Petrescu Andreea Irina

MEIE, Grupa 41408

Anul I
Management curricular/Probleme etice în evaluarea școlară

Teme de reflexie

Tema 1:

T3.Curs 3

Alegeți una dintre programele școlare aflate în uz. După ce ați identificat
componentele programei, stabiliți unitățile de învățare și dispuneți competențele
specifice și conținuturile într-o planificare orientativă

* Programa școlară de Joc și mișcare aprobata prin: OMENCS nr.

5003/02.12.2014

Disciplina” Joc și mișcare” face parte din aria Educație fizică și sport, iar la
clasa a III-a planul cadru presupune 1 oră de joc și mișcare pe săptămână.

Competențe generale:

1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de

capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

Competențe specifice:

1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în

funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de întrecere -
participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție -
participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare

1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup și întrecere

inter-grupe - realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în
cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor,
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere

1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru realizarea unor

activități ludice, cu caracter complex și eforturi diferite - participarea la ștafete cu
solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea
la jocuri de orientare în spațiu

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile

ludice

2.1. Gestionarea relațiilor intra-grup și inter-grup în activitățile de joc și

mișcare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și
mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și
mișcare

2.2. Acceptarea echilibrată a victoriei/înfrângerii în cadrul jocurilor de

mișcare - participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea
echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului
propriu - analiza randamentului echipelor
 Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ – CLASA A III-A

JOC ȘI MIȘCARE

N Unit Co N
r atea mpetenţe r.
Conţinuturi vizate Să O
tematică specifice ore
c pt. bs
rt

Din 1.1 Stil de viață activă 3

1 S1
nou la ; 1.2;
. Jocuri de mișcare cuprinzând -S3
şcoală 1.3
variante de mers, cu purtări de obiecte
.

Împ 1.1 Deprinderi de comunicare și

2
reună ne ; 2.1; lucru în echipă
.
jucăm 2.2
Tehnici de comunicare eficientă
;
în jocuri de mișcare (gesturi, semne,
4
semnale) S4
-S7
Reguli de interacțiuni într-un
grup (respectarea echipei adverse,
recunoașterea rezultatelor întrecerii în
cadrul jocurilor, respectarea regulilor de
 Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
către partenerii de întrecere)

Jocuri de mişcare desfăşurate în

anotimpul toamna

Evaluare

1.1 Capacitate psiho- motrică

3 Hai
; 1.2;
. să ne Jocuri de mișcare cuprinzând
1.3
jucăm ! variante de mers, cu purtări de obiecte
; 2.1; S8
2.2 Jocuri de mișcare și ștafete -S13
6
cuprinzând variante de alergare ( în zig-
zag, cu ocolire de obstacole, cu trecere
peste obstacole, cu transport și punere de
obiecte)

Evaluare

Cei 1.3 Deprinderi de comunicare și

4
mai buni, ; 2.1; lucru în echipă
.
câștigă! 2.2
Adaptarea unei serii de roluri
pentru oferirea de sprijin necondiționat
(acțiuni în perechi, grupuri mici, cu S1
 Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
schimbarea rolurilor la fiecare execuţie) 4 4-S17
Ascultarea și acceptarea opiniilor
celorlalți (întrebări şi răspunsuri cu
privire la rezultatele jocurilor)
Jocuri şi ştafete
Stil de viață activă
Jocuri de mișcare desfășurate în
anotimpul iarna

Evaluare

N
Uni Co N
r O
tatea mpetenţe r. Să
c Conţinuturi vizate bs
tematică specifice ore pt.
rt
S1
5 Miș 1.1 Capacitate psiho- motrică 8 – S21
. care, ; 1.2; Jocuri de mișcare și ștafete

mișcare, 1.3 cuprinzând variante de aruncare și

mișcare… ; 2.1; prindere ( aruncarea lansată cu două

2.2 mâini înainte, în sus și pe deasupra

; capului, prinderea cu o mână prin 4

apucare, aruncare azvârlită la distanță și
 Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
la țintă)
Jocuri de mișcare, trasee
aplicative și ștafete cuprinzând
deprinderi motrice complexe (utilitar-
aplicative): tracțiune- împingere;
cățărare- coborăre; tracțiune)
Evaluare

