Sunteți pe pagina 1din 43

MINISTERUL CERCETĂRII NAȚIONALE

LICEUL TEORETIC ”ION CREANGĂ” TULCEA

STRATEGII DIDACTICE ALE LECȚIILOR


DEMONSTRATIVE
-proiecte de activitate didactică, resurse didactice.
În vederea obținerii Certificatului de calificare, nivel4

Conform OMEN nr. 4433/29.08.2014


Filiera vocațională, profilul pedagogic,

specializare învățător-educatoare

Îndrumător ciclu preșcolar: Matei Ana-Gabriela

Îndrumător ciclu școlar: Buruiană Liliana

Elev: Vâlciu Ecaterina

MAI 2022

1
„Radacinile educatiei
sunt amare, dar fructul
este dulce.”

1
~ Aristotel ~

2
3
Cuprins
4
 Motivația alegerii obiectului de învățământ..................................................................3
 Contribuția obiectului de învățământ la realizarea obiectivelor învățământului
primar/ preșcolar
 Rolul învățătorului/ educatoarei în proiectarea, desfășurarea și evaluarea lecției/
activității
 Modul în care este reflectat obiectul de învățământ în conținutul învățământului
(plan, programe, manual)
 Caracterizarea creșterii și dezvoltării psihice a școlarului și a preșcolarului în raport cu
Domeniul Limbă și comunicare și Matematică și explorarea mediului
 Argumentarea metodică a lecției finale susținute în ciclul școlar
 Argumentarea metodică a lecției finale susținute în ciclul preșcolar
 Concluzii
 Bibliografie
 Anexe

Anexe:
 Anexa nr. 1-Proiect de lecție ”Adunarea și scăderea în concentrul 0-10.000„
 Anexa nr. 2-Poze care surprind momente importante din activitățile desfășurate la
școală
 Anexa nr. 3- Proiect de lecție ”Eu spun una, tu spui multe”- joc didactic
 Anexa nr. 4-Poze care surprind aspecte importantedin activitatea derulată la
grădiniță

5
1. Motivația alegerii obiectului de învățământ

„Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în
aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o
face din împărăteasă cerşetoare…”

(Mihai Eminescu)2

Am optat pentru a susține, la ciclul preșcolar, lecția finală la Domeniul limbă și


comunicare, deoarece această materie are un rol important în cadrul instructiv-educativ.
Esste o disciplină la care se raportează toate celelalte discipline. Fără însușirea
corespunzătoare a limbii române nu poate fi concepută evoluția intelectuală a preșcolarilor,
pregătirea corespunzătoare a celorlalte domenii de învățământ.

Limba poate fi definită ca un ansamblu de mijloace fonetice, lexicale și gramaticale,


organizate în sisteme, servind ca instrument de comunicare între membrii unei comunități
lingvistice.

Didactica limbii române presupune ancorarea puternică a elevilor în realitățile


timpului pe care îl trăiesc, formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor,
familiarizarea lor cu diverse situații de comunicare, adecvate vârstei preșcolare, creare unor
situații reale de comunicare, utilizând cuvintele uzuale , necesare înghegării unei conversații.

Studierea limbii române în grădiniță prezintă o importanță deosebită, deoarece


formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de exprimare a gândurilor, a
sentimentelor elevilor în mod corect, logi și concis, conștientizarea procesului comunicării și
cultivarea unei vorbiri clare și corecte sunt principalele preocupăr ale sistemului de
învățământ și strâns legate de această materie.

Funcțiile principale ale limbii române sunt:

a) Funcția instrumentală- care se realizează în toate compartimentele limbii


română (citit, scris, comunicare), presupune însușirea unor tehnici ale muncii
intelectuale, folosind cartea ca sursă de informare și formare, cultivarea
capacităților de exprimare corectă, oral și scris.
b) Funcția informațională- presupune pătrunderea în mod sistematic în unele
taine ale realității înconjurătoare, elevii depășesc sfera manualelor școlare,
pătrunzând în lumea fascinantă a cărților, făcând cunoștință cu întregul
conținut informațional al textelor.
c) Funcția formativ-educativă- presupune o susținută solicitare și exersare a
capacităților intelectuale ale elevilor.

6
Copilul mic este atras de basme și povești, poate reda pe fragmente sau integral
conținutul textelor, pot face aprecieri cu privire la comportamentului unor personaje.

„Matematica este muzica raţiunii.”

(James Sylvester)

La ciclul școlar am optat pentru susținerea lecției finale la Matematică și explorarea


mediului, deoarece aceasta vizează obsevarea și perceperea lumii în întregul său, cu
componentele, procesele și fenomenele caracteristice astfel încât învățarea se realizează
prin aplicare, cercetare, experiment.

Epoca contemporană are nevoie de inteligența creatoare, de oameni cu gândire


independentă, creativă. Jean Piaget menționează că în societatea contemporană înăși
condiția de existență a omului se concentrează tot mai mult către inteligență și creativitatee,
adică inteligența activă.

Nevoia omului de a se adapta în continuu la situații, la procese și probleme de muncă


mereu noi, impun ca școala, o dată cu funcția ei informativă, să dezvolte și atitudinile
intelectuale ale elevilor, independența și creativitatea gândirii. O contribuție esențială la
realizarea acestei sarcini o dă studiul matematicii în manierră modernă.

Matematica, pătrunzând în aproape toate domeniile de cercetare și aducându-și


contribuția la dezvoltarea tuturor științelor, ese chemată să-și îndeplinească rolul de factor
esențial la adaptarea rapidă a fiecărui cetățean la cerințele mereu crescânde ale societății în
care trăim. Bazele unei bune pregătiri și formări matematice se pun încă din clasele primare,
cu accentul pe dezvoltarea capacității intelectuale ale elevilor și a priceperii de a le utiliza în
mod creator.

Matematica urmărește și dezvoltarea capacităților elevilor de a reflecta asupra lumii,


de a formula și rezolva pe baza relaționări cunoștințelor din diferite domenii, precum și
înzestrarea cu un set de competențe, valori și atitudini menite să asigure o înțelegere
profesională optimă.

Prin predarea acestor discipline se urmărește o acumulare de fapte și informții


științifice care să determine însușirea unor concept și raportarea copilului la mediul în care
trăiește.

Am ales aceste aceste discipline care utilizează materialele din mediul familiar
copilului, care să fie accesibile și să corespundă particularităților sale d vârstă, așa cum
afirmă și Iustina Itu: ”Școala trebuie să-i înarmeze pe elevi cu metode de a învăța (”a învâța
să înveți„), privind asimilarea pasivă a cunoștințelor și asigurând un învățământ active.„

7
2. Contribuția obiectului de învățământ la realizarea obiectivelor
invățământului primar/ preșcolar

”Copilăria este o stare fără vârstă, ea ține de infinit, este singura felie care topește
întregul univers înconjurător, vârsta în care nu spaimele de moarte îl macină pe om, ci
spaimele de care se înfioară și gâzele, parte și ele din acest întreg fabulous numit natură.
Copilăria este seismograful care anunță cutremurele intime de mai târziu; în funcție de ea,
omul se comportă într-un anumit fel când e matur, și nu altfel.„

(Petre Sălcudeanu)

Prin elaborarea proiectului de lecție, personalul didactic își dovedește creativitatea în


domeniul procesului de predare-învățare. Proiectul de lecție are character orientativ, prin
urmare nu trebuie să se insiste în mod rigid. Dacă pe parcursul elcției intervin elemente
neprevăzute în proiect, învățătoarea/ educatoarea se poate abate de la cele prevăzute și să
ăși conducă lecția cu ajutorul creativității și inventivității.

