Limba şi literatura română

clasa a X-a

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul lecţiei: Ioan Slavici – Moara cu noroc

Întocmit : prof. BIT Lavinia, ARAD

1
Cuprins

1. Învățarea modernă actuală...................................................3

2. Prezentarea structurii...........................................................8
2.1.Competenţe..............................................................8
2.2. Realizarea aplicației.................................................10
3. Aplicații informatice folosite.................................................13

2
Introducere

Scopul studierii in cadrul orelor de limba română în perioada

şcolarităţii obligatorii a unor personalităţi de marcă ale culturii
româneşti este acela de a forma un tânăr cu o cultură
comunicaţională şi artistică de bază, capabil să înţeleagă lumea, să
comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod
eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor
probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice
fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om.
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de
important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor
deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă cerinţelor
societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le
facilita accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii“
(Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002).
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze
în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea
contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se
exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să
înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de
comunicare.
Studiul limbii şi al literaturii române are de asemenea o
contribuţie esenţială la formarea unei personalităţi autonome a
elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi
argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică, având
conştiinţa propriei identităţi culturale şi manifestând interes pentru
varietatea formelor de expresie artistică.

3
 Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele
generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programa
şcolară, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe
specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste
finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul
Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în
documentele Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi
în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document, din
domeniile Cultură antreprenorială, Competenţe civice şi de
relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi, Sensibilizare la
cultură.
Paradigma programelor şcolare de Limba şi literatura română
(pentru învăţământul liceal) este una comunicativ-funcţională.
Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al
textului literar. Principiile actualului model sunt:
• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului
disciplinei pe parcursul întregii şcolarităţi obligatorii;
• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să
apară evidentă deplasarea accentului de pe simpla
achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi
atitudini, cu valenţe ulterioare de actualizare şi de extindere;
• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de
învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă;
• asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii
române, prin conectarea sa la realităţile vieţii cotidiene;
• reechilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi
celei orale;
• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi proceselor
de producere a mesajului;
• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în
cadrul căreia accentul să fie plasat pe aspectele concrete ale
utilizării limbii.

4
 Acestea au scopul de a asigura elevilor condiţii pentru
descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale,
afective şi motrice. Astfel, cunoştinţeleacumulate în cadrul orelor de
Limba şi Literatura Română vor contribui la dezvoltarea unei
personalităţi autonome şi creative a elevilor.
În sprijinul acestei viziuni vine şi actualul curriculum centrat pe
competenţe. Acestea pot fi:
- competenţe generale – sunt ansambluri structurate de
cunoştinţe şi deprinderi; ele se definesc pe obiect de studiu şi
se formează pe durata învăţământului gimnazial.
- competenţele specifice – se definesc pe obiect de studiu şi
se formează pe durata unui an de studiu. Competenţele
specifice sunt deduse din cele generale.
În atingerea obiectivelor fixate în planul de învăţământ un rol
important îl are integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor
în procesul didactic. Introducerea calculatorului în activitatea de
învăţare poate duce la creşterea calităţii învăţării şi la reducerea
timpului de învăţare dacă metodele de învăţare programată ca:
algoritmizarea, modelarea şi simularea, sunt îmbinate eficient cu
cele euristice pentru formarea stilului de muncă participativ,
prospectiv şi creativ. Auto-instruirea, învăţarea angajată capătă o
pondere din ce în ce mai mare, profesorii devin ghizi, consilieri,
chiar componenţi ai unor echipe create cu scopul investigării unei
situaţii.
Materialele prezentate îşi propun să nu îngrădească libertatea
profesorului de a alege sau organiza activităţile de învăţare
adecvate atingerii obiectivelor obligatorii propuse. Profesorul are
libertatea de a repartiza conţinuturile în orele alocate prin planul de
învăţământ după cum consideră necesar, de a stabili ordinea
parcurgerii temelor, iar în funcţie de nivelul clasei, acesta poate
dezvolta anumite extinderi la temele obligatorii.
Metodele utilizabile în lecţii asistate de calculator sunt:

5
 - metode de informare, documentare, prelucrare şi stocare a
informaţiei;
- metode şi tehnici de învăţare: înţelegerea, structurarea şi
asimilarea cunoştinţelor; operarea cu noile cunoştinţe,
realizarea de transferuri şi asociaţii;
- metode şi tehnici de cercetare-investigare, experimentare şi
dezvoltare a cunoaşterii: conceperea şi organizarea de
experienţe; estimarea de variante şi alternative.