6 Joc 1.1 Capacitate psiho- motrică

. ul ; 1.2; Jocuri de mișcare și ștafete

înseamnă 1.3 vizând dezvoltarea calităților motrice

rezistență! ; 2.1; (viteze de deplasare în relație cu un

2.2 partener, rezistența generală, forța 2

S2
; dinamică a trunchiului și abdomenului
2-S25
Jocuri pentru orientarea spațio-
temporală (repere stabile, dinamice;
ritm)
Evaluare

Stil de viață activ S2

7 Su 1.1 Jocuri de mișcare pentru 6-S29
. ntem mai ; 1.2; dezvoltarea funcțiilor cardiace și
sănătoși 1.3 respiratorii 3
prin joc! ; 2.1; Jocuri de mișcare constituite
2.2 spontan, în timpul liber, incluzând
; întrecerea între grupuri
 Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Concursuri
Evaluare

8 În 1.1 Stil de viață activ

. prag de ; 1.2; Jocuri de mișcare în aer liber în

vacanță 1.3 anotimpul vara 5

; 2.1; Concursuri școlare S3
2.2 Activități turistice – jocuri 0-S34
; practicate în excursii, drumeţii tabere
Evaluare finală, aprecieri,
îndrumări

Tema 2:

T6. Un moment de reflecţie…

Ați realizat vreodată un proiect? Poate fi vorba despre un proiect personal.

Prezentați pe scurt acest proiect și formulați etapele lui.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Lucrez la un proiect educațional, pe care l-am numit ”Cine sunt eu?”. Ideea
a pornit de la generațiile de astăzi care întâmpină dificultăți în a ști ce le place să
facă, ce hobby-uri au. Evident, școlarul mic cu vârsta cuprinsă între 6 - 12 ani nu
poate afirma în toate cazurile că știe ce carieră i se potrivește, însă ei nu pot afirma
nici măcar ce activități plăcute au. Deseori nu se pot hotărâ care este activitatea
care le place cel mai mult pentru că au foarte multe variante sau în direcția opusă,
familia îi implică prea mult în treburile gospodărești iar aceștia nu cunosc activități
de tip hobby sau relaxare, creativitate, imaginație, dând piept mult prea devreme cu
viața de adult.

Pentru a veni în ajutorul acestei generații, a elevilor cu vârste cuprinse între

7 și 8 ani, acest program își dorește să îi ajute, să îi ghideze către ceea ce le place,
treptat, fără să îi grăbească, fără să le sugereze "alegerea potrivită", așa cum se
întâmplă de cele mai multe ori când adulții știu mai bine decât copilul ce i se
potrivește. Nu afirm că adulții nu știu ce este mai bun și mai bine pentru un copil,
dar sunt situații în care copilul ar trebui lăsat să aleagă, fără să i se impună o
cariera pentru simplu fapt că este "bănoasă" sau pentru că dă bine. Astfel că, vor
exista o serie de activități prin care cei mici vor trece în mod egal. Coordonatorii
acestui proiect îi vor urmări pe cei mici, pentru a observa unde se descurcă cel mai
bine, unde le place cel mai mult. Activitățile se vor baza pe teoria lui Howard
Gardner, Teoria inteligențelor multiple.

Teoria inteligenței multiple reprezintă un factor important în educație, un

punct de vedere avansat asupra inteligenței umane. Tipurile de inteligență pe care
le prezintă Howard Gardner sunt mai mult decât sugestive pentru ceea ce
reprezintă omul și inteligența sa. E greșit să apreciem doar pe cei care excelează la
școală la toate materiile și să-i respingem pe cei care excelează doar la muzică,
doar la desen sau doar la sport.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Drept urmare, activitățile nu vor face diferențe între copiii, nu îi vor neglija
și le vor oferi toată distracția de care ei au nevoie pentru a participa la acest
program cu drag. Așa cum afirmă și autorul H.Gardner, putem afirma că nu
suntem reprezentați de o singură inteligență, fiecare este dezvoltată mai mult sau
mai puțin și acestea ne ajută să ne descurcăm în viață. Considerăm că acest
amestec de inteligențe este unic în fiecare din noi, ca un ADN care ne reprezintă.
Astfel fiecare om de pe planetă este “unicat”, parte dintr-un puzzle pe care dacă l-
am asambla am reuși să realizăm lucruri mărețe!