Definirea obiectivelor operaționale implică precizarea clară a unor elemente cefac


posibilă realizarea lor:

- Analiza amplă a programei școlare și a manualului;


- Selectarea obiectivelor de referință;
- Stabilirea tipului de lecție;
- Operaționalizarea conform cerințelor stabilite;
- Stabilirea performanțelor și modului deevaluare;

Stabilirea obiectivelor operaționale ale unei lcții depinde de obiectivele capitolului.


Acest lucru nu este cuprins în programa școlară și de aceea trebuie acordată atenție în
proiectarea anuală, semestrială și cea de evaluare.

Operaționalizarea obiectivelor este necesară pentru a conduce în mod progresiv


elevul în învățare, până la nivelul maxim al posbilităților sale, pentru a realiza o evaluare
riguroasă a instruirii si pentru a stabilii direcții de perfecționare a activității de predare-
învățare-evaluare.

Obiectivele operaționale vizează realizarea unei lecții prin activitățile desfășurate


atât de professor, cât și de elev.

Orice lecție are un conținut care se poate sintetiza în câteva idei principale. Pentru
fiecare idee se definește câte un obiectiv. Lecția are atâtea obiective câte idei principale are.

8
În raport cu aceste obiective se stabilește strategia didactică. Aceasta nu este identică pentru
toate obiectivele lecției, ci diferă de la un obiectiv la altul.

Probele de evaluare se elaborează în legătură cu una, două sau mai multe problem
adiacente, care demonstrează, într-o manieră observabilă, măsura în care obiectivul a fost
atins.

Mijloacele de învățământ sunt componentele strategiei didactice de realizare a


obiectivelor. Nnu toate obiectivele impun folosirea mijloacelor de învățământ, dar ele
contribuie la realizarea acestora în cadrul lecției.

Operaționalizarea obiectivelor, având ca scop stabilirea unor component observabile


și măsurabile și care oferă profesorului posibilitatea de a cunoaște progresul obținut de elevi
la sfârșitul etapei de instruire. Nu toate obiectivele unei lecții sunt operaționalizabile, în
sensul de a oferi profesorului proba imediată a unor comportamente observabile și
măsurabile.

9
3. Rolul învățătorului/ educatoarei în proiectarea, desfășurarea și
evaluarea lecției/ activității

”Visul începe cu un profesorcare crede în tine, trage de tine și te impinge la un nivel


superior, înțepându-te uneori cu un băț numit <adevăr>.„

(Dan Rather)

Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie, delicatețea sufletească, măiestria și


tactul pedagogic, puterea de stăpânire de sine, pasiunea pentru profesiunea aleasă sunt
calități pe care trebuie să le aibă învățătorul pentru a-i asigura eficiența muncii cu copiii.

Orice cadru didactic știe că la baza succesului stă relația dintre învățător și elevi. Dar,
inevitabil, apare teama de învățător sau lipsa de încredere a elevilor în propriile forte,
obstacole cu care cadrele didactice sunt nevoite să lupte în fiecare zi la clasă pentru a-și duce
la îndeplinire scopurile. Această relație în cadrul cuplului educative se deosebește deorice tip
de relație, prin poziția specifică a celor doi membri ai săi. Onestitatea și corectiutudinea pot
fi dovedie de ambele părți dacă există o adevărată relație de comunicare, menită a concur la
reușita activității didactice.

Învăţătorul trebuie sa stabilească de la început cu elevil un set de reguli, al căror rost


trebuie înțeles şi acceptat de elevi. Dacă acest lucru se pune în aplicare se va reuşi ceea ce se
cheamă disciplină şi învățare liber consimţite, eliminându-se din start neintelegerile.

Învățătorul trebuie să formeze personlităţi puternice, să-i determine pe elevi să nu


accepte umilinţa sau compromisul şi să-i facă toleranţi atunci când situatia impune.

"Invatatorul este acela care face să crească două idei acolo unde există doar una."

(Elbert Hubbard)

Elevii trebuie învățați de pe acum că hotărârile adoptate trebuie respectate. Un


învăţător ştie multe despre elevii săi, dar descoperă adevărata lor personlitate numal atunci
când îşi propune de fiecare, organizat şi sistematizat.

Se poate spune că relaţia învăţător-elevi-familie funcționează normal dacă:

 atunci când se iau decizii, în privirile copiilor nu apar sentimente de


nemulţumire;
 elevii vin cu drag în jurul învăţătorului, dorind să comunice cu el;

10
 nu comentează calificativele obţinute;
 comportamentul copiilor este civilizat;
 situaţia la învăţătură este bună şi foarte bună;
 elevii îşi apără învăţătorul în fața unor afirmaţii nedrepte şi incorecte făcute
de alte persoane;
 elevii respectă cu strictețe îndrumările şi recomandările învăţătorul;
 in vacanţe, elevii menţin diverse forme de comunicare cu învătătorul lor;
 rezultatele testelor de opinie scot în evidenţă relaţia afectivă dintre cei trei
factori implicaţi;
 părinții vin la ședințe și fac aprecieri pozitive asupra activității desfășurate în
clasă.

"Învățătura este frumusețea cea mai aleasă a omului, avere ascunsă şi tăinuită;
învățătura procură placeri, ea da glorie şi bucurie, învățătura este învățătorul învățätorilor."

Gradinița pare, la prima vedere, doar un loc în care cei mici se distreaza, mănâncă şi
dorm în timpul în care părinții sunt la serviciu, până aceştia vin să îi ia pe micuți acasă. De
fapt rolul grădiniței este mult mai important, deoarece aici copilul se dezvoltă psihic, işi
perfectionează diverse abilităţi şi învaţă lucruri care-I vor ajuta la şcoală.

Educatoarea este repede percepută de copilul nou intrat în grădiniță drept un adult
semnificativ, in afara părinților, pe care nu il acceptà intotdeauna foarte uşor, mai ales că
acest proces se suprapune adesea peste primele situaţii În care copilul se desparte temporar
de părinti.

Asumarea de către educatoare a acestui rol presupune ințelegerea faptului că fiecare


copil învaţă intr-un mod aparte. Angajați în activități de învățare, copiii sunt încurajați să
gândească singuri, så ia decizii şi să găsească soluții pentru problemele întâlnite.

11
4. Modul în care este reflectat obiectul de învățământ în conținutul
învățământului (plan, programe, manuale)

Sistemul de învățământ repreintă principalul subsistem al sistemului de educație,


care se referă la organizarea instituțională a învățământului.

Sistemul de învățământ în sens larg cuprinde ansamblul instituțiilor care participă la


organizarea arhitecturii scolare, adica la derularea generală a studiilor pe cicluri, orientări,
filiere.

În sens restrâns, sistemul de învățământ cuprinde instituțiile şcolare organizate pe


trepte, cicluri şi ani de studii. Privit din acest punct de vedere, sistemul de învăţământ este
definit ca sistem şcolar specializat în realizarea functiior pedagogice ale sistemului de
educație la nivelul procesului de instruire, in cadrul concret al activtații didactice educative.

