2.); perechi sănătății, cu sprijin dat:
– rezolvarea de probleme folosind Ce voi face altfel în
desene sau reprezentări simbolice (5.2.); timpul meu liber?
– formularea şi rezolvarea unor Ce voi face pentru
probleme pornind de la o tematică dată respectarea regulilor de
– Alimentația sănătoasă (1.6.). igienă a corpului, a
locuinței, a
alimentelor? Ce voi
schimba în alimentația
mea?
Cât voi sta la calculator?
Ce voi face înainte de a
mă așeza la masă?
Ce lichide voi consuma?
Câte pahare cu lichid voi
consuma zilnic?
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii – formularea unor întrebări şi răspunsuri Textul narativ. Resurse materiale: Observare sistematică:

Comunicare în limba română

în situaţii concrete de comunicare
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
6.1. Utilizarea unor măsuri
Matematică și explorarea mediului
pe baza textului citit (3.2.);
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin,
a unui fragment dintr-un text citit (3.2.);
– formularea de enunţuri folosind
cuvinte date (2.1.);
– transcriere selectivă de cuvinte pentru
completarea unor enunţuri din textul
citit (4.1.).
– măsurarea lungimii unor obiecte
Lectura textului manualul tipărit/digital,
imagini, versuri, jocuri,
caietul elevului, textul
suport O păpădie
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul didactic
Măsurarea Resurse materiale:
calitatea actului citirii
 lista de verificare:
– citirea corectă şi clară
(articulează cuvintele din
textul citit);
– citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin
două cuvinte, astfel încât
lectura să fie curgătoare,
inteligibilă);
– citirea cu intonaţie
adecvată (intonează
enunţurile potrivit semnelor
de punctuaţie).
Evaluarea după rezolvarea

neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
folosind etaloane de forme şi lungimii. Metrul manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
mărimi diferite; instrumente de măsură: Metoda semaforului (vezi
– consemnarea rezultatelor şi metrul tâmplarului, ruleta, descrierea metodei)
discutarea lor (6.1.); metrul de croitorie , caietul Temă de lucru în clasă:
– compararea lungimii unor obiecte elevului – ordonarea unor obiecte
dintre care lungimea unuia se cuprinde date, pe baza comparării
Resurse procedurale:
de un număr întreg de ori în lungimea lungimii, înălțimii, grosimii
conversaţia euristică,
celuilalt (6.1.);
explicaţia, demonstrația,
– ordonarea unor obiecte date, pe
exerciţiul,
baza comparării lungimii (6.1.);
problematizarea,
– identificarea instrumentelor de
activitatea practică
măsură potrivite pentru efectuarea unor
măsurători (rigla, panglica de croitorie,
metrul de tâmplărie) (6.4.);
– măsurarea unor dimensiuni cu
instrumente de măsură potrivite
(6.4.).
 3.2. Identificarea mesajului unui text în Dezvoltarea competențelor de lectură Lectura textului Resurse materiale Temă de lucru în clasă:
Comunicare în limba română care se relatează întâmplări, fenomene prin: – completarea unei
narativ (Lecție de text pus la dispoziţia
din universul cunoscut – emiterea unor predicţii asupra firului lectură) elevilor de cadrul didactic diagrame conținând
3.3. Identificarea semnificaţiei unor narativ al textului citit (3.2.); impresii de lectură ale
Resurse procedurale:
simboluri, în contexte cunoscute – formularea unor întrebări şi copiilor:
– conversații pe marginea
răspunsuri pe baza textului citit De ce mi–a plăcut?
textului, metoda
(3.2.); Ce este mai important?
predicţiilor, lectura
– redarea prin cuvinte proprii, cu Ce e mai bine de făcut?
individuală cu precizarea
sprijin, a unui fragment dintr-un text Cum aş putea eu să ...
unor informaţii ce trebuie
citit (3.2.); ?
căutate
– asocierea unor fapte,
evenimente, lucruri din universul
1.6. Utilizarea unor denumiri şi –apropiat
comparareacu fragmente de text
lungimii unor obiecte Măsurarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
Matematică și explorarea mediului

simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
dintre care lungimea unuia se cuprinde lungimii. Metrul manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
de un număr întreg de ori în lungimea instrumente de măsură: Tehnica „Fără mâini
celuilalt (6.1.); metrul tâmplarului, ridicate" (vezi descrierea
– ordonarea unor obiecte date, pe ruleta, metrul de croitorie, metodei)
baza comparării lungimii (6.1.); caietul elevului Temă de lucru în clasă:
– rezolvarea de probleme practice – rezolvarea de probleme
Resurse procedurale:
folosind unităţile de măsură (5.2.); practice folosind unităţile
conversaţia euristică,
– formularea şi rezolvarea unor de măsură
explicaţia, demonstrația,
probleme pornind de la o tematică dată
exerciţiul,
– Exercițiul fizic (1.6.).
problematizarea,
activitatea practică
 Comunicare în limba
română 2.1. Formularea unor enunţuri proprii – identificarea şi corectarea greşelilor de Textul narativ. Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
în situaţii concrete de comunicare scriere (2.1.); Lectura textului manualul tipărit/digital, – Receptarea mesajului
3.2. Identificarea mesajului unui text în – formularea orală a imagini, dicţionar, caietul scris. Formularea unor
care se relatează întâmplări, învăţăturii desprinse din textul elevului, textul suport - intrebări de tipul :
fenomene din universul cunoscut citit (3.2.); O păpădie Ce...?, Cine... ?,
– discutarea textului frază cu frază, Resurse procedurale: Cum... ?, Unde... ?, De
relevând nume, cuvinte familiare şi lectura explicativă, ce... ?
expresii elementare (3.2.); conversaţia, explicaţia,
– formularea unor întrebări şi exerciţiul, jocul didactic,
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); explozia stelară
– redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin,
6.1. Utilizarea unor măsuri –a unui fragment
măsurarea dintr-un
lungimii unortext citit (3.2.). Măsurarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
Matematică și explorarea mediul

neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
obiecte/trasee folosind etaloane de lungimii. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
forme şi mărimi diferite; Centimetrul, instrumente de măsură: Metoda semaforului (vezi
– consemnarea rezultatelor şi milimetrul metrul tâmplarului, descrierea metodei)
discutarea lor (6.1.); ruleta, metrul de croitorie, Temă de lucru în clasă:
– compararea lungimii unor obiecte rigla gradată, caietul – ordonarea unor obiecte
dintre care lungimea unuia se cuprinde date pe baza comparării
elevului Resurse
de un număr întreg de ori în lungimea lungimii, înălțimii, grosimii.
procedurale: conversaţia
celuilalt (6.1.);
euristică, explicaţia,
– ordonarea rezultatului măsurătorilor
demonstrația, exerciţiul,
lungimii unor obiecte (6.1.);
problematizarea,
– identificarea instrumentelor de
activitatea practică
măsură potrivite pentru efectuarea unor
măsurători (rigla, panglica de croitorie,
metrul de tâmplărie (6.4.);
– măsurarea unor dimensiuni cu
instrumente de măsură potrivite
(6.4.).
 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor – analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor Grupurile de Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:

Comunicare în limba română

în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri
rostite cu claritate
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaj simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
(1.3.);
– identificarea grupurilor che, chi,
ghe, ghi în silabe şi cuvinte (1.3.);
– formarea unor cuvinte prin
completarea cu grupurile che, chi,
ghe, ghi (1.3.);
– despărţirea cuvintelor în silabe (1.3.);
– stabilirea poziţiei grupului che,
chi, ghe, ghi în cuvinte (1.3.);
– transcrieri selective de cuvinte care
conţin grupurile che, chi, ghe, ghi
dintr-un scurt text (4.1.);
– crearea şi completarea unor rebusuri
(4.2.).
– identificarea instrumentelor de
litere: che, conversaţia, explicaţia,
chi, ghe, ghi exerciţiul, jocul,
observaţia Resurse
materiale: manualul
tipărit/digital, text suport
Nu uitaţi după Stelian
Mihnea, caietul elevului
Măsurarea Resurse materiale:
– completarea unor cuvinte
cu grupuri de litere;
– formulare de propoziţii
folosind cuvinte care conţin
grupuri de litere;
– scrierea după dictare a
unor cuvinte care conţin
grupurile de litere: che, chi,
ghe, ghi şi propoziţii.
Evaluarea după rezolvarea

simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
măsură potrivite pentru efectuarea unor lungimii. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare
măsurători (rigla, panglica de croitorie, Centimetrul, instrumente de măsură: Tehnica „Fără mâini
metrul de tâmplărie (6.4.); milimetrul metrul tâmplarului, ridicate" (vezi descrierea
– compararea lungimii unor obiecte ruleta, metrul de croitorie, metodei)
dintre care lungimea unuia se cuprinde rigla gradată, caietul Temă de lucru în clasă:
de un număr întreg de ori în lungimea – rezolvarea de probleme
elevului Resurse
celuilalt (6.1.); practice folosind unităţile
procedurale: conversaţia
– ordonarea unor obiecte date, pe de măsură
euristică, explicaţia,
baza comparării lungimii (6.1.);
demonstrația, exerciţiul,
– rezolvarea de probleme practice
problematizarea,
folosind unităţile de măsură (5.2.);
activitatea practică
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
– Exercițiul fizic (1.6.).

180 Ghidul învățătorului

 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în – identificarea şi corectarea greşelilor de Grupurile de Resurse materiale: Observarea sistematică a

Comunicare în limba română

situaţii concrete de comunicare scriere (2.1.); litere: che, manualul tipărit/digital, capacității de a scrie corect:
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse – copiere şi transcriere de cuvinte, chi, ghe, ghi caietul elevului  Diagramă pentru
contexte de comunicare propoziţii care conţin grupurile de litere monitorizarea scrierii
Resurse procedurale:
che, chi, ghe, ghi (4.1.); corecte de către elevi
conversaţia, explicaţia,
– autocorectarea cuvintelor scrise, care agrupurilor
Nr. elev oa,
che ea,chi
ia, ie,
..
demonstrația,
conţin grupurile de litere che, chi, ghe, ua, uă
crt.
exerciţiul, jocul didactic
ghi (4.1.);
– scrierea după dictare a unor propoziţii 1 P.M. da nu
sau a unui text scurt (4.1.).
2
…

2.1. Formularea unor enunţuri proprii
în situaţii concrete de comunicare
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse
contexte de comunicare
– formularea unor întrebări
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
– formularea de enunţuri
folosind cuvinte date (2.1.);
– transcrieri selective de cuvinte pentru
completarea nor enunţuri din textul
citit (4.1.).
şi Textul în Resurse materiale: text
versuri. Lectura suport Visul lui Fănel de
textului Nina Casian, caietul
elevului
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
diferite procedee de citire,
exerciţiul
Observare sistematică:
calitatea actului citirii
 lista de verificare:
– citirea corectă şi clară
(articulează cuvintele din
textul citit);
– citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin
două cuvinte, astfel încât
lectura să fie curgătoare,
inteligibilă);
– citirea cu intonaţie
adecvată (intonează
enunţurile potrivit semnelor
de punctuaţie).
 6.1. Utilizarea unor măsuri
Matematică și explorarea mediului
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
Comunicare în limba
situaţii concrete de comunicare
3.2. Identificarea mesajului unui text în
română
care se relatează întâmplări sau
ZIUA 9
fenomene din universul cunoscut
182
– alegerea potrivită a unor unităţi Măsurarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
neconvenţionale pentru măsurarea capacității. Litrul, manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare
capacității (6.1.); mililitrul jetoane, vase de capacități Metoda semaforului (vezi
– măsurarea capacității unor vase diverse, apă, imagini, fișe descrierea metodei)
folosind etaloane de forme şi de lucru, caietul elevului Temă de lucru în clasă:
mărimi diferite; Resurse procedurale: – compararea capacității a
– consemnarea rezultatelor şi exerciţiul, două sau mai multor vase
discutarea lor (6.1.); problematizarea, jocul prin raportarea acestora la
– măsurarea capacităţii unor obiecte didactic un vas cu o capacitate mai
şi exprimarea acesteia în litri și mililitri mică (prin activitate
(6.4.); practică sau pe baza unor
– ordonarea unor obiecte date pe imagini date)
baza capacității acestora (6.1.);
– identificarea instrumentelor de
măsură potrivite pentru efectuarea unor
măsurători (cana, paharul, sticla, vasul
gradat) (6.4.).
– identificarea şi corectarea greşelilor de Textul în Resurse materiale: Tema de lucru în clasă
scriere (2.1.); versuri. Lectura manualul tipărit/digital, Autodictare:
– discutarea textului strofă cu strofă, textului textul suport: Visul lui – fişa de autoevaluare din
relevând nume, cuvinte familiare şi Fănel de Nina Cassian, manualul elevului
expresii elementare (3.2.); imagini, caietul elevului
– formularea unor întrebări şi
Resurse procedurale:
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.);
lectura explicativă,
– formularea orală a mesajului desprins
conversaţia, explicaţia,
din textul citit (3.2.).
exerciţiul, lucrul în grup
Ghidul învățătorului
Matematică și explorarea mediului 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
– compararea capacității unor vase Măsurarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
dintre care capacitatea unuia se capacității. Litrul, manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
cuprinde de un număr întreg de ori în mililitrul imagini, obiecte diverse, Tehnica „Fără mâini
capacitatea celuilalt (6.1.); fișe de lucru, caietul ridicate" (vezi descrierea
– ordonarea unor obiecte date, pe elevului metodei)
baza capacității acestora (6.1.); Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
– selectarea lichidelor cu capacitatea exerciţiul, – modificarea unei reţete
mai mică/mare de 1 litru, care se problematizarea, jocul de sucuri naturale în
utilizează în tratarea unor boli (3.1.). didactic vederea obținerii acesteia
– identificarea instrumentelor de pentru un număr de
măsură potrivite pentru efectuarea unor persoane indicat
măsurători (cana, paharul, sticla, vasul
gradat) (6.4.);
– modificarea unei reţete de sucuri
naturale în vederea obținerii unei
anume cantităţi pentru un număr de
persoane indicat (6.1.).
Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:

în situaţii concrete de comunicare
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
prin:
– formularea de enunţuri folosind
cuvinte date (2.1.);
– citirea unor texte în urma
recomandărilor făcute de cadrul
didactic (3.4.);
– formularea, în scris, a răspunsurilor la
întrebări pe teme care prezintă interes
(4.2.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un text citit
(3.2.).
textului liric – text pus la dispoziţia – Formularea de răspunsuri
(Lecție de elevilor de către cadrul la întrebări vizând
lectură) didactic, foarfece, lipici, interpretarea şi integrarea
creioane colorate, caietul ideilor şi informaţiilor: Ce–
elevului ar fi dacă ... ?
De ce …?
Resurse procedurale:
Ce credeţi …?
citirea cu voce tare,
lectura explicativă, lectura
creativă, tehnici de lectură
activă (pentru formarea
deprinderii de a înțelege
corect cele citite, de a-și
pune întrebări, de a nota
datele semnificative)

