MANAGEMENT CURRICULAR 2021

Subiecte tematice pentru examen

Curriculum naţional în România – componentele curriculumului național

1. De ce sunt necesare planurile-cadru de învățământ? Ce rol au în sistemul curricular românesc?
Asigură egalitate de şanse: conţin activităţi comune tuturor elevilor din ţară
Asigură diferenţierea parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile, aptitudinile
specifice ale elevilor

2. De ce credeţi că a fost nevoie de “decuparea” unor arii curriculare în planurile-cadru?

?
3. Cum ați descrie profesorul expert?
“The knowledge quartet” (definit de Rowland, Huckstep, Thwaites, 2004):
Înţelegere: a domeniului ca atare; a didacticii; convingeri privind natura domeniului
Transformări: prezentarea ideilor folosind analogii, imagini/ scheme, exemple, explicaţii,
demonstraţii
Conexiuni: organizarea secvenţială a materialului, înţelegerea necesităţilor cognitive
Accidente: abilitatea de a depăşi situaţii neprevăzute
Profesorul dublu expert - expertiză în domeniu - expertiză didactică
4. Care sunt deosebirile esențiale dintre o programa analitică și programele școlare actuale? Dați
exemple concrete.

5. Ce sunt competențele? Prin ce diferă în mod esențial de obiective? Prin ce diferă de cunoștințe?
Formulați un exemplu și explicați.
Definim competenţele ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi
dobândite prin învăţare; acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a
unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.
Proiectarea demersului didactic. Proiectul unitații de învățare și implementarea lui
6. De ce este necesară, in proiectarea unei unități de învățare, corelarea dintre competențe, activități
de învățare, resurse și evaluare? Cum se poate realiza acceastă corelare în cadrul proiectului
unității de învățare?
O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici:
determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor competențe;
este unitară din punct de vedere tematic;
se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
se finalizează prin evaluare.
7. Când și cum se realizează evaluarea în cadrul unei unități de învățare?
Evaluare inițială / predictivă
Evaluare formativă - continuă
Evaluare sumativă - la finalul unității
Care pot fi însoțite de o autoevaluare
Conceptul de arie curriculară. Perspective integratoare la nivelul ariilor curriculare
8. Descrieți pe scurt modelul celor două hambare prezentat de Howard Gardner pentru a explica
abordarea empirică centrată pe acumularea de informație versus abordarea constructivistă în
învățare
Dintre cele două hambare, empiric și constructivist, hambarul constructivist este cel care așează
informațiile logic în mintea elevului. Asemeni lui Montagne cel care afirmă ”Decât un cap bine
umplut, mai bine un cap bine făcut”
9. În ce constă modelul comunicativ funcţional în aria Limbă şi Comunicare? Formulați un
exemplu și explicați.
Patru competențe integratoare: ascultare, exprimare orală, citire, exprimare în scris, configurând
astfel o paradigmă nouă a învăţării.

Practica la clasă a rămas însă mult în urma acestei inovaţii, mulţi profesori de limbi
materne/moderne încă predau astăzi nu deprinderi de comunicare ci pe tipicul tradiţional vocabular
– gramatică – text.

10. De ce, în cadrul ariiei curriculare Matematică și Ştiinţele naturii se pune accentul pe concepte și
macroconcepte, mai mult decât în altte arii curriculare (care și ele folosesc concepte și macro-
concepte)?
?