O taxonomie a softurilor ce pot fi folosite în domeniul educaţional

având drept criteriu opoziţia dintre “centrarea pe elev”, la o
extremă, şi “auxiliar al profesorului”, la cealaltă (P. Gorny) le
clasifică în:
- suport pentru open learning;
o instrumente pentru rezolvarea de probleme;
o instrumente pentru structurarea cunoaşterii prin
organizarea datelor;
o sisteme de comunicare;
o sisteme de regăsire a informaţiei;
- învăţare prin descoperire dirijată;
o sisteme de simulare;
o sisteme de monitorizare;
o sisteme tutoriale inteligente;
o jocuri didactice;
- auxiliare pentru managementul educaţional.
Taxonomia prezentată confirmă varietatea scopurilor pentru care se
poate interveni cu softuri. Toate pot fi folosite în demersul instruirii,
dar numai softul educaţional cuprinde şi o strategie pedagogică,
concretizată în sarcinile de lucru, care determină modul de
interacţiune a elevului cu programul. Această interacţiune, a cărei
specificitate este determinată de obiectivele urmărite, produce
învăţarea.
În proiectarea lecţiilor propuse s-a pornit de la faptul că
rezultatul învăţării îl reprezintă o schimbare a comportamentului,
apariţia unor noi reacţii; acest comportament este observabil.
Obiectivele lecţiilor servesc evaluării eficienţei învăţării, motivării
elevului şi raţionalizării conţinutului.
Fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de
unităţi de interacţiune, graţie cărora activitatea elevului poate fi
monitorizată. În conceprea acestor unităţi de interacţiune s-a ţinut
seama de următoarele criterii relevante:
1. referitoare la natura şi volumul informaţiei:
- se introduc numai elemente pertinente şi utile în raport cu
obiectivele explicite;
- se recurge numai la pre-achiziţiile enunţate;
2. referitoare la prezentarea conţinutului:
- vocabular adaptat la nivelul elevilor;

6
 - enunţuri scurte şi clare;

- imagini şi filme în acord cu obiectivele fixate;

3. referitoare la ordonarea situaţiilor de învăţare:
- de la cunoscut la necunoscut;
- de la simplu la complex;
- de la concret la abstract;
- de la observaţie la raţionament; de la general la detaliu;
Fiecare temă abordată este concepută în următoarea
succesiune:
- elevul este informat despre ceea ce învaţă pentru a spori
motivaţia şi a favoriza învăţarea;
- se folosesc posibilităţile oferite de computer pentru captarea
atenţiei;
- se reactualizează cunoştinţele predate anterior pentru a asigura
continuitatea logică a învăţării;
- materialul de învăţat este introdus în succesiunea: prezentarea
informaţiilor şi procedeelor de lucru, exemple de sarcini
rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;
- calculatorul reacţionează la fiecare răspuns al elevului.

Proiectarea interacţiunii elev-program cuprinde patru

momente distincte:
- oferirea de către program a unei informaţii prin care se
declanşează o anumită activitate a elevului;
- activitatea elevului;
- introducerea în program a rezultatului activităţii;
- reacţia programului la informaţia primită (feed-back).

Ciclul se reia variind doar informaţia vehiculată prin acest

mecanism.
Prin integrare în sistemul AEL, lecţia prezentată în continuare poate
fi un instrument de lucru util pentru profesori şi elevi.
Recomandările de structurare şi prezentare nu sunt obligatorii,
profesorul fiind cel care decide modul de lucru concret la clasă.

7
2. Prezentarea structurii

2.1. Competențe vizate.

Lecţia propune o prezentare multimedia a unei opere

reprezentative din literatura română.
Sunt prezentate detaliat competenţele specifice vizate prin
acest material.

Competenţe

2.2. Realizarea lecției.

Se prezintă, de asemenea, modul de funcţionare al lecţiei. În

fiecare unitate de interacţiune profesorul poate interveni cu
explicaţii şi exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptând lecţia
la colectivul cu care lucrează. Cum unităţile sunt independente,
profesorul poate modifica succesiunea unităţilor de interacţiune sau
poate omite acele secvenţe pe care le consideră neesenţiale. El
poate relua un pasaj multimedia (film) de câte ori are nevoie pentru
exemplificarea diverselor probleme impuse de obiectivele lecţiei.

8
9
10
11
12
3. Aplicații informatice folosite

Pentru realizarea aplicației am folosit limbajul HTML ,

Am folosit un editor de html (Dreamweaver ) .

Efectele speciale le-am realizat cu ajutorul limbajului Java , mai

précis in JQuery .

Prelucrarea fisierelor imagine s-a realizat cu Adobe Photoshop ,

unele dintre ele au fost preluate de pe Internet .

Inserarea clip-urilor s-a realizat cu ajutorul programului Adobe

Flash.

Pentru fiecare lectie s-a creat un fisier index principal .

La deschiderea acestui fisier se solicită permiterea rulării scriptului

pentru ActiveX . Prin permiterea rulării scriptului, informația va fi afișată

întâi sub forma de “Acordeon”, trecerea de la un moment la altul facindu-

se prin alegerea momentului respectiv , iar informatia va fi afisata in

aceeași pagină .

Pentru cuvintele noi sau de interes, am creat link-uri care pun la

dispoziția utilizatorului informația într-o fereastră ce se afisează peste

fereastra principală .

Pentru momentele importante s-a inserat un mic film care surprinde

esența momentului respectiv.

13