Vom avea 3 tipuri de activități, în care îi vom implica și pe părinți.

4. Durata proiectului: 14.09.2021 – 18.12.2021

5. Grupul țintă: elevii claselor I și a II-a

6. Scopul proiectului

Proiectul educațional vine în ajutorul atât al copiilor, cât și al părinților

acestora, îmbunătățind relația părinți-copii. Prin acest proiect ne propunem să
„învățăm” (amebele părți) că alegerile copiilor să fie doar ale lor, și nu influențate
în foarte mare măsură de ceea ce părinții consideră a fi bine pentru aceștia.

7. Obiectivele proiectului:

 Participarea părinților la una sau mai multe lecții deschise;

 Implicarea părinților în realizarea temelor/proiectelor pentru
acasă;
 Participarea părinților împreuna cu elevii la diverse activități
extracurriculare.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I

Parteneri/ colaboratori
- Părinții;
- Primărie;
- Poliție
- Pompieri
- Medici

Resurse materiale

- Sălile de clasă
- Amfiteatrul școlii
- Videoproiector
- Materiale auxiliare consumabile

Rezultate preconizate:

Având în vedere argumentul propus la începutul acestui proiect, credem cu

tărie că vom atinge rezultatele propuse sau că vom înregistra îmbunătățiri în viața
elevilor și în percepția acestora în ceea ce privește cariera.

De asemenea, vor exista îmbunătățiri în relația părinte-copil, prin

participarea părinților în mediul educațional.

Elevii vor înțelege mai bine ce presupune fiecare job, își vor forma
preferințe și vor înțelege mai bine ceea ce fac părinții lor chiar dacă nu aleg această
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
profesie. Vor fi mai permisivi și mai înțelegători cu părinții și îi vor aprecia mai
mult.

Aceste activități vor oferi un scop elevilor în procesul propriu de educare,

în momentul în care vor descoperi ce își doresc să facă profesional. Vor deveni mai
ambițioși în ceea ce privește învățarea, pentru că vor realiza că la capătul
eforturilor depuse vor atinge țelul pe care și l-au propus.

Tema 3:
T1. Un moment de reflecţie… Curs 4

Identificaţi în programele şcolare ale unei disciplinei alese din aria

Matematică și știinţele naturii teme (concepte) despre care consideraţi că ar
putea fi abordate şi din perspectiva altor discipline.
Alcătuiţi o listă de teme (concepte) specifice altor discipline, în
legătură cu care credeţi că pot fi mai bine explicate (aprofundate)
valorificând şi perspectiva discipline școlare alese.

Disciplina Științe ale naturii, care face parte din aria curriculară
”Matematică și științele naturii” poate fi aprofundată mult mai ușor prin
intermediul disciplinei Arte vizuale și abilități practice, care se regăsește în
aria curriculară ”Tehnologii”.
Exemplu:
Competența specifică a disciplinei Arte vizuale și abilități practice
2.4. ” Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice”
poate fi abordată după disciplina Științe ale naturii pentru valorificarea
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
competenței ” Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri,
fenomene și procese". Dacă elevii învață la ora de științe ale naturii despre
modificările care apar în natura, ei pot continua această secvență de învățare
prin colectarea unor frunze de toamnă, pe care le vor folosi în exprimarea
limbajului plastic, reconstituind astfel anotimpul toamna din perspectivă
proprie.

Dacă vorbim doar de aria Matematică și știinte ale naturii, atunci

vorbim doar de două discipline, Matematică și Științe ale naturii. Acestea
pot fi abordate usor împreună, cel mai simplu exemplu, la clasa a III-a, elevii
învață la ora de Științe ale naturii despre caracteristicile corpurilor, volum și
masă. Ei vor putea asocia ușor aceste corpuri cu formele geometrice pe care
le-au învățat la disciplina matematică și pentru care au învățat să calculeze
perimetrul.