11. La ce se referă schimbarea de paradigmă la nivelul științelor? Propuneți un exemplu și explicați.

Evoluția științei, prin apariția unor episoade excepționale care oferă schimbări radicale
și inaugurează noi tradiții de cercetare. Cum sunt de exemplu legile lui Galilei,
actualizate de Newton.
12. Ce elemente esențiale ați putea identifica dacă ați propune o schimbare de paradigmă astăzi în
învățământul românesc?
Digitalizarea materiei. Elevii de astăzi sunt cuprinși de era digitală, le este captată atenția mult mai
ușor prin metode moderne, oferite de evoluția tehnologiei.
Folosirea cât mai multor exemple practice și mai puțină informație.
13. Ce elemente caracteristice are societatea contemporană, care pot influența educația astăzi și în
viitor?
 Viteza este un element caracteristic, totul este pe repede - înainte.
Viteza generează și o lipsă a răbdării, elevii vor totul rapid și ușor de "digerat".
14. La ce se referă descriptivismul şi acţiunea în cadrul ariei curriculare Om şi societate?
Descriptivismul se referă la abordarea cunoaștere -produs, încadrarea într-un decupaj
disciplinar strict.
Acțiunea face referire la abordarea cunoaștere - proces, care se referă la finalități, adecvarea
la nevoile individului.
15. Explicați pe scurt semnificația termenilor: A învăţa să ştii, A învăţa să faci, A învăţa să trăieşti
împreună cu ceilalţi, A învăţa să fii, formulări cuprinse în raportul Delors, 2001.
A învăţa să ştii, – a şti să acumulezi pe parcursul întregii vieţi
cunoştinţele şi informaţiile necesare. Aceasta înseamnă şi a învăţa
cum să acumulezi cunoştinţe, pentru a profita de oportunităţile pe
care educaţia ţi le pune la dispoziţie de-a lungul întregii vieţi.

 A învăţa să faci – obţinerea unor abilităţi profesionale, dar şi a unor

competenţe necesare adaptării la condiţiile în schimbare ale lumii
moderne. A învăţa să faci înseamnă şi adaptarea la diferite contexte
sociale cu care se confruntă tinerii şi la experienţa pe care o
acumulează fie ca rezultat al unui context local sau naţional, fie într-o
instituţie de învăţământ, prin cursuri alternând studiul cu munca.

 A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi – comprehensiunea

celuilalt din punctul de vedere al toleranţei, pluralismului şi al
respectului, prin cultivarea empatiei faţă de ceilalţi şi prin aprecierea
corectă a interdependenţei – angajarea în proiecte comune şi
capacitatea de a rezolva conflicte – în spiritul respectării valorilor
pluralismului, al înţelegerii reciproce şi al păcii.

 A învăţa să fii – capacitatea de autodezvoltare a personalităţii în

baza valorilor morale şi sociale, capacitatea de a evalua propriile
acţiuni şi de a fi responsabil. În acest sens, educaţia nu trebuie să
neglijeze nici o latură a potenţialului uman: memoria, raţiunea, simţul
estetic, calităţile fizice şi capacitatea de a comunica.

16. Care sunt ”Noile educaţii” în cadrul ariei curriculare Om şi societate? Este nevoie de discipline
separate pentru a le preda, sau se pot integra în disciplinele existente in trunchiul comun?
Argumentați.
Printre noile educații se află3
: Educaţia pentru pace şi cooperare,
Educaţia pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului, Educaţia
interculturală, Educaţia pentru toleranţă, Educaţia economică şi
antreprenorială, pentru tehnologie şi progres, Educaţia pentru
comunicare şi mass-media, Educaţia pentru schimbare, Educaţia pentru
 timpul liber, Educaţia ecologică, Educaţia pentru sănătate şi nutriţională,
Educaţia pentru familie.

Din punctul meu de vedere, nu este nevoie să separăm disciplinele ariei curriculare Om și societate
(Geografie, Istorie, Discipline socio-umane, Religie) pentru că aceste noii educații pot fi privite și
analizate din perspectiva fiecărei discipline, privind teritorial, istoric, civic și religios aceste teme.
17. Care sunt cele opt domenii de competențe-cheie europene? La ce se referă?
Cele opt competențe-cheie sunt următoarele:
Scopul lor este învățarea pe tot parcusul vieții.
1.comunicarea într-o limbă maternă: abilitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri,
sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă.