Curriculum şcolar poate fi analizat şi interpretat din trei perspective procesuală.


Structurală şi cea a produselor/documentelor curriculare.

Continutul învăţământului se constituie ca un ansamblu al cunoştinţelor,


priceperilor, deprinderilor şi aptitudinilor pe care trebuie să și le formeze elevii în procesul
de învățământ. El este înregistrat în documentele şcolare- planurile de învățământ,
programele analitice- şi detaliat prin manuale școlare. În pedagogia modernă, noțiunea de
conținut al învăţământului" a fost substituită cu cea de currculum al învățământului".
Aceasta cuprinde sistemul de valori (stiintifice, tehnologice, filozofice, morale, politice,
religioase), de deprinderi şi abilități intelectuale, organizate pe trepte de şcolarizare, pe baza
unor criterii ştiinţifice, psihologice şi pedagogice, în scopul formării integrale, armonioase a
personalității, în corcordanță cu cerinţele actuale şi de perspectvá ale dezvoltării societăţii".

Planul de învăţământ este act oficial în care sunt precizate obiectele de învățământ
pe care trebuie să le studieze elevii dintr-un anumit tip de şcoală, succesiunea obiectelor de
Invățământ pe ani şcolari, numărul de ore rezervat fiecărui obiect de studiu pentru perioada
unui an de studiu, un semestru, o săptămână. Uneori planul de învăţământ prezintă
structura anului şcolar pentru tipul de școală respectiv. El este elaborat de către Ministerul
Învățământului, are caracter unitar şi obligatoriu pentru fiecare tip de şcoală. Planurile de
învățământ elaborate în perioada actuală includ, pe lângă disciplinele obligatorii, care sunt
dominate, şi disciplinele opţionale şi facultative, în corespundere cu interesele profesionale
şi aptitudinile elevilor. Toate aceste discipline concură la formarea culturii generale, concept
vast, care include cunoştinţe fundamentale din domeniile principale de activitate.

Programa şcolară este un document oficial în care sunt precizate cunoştinţele,


priceperile şi deprinderile pe care trebuie să şi le însuşească elevii la fiecare obiect de studiu,
pe ani şcolari pe capitole, subcapitole şi teme, indicându-se şi numărul de ore destinate

12
predării, recapitulării cunoştinţelor, lucrurilor de control şi tezelor de an, precum şi orele
rămase la discreţia profesorului.

Manualul şcolar este carte în care sunt expuse cunoştinţelor prevăzute in programă,
ţinându-se seama de cerinţelor metodice. El prezintă detaliat conținutul programei şcolare,
fiind mijlocul de bază folosit în procesul de învățământ pentru comunicarea şi consolidarea
cunoştinţelor, un model de expunere sistematică a materialului din programă. Pentru
cadrele didactice, manualele oferă sugestii privind organizarea muncii independente a
elevilor, atât în clasă, cât și acasă.

Pe baza muncii cu manualul, elevii îşi formează deprinderea de a folosi și alte cărţi
necesare în instruirea formarea lor. La întocmirea manualelor se impun câteva cerinţe de
ordin ştiinţăfic și psihopedagogic: conținutul acestora să fie structurat logic, accesibil şi
sistematizat, så vizeze cunoştinţele fundamentale, evitând supraîncărcarea elevilor, să
cuprindă întrebări- problemă. exerciţii, demonstrții, aşa încât să-l determine la autoinstruire
şi autoevaluare. Pentru a asigura o înţelegere uşoară şi rapidă a conținutului, manualul
trebuie să fie redactat intr-un limbaj clar şi precis determinat, continutul propriu-zis fiind
insoțit permanent de scheme, diagrame, tabele etc.

13
5. Caracterizarea creşterii şi dezvoltării psihice a şcolarului şi a
preşcolarului in raport cu Domeniul limbă şi comunicare si Matematică și
explorarea mediului

Școala

"Cel care deschide uşa unei şcoli, inchide o închisoare.„

(Victor Hugo)

Şcoala este o formă cu fond. Mai intai o clădire mai nouă sau mai veche, coridoare
lungi şi drepte sau întortochiate şi misterioase, săli cu mese, scaune şi eventual calculator.
Dar şcoala este ceva mai mult şi mai altfel decât alte clădiri. Acest mai mult şi mai altfel face
ca şcoala så fie un spaţiu viu, atrăgător și să rămână mereu în amintire.

Sufletul şcolii sunt elevii şi profesorii, necunoscute într-o ecuație al cărui rezultat il
reprezintă formarea. Elevul vine la şcoală pentru a şti, iar profesorul îl ajută să ştie. Elevul
vine la şcoala pentru că trebuie, iar mai apoi descoperă ce bine te simți în mijlocul unor
persoane de vârsta ta cu elanuri adolescentine, cu dorinta de a face lumea mai bună, cu
neliniştile iubirii.

Profesorul este acea persoană care îl călăuzeşte printr-un univers complicat, dar
seducător, care îi propune un model şi îl ajută să descopere și să se descopere.

”Un profesor işi pune amprenta asupra eternității; el nu poate şti niciodată până unde
ajunge influenta lui.„

(Henry Brooks Adams)

Şcoala românească de psihologie consideră că dezvoltarea psihică a copilului


cuprinde următoarele perioade:

1. 0-1 an ”sugarul„
2. 1-3 ani ”copilul mic„
3. 3-6 ani ”preșcolaritatea„
4. 6-11 ani ”școlarul mic„
5. 11-14 ani ”pubertatea„

14
6. 14-18 ani ”adolescent„

Şcoala pentru orice elev reprezintă un mod de viață, este cuvântul care guvemează.
universul adolescentin, este instituția unde ne petrecem majoritatea timpului.

În jurul şcolii se învârt, de fapt, toate activitățiile noastre. De aceea pentru noi școala
devine ca o a doua casă, iar profesorii şi colegii ca o a doua familie. Şcoala reprezintă mai
mult decât învăţat şi desăvârşirea unor cunoştinţe.

15
Caracterizarea creșterii și dezvoltării psihice a școlarului

Perioada şcolarității mici reprezintă acea perioadă dintre intrarea copilului în scoală şi
terminarea ciclului elementar, fiind descrisă ca un sfârşit al copilăriei, cu particularități de
värsta asemanatoare cu cele din preşcolaritate, ca etapă de debut primar al adolescenței şi
chiar ca etapă distinctă a copilăriei.

Cuprinsă între 6/7 ani-10/11 ani, vârsta şcolară mică ocupă o poziție specială în
configuraţia tabloului copilariei.

Profilul psihologic este o expresie cantitativ-calitativă a totalității componentelor,


proceselor şi insuşirilor psihice, precum şi a relațiilor interfunctionale dintre acestea,
caracteristice unei anumite etape din dezvoltarea ontogenetică at copiilor şi diferenţiate de
la un individ la altul.

Profilul psihologic relevă gradul dezvoltării mintale şi comportamentale pentru o


anumită värstă şi pentru fiecare individ. Prin urmare, putem. vorbi despre profilul psihologic
al vârstei şi de profilul psihologic al individului. Perioada şcolară mică prezintă caracteristici
importante şi progrese esențiale în dezvoltarea psihică a copilului.