Lista de discipline care pot fi aprofundate prin abordare integrată:

Exemple:
1. Limba română și Muzică (studiez despre un muzician și apoi îl
audiez)
2. Limba română și Educație civică (Compun un eseu despre
drepturile omului)
3. Științe ale naturii și Arte vizuale și abilități practice ( descopăr
efectele nocive ale deșeurilor și necesitatea reciclării, iar la ora de AVAP
creez obiecte din materiale reciclate)
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
4. Științe ale naturii și Educație fizică ( Studiez despre științele
fizicii și ce se opune căderii obiectelor, ca apoi la ora de educație fizică să
testez acest lucru în timpul jocului cu mingea)

În ceea ce privește lista disciplinelor pe care le putem folosi integrat,

pot afirma că toate pot fi asociate într-un anumit fel, astfel încât să acorde un
plus de aprofundare altei discipline.

Tema 4: Curs 4

T2. Un moment de reflecţie… Ordonati imaginile din perspectiva

progresului reliefat mai sus. Scrieţi in căsuţa de sub fiecare imagine numărul
corespunzător.

Tema 5: Curs 4

T3. Un moment de reflecţie… După revoluţia agricolă au început să se

ivească societăţile pe care le recunoaştem drept civilizaţii. Se crede că nevoia de a
menţine stabilitatea după inundaţiile anuale a contribuit la apariţia unui stat
puternic în Egipt, în timp ce, în Mesopotamia, stimulentul a fost controlul
centralizat al proiectelor de irigare a pământului. Localizaţi pe harta de mai jos,
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
care reprezintă centrele de civilizaţie antică, ţările situate astăzi această zonă.
Apelaţi, eventual, la un atlas sau dicţionar.

Anatolia este partea asiatică a Turciei de astăzi.

Fertile Crescent sau Cornul Abundenței este delimitată de climatul secetos

al Deșertului Sirian la sud și de ținutul muntos din Anatolia la nord. Țările actuale
cu teritorii semnificative cuprinse în Cornul abundenței sunt: Irak, Siria, Liban,
Israel, Palestina, Iordania, Egipt, Cipru, precum și zone de graniță ale Turciei și
Iranului.

Peninsula Arabică e separată de restul Asiei de granițele nordice ale

Arabiei Saudite și Kuwaitului. Din aceasta fac parte :

Bahrain — practic o insulă lângă coasta peninsulei

Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Kuwait

Oman

Qatar

Arabia Saudită

Emiratele Arabe Unite

Yemen

Pe hartă mai avem și Egiptul care este o țară arabă din nordul Africii și din
Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea Mediterană.

Tema 6: Curs 4

T6. Un moment de reflecţie… a) Listaţi numele personalităţilor

menţionate în paragrafele anterioare. Precizaţi, utilizând diferite resurse, perioada
în care au trăit. Ataşaţi fiecăruia un număr care indică ordinea cronologică.

b) În cadrul fiecărui paragraf, sunt descrise viziuni diferite asupra unor

fenomene sau procese. Reliefaţi contradicţia remarcată în fiecare situaţie.

c) In timpul lecturii textului cu font albastru de mai jos, marcati aspectele/

sintagmele care va îngreunează înţelegerea.

a)

1. Hipocrat (n. 460 î.Hr. – d. 370 î.Hr.)

2. Aristarh din Samos  (n. 310 î.Hr. – d. 230 î.Hr.)
3. Aristotel (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.)
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
4. Simon Stevinus  (n. 1548/49 - d. 1620)
5. Galileo Galilei  (n. 15 februarie 1564– d. 8 ianuarie 1642)
6. Isaac Newton  (n. 4 ianuarie 1643 – d. 31 martie )
7. Louis Pasteur (n. 27 decembrie 1822– d. 28 septembrie 1895)

b)

În primul paragraf contradicția apare între Aristotel și Aristarh din Samos.