Matematică și explorarea mediului
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematice
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
– estimarea capcității unor vase ilustrate
(6.1.);
– compararea capacității unor vase
dintre care capacitatea unuia se
cuprinde de un număr întreg de ori în
capacitatea celuilalt (6.1.);
– rezolvarea de probleme folosind
unităţile de măsură a capacității
vaselor (5.2.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
– Alimentația sănătoasă (1.6.).
Măsurarea Resurse materiale:
capacității. Litrul, manualul tipărit/digital,
mililitrul imagini, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul, problematizarea
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului (vezi
descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– rezolvarea de probleme
folosind unităţile de măsură
pentru capacitatea vaselor
 limba română Comunicare în
1.3. Identificarea silabelor în cuvinte şi
a cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale în
contexte de comunicare cunoscute
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
6.1. Utilizarea unor măsuri
Matematică și explorarea mediului
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
– autodictare cu autoevaluare şi
evaluare în pereche (1.3.);
– scrierea cuvintelor obţinute prin
completarea sau combinarea unor silabe
(4.2.).
– aprecierea maselor unor obiecte,
„cântărite” în propriile mâini (6.1.);
– măsurarea masei unor obiecte
folosind etaloane de forme şi
mărimi diferite;
– consemnarea rezultatelor şi
discutarea lor (6.1.);
– măsurarea masei unor obiecte şi
exprimarea acesteia în
kilograme/grame (6.4.);
– identificarea instrumentelor de
măsură potrivite pentru efectuarea unor
măsurători (cântarul, balanţa) (6.4.);
– măsurarea unor cantităţi cu
instrumente de măsură potrivite (6.4.);
– alegerea potrivită a unor unităţi
neconvenţionale pentru măsurarea
masei (6.1.).
Despărţirea Resurse materiale:
cuvintelor în imagini, manualul
silabe tipărit/digital, dicţionar,
planşă, caietul elevului
● Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul didactic,
activitatea în perechi
Măsurarea Resurse materiale:
masei. manualul tipărit/digital,
Kilogramul, diferite tipuri de cântare,
gramul obiecte care se pot
cântări, imagini, fișe de
lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul, Gândiți, lucrați
în perechi, comunicați,
problematizarea, activitate
practică
Proba orală (1.3. şi 1.4.):
– selectarea unor cuvinte
din dicţionarul şcolar,
respectând cerinţele date;
– alcătuirea unor propoziţii
folosind cuvintele selectate.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– măsurarea masei unor
obiecte folosind etaloane
de forme şi mărimi diferite;
– consemnarea rezultatelor
şi discutarea lor.
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în
Comunicare în limba română situaţii concrete de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje în diverse
contexte de comunicare
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
– transcriere de cuvinte, propoziţii Despărţirea Resurse materiale: Observarea sistematică a
(4.1.); capacității de a scrie corect:
cuvintelor în texte resursă pentru
– transcrierea unor texte exersând silabe sarcinile de scriere, caietul  Grilă de apreciere
încadrarea în spaţiul paginii, respectarea elevului a scrierii:
regulilor de despărţire a cuvintelor în – reguli de scriere corectă
Resurse procedurale:
silabe, la capăt de rând (4.1.); cuprinzând itemi stabiliţi de
conversaţia, explicaţia,
– transcrieri selective de cuvinte dintr- cadrul didactic în funcţie de
exerciţiul
un scurt text cunoscut (4.1.); problemele de scriere
– identificarea şi corectarea greşelilor de identificate;
exprimare scrisă (2.1.); – despărţirea în silabe a
– autocorectarea cuvintelor scrise, prin cuvintelor la capăt de rând.
compararea cu un model (4.1.).
– ordonarea unor obiecte date, pe Măsurarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematic
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
baza comparării masei (6.1.);
– modificarea unei reţete culinare
simple în vederea realizării unui număr
mai mare/mai mic de porţii (6.1.);
– compararea maselor unor obiecte
dintre care masa unuia se cuprinde de
un număr întreg de ori în masa celuilalt
(6.1.);
– rezolvarea de probleme practice
folosind unităţile de măsură (5.2.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
– Alimentația sănătoasă (1.6.).
masei. manualul tipărit/digital,
Kilogramul, diferite tipuri de cântare,
gramul imagini, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul, Gândiți, lucrați
în perechi, comunicați,
problematizarea, activitate
practică
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– ordonarea unor obiecte
date, pe baza comparării
masei;
– formularea şi rezolvarea
unor probleme pornind de
la o tematică dată –
Alimentația sănătoasă.
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
în situaţii concrete de comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
2.1. Formularea unor enunţuri proprii
în situaţii concrete de comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
– formularea unor răspunsuri la Textul narativ. Resurse materiale:
întrebări, în legătură cu un text citit Lectura textului manualul tipărit/digital,
(3.2.); imagini, text suport:
– formularea de enunţuri folosind Pasiunea pentru fotbal
cuvinte date (2.1.); după Valentina Teclici,
– construirea unor enunţuri pe baza caietul elevului
unui set de cuvinte date (2.2.). Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul , lectura creativă
– formularea de enunţuri după ilustraţii Textul narativ. Resurse materiale:
sau folosind cuvinte date (2.1.); Lectura textului manualul tipărit/digital
– construirea unor enunţuri pe baza text suport: Pasiunea
unui set de cuvinte date (2.2.); pentru fotbal după
– formularea unor răspunsuri la Valentina Teclici, caietul
întrebări, în legătură cu un text citit elevului
(3.2.). Resurse procedurale:
exerciţiul, tehnici
interactive - tehnici de
lectură activă (pentru
formarea deprinderii de a
înțelege corect cele citite,
de a-și pune întrebări, de a
identifica unele elemente,
detalii, idei din text),
lectura creativă.
Tema de lucru în clasă:
– Lectura creativă:
ilustrarea printr–un desen a
reprizei de fotbal a
băiatului.
Tema de lucru în clasă:
Receptarea mesajului
scris:
– Interpretarea şi integrarea
ideilor şi a informaţiilor
– Formularea de răspunsuri
la întrebări interpretative
care vizează personajul :
Îl apreciez pe ...
M-a surprins ...
M-a amuzat ...
Îi recomand ...
 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul 0-1000,
recurgând la numărare şi/sau grupare
ori de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000;
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu
sprijin în obiecte, imagini sau
reprezentări schematic
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
– estimarea masei unor obiecte (6.1.); Măsurarea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
– compararea masei a trei obiecte, masei. Kilogramul, manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare
prin compararea acestora două câte gramul imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
două (6.1.); caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
– ordonarea unor obiecte date, pe Resurse procedurale: metodei)
baza comparării masei (6.1.); exerciţiul, Gândiți, lucrați Temă de lucru în clasă:
– rezolvarea de probleme de în perechi, comunicați, – efectuarea de exerciții cu
echilibrare a balanței (5.2.); problematizarea, activitate adunări și scăderi, folosind
– efectuarea de exerciții cu adunări și practică unități de măsură a masei;
scăderi, folosind unități de măsură a – rezolvarea de probleme
masei (1.4.); folosind unităţile de măsură
– rezolvarea de probleme folosind a masei.
unităţile de măsură a masei (5.2.);
– utilizarea fracțiilor jumătate și sfert în
calculul masei unor obiecte (5.2.);
– formularea şi rezolvarea unor
probleme pornind de la o tematică dată
– Alimentația sănătoasă (1.6.).
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii – identificarea şi corectarea greşelilor de Povestire Resurse materiale: Tema de lucru în clasă

Comunicare în limba română

în situaţii concrete de comunicare
2.2. Transmiterea unor informaţii
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
Matematică și explorarea
exprimare (2.1.); orală după – imagini, grila de
– crearea unor scurte povestiri orale ilustraţii autoevaluare, caietul
după o suită de imagini şi după un şir de elevului
întrebări (2.2.). Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observaţia, exerciţiul,
povestirea orală
 Grila de evaluare orală
(2.2.):
– observă ilustraţiile şi
surprinde detalii relevante;
– formulează răspunsuri la
întrebări de tipul: cine?,
ce?, unde?, când?, cum?, de
ce?, cu cine?, cu ce?;
– povesteşte întâmplările
pe baza unui suport vizual;
– respectă ordinea
întâmplărilor;

– foloseşte, în povestire,
intonaţia şi gesturile
potrivite;
– pronunţă clar cuvintele;
– foloseşte cuvinte al căror
înţeles îl cunoaşte.
4.1. Descrierea unui plan de lucru – discutarea în grupuri mici a Tema pentru acasă:
mediului

Proiect Resurse materiale:

folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „şi”, „sau”, „nu”
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
sarcinilor de lucru (4.1.);
– discutarea în grupuri mici a unor
articole despre viața sănătoasă (4.1.);
– elaborarea unei liste de reguli
pentru viață sănătoasă (4.1.);
– completarea individuală a unui jurnal
de sănătate, prin utilizarea cuvintelor:
și, sau, nu (5.1.);
– înregistrarea într-un tabel a
cantităților de legume, fructe, apă
consumate pe parcursul unei
săptămâni (5.1.);
Jurnalul meu manualul tipărit/digital,
de sănătate enciclopedii, internet, fișe
de lucru
Resurse procedurale:
conversația, explicația,
învățarea bazată pe
proiect
– completarea individuală a
unui jurnal de sănătate prin
utilizarea cuvintelor: și,
sau, nu;
– înregistrarea într-un tabel
a cantităților de legume,
fructe, apă consumate pe
parcursul unei săptămâni;
– pregătirea prezentării
jurnalului de sănătate.
 2.1. Formularea unor enunţuri proprii
Comunicare în limba română
în situaţii concrete de comunicare
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
Matematică și explorarea mediului
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
190
Dezvoltarea competențelor de lectură • Lectura Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
prin: textului narativ – text narativ pus la – Completarea fiecărui
– formularea învăţăturii desprinse din (Lecție de dispoziția elevilor de către cadran:
textul citit (3.2.); lectură) cadrul didactic, caietul 1. informaţii explicite
– discutarea textelor scurte, frază cu elevului din text;
frază, relevând nume, cuvinte familiare Resurse procedurale: 2. deducţii simple;
şi expresii elementare etc. (3.2.); lectura explicativă, 3. interpretare/integrare.
– formularea unor întrebări şi răspunsuri procedee de citire
pe baza textului citit (3.2.); selectivă, tehnici de
– redarea prin cuvinte proprii a unui lectură activă (pentru
fragment din textul citit (3.2.); formarea deprinderii de a
– formularea unor răspunsuri la înțelege corect cele citite,
întrebări, în legătură cu textul scurt citit de a-și pune întrebări, de a
(3.2.). nota datele semnificative),
metoda cadranelor
– investigarea cauzelor posibile pentru Boli provocate Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
anumite boli (ex. gripa, răceala) (3.1.); de virusuri. Cum manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– analiza semnelor răcelii și ale gripei și prevenim și imagini, înregistrare Metoda semaforului
înregistrarea concluziilor într-o diagramă cum tratăm? video (vezi descrierea metodei)
Venn (5.1.); – interviu cu un medic Temă de lucru în clasă:
– recunoașterea semnelor bolilor (Gripa și răceala), caietul – recunoașterea semnelor
provocate de virusuri, a modalităților de elevului bolilor provocate de
tratare și gruparea acestora într-un Resurse procedurale: virusuri, a modalităților de
tabel (5.1.); conversaţia, explicaţia, tratare și gruparea acestora
– identificarea regulilor de respectat problematizarea, Știu, într-un tabel
pentru prevenirea gripei și răcelii (3.1.); vreau să știu, am învățat;
– scrierea unor enunțuri referitoare la Gândiți, lucrați în
prevenirea bolilor provocate de perechi, comunicați,
virusuri (3.1.); Diagrama Venn
– realizarea unor jocuri de rol „La
doctor” pentru recunoaşterea unor
simptome ale unor boli frecvente
(4.2.).
Ghidul învățătorului
 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
Comunicare în limba
contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
română
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.1. Descrierea unui plan de lucru
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi
operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut
– jocuri de recunoaştere a unor Descrierea Resurse materiale: Fişă de monitorizare a
persoane după indicii date (2.4.); unei persoane manualul tipărit/digital, activităţii de descriere orală
– citirea selectivă în funcţie de anumite caietul elevului a unei persoane (2.2.):
repere (3.1.); – Cum arată - aspectul fizic;
Resurse procedurale:
– joc: Găseşte şi citeşte! (3.1.); – Cum este -
observaţia, conversaţia,
– jocuri de rol (4.1.); însuşiri sufleteşti;
explicaţia, exerciţiul,
– completarea , în scris, a unor enunţuri – Ce-i place să facă
diagrama Venn
de prezentare a unei persoane (4.2.). - preocupări.
– completarea unor enunțuri lacunare Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
referitoare la menținerea sănătății Menținerea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(3.1.); sănătății - Igiena imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– ordonarea cuvintelor date personală, caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
pentru obținerea unui enunț exercițiul fizic, Resurse procedurale: metodei)
referitor la menținerea sănătății dieta exercițiul,
(3.1.); problematizarea,
– formularea efectelor nerespectării Gândiți, lucrați în
regulilor specifice unei vieți sănătoase perechi, comunicați
(4.2.);
– utilizarea operatorilor logici: și, sau,
nu în enunțuri referitoare la menținerea
sănătății (4.1.);
formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematicădată:
menținerea sănătății (1.6.);
– completarea în tabele a unor date
referitoare la preferințele pentru
anumite alimente (5.1.).
 4.1. Scrierea unor mesaje în – dictare, transcriere selectivă de Recapitulare • Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:

Comunicare în limba română

diverse contexte de comunicare cuvinte şi fraze ce conţin grupuri de – Textul în versuri text suport: poezia – alcătuirea de propoziţii
4.2. Redactarea unor mesaje simple, litere (4.1.); – Povestirea orală Copii eram noi folosind cuvinte date;
cu respectarea convenţiilor de bază – autocorectarea cuvintelor despărţite după ilustratii amândoi de Mihai – despărţirea cuvintelor în
în silabe, prin compararea cu un model – Grupurile delitere Eminescu, caietul silabe;
(4.1.); ce, ci, ge, gi elevului – scrierea unor cuvinte
– despărţirea în silabe a cuvintelor la – Grupurile de Resurse procedurale: folosind grupurile de litere;
capăt de rând (4.2.). litere che, diferite procedee de citire, – identificarea unor
chi, ghe, ghi conversaţia, explicaţia, elemente relevante din
– Despărţirea exerciţiul, jocul didactic text;
cuvintelor în – completarea unor
silabe la capăt de propoziţii cu informaţii din
rând text.
– Descrierea unei
persoane
1.6. Utilizarea unor denumiri şi – compararea lungimii, capacității, Recapitulare Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
Matematică și explorarea mediului

simboluri matematice (sumă, total, masei unor obiecte (6.1.); – Măsurarea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
termenii unei sume, diferenţă, rest, – ordonarea unor obiecte date pe lungimii. imagini, fișe de lucru, Metoda semaforului (vezi
descăzut, scăzător, produs, factorii unui baza comparării lungimii, capacității, Metrul, caietul elevului descrierea metodei)
produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, masei (6.1.); centimetrul, Resurse procedurale:
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau – rezolvarea de probleme practice milimetrul conversaţia, exerciţiul
compunerea de probleme folosind unităţile de măsură (5.2.); – Măsurarea problematizarea
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul – formularea şi rezolvarea unor capacității. Litrul,
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000, probleme pornind de la o tematică dată mililitrul
a·b=x; a:b=x în concentrul 0-100, cu – Alimentația sănătoasă (1.6.); – Măsurare
sprijin în obiecte, imagini sau – identificarea instrumentelor potrivite a masei.
reprezentări schematice pentru măsurarea lungimii, capacității, Kilogramul,
6.1. Utilizarea unor măsuri masei (6.4.). gramul
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate

192 Ghidul învățătorului

 2.2. Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând interes
şi încredere în sine
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple
cu respectarea convenţiilor de bază
3.2. Identificarea mesajului unui text în
care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
– realizarea unui proiect pe teme de Proiect Resurse materiale: Observarea sistematică a
interes comun din viaţa clasei, Preocupări de manual, imagini, rechizite comportamentului
petrecerea timpului liber (4.2.); timp liber pentru elaborarea interacţional (2.2.)
– realizarea unor lucrări de tip proiect, proiectului  Listă de control/
cu sprijin din partea cadrului didactic verificare:
Resurse procedurale:
(4.1.); – cooperarea cu membrii
conversaţia, explicaţia,
– aprecierea orală a lucrărilor elaborate grupului;
exerciţiul
în grup (2.4.); – contribuția cu idei la
– prezentarea unor proiecte realizate în realizarea proiectului;
echipă (2.2.); – participarea activă la
– elaborarea unui poster cu realizarea sarcinilor de
preocupărle elevilor a clasei, scris grup;
şi ilustrat de copii (4.2.). – oferirea de feedback,
colegilor;
– folosirea feedback–ului
pentru remedierea,
îmbunătăţirea lucrărilor.
Dezvoltarea competențelor de lectură: Textul narativ Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:
– formularea unor enunţuri (Lecție de – text narativ pus la completarea unor rubrici
folosind expresii preferate din text lectură) dispoziţia elevilor de din jurnalul de lectură al
(3.2.); cadrul didactic, jurnalul copiilor:
– citirea cu creiionul în mână, în ritm clasei - Am reţinut… ;
propriu, pentru identificarea unor - M–am gândit la … ;
Resurse procedurale:
elemente de detaliu sau idei (3.2.); - Mi–am imaginat că …;
exercițiul, conversația,
– completarea unor rubrici din jurnalul - Exprim opinii;
citirea selectivă, tehnici de
de lectură (4.2.); - Vreau să aflu mai mult ;
lectură activă (pentru
– identificarea unor informaţii în textul - Recomand cartea ... .
formarea deprinderii de a
citit (3.2.).
înțelege corect cele citite,
de a-și pune întrebări, de a
nota datele semnificative),
problematizarea

Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
4.1. Descrierea unui plan de lucru Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare Resurse materiale: Proba scrisă
folosind câţiva termeni ştiinţifici, – Compararea lungimii, capacității, – Măsurarea fișa de evaluare  Grila de evaluare –
reprezentări prin desene şi masei (6.1.); lungimii, pentru fiecare elev Ce pot să fac?
operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” – Identificarea instrumentelor potrivite capacității, Resurse procedurale:
4.2. Formularea unor consecinţe pentru măsurarea lungimii, capacității, masei conversaţia, explicaţia
rezultate în urma observării unor relaţii, masei (6.4.); – Menținere
fenomene, procese simple – Utilizarea unităților de măsură pentru a sănătății
6.1. Utilizarea unor măsuri măsurarea lungimii, capacității, masei
neconvenţionale pentru determinarea (6.4.);
şi compararea maselor, lungimilor şi – Stabilirea urmărilor lipsei de igienă
capacităţilor asupra propriei persoane (4.2.);
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor – Utilizarea cuvintelor și, sau, nu în
de măsură uzuale pentru lungime, propoziții despre prevenirea
capacitate, masă (metrul, centimetrul, bolilor (4.1.).
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
3.2. Identificarea mesajului unui text în Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare Resurse materiale: Autovaluarea:
care se relatează întâmplări, – identificarea unor informaţii în textul – Receptarea manualul tipărit/digital, – compararea modului de
fenomene din universul cunoscut citit (3.2.); mesajului oral imagini, fişe de lucru, efectuare personală a
4.1. Scrierea unor mesaje în – scrierea cuvintelor obţinute prin – Grupurile de caietul elevului, grila de sarcinilor scrise cu modul de
diverse contexte de comunicare completarea unor grupuri de litere litere ce, ci, ge, evaluare rezolvare propus de cadrul
4.2. Redactarea unor mesaje simple, (4.2.); gi, che, chi, ghe, Resurse procedurale: didactic.
cu respectarea convenţiilor de bază – construirea unor enunţuri pe baza ghi lectura explicativă,
unui set de cuvinte date sau a unui şir – Despărţirea conversaţia, explicaţia,
de imagini (4.2.); cuvintelor în exerciţiul
– despărţirea cuvintelor în silabe (4.1.); silabe la capăt de
– formularea, în scris, a răspunsurilor la rând
întrebări pe teme familiare care prezintă – Descrierea
interes – descrierea unei persoane unei persoane
(4.2.).

Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigaţii, prin observarea şi
generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru determinarea
şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
3.2. Identificarea mesajului unui text în
Ne jucăm, corectăm, învăţăm! Evaluare Resurse materiale: Autoevaluarea:
– ameliorare – dezvoltare – Măsurarea fișe de ameliorare, fișe de – compararea modului de
– Activităţile de învăţare cu caracter lungimii, dezvoltare efectuare personală a
ameliorativ se vor stabili în funcţie de capacității, Resurse procedurale: sarcinilor scrise cu modul de
problemele (individuale/ale majorităţii masei conversația, explicația, rezolvare propus de cadrul
elevilor) ce vor fi identificate după – Menținere jocul didactic didactic.
evaluarea sumativă. a sănătății
– Activităţile de dezvoltare vor avea un
grad ridicat de dificultate şi vor fi
stabilite pentru elevii care vor
demonstra realizarea tuturor
obiectivelor de evaluare vizate prin
proba de evaluare sumativă.
Ne jucăm, corectăm, învăţăm! – Grupurile de Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

care se relatează întâmplări, – ameliorare – dezvoltare litere ce, ci, ge, manualul tipărit/digital, sarcinilor de
fenomene din universul cunoscut – identificarea unor informaţii în textul gi , che, chi, ghe, imagini, fişe de lucru, ameliorare/dezvoltare:
4.1. Scrierea unor mesaje în citit (3.2.); ghi caietul elevului, grila de  compararea modului
diverse contexte de comunicare – scrierea cuvintelor obţinute prin – Despărţirea evaluare de efectuare personală a
4.2. Redactarea unor mesaje simple, completarea unor grupuri de litere cuvintelor în • Resurse procedurale: sarcinilor scrise cu modul de
cu respectarea convenţiilor de bază (4.2.); silabe la capăt de conversaţia, explicaţia, rezolvare propus de cadrul
– construirea unor enunţuri pe baza rând exerciţiul, jocul didactic didactic.
unui set de cuvinte date sau a unui şir – Descrierea
de imagini (4.2.); unei persoane
– despărţirea cuvintelor în silabe (4.1.);
– formularea, în scris, a răspunsurilor la
întrebări pe teme familiare care prezintă
interes – descrierea unei persoane
(4.2.).
 4.1. Descrierea unui plan de lucru
Matematică și explorarea mediului
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „ şi”, „sau”, „nu”
– prezentarea jurnalului de sănătate
(4.1.);
– autoevaluarea proiectului elaborat
(4.1.);
– interevaluarea activității desfășurate
pentru elaborarea jurnalului de
sănătate (4.1.).
Proiect Resurse materiale: Observare sistematică:
Jurnalul meu Jurnalul de sănătate Implicarea în
de sănătate - Resurse procedurale: completarea propriului
prezentare conversația, explicația, jurnal de sănătate
turul galeriei  Scară de clasificare
(în totalitate, parțial,
deloc):
– completarea jurnalului
prin formularea de enunțuri
în care se utilizează
cuvintele: și, sau, nu;
– înregistrarea cantităților
de alimente și lichide
consumate în fiecare zi a
săptămânii;
– bifarea zilelor in care s-au
efectuat exercițiii fizice.
Grilă de evaluare a
prezentării produsului:
– autoevaluare obiectivă
dovedită prin acordarea
recompenselor
corespunzătoare frecvenței
respectării regulilor;
– comunicarea verbală și
paraverbală
corespunzătoare în timpul
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Ploaie de stele- Corpuri din jurul nostru
PERIOADA: 3 săptămâni (S 10-11-12)
ZIUA Competențe
1.2. Identificarea unor
Comunicare în limba română
informaţii variate dintr-un text
audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
Activități de învățare
– citirea în forme variate a
enunţurilor, a textului: citire cu voce
tare, în lanţ, citire ştafetă (3.1.);
– citirea în ritm propriu a textului
scurt, cu adaptarea intonaţiei
impuse de semnele de punctuaţie
(3.1.);
– formularea de enunţuri după
ilustraţii sau folosind cuvinte
date (2.1.);
– completarea unor enunţuri după
modele date (2.1.);
– formularea de răspunsuri la
întrebări referitoare la textul citit:
Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu
ce scop? (1.2.);
– identificarea unor informaţii
relevante din textul citit (3.2.).
Detalieri de Resurse materiale și
conținut procedurale
Textul narativ. Resurse materiale:
Lectura textului manualul tipărit/digital,
imagini, textul suport:
Globul pământesc de Emilia
Căldăraru, caietul elevului
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă, jocul
Evaluare
Observare sistematică:
calitatea actului citirii
 lista de verificare:
– citirea corectă şi clară
(articulează cuvintele din
textul citit);
– citirea fluentă (cuprinde în
câmpul vizual cel puţin două
cuvinte, astfel încât lectura să
fie curgătoare, inteligibilă);
– citirea cu intonaţie adecvată
(intonează enunţurile potrivit
semnelor de punctuaţie).
 3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
4.2. Formularea unor
consecinţe rezultate în urma
observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
1.2. Identificarea unor
Comunicare în limba română
informaţii variate dintr-un text
audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
– recunoașterea aparatelor care
funcționează cu ajutorul curentului
electric (3.1.);
– investigarea materialelor
conductoare şi izolatoare în cadrul
unui circuit electric simplu (3.1.);
– recunoașterea materialelor
conducătoare de
electricitate, respectiv a
izolatorilor(3.1.);
– stabilirea efectelor electrocutării
(4.2.);
– elaborarea unei liste de sfaturi
pentru evitarea pericolelor de
electrocutare
– completarea(4.2.).
unor enunţuri
lacunare cu informaţii dintr-un text
audiat (1.2.);
– formularea de enunţuri
folosind cuvinte date (2.1.);
– lectura cu creionul în mână pentru
identificarea unor noi informaţii
(3.2.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un scurt text
citit (3.2.).
Corpuri și materiale Resurse materiale:
care conduc curentul manualul tipărit/digital,
electric baterie, fire metalice, bec,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
problematizarea, Știu,
vreau să știu, am învățat,
experimentul
Textul narativ. Resurse materiale:
Lectura textului manualul tipărit/digital,
textul suport:
Globul pământesc de Emilia
Căldăraru, caietul elevului
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, explozia stelară,
lectura creativă
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– completarea unor enunțuri
lacunare referitoare la corpuri
și materiale care conduc
curentul electric;
– recunoașterea materialelor
conducătoare de electricitate.
Observare sistematică:
comportamentul de receptor
Evaluare orală
 lista de verificare:
– formularea răspunsurilor
adecvate la întrebările orale ce
i se adresează;
– semnalarea, prin mimică,
gesturi sau verbal, a
neînţelegerii mesajului oral
ascultat;
– sesizarea corectitudinii sau
incorectitudinii enunţurilor
orale ascultate;
– sesizarea, după auz, a
cuvintelor necunoscute din
mesajele orale ascultate.
Matematică și explorarea
mediului 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
cunoscut
1.4. Exprimarea interesului
Comunicare înlimba română
pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de
comunicare cunoscute
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte
de comunicare
3.3. Identificarea semnificaţiei
unor simboluri, în contexte
cunoscute
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– construirea unor grafice simple
(cu bare) pe baza unor informaţii
date/culese – referitoare la colecții
de materiale (5.1.);
– clasificarea materialelor
investigate în conductori, izolatori,
cu proprietăţi magnetice (5.1.);
– rezolvarea de probleme cu tema –
Electricitatea (1.6.).
– identificarea unor obiecte prin
descoperirea caracteristicilor
acestora pe baza unor întrebări şi
răspunsuri, în cadrul unor jocuri de
grup (2.3.);
– decodarea unor informaţii din
manual (viniete, cuprins etc.), a
simbolurilor întâlnite în drumul
spre şcoală, în
pliante/reclame/reviste pentru
copii (3.3.);
– conversaţii pe teme de
interes pentru copii (1.4.);
– scrierea unor
răspunsuri
neobişnuite(4.2.);
– folosirea convenţiilor limbajului
scris (scrierea cuvintelor: într-o,
Corpuri și materiale Resurse materiale:
care conduc curentul manualul tipărit/digital,
electric baterie, fire metalice, bec,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
problematizarea, Știu,
vreau să știu, am învățat,
experimentul
Scrierea Resurse materiale:
cuvintelor: manualul tipărit/digital,
într-o, într-un, textul suport pentru
dintr- o, dintr-un exerciţiile de scriere,
imagini, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul, observaţia
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– completarea datelor culese
din imagini în tabele/grafice
simple;
– rezolvarea unei probleme în
care se utilizează operații de
înmulțire.
Tema de lucru în clasă:
Scrierea corectă a cuvintelor
într-o, într-un, dintr-o,
dintr-un:
– formularea unor enunţuri
folosind cuvintele date;
– completarea unor enunţuri
folosind cuvintele date;
– selectarea formei corecte
corespunzătoare unor
enunţuri date.
 2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de
comunicare
2.2. Evidenţierea unor
Matematică și explorarea mediului
caracteristici simple specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
200
– identificarea şi corectarea
greşelilor de scriere (2.1.); copierea
şi transcrierea de propoziţii, fraze
care conţin cuvintele: într-o, într-
un, dintr-o, dintr-un (4.1.);
– autocorectarea cuvintelor scrise:
într-o, într-un, dintr-o, dintr-un
(4.1.);
– scrierea după dictare a unor
propoziţii sau a unui text scurt
– identificarea şi denumirea
formelor plane: pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc, semicerc
(2.2.);
– recunoaşterea şi descrierea formei
obiectelor/feţelor unor corpuri din
mediul apropiat (2.2.);
– conturarea formelor geometrice
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi,
cerc, semicerc), cu ajutorul
instrumentelor de
geometrie/şabloanelor (2.2.);
– realizarea unor desene/colaje
cu ajutorul formelor geometrice
învăţate (2.2.);
– completarea unor enunțuri
referitoare la figurile geometrice și
la electricitate (3.1.)
Scrierea • Resurse materiale:
cuvintelor: într- – text suport pentru
o, într-un, dintr- transcriere, copiere, dictare,
o, dintr-un caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, lucrul în pereche
Figuri geometrice: Resurse materiale:
pătrat, dreptunghi, manualul tipărit/digital,
triunghi, cerc, corpuri geometrice, piese
semicerc geometrice de forme
diferite, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, exerciţiul,
problematizarea
Tema de lucru în clasă:
– scrierea după dictare a unor
propoziţii sau texte care
conţin cuvintele într-o, într-
un, dintr-o, dintr-un
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– recunoaşterea figurilor
geometrice;
– stabilirea valorii de adevăr
referitoare la figurile
geometrice și la electricitate.
Ghidul învățătorului
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
2.2. Evidenţierea unor
Matematică și
caracteristici simple specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
explorarea mediului
– citirea selectivă în funcţie de
anumite repere sau respectând un
detaliu, o idee din text (3.1.);
– joc: Găseşte şi citeşte (3.1.);
– oferirea unor informaţii despre
anumite obiecte: glob
pământesc, laptop, televizor
(2.1.);
– descrierea unui obiect/loc, a unui
fruct, a unei flori, a unui aparat
electrocasnic etc. (2.2.);
– formularea, în scris, a răspunsurilor
la întrebări pe teme familiare/care
prezintă interes (4.2.);
– formularea orală a
învăţăturii desprinse din textul
–citit (3.2.).
identificarea numărului de forme
geometrice plane dintr-un desen
dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată” (2.2.);
– gruparea unor forme
geometrice după criterii date
(2.2.);
– construirea unor figuri geometrice
cu ajutorul unor obiecte (Exemplu:
bețișoare) (2.2.).
Textul narativ. Resurse materiale:
Lectura textului manualul tipărit/digital,
imagini, banda desenată,
textul suport: Roşu-de-
Soare şi Galben-de-Lună
după Aurel Turcuş
Resurse procedurale:
lectura explicativă, tehnici
de lectură activă (pentru
formarea deprinderii de a
înțelege corect cele citite,
de a-și pune întrebări, de a
nota datele semnificative),
diagrama Venn,
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
Figuri geometrice: Resurse materiale:
pătrat, dreptunghi, manualul tipărit/digital,
triunghi, cerc, piese geometrice de forme
semicerc diferite, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul
didactic
Observarea sistematică
 Listă de control/
verificare:
– indicarea unor trăsături ale
unui obiect prezentat;
– oferirea unor informaţii
despre anumite obiecte;
– identificare unor obiecte/
fiinţe;
– formularea unor întrebări şi
răspunsuri în cadrul unor
jocuri de grup - banda
desenată.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– gruparea unor forme
geometrice după criterii date
 2.3. Participarea cu interes la
Comunicare în limba română
dialoguri, în diferite contexte
de comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine;
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea
Matematică și explorarea
convenţiilor de bază
2.1. Localizarea unor obiecte
prin stabilirea unor coordonate
mediului
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple, specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
202
Dezvoltarea unor competenţe de
lectură prin:
– oferirea unor informaţii
despre anumite povești/poezii
(2.3.);
– descrierea unei cărţi (2.3.);
– prezentarea unor lucrări
personale în faţa colegilor (2.4.);
– realizarea unui jurnal personal de
lectură în care să fie înregistrate
titlul şi personajele din basmele,
poveştile sau povestirile citite (3.2.);
– transcrieri de glume, ghicitori,
poezii, fragmente din texte citite
şi motivarea alegerii etc. (4.2.).
– sesizarea intuitivă a simetriei
obiectelor şi fiinţelor din mediul
apropiat (2.1.);
– identificarea axei/axelor de
simetrie ale figurilor geometrice
(2.2.);
– realizarea unor desene simple,
respectând o axă de simetrie dată
și decuparea după contur (2.1.);
– marcarea jumătăţii de suprafaţă a
unei figuri geometrice cu fracţia
corespunzătoare: ½ (2.2.).
Textul narativ Resurse materiale: cărţi
(Lecție de Lectură) din biblioteca personală a
copiilor, a clasei sau a şcolii
Resurse procedurale:
conversaţia euristică,
lectura explicativă,
explicaţia, exerciţiul, jocul
didactic
Figuri geometrice. Resurse materiale:
Axa de simetrie
manualul tipărit/digital,
piese geometrice de forme
diferite, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul
didactic
Temă de lucru în clasă
Prezentare a unei cărţi: Alege
motivele tale pentru care ai
recomanda cartea citită:
- Are subiecte atractive?
- Este subţire?
- Se citeşte repede?
- Are desene atrăgătoare?
- Este amuzantă?
- Are un titlu interesant?
- Are o copertă frumoasă?
- Personajul preferat este un
băiat/fată?
- Personajul preferat
este ciudat?
- Personajul preferat
seamană cu mulţi dintre
colegi? după rezolvarea
Evaluarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– identificarea axei de simetrie
în desene date
Ghidul învățătorului
 2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română proprii în situaţii concrete de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
2.1. Localizarea unor obiecte
Matematică și
prin stabilirea unor coordonate
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple specifice
explorarea mediul
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
2.3. Participarea cu interes la
dialoguri, în diferite contexte
de comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
– formularea de enunţuri
după ilustraţii (2.1.);
– compunerea unor texte scurte
(3-7 enunţuri) pe teme din sfera de
interes a copiilor, cu ajutorul unor
imagini sau întrebări (4.2.);
– formularea, în scris, a
răspunsurilor la întrebări pe teme
familiare/care prezintă
interes(4.2.).
– sesizarea intuitivă a simetriei
figurilor geometrice (2.1.);
– marcarea jumătăţii/sfertului de
suprafaţă a unei figuri geometrice
cu fracţia corespunzătoare: ½ (2.2.);
– identificarea fracţiilor echivalente:
½(2.2.);
– continuarea unor desene astfel
încât să se respecte o axă de
simetrie dată (2.2.).
– adaptarea stilului de a citi în
funcţie de scopul urmărit (de căutare
a unui cuvânt, a unei idei) (3.1.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări printr-o suită de enunţuri
(2.2.);
– formularea unei păreri referitoare
la un personaj, o întâmplare, un mod
de comportament (2.3.);
– recitarea poeziei, exprimarea prin
mimare a diferitelor emoţii şi
reacţii (2.4.);
– jocuri de tipul: Alcătuieşte cuvinte!
(1.3.).
Scrierea unui ● Resurse materiale:
text cu ajutorul manualul tipărit şi digital,
ilustraţiilor imagini, caietul elevului
● Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
Figuri geometrice. Resurse materiale:
Axa de simetrie manualul tipărit/digital,
piese geometrice de forme
diferite, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul
didactic
Textul literar în Resurse materiale:
versuri manualul tipărit/digital,
imagini, textul suport
Soarele somnoros de Emilia
Plugaru, caietul elevului
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
T ema de lucru în clasă:
 Lista de control -
verificare:
– scrie comunicările în ordinea
în care s-au petrecut
întâmplările ilustrate;
– adăugă şi alte cuvinte pentru
a îmbogăţi comunicările;
– aşază textul pe alineate;
– scrie cate un alineat pentru
fiecare ilustraţie;
– scrie un titlu potrivit.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Temă de lucru în clasă:
– realizarea unor desene ce
respectă o axă de simetrie
dată
Observare sistematică:
calitatea recitării:
 lista de control -
verificare:
– recită expresiv respectând
pauzele impuse de semnele de
punctuaţie;
– utilizează elemente ale
limbajului nonverbal şi
paraverbal;
– oferă feedback recitatorilor.
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba
ZIUA 8
proprii în situaţii concrete de
comunicare
română
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de
comunicare
– investigarea forţelor exercitate de
magneţi asupra altor magneţi sau
materiale magnetice cu
evidenţierea polilor N şi S şi a
atracţiei/respingerii dintre polii
opuşi/identici (3.1.);
– recunoașterea situațiilor de
atragere/respingere a
magneților (3.1.);
– identificarea axei/axelor de
simetrie ale unor obiecte
(magneți) (2.2.);
– rezolvarea de probleme în care
se utilizează operațiile de înmulțire
și de împărțire (1.6.).
– identificarea şi corectarea
greşelilor de scriere (2.1.);
– copierea şi transcrierea
de propoziţii, fraze care
conţin cuvintele: sau, s-au
(4.1.);
– autocorectarea cuvintelor scrise,
sau, s-au (4.1.);
– scrierea după dictare a unor
propoziţii sau a unui text scurt
Forțe exercitate de Resurse materiale:
magneți manualul tipărit/digital,
magneți, diverse obiecte
(metalice, din plastic, lemn,
bumbac), fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
problematizarea, Știu,
vreau să știu, am învățat,
experimentul
Scrierea Resurse materiale:
cuvintelor: sau, s- – text suport pentru
au transcriere, copiere, dictare,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, lucrul în pereche
Temă de lucru în clasă:
– recunoașterea situațiilor de
atragere/respingere a
magneților
Activitate practică:
– folosirea a doi magneți și a
unei mașini–jucărie din metal
pentru punerea în mișcare a
jucăriei
Tema de lucru în clasă:
– scrierea după dictare a unor
propoziţii sau texte care
conţin cuvintele sau, s-au
 2.3. Participarea cu interes la
dialoguri în diferite contexte
de comunicare
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
2.2. Evidenţierea unor
Matematică și explorarea
caracteristici simple, specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
mediului
identificate în diferite contexte
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
– formularea unor întrebări
referitoare la subiecte de
interes (2.3.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un scurt text
citit (3.2.).
– recunoaşterea unor corpuri
geometrice în mediul apropiat
(cub, cuboid, sferă, cilindru, con)
(2.2.);
– gruparea unor forme/corpuri
geometrice după criterii date
(2.2.);
– clasificarea corpurilor
geometrice în: cuburi, cuboide,
cilindri, sfere, conuri (5.1.).
Textul narativ. Resurse materiale:
Lectura textului – manualul tipărit/digital,
caietul elevului, textul
suport Călătorie în Carul
Mare de Constantin
Cubleşan
Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia, explicaţia,
observaţia, exerciţiul,
utilizarea organizatorilor
grafici, interogarea
multiprocesuală ,
lectura activă – lectura din
prelungiri (ce crezi că se va
întâmpla?, ce motive ai?, ce
s-a întâmplat?)
Corpuri Resurse materiale:
geometrice: cub, manualul tipărit/digital,
cuboid, cilindru, imagini din manual, obiecte
sferă, con diverse (minge, tobă, glob
pământesc, zaruri, cutii de
depozitare), corpuri
geometrice, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, demonstrația,
observarea, exerciţiul, jocul
didactic, problematizarea
Tema de lucru în clasă
Formularea de răspunsuri la
întrebări - Interogarea
multiprocesuală:
– întrebări literale – Unde...?
– întrebări de transpunere –
Imaginaţi – vă ...?
– întrebări interpretative –
De ce...?
– întrebări aplicative –
Cum credeţi ... ?
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Temă de lucru în clasă:
– asocierea unor obiecte
ilustrate cu corpurile
geometrice corespunzătoare;
– completarea într-un tabel a
numărului de corpuri
geometrice din fiecare fel.
 1.2 Identificarea unor – povestirea orală a unui text (2.1.); Povestire orală Resurse materiale: ● Observarea sistematică (1.2.):