Vârsta şcolară se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior, constituit pe


experienţă cognitivă a copilului şi a achizițiilor anterioare pe care le valorifică şi le
restructurează, raportându-se la noile dominante psihofizice şi noile solicitări ale mediului.
Subliniind aspectele definitorii ale acestui stadiu, P. Osterrieth imprumută de la Gessel
următoarea caracterizare:

 6 ani - vârsta extremismului, a tensiunii şi agitaţiei;


 7 ani - vârsta calmului, a preocupărilor interioare, a meditației, în care apare pentru
prima dată "interioritatea", una din trăsăturile dominante pentru stadiul următor; 8
ani "vârsta cosmopolită", a expansiunii, a extravaganței, a interesului universal;
 9 ani- vârsta autocriticii, a autodeterminării;
 vârsta de 10 ani, cu echilibrul şi buna sa adaptare constituind, pe drept cuvânt,
apogeul copilărie.

Primii patru ani de scoală, chiar dacă au fost pregătiti prin frecventarea grădiniței,
modifică regimul, tensiunea şi planul de evenimente ce domină viata copilului. Asimilarea de
cunoştinte mereu noi, dar mai ales responsabilitatea fată de calitatea asimilárii lor, situația
de colaborare și competiție, caracterul evident al regulilor implicate in viaţa şcolară
contribuie la modificarea de fond esențială a copilului mic. Aceasta inseamnă că activitatea
şcolară va solicita intens activitatea intelectuală, procesul de insuşire. gradată de cunostinte
cuprinse in programele scolare, şi ca in consecinţă la nivelul psihicului. copilului se vor
16
organiza şi dezvolta strategii de invatare, se va constientiza rolul atenției şi al repetiției, işi va
forma deprinderi de scris-citit şi calcul.

La rândul său, M. Debesse defineşte vârsta şcolară ca "vårsta rațiunii", "värsta


cunoaşterii", "vârsta sociala".

 Dezvoltarea senzațiilor este intr-o continuă desfăşurare. Senzațiile copilului se


subordonează noului tip de activitate, învăţarea.
 Percepția evolucază: percepția spațiului în cazul căreia cresc distantele pe
care le percepe copilul, se produc generalizări ale direcţiei spaţiale (dreapta,
stânga, înainte, înapoi), creşte precizia diferenţierii şi a denumirii formelor
geometrice (dreptunghi, pătrat, cerc, triunghi).
 Percepţia timpului evoluează deoarece programul şcolar are o desfăşurare
precisă în timp, acesta devenind un stimul care se impune tot mai mult
conştiinței copilului.
 Procesele gândirii realizează progrese considerabile; construcțiile logice
îmbracă forma unor judecăți și raţionamente care-i permit copilului să
observe anumite permanente, cum ar fi cantitatea de materie, greutatea,
volumul, viteza, timpul, spațiul( la 7-8 ani copiii admit conservarea materiei,
către 9 ani recunosc conservarea greutăţii şi către 11-12 ani conservarea
volumului).
 Creşte considerabil volumul memoriei (de 8 până la 10 ori faţă de vârsta
preşcolară), se prelungeşte timpul de reţinere şi creşte rapiditatea acesteia.
 Imaginaţia devine mai "critică", se apropie mai mult de realitate, copilul însuşi
adoptănd, acum, față de propria imaginație o atitudine circumspectă, de
autocontrol.

Vârsta şcolară mică se constituie decisivă din mai multe puncte de vedere în
psihogeneza copilului, dezvoltarea complexă regăsindu-se la nivelul proceselor senzoriale,
intelectuale, reglatorii.

Preșcolaritatea
17
Preşcolaritatea sau vârsta de aur a copilăriei înregistrează progrese mari in ceea ce
priveşte dezvoltarea fizică şi psihică.

Pentru a observa acest lucru putem sublinia câteva dominante în procesul de


dezvoltare inacest stadiu:

-cresterea deosebită a capacităților senzoriale şi motrice;

-sporirea autonomiei în plan practic prin formarea a numeroase deprinderi igienice


de alimentare, de imbracare, de manevrare a obiectelor;

-dezvoltare proceselor psihice complexe care asigură noi caracteristici


comportamentale : anticipare, organizare, reglare voluntară;

-o mai mare curiozitate şi sete de cunoaştere care stimulează puternic jocul,


învătarea şi stimularea mediului inconjurător;

-creşterea capacității de adaptare la mediul social;

Preșcolaritatea aduce schimbări importante atat în dezvoltarea somatică, a celei


psihice, cât şi în viaţa relațională.

Apar diferente de solicitări față de cele ale mediului familial, din partea

învăţământului preşcolar, diferente ce presupun noi conduite de adaptare, precum şi


adâncirea contradicțiilor dintre solicitările externe și posibilitățile interne ale copilului dea ! e
satisface.

Jocul, deşi reprezintă activitatea dominantă, începe să se coreleze și cu sarcini


instructiv educative..

Grădinița este locul care ii pregăteşte pe copii pentru scoală şi le oferă o serie de
cunoştințe de bază precum: alfabetul, zilele săptămânii, culorile, animalele, tările, oraşele şi
multe altele.

Intelectul, formațiune psihica deosebit de complexă, cuprinde procese şi activități


psihice variate şi dificile precum: gandire, memorie, limbaj, imaginaţie, atenție care îl ajută
să se desprindă de stimulul concret, så depăşească exprienta senzorială. Deşi încă în
formare, intelectul, în períada preşcolară, înregistrează importante restructurări.

Copiii au un potenţial de dezvoltare enorm, aşadar ar trebui valorificat cât mai bine şi
cât rapid cu putință. in plus Invâtarea unui nou mod de viaţă este benefic, dacă adaptarea se

18
face cu succes" (Doamna Profesor Georgeta Panişoara, Lector Universitar la Departamentul
Psihologic al Universitatii Bucureşti).

19
Caracterizarea creşterii și dezvoltării psihice a preșcolarului

Când intră la grădiniță, copilul se află în perioada celor mai importante acumulări,
care vor sta la baza personalității sale. Frecventarea grădiniței favorizează conturarea unui
autentic comportament interrelational. Structura formală şi informală a grupului de copii din
grădiniță generează un climat psihosocial in care ficcare copil este, in acelaşi timp, şi actor, şi
spectator.

Jocul este activitatea fundamentaã pe tot parcursul preşcolarității, însă la 5-6 ani, în
preşcolaritatea mare, jocul devine o manifestare a initiativelor, a acțiunilor voite şi gândite.

Educatorul il ghidează pe copil în toate formele de învățare, fără a substitui propriul


nivel de întelegere al copilului, ci făcându-l pe acesta să gândească singur, så exerseze singur
diverse activitati, stimulandu-i interesul real pentru obiectele şi oamenii din jur. De-a lungul
preşcolarității, copiii câştigă mult sub raport fizic, mental şi emoţional; curiozitatea
prescolarilor constituie baza învățării şi a educației din anii următori. Pregătirea copilului
pentru învăţarea continuă începe de la grădiniță; aici, el dobândeşte primele
comportamente intelectuale, face cunostinta cu primele povestiri fantastice, cu primele
conţinuturi ştiinţifice.

Perioada preşcolara poate fi împărțită în trel subperioade:

1. Preșcolaritatea mică (3-4 ani), caracterizat printr-o creştere a intereselor, a


aspirațiilor şi a aptitudinilor implicate în satisfacerea plăcerii de explorare a mediului.