2.comunicarea într-o limbă străină: ca mai sus, dar include și abilitățile de mediere (adică
rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și înțelegerea interculturală.

3.competența matematică, științifică și tehnologică: buna stăpânire a aritmeticii, o înțelegere a

lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare cunoștințele și tehnologia pentru a răspunde
nevoilor umane percepute (precum medicina, transportul sau comunicarea).

4.competența digitală: utilizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei informației și

comunicațiilor pentru muncă, timp liber și comunicare.

5.a învăța să înveți: abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie individual, fie în
grupuri.

6.competențe sociale și civice: abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la

viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, mai ales în societățile
din ce în ce mai variate.

7.spirit de inițiativă și antreprenoriat: abilitatea de a pune ideile în practică prin creativitate,

inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte.

8.sensibilizare și exprimare culturală: abilitatea de a aprecia importanța exprimării creative a

ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii, precum muzica, literatura și artele
vizuale și ale spectacolului.
Proceduri specifice în cadrul ariilor curriculare
18. Care sunt procedurile specifice esențiale ale disciplinelor din aria Limbă și comunicare? Alegeți o
procedură și prezentați un exemplu de aplicare.
 Analiza de text
 Comentariul literar
 Analiza gramaticală
 Generarea de text
 Descrierea
 Caracterizarea personajului
 Compunerea
 Rezumatul
Comentariul literar are în vedere aşezarea textului într-o categorie estetică prestabilită, identificarea
figurilor de stil, şi a tipului de discurs, intenţionând să determine o vorbire despre text. Conform
noului curriculum, este necesară trecerea de la comentariul învățat pe dinafară, conținând expresii
„frumoase” și/sau consacrate de către critici, la comentariul autentic, în care elevii exprimă propriile
opțiuni și înțelegeri, pe baza celor studiate anterior.
19. Prezentați două proceduri distincte pentru realizarea unui rezumat. Pe care o considerați optimă
pentru elevii cu care lucrați?
Se poate merge pe o soluţie de tip behaviorist, ce presupune învăţarea
fiecărui pas:
1. Pas 1: Selectarea informaţiilor-cheie din text şi probarea că aceste
informaţii au semnificaţie în ansamblul textului
2. Practică îndelungată, până devine deprindere
3. Pas 2: Reducerea textului la un număr la un număr mic de propoziţii care
reiau cronologia sau logica textului
4. Practică îndelungată, până devine deprindere
5. Pas 3: Construirea pe baza acestor propoziţii a unui text esenţializat (în x
cuvinte)
6. Practică îndelungată, până devine deprindere
7. Pas 4: Proba: Identificarea şi eliminarea informaţiei redundante
8. Practică îndelungată, până devine deprindere
Această abordare continuă până când au fost parcurşi toţi paşii ce pot fi
implicaţi în alcătuirea unui rezumat. Se urmăreşte crearea unei rutine. În
final, elevului i se cere să pună toate aceste subdeprinderi laolaltă, dar, se
constată că foarte mulţi elevi, deşi execută fiecare pas, nu pot construi
întregul, nu pot integra paşii într-un rezumat coerent.

O altă metodă de realizare a unui rezumat este prezentată în continuare.