Comunicare în limba română

informaţii variate dintr-un text
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
2.2 Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și
– formularea unor răspunsuri la manualul tipărit/digital,  Lista de control –
întrebări printr-o suită de enunţuri imagini, caietul elevului, verificare:
(2.2.); a) respectă ordinea
banda desenată
– povestirea orală a unui text citit întâmplărilor;
Resurse procedurale:
(2.4.); b) prezintă ce spun şi ce fac
conversaţia, explicaţia,
– ordonarea cronologică a personajele;
exerciţiul, joc didactic,
momentelor acţiunii textului (1.2.). c) foloseşte cuvintele nou
activitate în perechi
învăţate;
d) vorbeşte clar şi tare ca să fie
înţeles;
e) privește la cei care ascultă.
– clasificarea corpurilor Corpuri Resurse materiale: Temă de lucru în clasă:

cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
explorarea mediului
geometrice în: cub, cuboid,
cilindru, sferă, con (5.1.);
– realizarea unor modele repetitive
cu corpuri geometrice, respectând o
anumită regulă (3.1.);
– jocuri de tipul Intrusul (5.1.).
geometrice: cub, manualul tipărit/digital,
cuboid, cilindru, imagini din manual, fișe de
sferă, con lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul, jocul didactic,
– completarea într-un tabel a
numărului de corpuri
geometrice din imagini date

problematizarea
tabele a unor date din mediul
înconjurător
 2.4. Exprimarea expresivă a
Comunicare în limba română ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea
convenţiilor de bază
2.2. Evidenţierea unor
Matematică și
caracteristici simple specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
Comunicare în limba
mediului
2.1.Formularea unor enunţuri
română11
proprii în situaţii concrete de
explorarea
comunicare
ZIUA
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de
comunicare
Dezvoltarea unor competente de
lectură prin:
– prezentarea unor lucrări
personale în faţa colegilor (2.4.);
– realizarea unui jurnal personal de
lectură în care să fie înregistrate
titlul şi personajele din basmele,
poveştile sau povestirile citite(3.2.);
– transcrieri de glume, ghicitori,
poezii, fragmente din texte citite
şi motivarea alegerii etc. (4.2.).
– decuparea pe contur a desfăşurării
unui corp geometric dat: cub,
cuboid, cilindru, con (2.2.);
– construirea de corpuri geometrice
din desfășurări obținute prin
decupare (2.2.).
– identificarea şi corectarea
greşelilor de scriere (2.1.);
– copierea şi transcrierea
de propoziţii, fraze care
conţin cuvintele: sa, s-a
(4.1.);
– autocorectarea cuvintelor scrise
sa, s-a (4.1.);
– scrierea după dictare a unor
propoziţii sau a unui text scurt
Texul literar Resurse materiale: cărţi
(Lecție de lectură) din biblioteca personală a
copiilor, a clasei sau a şcolii
● Resurse procedurale:
lectura explicativă,
conversaţia euristică,
explicaţia, exerciţiul,
jurnalul dublu, turul galeriei
Corpuri Resurse materiale:
geometrice – manualul tipărit/digital,
construcții după imagini din manual, fișe de
desfășurări date lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
exerciţiul, jocul didactic,
problematizarea
Scrierea cuvintelor: Resurse materiale:
sa şi s-a – text suport pentru
transcriere, copiere, dictare,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, lucrul în pereche
Temă de lucru în clasă:
– completarea unor rubrici din
jurnalul de lectură al copiilor:
- Am reţinut… ;
- M–am gândit la … ;
- Mi–am imaginat că …;
- Exprim opinii;
- Vreau să aflu mai mult;
- Recomand cartea ... .
Jurnalul dublu - transcrierea
unui fragment preferat şi
motivarea alegerii
fragmentului.
Activitate practică:
– construirea de corpuri
geometrice din desfășurări
obținute prin decupare
Tema de lucru în clasă:
– scrierea după dictare a unor
propoziţii sau texte care
conţin cuvintele sa, s-a
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple, specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
2.2. Transmiterea unor
Comunicare în limba română
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
4.1. Scrierea unor mesaje,
în diverse contexte de
comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– identificarea în desene date a Corpuri Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
desfășurării unui corp geometric geometrice – manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
indicat: cub, cuboid, cilindru, construcții după imagini, fișe de lucru, Metoda semaforului
con(2.2.); desfășurări date caietul elevului (vezi descrierea metodei)
– rezolvarea de probleme în care Temă de lucru în clasă:
Resurse procedurale:
se utilizează operația de înmulțire – asocierea unei desfășurări
exerciţiul, jocul didactic,
(1.6.). date cu corpul geometric
problematizarea
corespunzător
– compunerea unor texte scurte Scrierea unui • Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
 Listă de control -
(3-7 enunţuri) pe teme din sfera de text cu ajutorul manualul tipărit/digital,
interes a copiilor, cu ajutorul unor întrebărilor caietul elevului, verificare:
imagini sau întrebări (4.2.); ilustraţii – formulează răspunsuri la
– formularea, în scris, a • Resurse întrebări;
răspunsurilor la întrebări pe teme procedurale: lectura – prezintă locul, timpul,
familiare/care prezintă interes (4.2.); explicativă, personajele;
– formularea unor răspunsuri la conversaţia, explicaţia, – scrie despre cauza
întrebări, printr-o suită de enunţuri exerciţiul întâmplărilor;
(2.2.). – scrie despre întâmplări în
ordinea în care s-au petrecut;
– prezintă modul cum s-au
sfârşit întâmplările;
– ordonează răspunsurile;
– prezintă oral povestirea.
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme identificate în
diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
– recunoașterea materialelor Recapitulare: Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
conducătoare de – Corpuri și manualul tipărit/digital, – completarea de enunțuri
electricitate, respectiv a materiale care imagini, fișe de lucru, lacunare referitoare la
izolatorilor (3.1.); conduc curentul caietul elevului corpurile care conduc curentul
– construirea unor grafice simple electric Resurse procedurale: electric, respectiv magneți
(cu bare) pe baza unor informaţii – Magneți exerciţiul, jocul didactic, – recunoașterea obiectelor
date/culese – referitoare la colecții problematizarea care sunt conductiri și a celor
de materiale (5.1.); care pot fi atrase de magneți
– recunoașterea situațiilor de
atragere/respingere a
magneților (3.1.);
– rezolvarea de probleme în care
se utilizează operațiile de înmulțire
și de împărțire (1.6.).
 1.3. Identificarea sunetelor şi – formularea unor enunţuri pornind Recapitulare: Resurse materiale: Observare sistematică:
 lista de verificare pentru

Comunicare în limba română

silabelor în cuvinte şi a de la cuvinte date (3.2.); – Scrierea manualul tipărit/digital,
cuvintelor în enunţuri rostite – formularea unor răspunsuri la imaginativă: text de caietul elevului, imagini, povestirea orală a textului
cu claritate întrebări, în legătură cu un scurt text 3-7 enunţuri, pe textul suport Să citit:
2.4. Exprimarea expresivă a citit (3.2.); baza unui suport prindem Soarele a) Respectă ordinea
ideilor în contexte familiare – stabilirea valorii de adevăr a unor vizual întâmplărilor.
Resurse procedurale:
manifestând interes şi informaţii date (3.2.); – Ortografia: b) Prezintă ce spun şi ce fac
conversaţia, explicaţia,
încredere în sine – folosirea convenţiilor limbajului scrierea corectă personajele.
exerciţiul, joc didactic,
3.2. Identificarea mesajului scris; a cuvintelor: c) Foloseşte cuvintele nou
activitate în perechi
unui text în care se relatează – scrierea corectă a cuvintelor într-un, într-o, învăţate.
întâmplări, fenomene din într-un, într-o, dintr-un, dintr-o (4.2.); dintr-un, dintr- d) Vorbeşte clar şi tare ca să
universul cunoscut – compunerea unor texte scurte o fie înţeles.
4.2. Redactarea unor mesaje (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de – Textul: e) Privește la cei care ascultă.
simple, cu respectarea interes a copiilor, cu ajutorul unor povestirea orală
convenţiilor de bază imagini sau întrebări (4.2.); – Scrierea
– povestirea orală a unui text citit imaginativă pe
(2.4.); baza unui şir de
– jocuri de tipul: întrebări
Descoperă cuvintele! (1.3.). – Ortografia:
scrierea sau, s-
au, sa, s-a
– Forme ale
discursului
oral

210 Ghidul învățătorului

 3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
2.1. Localizarea unor obiecte
Matematică și explorarea mediului
prin stabilirea unor coordonate
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple, specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
Itemii probei de evaluare vizeazã: Evaluare Resurse materiale: Probă scrisă
– formularea unor enunţuri pornind Scrierea imaginativă manual tipărit/digital,  Grila Cum te poţi aprecia
de la cuvinte date (3.2.); text de 5-7 enunţuri, imagini, caietul elevului, din manualul elevului
– formularea unor răspunsuri la pe baza unui suport textul suport Să
întrebări, în legătură cu un scurt text vizual prindem Soarele
citit (3.2.); Ortografia: Resurse procedurale:
– stabilirea valorii de adevăr a unor scrierea corectă a conversaţia, explicaţia,
informaţii date (3.2.); cuvintelor: exerciţiul
– folosirea convenţiilor limbajului într-un, într-o,
scris; dintr-un, dintr-
– scrierea corectă a cuvintelor o
într-un, într-o, dintr-un, dintr-o (4.2.); Scrierea imaginativă
– compunerea unor texte scurte pe baza unui şir de
(3-7 enunţuri) pe teme din sfera de întrebări
interes a copiilor, cu ajutorul unor Ortografia:
imagini sau întrebări (4.2.). scrierea
– identificarea şi denumirea sau, s-au,
Recapitulare: Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
formelor plane: pătrat, – Corpuri și manualul tipărit/digital, – completarea în tabele a
triunghi, dreptunghi, cerc (2.2.); materiale care imagini, fișe de lucru, numărului de figuri
– sesizarea intuitivă a simetriei conduc curentul caietul elevului geometrice/corpuri
figurilor geometrice (2.1.); electric Resurse procedurale: geometrice indicate
– continuarea unor desene astfel – Magneți exerciţiul, jocul didactic,
încât să se respecte o axă de – Figuri geometrice problematizarea
simetrie dată (2.2.); – Axa de simetrie
– gruparea unor forme/corpuri – Corpuri
geometrice după criterii date geometric
(2.2.); e
– clasificarea figurilor/corpurilor – Corpuri geometrice
geometrice (5.1.); – construcții după
– identificarea în desene date a desfășurări date
desfășurării unui corp geometric
indicat: cub, cuboid, cilindru,
con (2.2.).
 3.2. Identificarea mesajului
Comunicare în limba română
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
2.1. Localizarea unor obiecte
Matematică și explorarea mediului
prin stabilirea unor coordonate
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple, specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
212
Ne jucăm, corectăm învăţăm! – Scrierea Resurse materiale: Autoevaluarea
ameliorare – dezvoltare imaginativă: text de manual tipărit/digital,
– formularea unor enunţuri pornind 5-7 enunţuri, pe imagini, caietul elevului
de la cuvinte date (3.2.); baza unui suport Resurse procedurale:
– formularea unor răspunsuri la vizual conversaţia, explicaţia,
întrebări, în legătură cu un scurt text Ortografia: scrierea exerciţiul, jocul didactic,
citit (3.2.); corectă a activitatea în perechi
– stabilirea valorii de adevăr a unor cuvintelor: într-un,
informaţii date (3.2.); într-o,
– folosirea convenţiilor limbajului dintr-un, dintr-o
scris; Scrierea imaginativă
– scrierea corectă a cuvintelor pe baza unui şir de
într-un, într-o, dintr-un, dintr-o (4.2.); întrebări
– compunerea unor texte scurte Ortografia:
(3-7 enunţuri) pe teme din sfera de scrierea sau, s-
interes a copiilor, cu ajutorul unor au, sa, s-a
imagini sau întrebări (4.2.).
Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare - Resurse materiale: Proba scrisă
 Grila de evaluare –
– Recunoașterea figurilor – Corpuri și manual tipărit/digital,
geometrice în desene date materiale care imagini, fișe de lucru Ce potsă fac?
(2.2.); conduc curentul Resurse procedurale:
– Recunoașterea corpurilor electric explicația, proba scrisă
geometrice în desene date – Magneți
(2.2.); – Figuri geometrice
– Realizarea unor desene – Axa de simetrie
respectând axa de simetrie – Corpuri geometrice
(2.1.); – Corpuri
– Asocierea corpurilor geometrice cu geometrice –
desfășurarea corespunzătoare (2.2.); construcții după
– Identificarea obiectelor care nu desfășurări
conduc curentul electric, respectiv date
care pot fi atrase de magneți
(3.1.).
Ghidul învățătorului
 2.4. Exprimarea expresivă a
Comunicare în limba română
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine;
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea
convenţiilor de bază
2.1. Localizarea unor obiecte
Matematică și explorarea mediului
prin stabilirea unor coordonate
în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind
sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor
caracteristici simple, specifice
formelor geometrice plane şi
corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
Dezvoltarea unor competențe de Textul literar Resurse materiale: Recomandarea unei cărţi
lectură (activitate diferențiată) prin: (Lecție de lectură) Cărţi din biblioteca şcolii Grilă de prezentare :
prezentarea unor lucrări personale în sau a clasei; 1. Motive pentru care
faţa colegilor (2.4.); Texte puse la recomand cartea:
– realizarea unui jurnal personal de dispoziţia elevilor de Are un titlu ...
lectură în care să fie înregistrate către cadrul didactic; E uşor de
titlul şi personajele din basmele, Cărţi mari confecţionate de citit.
poveştile sau povestirile citite (3.2.); elevii clasei sau de colegii Te ţine cu sufletul la
– transcrieri de glume, ghicitori, mai mari. gură. Are teme
poezii, fragmente din texte citite intresante.
Resurse procedurale:
şi motivarea alegerii etc. (4.2.). Are învăţături ...
citirea cu voce tare, citirea
2. Un îndemn pentru cititori
ghidată, conversaţia
euristică
Ne jucăm, corectăm, învăţăm! – Corpuri și Resurse materiale: Autoevaluarea
– ameliorare – dezvoltare materiale care fișe de ameliorare, fișe de
– Activităţile de învăţare cu caracter conduc curentul dezvoltare
ameliorativ se vor stabili în funcţie electric Resurse procedurale:
de problemele (individuale/ale – Magneți conversația, explicația, jocul
majorităţii elevilor) ce vor fi – Figuri geometrice didactic
identificate după evaluarea – Axa de simetrie
sumativă. – Corpuri geometrice
– Activităţile de dezvoltare vor avea – Corpuri geometrice
un grad ridicat de dificultate şi vor fi – construcții
stabilite pentru elevii care vor după desfășurări
demonstra realizarea tuturor date
obiectivelor de evaluare vizate prin
proba de evaluare sumativă.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Pământul - o planetă în mişcare, în Univers
PERIOADA: 3 săptămâni (S 13-14-15)

Detalieri de Resurse materiale și

ZIUA Competențe Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
2.1. Formularea unor enunţuri – citirea în forme variate a textului: Textul Resurse materiale: Observare sistematică: citirea
Comunicare în limba română

proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
citire cu voce tare, citire în lanţ, citire
ştafetă (3.1.);
– citirea în ritm propriu a unui text, cu
adaptarea intonaţiei impuse de
semnele de punctuaţie (3.1.);
– formularea de enunţuri după
ilustraţii folosind cuvinte date (2.1.);
– completarea unor enunţuri după
modele date (2.1.);
– formularea de răspunsuri la
întrebări referitoare la textul citit
(„Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?,
De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”)
(3.2.).
narativ. Lectura manualul tipărit/digital, conştientă şi activă -
textului caietul elevului, imagini, focalizarea şi identificarea de
textul suport Noaptea- informaţii explicit formulate
 Diagrama Venn pentru
Albastră şi Ziua-Lumină
identificarea de asemănări şi
Resurse procedurale:
deosebiri dintre personajele
lectura explicativă,
Noaptea-Albastră şi Ziua-
conversaţia, explicaţia,
Lumină
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă, tehnici
interactive - Diagrama Venn
Matematică și explorarea mediului 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme identificate în
diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română
silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
– discutarea unor articole din
reviste pentru copii care prezintă
Sistemul Solar (3.1.);
– recunoaşterea planetelor
Sistemului Solar pe planşe/modele
simple/în filme documentare (3.1.);
– realizarea unor experienţe care în
se evidenţiază mişcarea Lunii în jurul
Pământului/unui satelit/în jurul unei
planete (3.1.);
– explicarea unor fenomene
referitoare la planete
(temperatura ziua și noaptea,
diferența de temperatură de a o
planetă la alta etc.) (3.1.);
– rezolvarea de probleme cu
tema Universul, în care se
utilizează operațiile de
înmulțire/împărțire (1.6.).
– citirea selectivă în funcţie de anumite
repere (3.1.);
– joc: „Găseşte şi citeşte!” (3.1.);
– completarea unor enunţuri lacunare
cu informaţii dintr-un text audiat
(3.2.);
– formularea de enunţuri
folosind cuvinte date (2.1.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări în legătură cu un text citit
(3.2.);
– jocuri de tipul: Descoperă cuvintele!
(1.3.)
Universul. Resurse materiale:
Planetele manualul tipărit/digital,
filmul documentar, glob
geografic, minge albă, fișe
de lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația,
problematizarea
Textul Resurse materiale:
narativ manualul tipărit/digital,
textul suport Noaptea-
Albastră şi Ziua-Lumină
imagini, caietul elevului,
dicţionar
Resurse procedurale:
Știu, vreau să știu, am
învățat, conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, tehnici
interactive : jurnalul dublu,
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Tema de lucru în clasă:
– completarea unor enunțuri
lacunare despre Sistemul
Solar;
– completarea unui rebus cu
tema Universul.
Observare sistematică:
interpretarea şi integrarea
corectă a idelor şi
informaţiilor dintr-un text citit
Jurnalul dublu:
alegereaunui alineat şi
motivarea alegerii:
- Am ales acest alineat
pentru că …
- Îmi place pentru că …
- Mă gândesc la …
- Am simţit că …
Matematică și explorar
mediului 3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
Comunicare înlimba română
– investigarea apariţiei zilei şi nopţii
prin modelare – un glob se roteşte în
sens invers acelor de ceasornic şi
este luminat cu o lanternă (3.1.);
– recunoașterea momentelor
principale ale zilei: dimineață, prânz,
seară, noapte (3.1.);
– completarea unor enunțuri
lacunare despre ciclul noapte–zi
(3.1.);
– completarea unor enunțuri
lacunare cu date organizate în tabele
( 5.1.);
–– recunoașterea
citirea selectivădiverselor
în funcţiesurse
de de
Ciclul Resurse materiale:
noapte-zi manualul tipărit/digital,
filmul documentar, glob
geografic, lanternă, fișe de
lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, modelarea,
problematizarea,
experimentul
Textul Resurse materiale:
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Tema de lucru în clasă:
– stabilirea valorii de adevăr a
unor enunțuri referitoare la
ciclul noapte- zi;
– ordonarea momentelor
principale ale zilei: dimineață,
prânz, seară, noapte.
Tema de lucru în clasă:

întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
anumite repere sau respectând un nonliterar - manualul tipărit/digital,  Listă de control/
detaliu/o idee din text (3.1.); Terra în spaţiu textul suport Terra în verificare pentru identificarea
– adaptarea stilului de a citi în funcţie spaţiu, imagini, manuale, tipului de text:
de scopul urmărit, de căutarea unui enciclopedii 1. Cine prezintă?
cuvânt, a unei idei (3.1.); ● Resurse procedurale: a) un om de ştiinţă;
– discutarea textului relevând anumite lectura explicativă, b) un scriitor.
informaţii (3.2.); conversaţia, explicaţia, 2. Ce se prezintă?
– formularea unor întrebări şi exerciţiul, jocul, a) întâmplări din realitate;
răspunsuri pe baza textului (3.2.); observaţia b) întâmplări imaginare;
– formularea unor răspunsuri la c) personaje din cărţi.
întrebări, în legătură cu textul citit 3. Unde se întâmplă?
(3.2.); a) într-un loc real;
– emiterea unor predicţii asupra firului b) într-un loc imaginar.
narativ al textului citit (3.2.); 4. Pentru ce se prezintă?
– identificarea unor informaţii în a) pentru a informa cititorii;
diverse materiale (3.2.). b) pentru a emoţiona cititorii.
5. Textul este:
a) nonliterar;
b) literar.
 2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut în
contexte de comunicare
cunoscute
3.2. Identificarea mesajului
unui text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme identificate în
diferite contexte
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
– citirea selectivă în funcţie de
anumite repere sau respectând un
detaliu/o idee din text (3.1.);
– adaptarea stilului de a citi în funcţie
de scopul urmărit, de căutarea unui
cuvânt, a unei idei(3.1.);
– discutarea textului relevând anumite
informaţii (3.2.);
– formularea unor întrebări şi
răspunsuri pe baza textului
(3.2.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări în legătură cu textul
citit (3.2.);
– identificarea unor informaţii în
diverse suporturi de lectură
(3.2.);
– alcătuirea unor propoziţii prin care
–seidentificarea
formulează solicitarea unei de
unor instrumente
măsurare a timpului: ceas de
perete, ceasul electronic, ceasul de
mână (6.2.);
– marcarea pe cadrane de ceas
desenate a jumătăţii şi sfertului de
oră (6.2.);
– realizarea unei corespondenţe
între ora indicată de ceasul cu ace
indicatoare şi cel electronic (6.2.);
– rezolvarea de probleme cu tema
Timpul, în care se utilizează operația
de scădere (1.6.).
Textul Resurse materiale:
nonliterar - manualul tipărit, digital,
Terra în spaţiu enciclopedie, film didactic
Discovery, caietul
elevului, glob pamântesc
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, lucrul in grup,
tehnici interactive
Ştiu/Vreau să ştiu/Am
învăţat
Timpul: Ziua, Resurse materiale:
ora. Instrumente manualul tipărit/digital,
de măsură a diverse ceasuri, fișe de
timpului lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, exercițiul,
problematizarea
Interevaluare - Joc: Eu
întreb, tu răspunzi!
– Ce titlu se află la pagina ...
din manualul nostru?
– La ce pagină se află …?
– Adevărat sau fals: La pagina
... se află titlul ...
Tema de lucru în clasă:
 întelegerea conţinutului
unui text nonliterar –
extragerea unor informaţii
explicit formulate – tehnica
Ştiu/Vreau să ştiu/Am
învăţat
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Tema de lucru în clasă:
– asocierea diverselor moduri
de a exprima aceeași oră;
– identificarea orei indicate
de ceas, valabile ziua,
respectiv noaptea.
 1.3. Identificarea sunetelor şi – citirea selectivă în funcţie de anumite Evaluarea după rezolvarea

Comunicare în limba română

silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
Textul Resurse materiale:
repere sau respectând un detaliu, o nonliterar – manualul tipărit, digital, sarcinilor de învățare:
idee din text (3.1.); Copilul şi enciclopedie, film didactic ● Extragerea unor informaţii
– joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); calculatoru Discovery, caietul explicit formulate – itemi cu
– oferirea unor informaţii despre l elevului, glob pământesc alegere multiplă elaboraţi de
anumite obiecte (2.1.); cadrul didactic
Resurse procedurale:
– jocuri de tipul: Descoperă cuvântul!
conversaţia, explicaţia,
(1.3.);
exerciţiul, lucrul in grup,
– formularea, în scris, a răspunsurilor
tehnici interactive
la întrebări (4.2.).
Ştiu/Vreau să ştiu/Am
învăţat
– poziţionarea acelor ceasului pe baza Evaluarea după rezolvarea

Timpul: Ziua, Resurse materiale:

simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme identificate în
diferite contexte
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
unei cerinţe date şi citirea orei
indicate, folosind pasul de 5 minute
(ora 8 fix, ora 9 şi un sfert/15 minute,
ora 10 şi jumătate/30 de minute, ora
7 şi 20 de minute etc.) (6.2.);
– înregistrarea duratei unor activităţi şi
ordonarea lor după criterii variate
(durată, momentul începerii etc.)
(6.2.);
– calcularea numărului de ore într-un
interval dat (6.2.);
– rezolvarea de probleme cu tema
Timpul, în care se utilizează operația de
scădere (1.6.).
ora. Instrumente manualul tipărit/digital,
de măsură a diverse ceasuri, fișe de
timpului lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, exercițiul,
problematizarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate" (vezi descrierea
metodei)
Tema de lucru în clasă:
– scrierea orei indicate de
ceas peste un interval de
timp dat, exprimat în
ore/minute, pornind de la o
oră indicată de ceas;
– înregistrarea duratei unor
activităţi.
 2.3. Participarea cu interes la
Comunicare în limba română
dialoguri, în diferite contexte de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului
pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei
4.1. Descrierea unui plan de
Matematică și explorarea mediului
lucru folosind câţiva termeni
ştiinţifici, reprezentări prin
desene şi operatorii logici „ şi”,
„sau”, „nu”
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
Dezvoltarea unor competenţe de
lectură prin:
– recomandarea unei cărţi de
poveşti/povestiri pentru colegi (3.4.);
– oferirea unor informaţii despre
cartea de poveşti (2.3.);
– descrierea unor elemente ale cărţii
(2.3.);
– realizarea unei Colecţii de poveşti
individuală sau comună, album cu
desene realizate de elevi în urma citirii
sau audierii textelor, însoţite de
scurte prezentări scrise de mână sau
la computer (3.1.);
– prezentarea orală a unor cărţi/
poveşti citite individual sau în grup
(3.4.).
– ordonarea unor jetoane cu numele
zilelor săptămânii, respectiv ale lunilor
anului (6.2.);
– identificarea datei unor evenimente
din viaţa personală a copilului (6.2.);
– completarea calendarului
personal/calendarului clasei cu
evenimente care au importanţă pentru
copii/activităţi extraşcolare(6.2.);
– prezentarea unor
evenimente/întâmplări personale
şi ordonarea acestora (6.2.);
– construirea unor grafice simple
referitoare la numărul zilelor
lunilor anului (5.1.);
– completarea calendarului naturii
(4.1.).
Textul narativ Resurse materiale: cărţi
(Lecție de din biblioteca personală a
lectură) copiilor, a clasei sau a şcolii
Resurse procedurale:
conversaţia euristică,
explicaţia, exerciţiul, jocul
didactic
Săptămâna, Resurse materiale:
luna, anul. manualul tipărit/digital,
Anotimpurile calendar, fișe de lucru,
caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstrația, exercițiul,
problematizarea
Joc de prezentare a unei cărţi:
– Prezentarea coperţii;
– Precizarea legăturii dintre
imagine şi conţinutul cărţii de
poveşti;
– Trei trăsături ale cărţii;
– Un alt titlu care i s-ar potrivi
cărţii;
– Elemente care fac această
carte plăcută.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului (vezi
descrierea metodei)
Tema de lucru în clasă:
– completarea zilelor lipsă
dintr-o lună dată;
– completarea unor enunțuri
lacunare pe baza culegerii
datelor din calendar;
– asocierea lunilor anului cu
anotimpurile;
– utilizarea cuvintelor:
azi, mâine, poimâine, ieri,
alaltăieri și ordonarea
acestora.
 1.3. Identificarea sunetelor şi
Comunicare în limba română silabelor în cuvinte şi a
cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
4.1. Descrierea unui plan de
Matematică și explorarea mediului
lucru folosind câţiva termeni
ştiinţifici, reprezentări prin
desene şi operatorii logici „ şi”,
„sau”, „nu”
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
220
– citirea selectivă în funcţie de anumite Textul Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
repere sau respectând un detaliu, o nonliterar – manualul tipărit, digital, sarcinilor de învățare
idee din text (3.1.); Copilul şi enciclopedie, film didactic ● Completarea cadranelor cu
– joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); calculatoru Discovery, caietul răspunsuri la întrebările care
– oferirea unor informaţii l elevului, glob pamântesc vizează:
despre anumite obiecte (2.1.); Resurse procedurale: 1. Informaţii explicite
– jocuri de tipul: Descoperă cuvântul! conversaţia, explicaţia, 2. Deducţii simple
(1.3.); exerciţiul, lucrul în grup, 3. Interpretare
– activităţi care implică folosirea tehnici interactive 4. Integrare
calculatorului pentru redactarea Cadranele
unor enunţuri (4.2.);
– formularea, în scris, a răspunsurilor la
întrebări (4.2.).
– găsirea corespondenţei dintre un Evaluarea după rezolvarea
Săptămâna, Resurse materiale:
eveniment şi anotimpul în care acesta luna, anul. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
are loc (6.2.); Anotimpurile calendar, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– calcularea numărului de caietul elevului ridicate" (vezi descrierea
zile/săptămâni/luni dintr-un metodei)
Resurse procedurale:
interval dat (6.2.); Tema de lucru în clasă:
conversaţia, explicaţia,
– completarea unui program – rezolvarea de probleme de
demonstrația, exercițiul,
individual de petrecere eficientă a aflare a numărului de
problematizarea
timpului liber (6.2.); săptămâni/luni dintr-un
– prezentarea calendarului naturii, interval dat.
realizat pe o perioadă determinată de
timp (ex.: prezentarea unui „buletin
meteo retrospectiv” pe o perioadă
scurtă) (4.1.).
Ghidul învățătorului
 3.1. Citirea unor mesaje scrise,
Comunicare în limba română
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
5.1. Sortarea, clasificarea şi
Matematică și explorarea mediului
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
– realizarea unor afişe pe teme
familiare, după modele date
(4.1.);
– citirea unor mesaje din mediul
cunoscut: afişe (3.1.);
– identificarea unor informaţii
previzibile în diverse materiale
cotidiene - afişe (3.2.);
– culegere de informații despre
aniversările membrilor familiei
(5.1.);
– identificarea datei unor evenimente
din viaţa personală a copilului (6.2.);
– înregistrarea zilelor de naștere ale
membrilor familiei prin realizarea
unui calendar/arbore al zilelor de
naștere (5.1.);
– redactarea unei felicitări pentru cea
mai apropiată aniversare a unui
membru din familie (5.1.).
Textul Resurse materiale:
nonliterar – manualul tipărit/digital,
Afişul caietul elevului, afişe
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, problematizarea
Proiect – Resurse materiale:
Calendarul
manualul tipărit/digital
zilelor de naștere
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
învățarea bazată pe proiect,
turul galeriei
Tema de lucru în clasă:
 Listă de control/
verificare pentru identificarea
tipului de text din cadrul
afişului:
1. Cine prezintă?
a) un om de ştiinţă;
b) un scriitor.
2. Ce se prezintă?
a) întâmplări din realitate;
b) întâmplări imaginare;
c) personaje din cărţi.
3. Unde se întâmplă?
a) într-un loc real;
b) într-un loc imaginar.
4. Pentru ce se prezintă?
a) pentru a informa cititorii;
b) pentru a emoţiona cititorii.
5. Textul este:
a) nonliterar;
b) literar.
Grilă de evaluare a produsului
elaborat:
– realizarea completă a
arborelui familiei;
– scrierea zilelor de naștere
ale tuturor membrilor familiei;
– respectarea regulilor de
redactare a unei felicitări.
Observarea sistematică a
atitudinii elevilor faţă de
sarcina dată:
 Listă de verificare (da, nu):
– concentrarea asupra sarcinii
de rezolvat;
– implicarea activă în
rezolvarea sarcinii.
 3.2. Identificarea mesajului unui
Comunicare în limba română
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
4.2. Formularea unor
Matematică și explorarea mediului
consecinţe rezultate în urma
observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
222
– identificarea unor informaţii Textul Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
previzibile în diverse materiale nonliterar – manualul tipărit/digital, Activitate în pereche – afiş
cotidiene - afişe (3.2.); Afişul caietul elevului, rechizite, pentru prezentarea unui
– realizarea unor planşe-afişe pe teme markere, carton etc. eveniment din clasă
familiare, după modele date (4.1.);  lista de verificare:
Resurse procedurale:
– realizarea unor lucrări de tip proiect, Afişul realizat de elevi conţine:
conversaţia, explicaţia,
cu sprijin din partea cadrului didactic – sloganul;
demonstrația, exerciţiul,
(4.1.). – îndemnul;
interevaluarea
– informaţii care prezintă pe
scurt evenimentul;
– fotografie sau desen.
– scrierea unor bilete de mulţumire, de Biletul de ● Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
informare, de solicitare, cu mulţumire, de manualul tipărit/digital,  lista de verificare:
respectarea convenţiilor (4.2.); informare, de caietul elevului, Elevul recunoaşte ceea ce se
– realizarea unor planşe, etichete solicitare rechizite, markere, comunică prin bilet:
pe teme modele date (4.1.); carton etc. – o solicitare;
– citirea unor mesaje din mediul ● Resurse procedurale: – o informatie;
cunoscut (3.1.). conversaţia, explicaţia, – o mulţumire.
demonstrația,
– explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca exerciţiul, Evaluarea după rezolvarea
Ciclul zi– Resurse materiale:
urmare a rotaţiei Pământului în jurul noapte. manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
axei sale, prin modelare (4.2.); Schimbări în calendar, fișe de lucru, Metoda semaforului (vezi
– identificarea şi explicarea unor viața plantelor, a caietul elevului descrierea metodei)
schimbări/evenimente din viaţa animalelor și a Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:
plantelor, a animalelor şi a omului, ca omului conversaţia, explicaţia, – recunoașterea viețuitoarelor
urmare a ciclului zi-noapte (4.2.);
exercițiul, problematizarea, care își desfășoară activitatea
– calcularea numărului de ore de
modelarea numai ziua/noaptea;
repaus în viața unor viețuitoare
– completarea unor enunțuri
(6.2.).
lacunare despre schimbările
din viața plantelor, a
animalelor și a omului
Temă pentru acasă
– înregistrarea intervalului de
somn pe durata unei
săptămâni și analiza
preocupării pentru păstrarea
sănătății
Ghidul învățătorului
Comunicare în limba
română 3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
6.3. Realizarea unor schimburi
Matematică și explorarea mediului
echivalente valoric prin
reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard şi prin
utilizarea banilor în probleme-
joc simple de tip venituri-
cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000
– autocorectarea biletului prin Biletul de Resurse materiale: Autoevaluarea
compararea cu un model (4.1.); mulţumire, de manualul tipărit/digital,
– scrierea corectă a unui text informare, de texte scrise model, caietul
scurt respectând încadrarea în solicitare elevului
spațiul suportului de scris (4.1.);
Resurse procedurale:
– citirea unor mesaje din mediul
conversaţia, explicaţia,
cunoscut (3.1.)
exerciţiul, problematizarea
– folosirea convenţiilor limbajului scris
(scrierea cu majusculă/cu alineat, titlu)
(4.2.).
– recunoaşterea bancnotelor de 1 Banii. Leul Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
500 lei (6.3.); calendar, bancnote diverse Tehnica „Fără mâini
– schimbarea unui grup de din carton, imagini, fișe de ridicate” (vezi descrierea
monede/bancnote cu o lucru, caietul elevului metodei)
bancnotă/un alt grup de bancnote
Resurse procedurale: Tema de lucru în clasă:
sau monede având aceeaşi valoare
conversaţia, explicaţia, – stabilirea valorii unor
(6.3.);
exercițiul, problematizarea, bancnote diverse și
– adunarea şi scăderea în
jocul didactic identificarea oiectelor ce pot fi
limitele 0-1000, folosind
cumpărate;
bancnotele şi monedele învăţate
– identificarea unor posibilități
(6.3.);
diverse de schimb al unei
– implicarea copiilor în experienţe în
bancnote cu altele de aceeași
care să decidă singuri dacă pot/nu pot
valoare.
cumpăra un obiect cu suma de bani
de care dispun (6.3.);
– compararea unor sume de bani
compuse din monede şi bancnote
diferite (6.3.);
 1.4. Exprimarea interesului
Comunicare în limba română
pentru receptarea de mesaje
orale, în contexte de
comunicare cunoscute
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi încredere
în sine
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţiei
unor simboluri, în contexte
cunoscute
4.3. Exprimarea unor idei,
sentimente, păreri prin
intermediul limbajelor
convenţionale
6.3. Realizarea unor schimburi
Matematică și
echivalente valoric prin
reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard şi prin
utilizarea banilor în probleme-
joc simple de tip venituri-
cheltuieli, cu numere din
explorarea mediului
concentrul 0-1000
Dezvoltarea unor competenţe de
lectură prin:
– jocuri de rol, dramatizări ale unor
lecturi cunoscute, folosind păpuşi
pe deget, pe mână, marionete,
măşti (1.4.);
– utilizarea limbajului verbal şi
nonverbal corespunzător, în vederea
asigurării şi menţinerii atenţiei
interlocutorului (contact vizual) (2.4.);
– transmiterea unor mesaje prin
intermediul unor simboluri sau coduri
date sau proprii (3.3.);
– citirea în ritm propriu a unui text
(3.1.);
– compunerea unui cântec pornind de
la textul citit (4.3.).
– jocuri de utilizare a banilor (6.3.);
– rezolvarea unor probleme de
cheltuieli/buget/cumpărături, oral şi
scris, folosind adunarea şi/sau
scăderea, înmulţirea, împărţirea
(6.3.);
– jocuri: „Schimbul de cartonaşe”,
„La cumpărături”, „În excursie” (6.3.).
Texul literar Resurse materiale:
(Lecție de text pus la dispoziţia
lectură) copiilor de cadrul didactic,
rechizite diverse pentru
atelierele de creaţie
● Resurse procedurale:
diferite procedee de
lectură, lectura creativă,
lucrul în grup, conversaţia,
turul galeriei
Banii. Leul Resurse materiale:
manualul tipărit/digital,
calendar, bancnote diverse
din carton, imagini, fișe de
lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exercițiul, problematizarea,
jocul didactic
Tema de lucru în clasă:
● Lectura creativă:
– realizarea de benzi desenate
după textul citit;
– ilustrarea prin pantomimă;
– compunerea unui cântec;
– alcătuirea unei scrisori.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Metoda semaforului
(vezi descrierea metodei)
Tema de lucru în clasă:
– rezolvarea de probleme de
cheltuieli/buget/cumpărături,
folosind adunarea şi/sau
scăderea, înmulţirea,
împărţirea.

Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
6.3. Realizarea unor schimburi
echivalente valoric prin
reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard şi prin
utilizarea banilor în probleme-
joc simple de tip venituri-
cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000
– transcrierea unor texte scurte,
exersând încadrarea în spaţiul de scris
(4.1.);
– prezentarea unor lucrări
personale (2.4.);
– realizarea unui ziar al clasei (4.2.);
– activităţi care implică folosirea
calculatorului pentru redactarea
unor enunţuri sau texte (4.2.);
– marcarea prin chenare sugestive,
elemente grafice a unor mesaje,
anunţuri importante, cu scopul de a le
pune în evidenţă (4.2.).
– recunoaşterea bancnotelor de
5 euro, 10 euro, 20 de euro, 50 de
euro, 100 de euro (6.3.);
– schimbarea unui grup de
monede/bancnote cu o
bancnotă/un alt grup de bancnote
sau monede având aceeaşi valoare
(6.3.);
– adunarea şi scăderea în
limitele 0-1000, folosind
bancnotele şi monedele învăţate
(6.3.);
– implicarea copiilor în experienţe în
care să decidă singuri dacă pot/nu pot
cumpăra un obiect cu suma de bani
de care dispun (6.3.);
– rezolvarea unor probleme de
cheltuieli/buget/cumpărături, oral şi
scris, folosind adunarea şi/sau
scăderea, înmulţirea, împărţirea (6.3.);
Ziarul clasei Resurse materiale:
manualul tipărit/digital,
caietul elevului, ziarul şcolii,
imagini de pe internet cu
ziarele altor şcoli
● Resurse
procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, joc didactic,
activitate în grup
Banii. Euro Resurse materiale:
manualul tipărit/digital,
calendar, bancnote diverse
din carton, imagini, fișe de
lucru, caietul elevului
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exercițiul, problematizarea,
jocul didactic
Observarea sistematică
 Fișa de observare:
– Evaluarea contribuţiei la
activitatea grupului:
– contribuția la rezolvarea
sarcinilor de grup;
– interacțiunea cu membrii
grupului;
– oferirea/acceptarea
feedbackului.
Evaluarea după rezolvarea
sarcinilor de învățare:
Tehnica „Fără mâini
ridicate” (vezi descrierea
metodei)
Tema de lucru în clasă:
– compararea unor sume de
bani compuse din monede şi
bancnote diferite (6.3.)

Comunicare în limba română
Matematică și explorarea mediului
2.2. Transmiterea unor
informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic
2.4. Exprimarea expresivă a
ideilor în contexte familiare
manifestând interes şi
încredere în sine
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea
convenţiilor de bază
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă,
total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut,
scăzător, produs, factorii unui
produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme identificate în
diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
4.2. Formularea unor
consecinţe rezultate în urma
observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
– realizarea unor lucrări de tip proiect, Proiect – Resurse materiale: Observarea sistematică
cu sprijin din partea cadrului didactic Revista clasei manual, imagini, rechizite a comportamentului
(4.1.); pentru elaborarea interacţional
– prezentarea unor lucrări de grup proiectului  Listă de control/
(2.4.); verificare:
Resurse procedurale:
– prezentarea unor proiecte – cooperarea cu membrii
conversaţia, explicaţia,
realizate în echipă (2.2.); grupului;
exerciţiul, învățarea bazată
– confecţionarea unei reviste a – contribuția cu idei la
pe proiect
clasei scrise şi ilustrate de copii realizarea proiectului;
(4.2.). participarea activă la
realizarea sarcinilor de grup.
– ordonarea planetelor Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
Sistemului solar (3.1.); Universul. manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
– recunoașterea momentelor Planetele. imagini, fișe de lucru, Metoda semaforului (vezi
principale ale zilei: dimineață, prânz, Ciclul zi–noapte. imagini video, caietul descrierea metodei)
seară, noapte (3.1.); Schimbări în viața elevului Temă de lucru în clasă:
– recunoașterea unor viețuitoare care plantelor, a Resurse procedurale: – completarea unor enunțuri
sunt în repaus în timpul zilei/nopții animalelor și a problematizarea, jocul lacunare referitoare la planete
(3.1.); omului didactic, ciorchinele, cubul
– completarea unor enunțuri lacunare
despre ciclul noapte–zi (3.1.);
– explicarea unor schimbări/
evenimente din viaţa plantelor, a
animalelor şi a omului, ca urmare
a ciclului zi-noapte (4.2.);
– rezolvarea de probleme cu
tema Universul, în care se
utilizează operațiile de adunare,
scădere, înmulțire, împărțire
(1.6.).
 3.1. Citirea unor mesaje scrise,
Comunicare în limba română
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– citirea unor mesaje din mediul Recapitulare Resurse materiale: Interevaluarea produselor de
cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, Textul nonliterar manual, imagini, caietul grup prin tehnica Turul galeriei
enunţuri, texte scurte (3.1.); Afişul elevului – expunerea, în spaţiul clasei,
– realizarea unor afişe pe teme Biletul de a lucrărilor elaborate în grup:
Resurse procedurale:
familiare, după modele date mulţumire, de Ziarul clasei, Revista clasei;
conversaţia, explicaţia,
(4.1.); informare, de – formarea grupelor;
exerciţiul, Turul galeriei
– scrierea unor bilete de mulţumire, de solicitare – stabilirea aspectelor de
informare, de solicitare, cu Ziarul clasei obsevat;
respectarea convenţiilor (4.2.); Revista clasei – elevii formulează o
– realizarea unui ziar/a unei reviste apreciere, o întrebare, o
a clasei (4.2.); sugestie.
– activităţi care implică folosirea
calculatorului pentru redactarea unor
texte scurte (4.2.);
– realizarea unor lucrări de tip proiect,
cu sprijin din partea cadrului didactic
–(4.1.).
citirea unor mesaje din mediul ● Evaluare Resurse materiale: Autoevaluarea
cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, Textul manual tipărit/digital, Grila Cum te poţi aprecia?
enunţuri, texte scurte (3.1.); nonliterar Afişul imagini
– realizarea unor afişe pe teme Biletul de ● Resurse
familiare, după modele date mulţumire, de procedurale:
(4.1.); informare, de conversaţia, explicaţia,
– scrierea unor bilete de mulţumire, de solicitare exerciţiul
informare, de solicitare, cu
respectarea convenţiilor (4.2.);
 5.1. Sortarea, clasificarea şi
Matematică și explorarea mediului
înregistrarea prin desene şi
tabele a unor date din mediul
înconjurător
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
6.3. Realizarea unor schimburi
echivalente valoric prin
reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard şi prin
Comunicare în limba
utilizarea banilor în probleme-
joc simple de tip venituri-
cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
ZIUA 14 română
întâlnite în mediul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple, cu respectarea
convenţiilor de bază
– poziţionarea acelor ceasului pe baza Recapitulare: Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
unei cerinţe date şi citirea orei indicate Universul. manual tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(6.2.); Planetele imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– compararea unor sume de bani Timpul imagini video, caietul ridicate” (vezi descrierea
compuse din monede şi bancnote Banii elevului metodei)
diferite (6.3.); Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
– culegere de informații referitoare problematizarea, jocul – utilizarea în rezolvarea de
la timp, folosind ca sursă afișul (6.2.); didactic probleme a unor date
– utilizarea în rezolvare de probleme organizate în tabele
a unor date organizate în tabele
(5.1.);
– rezolvarea unor probleme de
cheltuieli/buget/cumpărături,
folosind adunarea şi/sau scăderea,
înmulţirea, împărţirea (6.3.);
– rezolvare de probleme referitoare
la eficiența cheltuielilor (alegerea
prețurilor
Ne jucăm,mai mici) (6.3.).
corectăm învăţăm! – Textul Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
ameliorare – dezvoltare nonliterar manual tipărit/digital, sarcinilor de
– citirea unor mesaje din mediul Afişul imagini ameliorare/dezvoltare:
cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, Biletul de ● Resurse •Autoevaluarea
enunţuri, texte scurte (3.1.); mulţumire, procedurale:
– realizarea unor afişe pe teme de informare, conversaţia, explicaţia,
familiare, după modele date de solicitare exerciţiul
(4.1.);
– scrierea unor bilete de mulţumire, de
informare, de solicitare, cu
respectarea convenţiilor (4.2.).
 3.1. Rezolvarea de probleme în Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare - Resurse materiale: Proba scrisă