2. Preșcolaritatea mijlocie (4-5 ani), cu procese de crestere pentru copil : se


intensifică dezvoltarea limbajului, jocul devine o activitate de bază, curiozitatea devine mai
amplă şi abordează mai pregnant relatiile dintre fenomene.

3. Prescolaritatea mare (5-6 ani), când copilul manifestä o mai mare forţä, agilitate,
inteligentă ;capacitatea de învăţare devine activă şi este dublată de interese de cunoaştere.

La grădiniță, copilul prezintă particularităti specifice, precum instabilitate


psihomotorică, capacitate limitată de concentrare a atenției, gândire predominant intuitivă,
dar cu posibilitati de deschidere către asimilarea structurilor operaționale concrete. Copilul
gândeşte contextual, iar invățarea se realizează preponderent pe bază de imagini concret
senzoriale, prin perceperea spontană sau dirijată verbal a obiectelor naturale și a
substitutelor lor; în acelaşi timp. învăţarea este orală şi actionalá, sub forma de joc, iar
evaluarea este tot orala, stimulativă şi realizată pe bază de aprecieri verbale.

20
6. Argumentarea metodică a lecției finale susținute în ciclul școlar

Proiectul didactic reflectă „scenariul didactic” și are rolul de a prezenta în detaliu cum
va decurge activitatea astfel încât obiectivele să fie îndeplinite. Deși regulile de întocmire
sunt relativ rigide, elaborarea planului de lecție nu trebuie considerată o activitate formală,
ci trebuie să încurajeze creativitatea pedagogică a cadrului didactic.

A. Ciclul primar

La şcoală, lecţia finală a fost desfăşurată la clasa a III-a, disciplina Matematică și


explorarea mediului- matematică, cu tema lecției: ”Adunarea și scăderea în concentrul 0-
10.000 (consolidare)„. Tipul lecţiei a fost de fixare și sistematizare a cunoștințelor.

In prima etapă a lecției, MOMENTUL ORGANIZATORIC, s-au asigurat condiţiile


necesare în vederea bunei desfăşurări a orei de matematică.

CAPTAREA ATENŢIEI este stimulată printr-un aritmogrif matematic ce cuprinde


adunări și scăderi.

ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR este un moment necesar deoarece, în acest


moment, copii îşi vor forma o primă impresie despre ceea ce vor trebui safacă în timpul
lecției.

În anunțarea temei și a obiectivelor, s-au precizat sarcinile pe care elevii le-au avut de
îndeplinit la lecţie, precum şi obiectivele urmărite:

 Să utilizeze corect noţiunile matematice: sumă, termeni, diferență, descăzut,


scăzător;
 Să efectueze corect şi rapid exerciţii de adunare şi scădere a două numere
naturale în concentrul 0 – 10.000;
 Să verifice rezultatele unor exerciţii de adunare și scădere, efectuând proba
acestora;
 Să compună şi să rezolve probleme cu cel puţin două operaţii;
 Să afle termenul necunoscut din operații.

Momentul DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII a fost început prin prezentarea pe videoproiector a


unei fișe de lucru ce conține mai multe probleme pe care elevii le vor rezolva la tablă. Acest
moment continuă cu rezolvarea frontală, la tablă, a unor probleme din manualul de
matematică.

OBȚINEREA PERFORMANȚEI se va realiza prin fişe de lucru.

21
ÎNCHEIEREA LECȚIEI se va realiza prin aprecieri verbal, generale şi individuale cu
privire la activitatea elevilor din timpul lecției și s-au oferit stimulente.

Strategiile didactice au fost proiectate astfel încât în toate secvenţele lecției să fie o
mare pondere a metodele activ-participative: conversaţia, explicația, expunerea, observația,
exercițiul, demonstrația.

Materialul folosit stimulează interesul copiilor: manual de matematică, fișă de lucru,


tablă, marker, fișă de lucru online, creioane colorate, videoproiector, aritmogrif matematic.

22
7. Argumentarea metodică a lecției finale susținute în ciclul preșcolar

B. Ciclul preprimar

La grădiniță, lecția finală a fost desfăşurată la grupa mijlocie, domeniul limbă și


comunicare cu tema activităţii: ”Eu spun una, tu spui multe (joc didactic)„. Tipul lecţiei a fost
de formarea de priceperi și deprinderi

În prima etapă a activității, MOMENTUL ORGANIZATORIC, am asigurat condițiile


optime și favorabile pentru buna desfăşurare a activității: aerisirea sălii de grupă, dispunerea
scăunelor şi meselor în formă de semicerc, aşezarea materialelor didactice şi intrarea copiilor
în grupă.

A doua etapă a activității, CAPTAREA ATENTIEI, s-a realizat prin intratrea în grupă a
unui copil care le cere ajutorul în relozvarea unei provocări. Acesta aduce cu el un plic în care
sunt așezate materialele necesare (jetoane și planșa). Copiii au ieșit pe rând și au așezat
jetoanele corecte pe planșă.

La urmatoarea etapă, ANUNȚAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR, s-au prezentat


sarcinile pe care copiii le-au îndeplinit, precum şi obiectivele operaționale urmărite:

 Să denumească mijloacele de transport de pe jeton;


 Să utilizeze ȋn mod corect substantivele la diferite genuri, atât la singular cât şi
la plural, pe baza jetoanelor;
 Să formuleze propoziţii despre mijloacele de transport de pe jeton;
 Să recunoască dacă pe jeton este un singur obiect sau sunt mai multe;
 Să manifeste interes pentru activitate.

DIRIJAREA ÎNVĂŢARII, cea mai importantă secvență a activităţii, s-a realizat prin
prezentarea regulilor jocului didactic. Copiii sunt ȋmpărţiţi ȋn două echipe: echipa mașinilor şi
echipa autobuzelor. Voi numi un copil dintr-una din echipe. Copilul la care m-am oprit, vine
la măsuţă, ȋnchide ochii, alege un jeton din coș şi denumeşte obiectul de pe el. Apoi numeşte
un copil din echipa adversă care caută pe cealaltă masă jetonul care prezintă un număr mai
mare de obiecte decât cel ales de el, denumindu-le. Copilul al cărui răspuns este corect,
primeşte o bulină colorată pe care o aşează pe panou ȋn căsuţa potrivită echipei lui. Câştigă
echipa care a acumulat un număr mai mare de buline la sfârşitul jocului. Se desfășoară o
dată jocul de probă pentru a vedea dacă regulile au fost bine înțelese, apoi începe jocul
propriu-zis.

OBTINEREA PERFORMANȚEl s-a realizat prin complicarea jocului. Un copil dintr-o


echipă ales de mine cu ajutorul versurilor vine la măsuţă, ȋnchide ochii şi alege un jeton. Ȋl
priveşte şi formulează o propoziţie ȋn care să folosească mijlocul de transport desenat pe
jeton: ”Mașina este rapidă”. Apoi alege un coleg din echipa adversă care va trece propoziţia

23
la plural: “ Mașinile sunt rapide”. Jetoanele vor fi așezate în două cercuri, respectiv roșu
pentru forma de singular și verde pentru plural. Fiecare răspuns corect este recompensat cu
o bulină colorată pe care copilul o aşează în cutia corespunzătoare echipei lui.

In ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII s-au făcut aprecieri generale şi individuale asupra


modului în care copiii au participat la activitate și s-au oferit stimulente.