Aristotel considera că pământul este centru universului, pe când Aristarh din
Samos îl contrazicea susținând că soarele este centrul universului.

Al doilea paragraf, prezintă o contradicție între Simon Stevinus, care îl

contrazice pe Aristotel, iar acesta este contrazis de Galilei, câțiva ani mai târziu, ca
mai apoi să fie generalizat de Newton., toți referindu-se la viteza unui corp în
cădere.

Următorul paragraf face parte din medicină, având drept actori principali pe
Hipocrat și discipoli săi, acesta a scos în evidență balanța dintre starea de sănătate
și de boală.

Ultimul paragraf ne vorbeste despre Louis Pasteur care ne vorbește despre

stare de fermenție.

Fiecare paragraf scoate în evidență evoluția societății. Prin argumentare,

contrazicere, idei noi, teorii noi, societatea a evoluat și au apărut alte teorii mai
aplicabile, mai plauzibile decât altele, fie că este vorba de fizică, de medicină sau
de științe.

c)
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
”Schimbarea de perspectivă pe care o aduce revoluţia ştiinţifică în
comunitatea practicienilor cercetării este comparată de Kuhn cu schimbarea
gestalt-ului vizual: pus în faţa aceloraşi configuraţii, privitorul va putea recunoaşte
în ele lucruri esenţial diferite.”

Tema 7:Curs 4

T7. Temă de reflecție

Reluați textul colorat in albastru și subliniați ideile de bază:

- ce este o paradigmă:

„Paradigmele sunt realizări ştiinţifice universal recunoscute care, pentru o

perioadă, oferă probleme şi soluţii-model unei comunităţi de practicieni.“

- cum functioneaza o paradigmă:

O paradigmă oferă modele de formulare şi rezolvare de probleme unui grup

de cercetători, constituie entităţi complexe ce cuprind elemente de natură teoretică,
instrumentală şi metodologică.

- cum se trece la o nouă paradigmă.

Prin evoluția științei, prin apariția unor episoade excepționale care oferă
schimbări radicale și inaugurează noi tradiții de cercetare.

Discutați cu un coleg/colegă diversele neclarităţi pe care le aveţi in legătură

cu acest text.

Tema 8: Curs 4
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
T8. Un moment de reflecţie… Propune un exemplu de activitate cotidiană
ce implică mai multe domenii de cunoaştere şi are potenţial de a fi valorificată la
clasă. Iată un exemplu - Let'sDo It, Romania. Ce domenii a implicat această
activitate de voluntariat ?

Programul ” Let's Do It, Romania!” este un program de voluntariat care a

implicat o relație strânsă între mediu și societate. Programul poate fi valorificat în
cadrul orelor de Educație civică, Educație fizică, Științe ale naturii, etc. Practic
trecem prin domenii educaționale precum Educația morală, estetică, artistică, fizică
și sportivă, tehnologică și profesională și nu în ultimul rând intelectuală, pentru că
această contribuție pe care o aduci societății te ajută să privești lumea cu alți ochi,
să te privești pe tine cu alți ochi, să faci mișcare, să te simți bine când faci bine, sa
ai un scop.

Un alt program pe care l-aș valorifica la clasă este programul “Let’s Get
Green!” invită elevii, profesorii și părinții din toată țara să se implice în prima
competiție națională dedicată unităților de învățământ, cu scopul de a promova un
comportament responsabil față de mediu. Acesta nu doar că trezește spiritul civic
în elevi , părinți și profesori, dar crează si spiritul de competiție care uneori este
benefic în antrenarea elevilor în educație.

Tema 9 : Curs 4

T10. Un moment de reflecţie…

Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Enumeră câteva emisiuni de televiziune care consideri că nu au o influenţă
pozitivă asupra elevilor.

1. Survivor
2. Burlacul
3. Insula iubirii

Propune o moţiune care să fie dezbătută de elevi legată de tematica unei

emisiuni TV.

Propun vizionarea canalului Da Vinci Kids, de către copii, pentru că aici

emisiunile au caracter cultural, științific, creativ, istoric care poate ajuta la
consolidarea și aprofundarea cunoștințelor asimilate la școală.