Soluţie focalizată pe dezvoltarea gândirii – învăţarea holistică
În locul fragmentării procesului în sub-deprinderi, mediul de învăţare vizează
mai degrabă succesul sarcinii finale.
 Se practică începând din clasele primare
  Gradual, de la cunoscut spre necunoscut
 Gradual, de la texte scurte la texte lungi
 Gradual, de la enunţuri simple la texte complexe
 La început activitatea vizează rezumarea unor paragrafe scurte în care
apar informaţii cu care elevii sunt foarte familiarizaţi. – activitate în grup
pentru a rezuma informaţia în acest stadiu iniţial.
 Pe măsură ce elevii capătă încredere, cadrul didactic le poate cere să
rezume paragrafe mai lungi, eventual cu informaţie mai puţin familiară.
 Pentru focalizarea atenţiei pe ideea de bază – esenţializare: concurs Cine
spune tot în cât mai puţine cuvinte
 sarcinile de lucru – entităţi indivizibile
 responsabilitatea profesorului – se deplasează spre dozarea
sarcinilor pentru a asigura progresul în învăţare.
Cercetări numeroase indică faptul că toţi elevii, inclusiv cei mici şi cei cu
ritm mai lent în învăţare, pot avea succes cu acest tip de demers holistic. În
plus, o învăţare holistică are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi
şi să promoveze un sens al controlului asupra propriei învăţări.

20. Care sunt procedurile specifice esențiale ale disciplinelor din aria Om şi societate? Alegeți o
procedură și prezentați un exemplu de aplicare.
Principalele proceduri specifice acestei arii sunt: studiul de caz, analiza
surselor, utilizarea reprezentărilor (carto)grafice.

Reprezentarea cartografică a realităţii observate prin intermediul hărților

este esențială în studiul Geografiei. O hartă concentrează mai multe
caracteristici; este un limbaj cu elemente de economicitate (prezentând
sintetic şi intuitiv realitatea observată), oferă o viziune teritorială
integrată, permite aprecierea unor elemente şi fenomene care există în
acelaşi timp pe spaţiul reprezentat şi constituie totodată un „mod de
gândire” asupra realităţii obiective. Altfel spus, informaţia cartografică
redă într-un limbaj economic şi intuitiv o realitate care ar trebui exprimată
în prezentări descriptive întinse. Utilizarea unor reprezentări cartografice
diferite facilitează accesul la o informaţie diversificată şi bogată.
21. Care sunt procedurile specifice esențiale ale disciplinelor din aria Matematică și Științe ale
naturii? Alegeți o procedură și prezentați un exemplu de aplicare.
22. Care sunt principalele etape ale metodei științifice de investigare? Formulați un exemplu.

Scoală şi comunitate. Racordarea disciplinelor şcolare la social. Curriculum şi context local

23. Enumerați cateva clișee culturale, conceptuale sau metodologice cu impact didactic.
Alegeți unul și precizați cum ar putea managementul unei școli să-l depășească.
24. De ce este necesar să existe CDS în planurile de învățământ?
 25. Ce tipuri de optionale sunt prevăzute în documentele oficiale? Ce influență pot ele avea
asupra școlii unde se implementează?
26. Ce ar putea face directorul unei școli pentru a putea personaliza oferta școlii, în condițiile în
care opționalitatea este redusă?
27. Care este diferența dintre proiect și portofoliu? Exemplificați.

Factorii care interacţionează în formarea competențelor. Grade de integrare a cunoașterii

28. Care sunt factorii care determină formarea competențelor? Ce interacțiuni apar între ei?
Raspundeți prezentând câte un exemplu.
29. Ce diferențe sunt între pluridisciplinaritate și interdisciplinaritate? Explicați cu ajutorul
unui exemplu.
30. Ce diferențe sunt între transdisciplinaritate și interdisciplinaritate? Explicați cu ajutorul
unui exemplu.
31. Ce diferențe sunt între transdisciplinaritate și pluridisciplinaritate? Explicați cu ajutorul
unui exemplu.

Scoala ca organizaţie care învaţă şi managementul curricular

32. Care sunt elementele esențiale care definesc o școală care învață?
33. Cum poate managerul crea un climat propice școlii care învață?
34. Ce etape pot fi puse în practică pentru luarea unor decizii ce implică participare civică?
Formulați un exemplu.

Strategii pentru formarea de valori şi atitudini

35. Ce strategii pot fi folosite pentru formarea de valori și atitudini? Alegeți una dintre ele și
explicați aplicarea ei prin intermediul unui exemplu.