Ca metode şi strategii am folosit: observația, conversația, explicația, demonstrația,


expunerea, dialogul.

Materialul didactic folosit a fost unul divers pentru a le stârni interesul pe tot
parcursul activităţii: jetoane cu mijloace de transport, cercuri pentru jetoane, imagini cu
mijloace de transport terestre, coș cu jetoane, stimulente.

24
8. Concluzii

Matematica are un rol important în societatea contemporană, şi un rol preponderent


în activitatea şcolară. Educaţia intelectuală ca parte integrată esențiala a educației, privită
atât sub aspect informaţional, cât şi formativ se realizează în mare prin lecțiile de
matematică.

Ca urmare a demersului didactic parcurs, scolarii de clasa a III-a care au participat la


activitate au manifestat interes şi curiozitate crescută pentru tema propusă, demonstrând
încă o dată că personalitatea elevului nu se poate forma decât în armonie cu valorile pe care
şcoala le promovează.

Rezultatele pe care le-au obținut şcolarii de la clasa a III-a confirmă ipoteza emisă, şi
anume aceea că matematica este o formă de activitate cu serioase implicaţii psihologice și
pedagogice care contribuie in procesul de informare şi formare a şcolarului, este o metodă
care asigură captarea, activizarea, relaxarea intelectuală şi fizică a copiilor şi are rol benefic
în sporirea eficienţei activităţilor matematice în școală. Aşadar, se poate spune că procesul
de învățământ are rolul de a schimba şi evolua societatea, din punct de vedere pedagogic.

A învăţa limba română nu înseamnă a memora mecanic definiţii şi reguli, ci a


dobândii priceperi şi deprinderi de folosire corectă a acesteia. Dacă îi cerem copiluui doar să
ştie sau să înţeleagă, îi cerem prea putin. În primul rând, copilul trebuie să aplice pentru a
dovedi că a înţeles sau că ştie.

Consider că scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada


preşcolarității obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură
comunicațională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi
să interactioneze cu semenii exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii, etc., să fie
sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ
capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața de zi cu zi.

Pornind de la cele enunţate mai sus, am ajuns la concluzia că baza formării


priceperilor şi deprinderilor de vorbire şi scriere corecta în limba română o constitue
exercițiul. Copilul trebuie să vadă în educator îndrumătorul competent, care îi vrea numai
binele.

Consider că, în viitor, meseriat vocația, totodată, de cadru didactic va fi la fel de bine
percepută ca și în prezent, deoarece fără profesori, învățători şi educatoare, societatea s-ar
reintoarce in perioada de început a lumii, limitându-se doar la nevoile principale.

25
Rolul cadrului didactic în societate este și va fi mereu un punct de plecare pentru
dezvoltarea omului, el fiind cel care pune bazele instructiv-educative ale omului, devine o a
doua mamă şi are menirea să construiască din clasa de elevi o familie.

26
9. Bibiografie

1. Curriculum pentru educarea timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, Ministerul


Educaţiei, Cercetării şi Tineretului-Unitatea de Management al proiectelor pentru
Învățământul Preuniversitar;

2. "Pregătirea psihologică a copilului pentru şcoală" Florinda Golu, Editura Polirom,


2009.

3. "Caracteristicile perioadei şcolarității mici" Stoica Monica Teodora.

4. "Psihopedagogia prescolară şi şcolară" Gheorghe Tomşa, Bucureşti, 2005.

5. Pintilie Mariana, Metode moderne de învăţare-evaluare, Editura Eurofidact, Cluj-


Napoca 2002;

6. Didactica Limbii Române şi Comunicării în ciclul primar, Olga Duţu, Editura


Europolis, Constanţa 2002;

7. Curriculum pentru învăţământul preşcolar.

27
10. Anexe

Plan didactic

DATA: 17.11.2021

UNITATEA DE ÎNVǍŢǍMÂNT: Liceul Teoretic Ion Creangă

CLASA: a III-a

ELEV PROPUNĂTOR: Vâlciu Ecaterina

PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: Stan Carmen

PROFESOARĂ METODIST : Buruiană Iuliana

PROFESOR COORDONATOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ: Biciușcă Mara

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii

DISCIPLINA: Matematică

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Numerele naturale cuprinse între 0-10.000. Adunarea și scăderea în


concentrul 0-10.000

SUBIECTUL LECŢIEI: Consolidare: Adunarea și scăderea în concentrul 0-10.000

TIPUL LECŢIEI: fixare și sistematizare a cunoștințelor

DURATA : 50 minute

COMPETENȚE GENERALE :

2. Utilizarea numerelor în calcule elementare;

5. Rezolvarea de probleme în situații familiar.

COMPETENȚE SPECIFICE :

2.1 Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0- 10.000 şi a fracţiilor subunitatare sau
echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu 10;

2.4 Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0- 10.000 sau cu fracţii cu
acelaşi număr;

28
5.1 Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/ sau
compunerea de problema cu raţionamente simple;

5.3 Rezolvarea de problema cu opraţiile aritmetice studiate, în concentrul 0-10000;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

COGNITIVE:

OC1 – Să utilizeze corect noţiunile matematice: sumă, termeni, diferență, descăzut, scăzător;

OC2 - Să efectueze corect şi rapid exerciţii de adunare şi scădere a două numere naturale în concentrul
0 – 10.000;

OC3 - Să verifice rezultatele unor exerciţii de adunare și scădere, efectuând proba acestora;

OC4 - Să compună şi să rezolve probleme cu cel puţin două operaţii;

OC5 – Să afle termenul necunoscut din operații.

PSIHOMOTORII:

OPM1- Să păstreze o poziție corectă în bancă pe toată durata activității.

AFECTIVE:

OA1 – Să manifeste interes pentru înțelegerea și aplicarea cunoștințelor în lecția desfășurată;

OA2 – Să manifeste perseverență în finalizarea sarcinilor propuse.

STRATEGII DIDACTICE:

1) METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul , demonstrația, obervația,


elementul surpriză;

MIJLOACE DE ÎNVǍŢǍMÂNT: manual de matematică, fișă de lucru, tablă, marker, fișă de lucru
online, creioane colorate, videoproiector, aritmogrif matematic.

2) FORME DE ORGANIZARE: frontală şi individuală.

BIBLIOGRAFIE :

1. „Programa şcolară pentru clasele a III-a și a IV-a - Matematică”, Bucureşti, 2014, aprobată prin
O.M.E.N.. Nr. 5003/ 02.12.2014

2. Stăncioiu, G; Stăncioiu-Jipa F (2001) – Metodica predării matematicii în învățământul primar,


București, Ed. Humanitas

29
3. Dumitru, Alexandrina, Herescu, Gheorghe – „Matematică – Ghidul învăţătorului”, E.D.P.,
Bucureşti, 1996, pp. 77 – 84

30
Etapele lecției Ob. Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

Op. Metode de Mijloace de


predare învăţământ

1.Moment - Se creează condiţiile optime pentru buna desfăşurare a activităţii propuse (spaţiu Observarea
organizatoric educaţional, materiale didactice, climat psihoafectiv). sistematică a
comportamentului
(1 min ) elevilor.