Matematică și explorarea mediului

cadrul unor investigaţii, prin – recunoașterea planetelor Sistemului Universul. manual tipărit/digital,  Grila de evaluare – Ce
observarea şi generalizarea Solar (3.1.); Planetele imagini, fișe de lucru pot să fac?
unor modele sau regularităţi din – identificarea efectelor Timpul Resurse procedurale:
mediul apropiat rotației Pământului (4.2.); Banii conversaţia, explicația
4.2. Formularea unor – compararea și ordonarea
consecinţe rezultate în urma duratelor (6.2.);
observării unor relaţii, – rezolvarea de probleme în care
fenomene, procese simple se utilizează banii (6.3.).
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
6.3. Realizarea unor schimburi
echivalente valoric prin
reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard şi prin
utilizarea banilor în probleme-
joc simple de tip venituri-
cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000
 3.1. Citirea unor mesaje scrise,
Comunicare în limba română
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui
text în care se relatează
întâmplări, fenomene din
universul apropiat
230
Dezvoltarea unor competențe de
lectură (activitate diferențiată) prin:
– citirea unor cărţi, poveşti, poezii,
reviste, articole din reviste
electronice, enciclopedii etc. din
iniţiativa copilului (3.1.);
– căutarea unei anumite cărţi la colţul
de lectură sau la bibliotecă (3.1.);
– discutarea textelor scurte, cu accent
pe înțelegere și interpretare(3.2.).
Textul narativ Resurse materiale:
(Lecție de Cărţi din biblioteca şcolii
lectură) sau a clasei;
Texte puse la
dispoziţia elevilor de
către cadrul didactic;
Cărţi mari confecţionate de
elevii clasei sau de colegii
mai mari.
Resurse procedurale:
citirea cu voce tare, citirea
ghidată, conversaţia
euristică
Observare sistematică:
Lectura cu voce tare
 Grilă de evaluare a
lecturii cu voce tare
– „citirea" imaginilor;
– cuprinderea în câmpul vizual
a cuvântului (nu literalizează);
– articularea corectă şi clară a
cuvintelor citite;
– adoptarea, în mod adecvat,
a volumului vocii şi a ritmului
vorbirii, pentru a fi auzit şi
înţeles de ascultători;
– citirea inteligibilă, în ritm
propriu, a propoziţiilor/
textelor scurte, cu intonaţia
cerută de semnele de
punctuaţie învăţate.
Ghidul învățătorului
 3.1. Rezolvarea de probleme în
Matematică și explorarea mediului
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea
unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat
4.2. Formularea unor
consecinţe rezultate în urma
observării unor relaţii,
fenomene, procese simple
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente
variate
6.3. Realizarea unor schimburi
echivalente valoric prin
reprezentări convenţionale
standard şi nonstandard şi prin
utilizarea banilor în probleme-
joc simple de tip venituri-
cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000
Ne jucăm, corectăm învăţăm! Universul. Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
– ameliorare – dezvoltare Planetele fișe de ameliorare, fișe de sarcinilor de
– Activităţile de învăţare cu caracter dezvoltare ameliorare/dezvoltare:
Timpul
ameliorativ se vor stabili în funcţie de Resurse procedurale: Autoevaluarea
problemele (individuale/ale majorităţii Banii
conversația, explicația, jocul
elevilor) ce vor fi identificate după didactic
evaluarea sumativă.
– Activităţile de dezvoltare vor avea un
grad ridicat de dificultate şi vor fi
stabilite pentru elevii care vor
demonstra realizarea tuturor
obiectivelor de evaluare vizate prin
proba de evaluare sumativă.
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Parfum de vară - Mici ecologiști pregătiți de vacanță
PERIOADA: 2 săptămâni (S 16 - 17)
ZIUA Competențe
2.1. Formularea unor enunţuri
Comunicare în limba română
proprii în situaţii concrete de viaţă
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
232
Detalieri de Resurse materiale și
Activități de învățare Evaluare
conținut procedurale
– citirea în forme variate a enunţurilor şi Textul narativ. Resurse materiale: Observare sistematică
textelor scurte: citire cu voce tare, în Lectura textului manualul tipărit/digital, a calității actului citirii:
şoaptă, în gând, în lanţ, în ştafetă, în imagini, textul suport  Lista de verificare:
pereche (3.1.); Desene pe nisip după – citirea corectă şi clară
– citirea selectivă în funcţie de anumite Eduard Jurist (articulează corect sunetele,
repere (un detaliu sau o idee din silabele, cuvintele din textul
Resurse procedurale:
text);joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); citit);
lectura explicativă,
– formularea orală a – citirea fluentă (cuprinde în
conversaţia, explicaţia,
mesajului/învăţăturii desprinse dintr-un câmpul vizual cel puţin două
procedee de citire activă,
text citit (3.2.); cuvinte, astfel încât lectura
selectivă, conștientă,
– formularea unor întrebări şi să fie curgătoare,
ciorchinele
răspunsuri pe baza textului citit (3.2.); inteligibilă);
– formularea unor răspunsuri la – citirea cu intonaţia
întrebări, în legătură cu un scurt text adecvată (intonează
citit (3.2.); enunţurile potrivit semnelor
– aranjarea unei suite de propoziţii de punctuaţie).
după ordinea logică de desfăşurare a
evenimentelor din mesajul audiat
(3.2.);
– formularea de enunţuri după
ilustraţii sau folosind cuvinte date
(2.1.);
– transcrieri selective de cuvinte şi
fraze dintr-un scurt text pe teme
Ghidul învățătorului
 1.1. Scrierea, citirea şi formarea
Matematică și explorarea mediului
numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor
în concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru
comportarea corectă în relaţie
cu mediul natural şi social
– identificarea consecinţelor unor Numerele Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
acţiuni ale omului asupra mediilor naturale 0-1000: manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
de viaţă explorate (3.2.); recunoaştere, imagini, fișe de lucru, Metoda semaforului
– jocuri de asociere a numerelor mai formare, citire, caietul elevului (vezi descrierea metodei)
mici decât 1000 cu reprezentarea scriere (cu cifre şi Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă:
lor prin desen (1.1.); litere), comparare, conversaţia, explicaţia, – identificarea
– citirea şi scrierea numerelor de la 0 la ordonare, numere exerciţiul, jocul didactic numerelor naturale 0-1000
1000 (1.1.); pare/impare: problematizarea care respectă condiții date;
– evidenţierea cifrei – de la 0 la 100 – scrierea de sfaturi pentru
unităţilor/zecilor/ sutelor dintr-un – de la 100 la 1000 ocrotirea naturii.
număr (1.1.);
– numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în
3 etc., în ordine crescătoare şi
descrescătoare, cu precizarea limitelor
intervalului (de la... până la) (1.1.);
– reprezentarea zecilor, a sutelor şi a
miei prin simboluri (forme
geometrice, bile colorate etc.) (1.1.);
– identificarea numerelor pare şi impare
dintr-un şir dat (1.2.).
 1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.4. Exprimarea interesului pentru
lectura unor cărţi adecvate vârstei
– citirea selectivă în funcţie de anumite
repere (3.1.);
– joc: Găseşte şi citeşte! (3.1.);
– completarea unor enunţuri lacunare
cu informaţii dintr-un text audiat
(1.2.);
– formularea de enunţuri
folosind cuvinte date (2.1.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un scurt text
citit (3.2.);
– citirea unui text în urma
recomandărilor făcute de cadrul
didactic (3.4.);
– jocuri de tipul Descoperă cuvintele!.
Textul narativ. Resurse materiale:
Lectura textului manualul tipărit/digital,
caietul elevlui, textul
suport
Desene pe nisip după
Eduard Jurist
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jurnalul dublu,
explozia stelară, jocul de
creație
Interevaluare - ex. 2,
pag. 25 din manual
Observare sistematică
a comportamentului de
receptor:
 Lista de verificare:
– formularea răspunsurilor
adecvate la întrebările orale
ce i se adresează;
– semnalarea, prin mimică,
gesturi sau verbal, a
înţelegerii mesajului oral
ascultat;
– sesizarea corectitudinii sau
incorectitudinii enunţurilor
orale ascultate;
– sesizarea, după auz, a
cuvintelor necunoscute din
mesajele orale ascultate;
– manifestarea interesului
faţă de partenerul de dialog
(îl priveşte în faţă, îl ascultă
cu atenţie, cu răbdare, cu
toleranţă).
 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
Matematică și explorarea mediului
mental şi în scris, în concentrul
0-1000, recurgând la numărare
şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
2.2. Evidenţierea unor caracteristici
simple specifice formelor geometrice
plane şi corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul înconjurător
– identificarea corpurilor cu viață și Adunarea şi Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
fără viață din mediul înconjurător scăderea în manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(3.1.); concentrul 0–1000, imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– identificarea formei corpurilor fără viață fără trecere peste caietul elevului ridicate” (vezi descrierea
(cuboid, cub, cilindru) (2.2.); ordin metodei)
Resurse procedurale:
– identificarea şi denumirea corpurilor Temă de lucru în clasă:
exerciţiul,
fără viață care au fețele în formă de: – efectuarea de exerciții cu
problematizarea, jocul
pătrat, dreptunghi, cerc(2.2.); mai multe operații de
didactic
– înregistrarea observaţiilor din adunare și scădere
investigaţii în tabele și grafice simple
(5.1.);
– efectuarea de adunări și scăderi cu
numere mai mici decât 1000, fără şi
cu trecere peste ordin (1.4.);
– rezolvare de probleme cu tematica
Un colț al naturii în sala de clasă (1.6.).
 1.4. Exprimarea interesului pentru
Comunicare în limba română
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţiei unor
simboluri, în contexte cunoscute
4.2. Redactarea unor mesaje simple,
cu respectarea convenţiilor de bază
1.2. Identificarea unor informaţii
variate dintr-un text audiat
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în
contexte de comunicare cunoscute
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
– citirea în ritm propriu a unui text Recapitulare Resurse procedurale: Autoevaluarea pe baza
scurt, cu adaptarea intonaţiei impuse Punctuaţia - conversaţia, explicaţia, criteriilor date de cadrul
de semnele de punctuaţie (3.1.); Intonarea exerciţiul, jocul, didactic:
– citirea selectivă în funcţie de anumite propoziţiei observaţia – copierea;
repere sau respectând un detaliu, o idee Punctul şi semnul – transcrierea;
din text; întrebării – dictarea unor propoziții şi
– joc: „Găseşte şi citeşte” (3.1.); alineate.
– decodarea unor informaţii din
manual, a unor simboluri (3.3.);
– introducerea cuvintelor noi în
vocabularul propriu (2.1.);
– plasarea semnelor de
punctuaţie într-un text (4.2.);
– folosirea convenţiilor limbajului
scris (scrierea cu majusculă/cu
alineat, utilizarea corectă a semnelor
de punctuaţie (4.2.);
– conversaţii pe teme de interes
pentru copii (1.4.).
– jocuri cu imagini, cuvinte, Textul narativ. Resurse materiale: Interevaluare:
simboluri (3.1.); Lectura textului text suport pus la Concurs Cel mai bun cititor
– identificarea enunţurilor dispoziţia elevilor de
adevărate/false referitoare la către cadrul didactic,
textul audiat (1.2.); resurse din
– completarea unor enunţuri lacunare bibliotecă, post-it-uri
cu informaţii dintr-un text audiat
Resurse procedurale:
(1.2.);
diferite procedee de
– formularea unor răspunsuri la
citire, conversaţia,
întrebări, în legătură cu un scurt text
explicaţia, exerciţiul,
citit (3.2.);
lucrul în grup
– formularea unor întrebări şi
răspunsuri pe baza textului citit
(3.2.);
– formularea orală a unor întrebări sau
solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj
 1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul înconjurător
1.2. Identificarea unor informaţii
Comunicare în limba română
variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
– recunoaşterea în desene/imagini/ Mediile de Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
machete/filme documentare/a unor viață manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
medii de viață: pădurea (3.1.); imagini sugestive pentru Metoda semaforului
Formele de
–identificarea formelor de relief/ rezolvarea de probleme, (vezi descrierea metodei)
relief
recunoaşterea în desene/imagini a unor fișe de lucru, caietul
Probleme care Temă de lucru în clasă:
forme de relief (munţi, câmpii, dealuri) elevului
se rezolvă prin una, – recunoașterea animalelor
(3.1.);
două sau mai Resurse procedurale: ce aparțin aceluiași mediu
– prezentarea unui traseu turistic pe
multe operaţii exerciţiul, de viață, prin jocuri de tipul
baza simbolurilor corespunzătoare
problematizarea, Găsește intrusul!;
formelor de relief (3.1.);
Gândiți, lucrați în – culegere de date
– culegere de date organizate în
perechi, comunicați organizate în tabele și
tabele (5.1.);
utilizarea lor în formularea
– formulare și rezolvare de probleme
de probleme.
cu tema În excursie, în care se utilizează
operații de adunare/scădere (1.6.).
– citirea selectivă în funcţie de anumite Recapitulare/ Resurse materiale: Evaluare:
repere sau respectând un detaliu sau o Evaluare Caietul elevului: TEST 1 -  Grila de evaluare
idee din text (3.1.); Textul narativ CITIT, textul suport pentru aprecierea rezolvării
– joc: Găseşte şi citeşte (3.1.); Elmer şi dragonul itemilor care vizează
– formularea de răspunsuri la întrebări (Dragonul tatălui meu procesele de înţelegere a
referitoare la textul audiat („Cine?, după Ruth Stiles Gannet, textului:
Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Editura Arthur) – extragerea unor informaţii
Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2.); explicit formulate;
Resurse procedurale:
– completarea unor enunţuri lacunare – formularea unor concluzii
conversaţia, explicaţia,
cu informaţii corespunzătoare (1.2.); directe;
exerciţiul, jocul didactic,
– formularea unor răspunsuri la – interpretarea şi integrarea
activitatea în perechi
întrebări, în legătură cu un scurt text ideilor şi a informaţiilor;
citit (2.1.); – examinarea şi evaluarea
– aranjarea unei suite de propoziţii conţinutului, a limbajului şi a
după ordinea logică de desfăşurare elementelor textuale.
a evenimentelor (3.2.).
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă,
rest, descăzut, scăzător, produs,
factorii unui produs, cât,
deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -,
·, :) în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru
comportarea corectă în relaţie
cu mediul natural şi social
4.2. Formularea unor consecinţe
rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese
simple
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
– asocierea mediilor de viață cu Medii de viață Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
plantele și animalele corespunzătoare Înmulțirea manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
(3.1.); numerelor imagini sugestive pentru Tehnica „Fără mâini
– asocierea unor caracteristici speciale naturale 0-100 rezolvarea de probleme, ridicate”’ (vezi descrierea
ale plantelor şi animalelor cu anumite Probleme care se fișe de lucru, caietul metodei)
caracteristici ale mediului (4.2.); rezolvă prin una, elevului Temă de lucru în clasă:
– identificarea acțiunilor pozitive/ două sau mai – efectuarea de înmulțiri în
Resurse procedurale:
negative ale omului în natură (3.2.); multe operaţii de concentrul 0-100;
exerciţiul,
– explicarea urmărilor acțiunilor adunare şi/sau – rezolvarea de probleme pe
problematizarea,
negative ale oamenilor asupra mediului scădere, înmulţire, baza suportului în imagini.
Gândiți, lucrați în
(3.2.); împărţire perechi, comunicați
– efectuarea de înmulțiri în
concentrul 0-100 (1.5.);
– rezolvarea de probleme în care se
utilizează denumiri matematice: sumă,
diferență (1.6.);
– rezolvarea de probleme pe baza
suportului în imagini (5.2.).
 2.2. Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
3.1. Citirea unor mesaje
scrise/întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
Dezvoltarea unor competenţe de Text narativ Resurse materiale: Observare sistematică:
lectură prin: (Lecție de lectură) carte din biblioteca comportamentul de cititor
– construirea individuală a unor personală, a clasei sau a activ
enunţuri pe baza unui set de şcolii  Listă de verificare (da,
cuvinte date (realizarea de predicții nu):
Resurse procedurale:
pe baza unor termeni dați) și – concentrare asupra
conversaţia, explicaţia,
comunicarea acestora colegului de sarcinii de rezolvat;
exerciţiul, metoda
bancă (2.2.); – formularea de predicții
predicțiilor
– citirea în gând a paragrafelor indicate asupra firului epic pornind
de învățător din text (3.1.); de la elemente din text;
– emiterea, după fiecare paragraf citit, – formularea corectă de
a unor predicţii asupra firului narativ al răspunsuri la întrebări legate
textului citit cu cel puțin trei întreruperi de text.
și înregistrarea acestora de către
învățător în Tabelul predicțiilor (3.2.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu fiecare paragraf
citit și înregistrarea de către învățător a
întâmplărilor relatate în Tabelul
predicțiilor (3.2.);
– formularea mesajului sau
învăţăturii desprinse dintr-un text
 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi
Matematică și explorarea mediului
împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
5.1. Sortarea, clasificarea şi
înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul înconjurător
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente variate
6.3. Realizarea unor schimburi
echivalente valoric prin reprezentări
convenţionale standard şi
nonstandard şi prin utilizarea banilor
în probleme-joc simple de tip
venituri-cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000
6.4. Identificarea şi utilizarea
unităţilor de măsură uzuale
pentru lungime, capacitate, masă
(metrul, centimetrul, litrul,
mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate
240
– găsirea corespondenţei dintre un Menținerea Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea
eveniment şi anotimpul în care sănătății manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
acesta are loc (6.2.); Împărţirea cu imagini sugestive pentru Metoda semaforului
– înregistrarea duratei unor activităţi şi rest 0 în concentrul rezolvarea de probleme, (vezi descrierea metodei)
ordonarea lor după criterii variate 0-100 fișe de lucru, caietul Temă de lucru în clasă:
(durată, momentul începerii etc.) Figuri și corpuri elevului – efectuarea de exerciții de
(6.2.); geometrice Resurse procedurale:, împărțire a numerelor
– calcularea numărului de zile/ Timpul : exerciţiul, naturale 0-100;
săptămâni dintr-un interval dat (6.2.); (Săptămâna, luna problematizarea, Gândiți, – rezolvarea de probleme în
– schimburi echivalente valoric (6.3.); anul, anotimpurile) lucrați în perechi, care se utilizează operația
– gruparea figurilor, respectiv a Masa comunicați, turul galeriei de înmulțire și împărțire.
corpurilor geometrice după criterii date Banii
(5.1.);
– efectuarea de exerciții de împărțire
a numerelor naturale 0-1000 (1.5.);
– rezolvarea de probleme în care
se utilizează diverse unități de
măsură pentru capacitate și masă
(6.4.);
– crearea unor meniuri
sănătoase pentru o zi de vacanță
(3.1.).
Ghidul învățătorului
 1.2. Identificarea unor informaţii – citirea selectivă în funcţie de anumite Recapitulare Resurse materiale: Evaluarea după rezolvarea

Comunicare în limba română

variate dintr-un text audiat
2.1. Formularea unor enunţuri
proprii în situaţii concrete de
comunicare
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
1.6. Utilizarea unor denumiri şi
Matematică și explorarea mediului
repere sau respectând un detaliu/o
idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
(3.1.);
– formularea de răspunsuri la întrebări
referitoare la textul audiat („Cine?,
Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?,
Din ce cauză?, Cu ce scop?”) (1.2.);
– completarea unor enunţuri
lacunare cu informaţii
corespunzătoare (1.2.);
– formularea unor răspunsuri la
întrebări, în legătură cu un scurt text
citit (2.1.);
– aranjarea unei suite de propoziţii
după ordinea logică de desfăşurare
–a evenimentelor (3.2.). pe ceas (6.2.);
recunoașterea orelor
Textul narativ Caietul elevului: TEST 2 -
CITIT, textul suport Ştiţi
ce-am desenat? după
Octav Pancu-Iaşi
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, jocul didactic,
activitatea în perechi
Menținerea Resurse materiale:
sarcinilor de învățare:
 Grila de evaluare
pentru aprecierea rezolvării
itemilor care vizează
procesele de înţelegere a
textului:
– extragerea unor informaţii
explicit formulate;
– formularea unor concluzii
directe;
– interpretarea şi integrarea
ideilor şi a informaţiilor;
– examinarea şi evaluarea
conţinutului, a limbajului şi a
elementelor textuale.
Evaluarea după rezolvarea

simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit,
împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
3.2. Manifestarea grijii pentru
comportarea corectă în relaţie cu
mediul natural şi social
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea duratelor
unor evenimente variate
– fixarea pe ceas a orelor sănătății. Exercițiul manualul tipărit/digital, sarcinilor de învățare:
indicate (6.2.); fizic, odihna imagini, fișe de lucru, Tehnica „Fără mâini
– jocuri cu cele 4 operații matematice Împărţirea cu caietul elevului ridicate” (vezi descrierea
pentru obținerea de mesaje referitoare rest 0 în concentrul Resurse procedurale: metodei)
la protejarea mediului (3.2.); 0-100 jocul didactic, exercițiul, Observarea sistematică:
– rezolvarea de probleme pe baza Timpul (ora, problematizarea, turul Atitudinea față de mediul
suportului în imagini (5.2.); minutul) galeriei natural (3.2.):
– rezolvarea de probleme pe tema Măsurarea  Listă de verificare
protejării mediului și a menținerii lungimilor (da, nu):
sănătății prin exercițiu fizic și odihnă – afișul conține imagini care
(1.6.); sugerează îndemnul de a
– realizarea de postere ce transmit un proteja mediul înconjurător;
mesaj privind protejarea mediului – afișul conține un slogan
(3.2.). corespunzător unei
comportări corecte în relația
cu mediul.
 2.2. Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
4.1. Scrierea unor mesaje, în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea convenţiilor
de bază
Matematică și explorarea
1.1. Scrierea, citirea şi formarea
mediului
numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor
în concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
242
– compunerea unor texte scurte Scrierea unui Resurse materiale: Tema de lucru în clasă:
(3-7 enunţuri) pe teme din sfera de text cu ajutorul Caietul elevului: TEST 3, Listă de control/verificare:
interes a copiilor, cu ajutorul unor întrebărilor imagini – formulează răspunsuri la
imagini sau întrebări (4.2.); întrebări;
Resurse procedurale:
– formularea, în scris, a răspunsurilor – prezintă locul, timpul,
conversaţia, explicaţia,
la întrebări pe teme familiare/care personajele;
exerciţiul
prezintă interes (4.2.); – scrie despre cauza
– formularea unor răspunsuri la întâmplărilor;
întrebări printr-o suită de enunţuri – scrie despre întâmplări în
(2.2.). ordinea în care s-au
petrecut;
– prezintă modul cum s-au
sfârşit întâmplările;
– ordonează răspunsurile;
– prezintă oral, povestirea.
Itemii probei de evaluare vizează: Evaluare Proba scrisă
Resurse materiale:
– scrierea cu cifre a numerelor mai Numerele manualul tipărit/digital,  Grila de evaluare –
mici decât 1000 (1.1.); naturale 0-1000: imagini, fișe de lucru, Ce pot să fac?
– compararea numerelor mai mici recunoaştere, caietul elevului
decât 1000 (1.2.); formare, citire, Resurse procedurale:
– ordonarea crescătoare și scriere (cu cifre şi exerciţiul
descrescătoare a numerelor naturale litere), comparare,
0-1000 (1.1.); ordonare
– identificarea animalelor care aparțin Numere
unui mediu de viață indicat (3.1.). pare/impare:
– de la 0 la 100
– de la 100 la 1000
Medii de viață
Ghidul învățătorului
 1.2 Identificarea unor informaţii – precizarea evenimentelor din textul Textul narativ Resurse materiale: Observarea sistematică a

Comunicare în limba română

variate dintr-un text audiat audiat, folosind expresiile: la început, manual, imagini, caietul comportamentului
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în mai întâi, prima dată, apoi, după elevului comunicativ
contexte familiare, manifestând aceea, până la urmă (1.2.); Listă de control/
Resurse procedurale:
interes şi încredere în sine – completarea unor enunţuri verificare:
conversaţia, explicaţia,
4.2. Redactarea unor mesaje simple, lacunare cu informaţii dintr-un text – contribuția la rezolvarea
exerciţiul
cu respectarea convenţiilor de bază (1.2.); sarcinilor de grup;
– formularea unor întrebări – interacțiunea cu membrii
pentru răspunsuri date (3.2.); grupului;
– prezentarea unor lucrări – oferirea/acceptarea
personale (2.4.); feedbackului.
– folosirea convenţiilor limbajului
scris (scrierea cu utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie) (4.2.);
– citirea unor texte în urma
recomandărilor făcute de părinţi,
3.2. Identificarea mesajului unui text cadre didactice,
Itemii probei debibliotecar, colegi
evaluare vizează: Evaluare Resurse materiale: Proba scrisă
în care se relatează întâmplări, – formularea unor răspunsuri la – Textul narativ manualul, text narativ  Grila Cum te
fenomene din universul cunoscut întrebări, în legătură cu un scurt text – Formulare de suport, fişe de evaluare, poţi aprecia
4.2. Redactarea unor mesaje simple, citit (3.2.); întrebări şi caietul elevului, imagini
cu respectarea convenţiilor de bază – compunerea unor texte scurte răspunsuri pe baza Resurse procedurale:
(5-7 enunţuri) pe teme din sfera de textului citit exerciţiul, autoevaluarea
interes a copiilor, cu ajutorul unor – Scrierea
imagini sau întrebări (4.2.); imaginativă (texte
– identificarea enunţurilor adevărate/ de 5-7 enunţuri),
false referitoare la textul citit(3.2.). pe baza unui
suport vizual şi a
unui şir de
întrebări
Matematică și explorar
1.1. Scrierea, citirea şi formarea
mediului
numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor
în concentrul 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în
cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul
apropiat
2.2 Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în
contexte familiare manifestând
interes şi încredere în sine
4.1. Scrierea unor mesaje în
diverse contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje
simple cu respectarea convenţiilor
de bază
Ne jucăm, corectăm, învățăm Autoevaluarea
Numerele Resurse materiale:
– ameliorare – dezvoltare naturale 0-1000: fișe de ameliorare, fișe de
– Activităţile de învăţare cu caracter recunoaştere, dezvoltare
ameliorativ se vor stabili în funcţie de formare, citire, Resurse procedurale:
problemele (individuale/ale scriere (cu cifre şi conversaţia, explicația
majorităţii elevilor) ce vor fi litere), comparare,
identificate după evaluarea sumativă. ordonare
– Activităţile de dezvoltare vor avea Numere
un grad ridicat de dificultate şi vor fi pare/impare:
stabilite pentru elevii care vor – de la 0 la 100
demonstra realizarea tuturor – de la 100 la 1000
obiectivelor de evaluare vizate prin
Medii de viață
proba de evaluare sumativă.
– realizarea unor lucrări de tip Proiectul meu Resurse materiale: Observarea sistematică a
proiect, cu sprijin din partea cadrului de vacanţă manual, imagini, rechizite comportamentului
didactic (4.1.); pentru elaborarea interacţional
– prezentarea unor lucrări de proiectului  Listă de control/
grup (2.4.); verificare:
Resurse procedurale:
– prezentarea unor proiecte realizate – cooperarea cu membrii
conversaţia, explicaţia,
în echipă (2.2.); grupului;
exerciţiul, activitatea în
– realizarea unui proiect de vacanţă al – contribuția cu idei la
grup şi în pereche
clasei, scris şi ilustrat de copii (4.2.); realizarea proiectului;
– marcarea prin chenare sugestive, – participarea activă la
elemente grafice, motouri, formule, realizarea sarcinilor de grup;
mesaje, anunţuri importante, cu – acordarea şi primirea de
scopul de a le pune în evidenţă (4.2.); feedback.
– activităţi care implică folosirea
calculatorului pentru redactarea
unor enunţuri sau texte scurte (4.2.).
 1.2. Compararea numerelor în Itemii testului vizează: Evaluare la finalul Resurse materiale: Proba scrisă