2. Captarea OC1 - Se va prezenta elevilor un aritmogrif matematic. Acesta va fi asezat pe tablă. Copiii Conversația Aritmogrif Corectitudinea
atenție vor răspunde din bănci ridicând mâna. Anexa 1. matematic răspunsurilor
OC2 Exercițiul oferite.
(3 min)
OC5 Elementul
surpriză
OA1

3.Reactualizarea OC1 - Această etapă se va realiza cu ajutorul unui exercițiu și a unor întrebări. Conversația Întrebări Observarea
cunoștințelor sistematică a
anterioare OC2 a) Repetarea terminologiei matematice. comportamentului
elevilor.
(7 min ) OC3 Î: Cum se numesc numerele care se adună?
R: Numerele care se adună se numesc termeni. Corectitudinea
OC5
răspunsurilor
Î: Cum se numește rezultatul adunării?
OPM R: Rezultatul adunării se numește sumă sau total. oferite.
1
Î: Cum se numesc numerele care se scad?
OA2 R: Numerele care se scad se numesc descăzut și scăzător.

Î: Cum se numește rezultatul scăderii?


R: Rezultatul scăderii se numește diferență sau rest.

31
Î: Ce este descăzutul?
R: Descăzutul ete numărul din care se scade.

Î: Ce este scăzătorul?
R: Scăzătorul este numărul care se scade.

Î: Care sunt proprietățile operației de adunare?


Exercițiul Exerciții de
R: Proprietățile operației de adunare sunt comutativitatea, asociativitatea și
elementul neutru. calcul oral

b) Exerciții de calcul oral:

200 + 150 =
180 – 50 =
390 + 20 =
170 – 80 =
340 + 70 =

c) Exerciții scrise
Planșă cu
1. Rezultatului fiecărei operații îi va fi atribuit câte un cuvânt. Va veni la tablă câte un exerciții
elev pentru fiecare operație. După ce vor fi descoperite toate cele 4 cuvinte,
rezultatele vor fi aranjate în ordine crescătoare pentru a se afla ordinea cuvintelor.

Cuvinte :
a- aflarea c- unui
b-termen d- necunoscut

Operații:

1. 498 + a = 874
2. b + 764 = 1895

4
3. 654 – c = 185
4. d -854 = 398

Rezolvare:

a = 874 – 498 b = 1895 – 764 c = 654 – 185


a = 376 b = 1149 c = 469
V: 498 + 376 = 874 V: 1149 + 764 = 1895 V: 654 – 459 = 185

d = 398 + 854
d = 1252
V: 1252 – 8554 = 398

376, 469, 1149, 1252.


Aflarea unui termen necunoscut.
4.Anunţarea OPM -Se prezintă elevilor obiectivele lecției într-o manieră accesibilă: Dialogul Observarea
titlului și a 1 sistematică a
Astăzi la ora de matematică vom consolida cunoștințele despre adunare și Explicația
obiectivelor comportamentului
OA1 scădere în concentrul 0-10.000. elevilor.
(2 min)
OA2

5.Dirijrea învățării OC1 -În această etapă a lecției se prezintă cu ajutorul video proiectorului o fișă cu Conversația Fișă de lucru Corectitudinea
exerciții pe care le vor rezolva la tablă, cu ajutorul meu, la nevoie. Anexa 1 online răspunsurilor
(25 min ) OC2 -În timpul rămas vom rezolva exerciții din manual, atât cât ne permite acesta: Exercițiul oferite.
Video
OC3 1. Scrie: Explicația proiector
a) cel mai mare număr natural format din patru cifre;
OC4 b) cel mai mic număr natural format din patru cifre diferite; Tablă
c) cel mai mare număr natural format din patru cifre, care are cifra sutelor 5 și a
OC5
unităților 0; Marker
d) cel mai mic număr natural format din patru cifre care are cifra miilor 9.
OPM Manual de

3
1 2. Mă gândesc la un număr care este mai mare decât 6500, dar mai mic decât 10 matematică
000, iar cifrele lui reprezintă numere consecutive. La ce număr m-am gândit? Sunt
OA1 mai multe soluții?

OA2 3. Află valoarea termenului necunoscut:


a) a + 3870 = 4005
b – 1987 = 2090
x + 870 – 3659 = 2587

4.Scrie pe spațiile punctate ce reprezintă fiecare cifră a numărului 3826:


2 reprezintă cifra …
3 reprezintă cifra … Observarea
6 reprezintă cifra unităților.
sistematică a
8 reprezintă cifra …
comportamentului
5. Din suma numerelor 3854 și 4076 scade cel mai mic număr impar de patru cifre elevilor.
diferite.
6.Obţinerea OC2 - Această etapă a lecției se realizează cu ajutorul fișei de lucru de la Anexa 2. Conversația Fișă de lucru Receptarea și
performanţei înțelegerea
OC4 -Le voi explica copiior ce au de făcut la fiecare cerință în parte. Explicația Creioane
sarcinilor
(10 min) colorate transmise.
OPM -După ce vor termina toți elevii fișa de lucru, o vom corecta împreună oral. Vor Exercițiul
1 încercui cu roșu exercițiile greșite și cu verde pe cele corecte. Proba scrisă.
OA2

7.Încheierea lecției OPM - Se fac aprecieri verbale globale și individuale, precizând punctele tari ale lecției și Conversația Stimulente Aprecieri verbale
1 apreciându-le, dar și pe cele slabe, oferind sfaturi pentru corectarea acestora. Voi
(2 min) împărți stimulente.

4
35
Fișă de lucru

1. Efectuează, apoi verifică, făcând proba prin adunare.

2769 + 1236 = 8573 – 3482 =

V: V:

2. La cel mai mic număr natural de patru cifre diferite adună cel mai mare număr natural de
trei cifre.

3. Află valoarea termenului necunoscut:

a + 3870 = 4005 b – 1987 = 2090 10 000 – c = 4760

a= b= c=

a= b= c=

V: V: V:

4. Într-o tabără școlară au fost în 3 serii, 2058 de copii. În prima serie au fost 736 de copii, iar
în a doua serie au fost 587 de copii. Câți copii au fost în a treia serie?

5. Din suma numerelor 3854 și 4076 scade cel mai mic număr impar de patru cifre diferite.

36
3
Poze care surprind aspecte importantedin activitatea derulată la școală

4
Plan de lectie

Data: 04.05.2022

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic ”Ion Creangă„ Tulcea

Profesor în învățământ preprimar: Stoian Gabriela

Profesor metodist: Matei Ana Gabriela

Profesor coordonator de practică: Biciușcă Mărioara

Propunător: Vâlciu Ecaterina

Grupa: mijlocie

Domeniul: Limbă și comunicare (DLC)

Tema anuală de studiu: ”Ce și cum vreau să fie”

Tema proiectului : ”Învăț despre..”

Tema săptămânală: ”Mijloace de transport pe uscat”

Tema activității: ” Eu spun una, tu spui multe”

Mijloac de realizare: joc didactic

Tipul activitatii: Formarea de priceperi și deprinderi

Scopul activității: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a


semnificaţiilor structurilor verbale orale.

Formarea auzul fonematic şi deprinderea de a alcătui propoziţii utilizand corect numarul singular şi
plural al substantivelor.

Durată: 20-25 de minute

Obiective operaționale:

O1- Să denumească mijloacele de transport de pe jeton;

O2- Să utilizeze ȋn mod corect substantivele la diferite genuri, atât la singular cât şi la plural, pe
baza jetoanelor;

O3- Să formuleze propoziţii despre mijloacele de transport de pe jeton;

O4- Să recunoască dacă pe jeton este un singur obiect sau sunt mai multe;

3
O5- Să manifeste interes pentru activitate.

Strategii didactice:

1. Metode și procedee: conversația, dialogul, demonstrația, exercițiul, observația, explicația.

2. Mijloace de invatare: jetoane cu mijloace de transport, cercuri pentru jetoane, imagini cu


mijloace de transport terestre, coș cu jetoane, stimulente .

3. Forme de organizare: frontală.

REGULILE JOCULUI:

- copiii sunt ȋmpărţiţi ȋn două echipe: echipa mașinilor şi echipa autobuzelor.

- copilul numit de mine cu ajutorul unor versuri, vine la măsuţă, ȋnchide ochii, alege un jeton din coș
şi denumeşte obiectul de pe el: „- Eu am pe jeton un tir.”

- apoi numeşte un copil din cealaltă echipă care caută pe masă jetonul care prezintă un număr mai
mare de obiecte decât cel ales de el, denumindu-le: „- Eu am jetonul cu mai multe tiruri.”

- copilul al cărui răspuns este corect, primeşte o bulină pe care o aşează pe panou ȋn căsuţa potrivită
echipei lui.

- câştigă echipa care a acumulat un număr mai mare de buline la sfârşitul jocului.

- copilul numit de mine cu ajutorul unor versuri, vine la măsuţă, ȋnchide ochii şi alege un jeton apoi
formulează o propoziţie cu elementul desenat pe jeton: “Mașina este rapidă” şi numeşte un coleg din
echipa adversă care va trece propoziţia formulată de el, la plural: “Mașinile sunt rapide”.

Bibliografie:

Curriculum pentru învăţământul preprimar(3-6/7 ani)


“Metode interactive de grup”-Ghid metodic, Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., Ed.
Arves 2002
“Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii” Preda V., Dumitrana M.,
Bucureşti, 2000
Mitu, Florica; Antonovici, Ştefania, Metodica activităţilor de educare a limbajului în
învăţământul preşcolar, ediţia a II A revizuită, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti,
2005.

4
Etapele activității Evaluare
Ob. Conținut științific Strategii didactice (instrumente și
Op. Metode și Mijloace indicatori)
Procedee didactice
1.Organizarea Voi asigura condițiile optime pentu o bună desfășurare a activității: aerisirea sălii Conversația Capacitatea de
grupei și a de clasă, pregătirea materialelor didactice necesare parcurgerii activității. Îi îndrum organizare a
colectivului de pe copii să își ocupe locul pe scăunele. copiilor
elevi
2. Captarea O1 Într-un plic vor fi mai multe imagini cu mijloace de transport diverse. Le voi Conversația Imagini cu Observarea
atentiei O5 prezenta copiilor conținutul plicului. Pe panou va fi așezată o planșă. Copiii vor mijloace de sistematică a
trebui să extragă de pe masă doar mijloacele de transport terestre si să le lipsească trasnport comportamentului
pe planșă șă să le denumească. elevilor.
3. Anuntarea O5 Le precizez copiilor că astăzi vom juca ȋmpreună jocul „Eu spun una, tu spui multe”. Dialogul Receptarea
temei si a Copiii trebuie să fie atenţi, activi şi să respecte regulile jocului. mesajului transmis.
obiectivelor
4. Dirijarea Explicarea şi demonstrarea jocului  : Expunerea Jetoane cu Observarea
invațării Explicația mijloace de sistematică a
Se vor prezenta copiilor regulile jocului: Demonstrația transport comportamentului
Copiii sunt ȋmpărţiţi ȋn două echipe: echipa mașinilor şi echipa autobuzelor. elevilor.
Voi numi un copil din echipa mașinilor cu ajutorul versurilor:
“I-ni, mi-ni hop-ş-aşa
Hai ş-a-le-ge dum-nea-ta!”
Copilul la care m-am oprit, vine la măsuţă, ȋnchide ochii, alege un jeton din coș şi
denumeşte obiectul de pe el. Apoi numeşte un copil din echipa autobuzelor care
caută pe cealaltă masă jetonul care prezintă un număr mai mare de obiecte decât
cel ales de el, denumindu-le. Copilul al cărui răspuns este corect, primeşte o bulină
colorată pe care o aşează pe panou ȋn căsuţa potrivită echipei lui. Câştigă echipa
care a acumulat un număr mai mare de buline la sfârşitul jocului.

O1 Executarea jocului de probă


O2 Un copil ales de mine cu ajutorul versurilor vine la măsuţă, ȋnchide ochii şi alege un Joc didactic
O3 jeton. Ȋl priveşte şi spune : „- Eu am pe jeton un tir.” Apoi numeşte un adversar Exercițiul
O4 care caută pe cealaltă măsuţă jetonul cu mai multe tiruri, ȋl ridică şi spune: „- Eu Explicația

41
am jetonul cu mai multe tiruri.” Fiecare răspuns corect este recompensat cu o Observația
bulină colorată pe care copilul o aşează pe panou ȋn căsuţa corespunzătoare
echipei lui.
După desfăşurarea jocului de probă voi face aprecieri asupra modului de realizare
a sarcinilor, voi evidenţia greşelile produse şi voi reveni cu explicaţii suplimentare
pentru corectarea acestora.
Jetoane cu
O1 Desfăşurarea jocului propriu-zis mijloace de
O2 Vor fi solicitaţi cât mai mulţi copii ȋn timpul jocului pentru a sesiza singularul şi Explicația transport
O3 pluralul substantivelor ȋn contexte diferite. Se folosesc jetoane cu imagini Joc didactic
O4 reprezentând unul sau mai multe mijloace de transport terestre.
5. Obtinerea O1 Complicarea jocului: Explicarea Jetoane cu Receptarea
performantei O2 Un copil din echipa mașinilor ales de mine cu ajutorul versurilor: Exercițiul mijloace de sarcinilor transmise
O3 “I-ni, mi-ni hop-ş-aşa transport
O4 Hai ş-a-le-ge dum-nea-ta!”
vine la măsuţă, ȋnchide ochii şi alege un jeton. Ȋl priveşte şi formulează o propoziţie
ȋn care să folosească mijlocul de transport desenat pe jeton:”Mașina este rapidă”.
Apoi alege un coleg din echipa autobuzelor care va trece propoziţia la plural: “
Mașinile sunt rapide”. Jetoanele vor fi așezate în două cercuri, respectiv roșu
pentru forma de singular și verde pentru plural. Fiecare răspuns corect este
recompensat cu o bulină colorată pe care copilul o aşează pe panou ȋn căsuţa
corespunzătoare echipei lui.
6. Evaluarea Se vor număra bulinele de pe panou obţinute de fiecare echipă şi va fi declarată Conversatia Stimulente Aprecieri verbale
activității echipa câştigătoare. Se vor face aprecieri asupra modului ȋn care s-a desfăşurat generale și
activitatea, despre măsura ȋn care s-au respectat regulile şi despre participarea şi individuale.
implicarea copiilor.
Cum se numeşte jocul pe care l-am jucat astăzi? Evaluare orală
Voi împărți stimulente tuturor copiilor.

4
Poze care surprind aspecte importantedin activitatea derulată la grădiniță

43

S-ar putea să vă placă și