Matematică și explorarea mediului

concentrul 0-1000 – recunoașterea formelor de relief (3.1); clasei a II-a fișa de evaluare pentru  Grila de evaluare –
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, – ordonarea numerelor naturale mai Numerele fiecare elev Cum te poți aprecia?
mental şi în scris, în concentrul mici decât 1000 (1.2.); naturale 0-1000 Resurse procedurale:
0-1000, recurgând la numărare – efectuarea de adunări și scăderi Adunarea și explicația, exercițiul
şi/sau grupare ori de câte ori este în concentrul 0-1000 (1.4.); scăderea nr.
necesar – calcularea duratelor exprimate naturale 0-1000
3.1. Rezolvarea de probleme în în luni/zile (6.2.); Înmulțirea și
cadrul unor investigaţii, prin – identificarea regulii de constituire a împărțirea nr.
observarea şi generalizarea unor unor modele repetitive (3.1.); naturale 0-
modele sau regularităţi din mediul – compararea lungimilor unor 100
apropiat obiecte ilustrate (6.1.); Măsurarea
5.1. Sortarea, clasificarea şi – rezolvarea de probleme cu una, lungimilor
înregistrarea prin desene şi tabele respectiv mai multe operații: înmulțiri, Timpul
a unor date din mediul înconjurător adunări (5.2.);
Probleme
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul – sortarea unor date din mediul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul înconjurător (5.1.).
0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru
determinarea şi compararea
maselor, lungimilor şi capacităţilor
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente variate
 2.2. Transmiterea unor informaţii
Comunicare în limba română
printr-o suită de enunţuri înlănţuite
logic
3.1. Citirea unor mesaje scrise,
întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text
în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
Dezvoltarea competențelor de lectură Tema de lucru în clasă:
Lumea Resurse materiale:
prin: personajelor cărți de la Colțul de Personajul prefarat
– joc: „Dacă aș fi unul dintre personajele (Lecție de lectură) lectură al clasei, creioane – Titlul cărtii/poveştii;
din cărțile sau poveștile citite, aș fi…. colorate, coli albe, lista de – Numele personajului;
pentru că...” (2.2.); lecturi pentru vacanţă – Calităţi;
– alegerea unei cărţi cu personaje de la – Îi plac;
Resurse procedurale:
Colţul de lectură al clasei (3.1.); – Aş fi procedat la fel cu ... ;
lectura individuală,
– redarea prin desen a unui – Aş fi procedat altfel ... ;
lectura creativă,
paragraf citit din cartea aleasă – Un fragment/alineat din
conversația, dialogul,
(personaje, întâmplări) (3.2.). text;
Cadranele
– Un desen prin care îl
reprezint aşa cum îl văd eu.
 1.2. Compararea numerelor în Ne jucăm, corectăm învățăm Numerele Resurse materiale: Autoevaluarea

Matematică și explorarea mediului

concentrul 0-1000 – ameliorare – dezvoltare naturale 0-1000 fișe de ameliorare, fișe de Observarea sistematică:
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, – Activităţile de învăţare cu caracter Adunarea și dezvoltare atitudinea elevilor faţă de
mental şi în scris, în concentrul ameliorativ se vor stabili în funcţie de scăderea nr. Resurse procedurale: sarcina dată:
0-1000, recurgând la numărare problemele (individuale/ale majorităţii naturale 0-1000 conversaţia, explicația  Listă de verificare
şi/sau grupare ori de câte ori este elevilor) ce vor fi identificate după Înmulțirea și (da, nu):
necesar evaluarea sumativă. împărțirea nr. – concentrarea asupra
3.1. Rezolvarea de probleme în – Activităţile de dezvoltare vor avea un naturale 0- sarcinii de rezolvat;
cadrul unor investigaţii, prin grad ridicat de dificultate şi vor fi 100 – implicarea activă în
observarea şi generalizarea unor stabilite pentru elevii care vor Măsurarea rezolvarea sarcinii.
modele sau regularităţi din mediul demonstra realizarea tuturor lungimilor
apropiat obiectivelor de evaluare vizate prin Timpul
5.1. Sortarea, clasificarea şi proba de evaluare sumativă. Probleme
înregistrarea prin desene şi tabele
a unor date din mediul înconjurător
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul
a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice
6.1. Utilizarea unor măsuri
neconvenţionale pentru
determinarea şi compararea
maselor, lungimilor şi capacităţilor
6.2. Utilizarea unor unităţi de
măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea
duratelor unor evenimente variate
 5.3. Sugestii metodologice privind proiectarea și organizarea lecțiilor
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ UNITATEA DE ÎNVĂȚARE „CULORILE PĂMÂNTULUI”

Număr de ore: 21

Competențe
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
text audiat;
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
cunoscut;
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
comunicare;
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de
enunţuri înlănţuite logic;
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se
relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut;
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
concrete de comunicare;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea
convenţiilor de bază;
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
familiare manifestând interes şi încredere în sine;
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei.

Conținuturi
 Textul literar;
 Cuvinte cu sens asemănător;
 Textul narativ;
 Alfabetul limbii române;
 Literele mici şi mari de mână;
 Textul narativ;
 Recunoaşterea personajelor;
 Cuvinte cu sens opus;
 Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva;
 Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î, x;
 Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte).

248 Ghidul învățătorului

 ORIENTĂRI METODICE PRIVIND PROIECTAREA
ȘI ORGANIZAREA LECȚIILOR

Subiectul:
Textul narativ. Lectura textului Prietenie dupa Silvia
Kerim

Competențe:
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
cunoscut;
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
concrete de comunicare;
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
text audiat;
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi
adecvate vârstei.

Obiective operaţionale:
– să citească, în ritm propriu, textul Prietenie dupa Silvia Kerim;
– să identifice legătura dintre text și imaginea care îl însoțește;
– să alcătuiască enunțuri cu ajutorul cuvintelor din text;
– să formuleze răspunsuri la întrebări prin raportare la textul citit.

 Metode şi procedee:
– lectura explicativă, conversaţia, exerciţiul, observaţia, jocul didactic, Gândiți, lucrați în perechi,
comunicați!

 Forme de activitate:
– individual, în perechi, frontal.

 Resurse materiale:
– manualul tipărit/digital, imagini, enciclopedii, glob pamântesc.
 Sugestii metodologice:
Etapa de orientare (captarea atenției, reactualizarea ancorelor pe care se construieşte noua
învăţare, întrebări/situații provocatoare, valorificarea experienței anterioare a elevilor)
– Prezentaţi elevilor o secvenţă de film cu imaginea Pământului.
– Cereți elevilor să discute despre planeta Pământ (Gândiți, lucrați în perechi, comunicați!).
Etapa de achiziții (înțelegerea conținutului, rezolvarea de exerciții)
– Solicitați elevilor să citească individual, pentru a descoperi pe cont propriu, textul.
– Ascultați textul din manualul digital, umăriţi reacția elevilor la audierea textului.
– Solicitaţi elevilor să prezinte în cuvinte proprii imaginea care însoteşte textul.
– Organizaţi o ştafetă prin care să implicaţi toţi elevii în activitatea de citire.
– Solicitaţi identificarea unor elemente din text pentru a vă asigura de citirea conștientă. Cereți
elevilor să citească selectiv indicând: ce anume admira Luna, de ce se freca Luna la ochi etc.
– Implicați elevii în formularea răspunsurilor referitoare la text. Formulați și întrebări care să
dezvolte creativitatea elevilor: Dacă tu ai fi Luna, ce le-ai spune oamenilor?
Etapa de aplicare și transfer (crearea unor contexte noi de învățare pentru integrarea
achizițiilor, rezolvarea de exerciții)
– Solicitați elevilor să formuleze propoziții folosind cuvinte date din text, în alte contexte.
– Organizați un joc prin care copiii să scrie pe baloane verzi mesaje pentru oameni, pe care apoi
să le lanseze în aer.
– Stabiliţi tema pentru acasa. Nu uitați să precizati şi sarcini diferenţiate! Unii copii ar putea
desena, alții ar putea scrie mesaje legate de protejarea planetei noastre.
Evaluarea (realizată pe parcursul tuturor secvențelor lecției)
– Solicitați elevilor feedback despre activitatea la care au participat.
– Implicați elevii în interevaluare. Folosiți pentru această activitate simboluri. De exemplu:
imagine cu o Lună pe care fiecare copil o oferă unui coleg motivând pentru ce a oferit-o.
– Folosiți o listă de verificare pentru a observa sistematic calitatea actului citirii pentru câțiva
elevi:
 citire corectă şi clară (Articulare corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor din textul citit).;
 citire fluentă (Cuprinde în câmpul vizual cel puţin două cuvinte, astfel încât lectura să fie
curgătoare, inteligibilă);
 citire cu intonaţie adecvată (Intonează enunţurile potrivit semnelor de punctuaţie).

Reflectați!
Care au fost obiectivele lecției? În ce măsură au fost realizate? Cum pot regla anumite
disfuncționalități ivite?

Materiale de consultat:
Manualul de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa a II-a, M. Mihăescu,
Şt. Pacearcă, A. Dulman, C. Alexe, O. Brebenel, Editura Intuitext
Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasa pregătitoare, clasa I și
clasa a II-a, Anexă la O.M.E.N 3418/19.03.2013
Metodica predării limbii române
250 Ghidul învățătorului
 MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE „ÎNFĂȚIȘAREA PĂMÂNTULUI”

Număr de ore: 15

Competențe:
1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la
1000;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000,
folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii
unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -,
·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme;
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor
investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul apropiat;
5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin
desene şi tabele a unor date din mediul
înconjurător.

Conținuturi:
Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre şi litere), comparare,
ordonare, numere pare/impare;
Pământul:
– Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă;
– Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii.
 ORIENTĂRI METODICE PRIVIND PROIECTAREA
ȘI ORGANIZAREA LECȚIILOR

Subiectul: Pământul. Forme de relief

Competenţe:
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat;
5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a
unor date din mediul cunoscut.

Obiective operaţionale:
01: să recunoască într-un film documentar cel puțin o formă de
relief prezentată într-un scurt text citit;
O2: să sorteze minimum o imagine care ilustrează fiecare formă de
relief cunoscută (munte, deal, câmpie) dintr-un pachet de șase
imagini date;
O3: să completeze corect, într-un tabel, minimum trei casete
corespunzătoare datelor obținute prin sortarea imaginilor cu
forme de relief;
O4: să continue cu încă trei elemente șiruri de simboluri date, corespunzătoare formelor de relief
cunoscute;
O5: să asocieze corect simbolurile corespunzătoare formelor de relief cu suma punctelor obținute prin
aruncarea de minimum 3 ori a zarurilor.

Metode şi procedee:

- conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

Forme de activitate:
– individual, în perechi, în grup, frontal.

 Resurse materiale:
– manualul tipărit/digital, imagini, texte – suport despre formele de relief, zaruri, carton cu simbolurile
formelor de relief (triunghi cu interior maro, pătrat cu interior galben, dreptunghi cu interior verde).

252 Ghidul învățătorului

 Sugestii metodologice:
Etapa de orientare (captarea atenției, reactualizarea ancorelor pe care se construieşte noua
învăţare, întrebări/situații provocatoare, valorificarea experienței anterioare a elevilor)
Varianta 1 Varianta 2
– Prezentaţi elevilor câteva imagini din viața – Solicitați elevilor să alcătuiască în grupuri mici
clasei: fotografii dintr-o excursie la munte. enununțuri folosind cuvintele: munte, deal, câmpie,
– Solicitați elevilor să numească forma de relief în copiii, preferințe. (Tehnica termenilor dați în avans)
care este situată zona în care au mers în excursie, – Propuneți elevilor să prezinte enunțurile în cadrul
apoi să prezinte în cuvinte proprii imaginile. grupurilor mici.
Etapa de achiziții (înțelegerea conținutului, rezolvarea de exerciții)
Varianta 1 Varianta 2
– Distribuiți copiilor un text scurt în care este – Prezentați elevilor un film documentar cu formele
descrisă o formă de relief. Pe baza descrierii de relief cunoscute: munte, deal, câmpie. Elevii vor
acesteia, elevii vor identifica numele acesteia și îl ridica un cartonaș maro/galben/verde, în funcție de
vor scrie pe un post-it (galben – deal, maro – forma de relief prezentată în film.
munte, verde – câmpie). – Vor primi trei texte scurte. În fiecare se descrie câte
– Prezentați elevilor un film documentar cu o formă de relief: munte, deal, câmpie, fără a se
formele de relief cunoscute: munte, deal, câmpie. regăsi cuvintele ce denumesc formele de relief
Elevii vor scrie pe o bandă de hârtie numele respective. Copiii vor alege textul în care se descrie
formelor de relief, în ordinea în care acestea apar forma de relief identificată în filmul documentar.
în filmul documentar (Exemplu: 1-DEAL; 2-
MUNTE; 3- CÂMPIE).
– Indicați elevilor rezolvarea în grupuri mici a ex. 5 a)/pag.31 Solicitați acestora să grupeze imaginile în
funcție de forma de relief ilustrată, apoi să înregistreze datele obținute într-un tabel realizat pe coli mari
(ex. 5 b)/pag.31). La final, vor prezenta, în fața clasei, tabelul completat.
– Distribuiți copiilor o fișă de lucru care conține un șir de simboluri corespunzătoare fiecărei forme de
relief, așezate după regula: deal, deal, campie, munte, deal, deal, câmpie, munte, deal. Solicitați-le să
continue șirul de simboluri (triunghi, pătrat, dreptunghi) cu încă trei simboluri. (activitate în perechi)
Etapa de aplicare și transfer (crearea unor contexte noi de învățare pentru integrarea achizițiilor,
rezolvarea de exerciții)
Varianta 1 Varianta 2
– Propuneți elevilor să scrie pe un post-it – Propuneți elevilor să scrie pe un post-it
denumirea formei de relief preferate, apoi să le prenumele, apoi să așeze post-it-ul în coloana
grupeze pe 3 coloane: munte, deal, câmpie. corespunzătoare formei de relief pe care o preferă.
Solicitați-le să precizeze numărul preferințelor La final, vor număra preferințele pentru fiecare
pentru fiecare formă de relief. formă de relief.
– Distribuiți elevilor fișe de lucru ale căror sarcini vizează:
 gruparea unor imagini cu forme de relief: munți, dealuri, câmpii;

 completarea unor enunțuri lacunare folosind cuvintele cheie referitoare la formele de relief.

– Implicați elevii în evaluarea fișei.

– Prezentați jocul Traseul cu puncte – pag. 31 din manual. Alocați timpul necesar pentru desfășurarea
jocului.
– Stabiliţi tema pentru acasa. Nu uitați să precizati şi sarcini diferenţiate!
Evaluarea (realizată pe parcursul tuturor secvențelor lecției)
– Evaluarea se face după rezolvarea fiecărei sarcini de învățare.
– Verificați modul în care elevii au rezolvat sarcinile de lucru individuale, de grup și în perechi. Oferiți-le
feedback permanent.
– Solicitați elevilor feedback despre activitatea la care au participat.

Reflectați!
Care au fost obiectivele lecției? În ce măsură au fost realizate? Cum pot regla anumite
disfuncționalități ivite?

Materiale de consultat:
Manualul de Comunicare în limba română pentru clasa a II-a, M. Mihăescu, Şt. Pacearcă,

A Dulman, C. Alexe, O. Brebenel, Editura Intuitext

Programa școlară pentru disciplina Matematică și explorarea mediului, clasa pregătitoare,
clasa I și clasa a II-a, Anexă la O.M.E.N 3418/19.03.2013
Metodica predării matematicii
Bibliografie:
1. Cristea, S. Experienţa – scopul şi mijlocul educaţiei, Tribuna Învăţământului,
nr. 895/16-23.IV.2007.
2. Dulman, A. Matematica. Matematica e peste tot - ghidul cadrului didactic – Nivel II
elaborat în cadrul Programului „A doua șansă’’
3. Steele, J.L., Meredith, K. S., Temple, C. – Lectura și scrierea pentru dezvoltarea
gândirii critice
4. Mihăescu, M., Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a învăţării. În: revista
„Didactica”, Bucureşti, 2008, nr. 2, p. 20 – 22.
5. Mihăescu, M., Experienţa educaţională în concepţia lui John Dewey. În: Revista
„Învăţământul primar”, Bucureşti: Editura Miniped, 2007, nr. 1-2, p. 152 -156.
6. Mihăescu, M., Evaluarea formativă în contextul învăţării – ghid elaborat în cadrul
proiectului „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul rural prin
activități de mentorat’’
7. ***Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar, ghid elaborat în
cadrul Proiectului pentru Reforma Educației Timpurii – Ministerul Educației, Cercetării
și Tineretului; Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul
Preuniversitar.
8. ***Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev – ghid elaborat în cadrul
proiectului ,,Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de
mentorat’’
9. ***Suport de curs ,,Seminarul de formare la nivel național/regional a instructorilor
din cadrul programului Școală după școală’’