Menţionează clasa şi resursele ce pot fi valorificate în desfăşurarea

activităţii.

Clasa a IV-a

Resurse materiale: Videoproiector, laptop

Proiectează demersul didactic şi menţionează valori şi atitudini vizate în

cadrul dezbaterii.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a III-a

Disciplina: Arte vizuale și abilități practice

Tema lecției: Forma elaborată

Subiectul: Portretul

Forma de realizare: Activitate integrată

Discipline integrate: AVAP, LLR, Matematică

Scopul lecției: Formarea de priceperi și deprinderi de a identifica și numi forme geometrice ca elemente de
limbaj plastic;

Obiective operaționale:

1. Pe parcursul lecției, toți elevii vor recunoaște cel puțin trei forme din natură.
2. La sfârșitul lecției, toți elevii vor recunoaște cel puțin trei tipuri și expresivități ale formei, pe
baza planșei demonstrative și a reproducerii după aceasta.
3. La sfârșitul lecției, toți elevii vor obține cel puțin trei forme elaborate cu ajutorul diferitelor
tehnici și procedee.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
4. Pe parcursul lecției, toți elevii vor folosi cel puțin două forme geometrice pentru a realiza
sarcina de lucru.

Metode, procedee și tehnici didactice: conversația euristică, explicația, demonstrația, observația, exercițiul,
turul galeriei, jocul didactic

Mijloace de învățământ:video proiector, laptop, bloc pentru desen, acuarele, creioane colorate, carioci,
pensule, pahare, forme geometrice din hârtie

Forme de organizare: frontal, individual.

Durata: 45 de minute

Nr Etapele lecției Ob Eșalonarea conținutului Strategii didactice Evaluarea

crt. op. Activitatea Activitatea elevului Metode, Mijloace Forme de
profesorului procedee și de organizare
tehnici învățământ
didactice
1 Momentul Asigurarea Elevii își pregătesc conversația Blocul de frontal
organizatoric condițiilor necesare instrumentele desen,
pentru desfășurarea necesare desfășurării acuarele,
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
optimă a lecției lecției pensule
etc
2 Captarea Le punem copiilor Copiii urmăresc cu Conversația frontal
atenției pe video proiector, atenție episodul.
un episod din
emisiunea
”Matematica e peste
tot” care are ca temă
figurile geometrice.
În cadrul acestui
episod protagoniștii
se folosesc de
figurile geometrice
pentru a crea
diferite figurine sau
peisaje.
3 Reactualizare Cu ajutorul jocului Jocul presupune ca 5 Jocul Forme Frontal Observarea
a didactic, le vom elevi să extragă din didactic, geometrice sistemica
cunoștințelor reaminti copiilor că săculeț câte o formă exercițiul, din hârtie,
la ora de geometrică (pătrat, observația săculeț
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
matematică am triunghi, dreptunghi,
vorbit despre romb, cerc) pe care o
formele geometrice vor identifica.
4 Anunț Astăzi vom Elevii vor Obse For Ind Obs
area temei și a utiliza formele observa cu atenției rvația me ividual ervarea
obiectivelor geometrice pentru a formele geometrice geometrice sistemică
crea un portret. identificate cu ajutorul din hârtie
jocului.
5 Prezentarea Vom expune Elevii vor intui Demonstrați Individual Aprecieri
conținutului și lucrarea model. materialele a verbale
dirijarea Vom realiza pe care le vom utiliza Explicația
învățării împreună exerciții în desfășurarea lecției. Exercițiul
pentru încălzirea Vor face exerciții
mâinilor. pentru încălzirea
Le urăm copiilor mâinilor și vor realiza
spor la lucru și vom lucrarea, dând frâu
reda cântece pentru liber imaginației,
o atmosferă mai inspirându-se și din
relaxantă episodul vizionat
anterior.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
6 Evaluarea Realizăm o Elevii își vor expune Turul Individual Observarea
produselor expoziție cu lucrările galeriei sistemică
realizate lucrările elevilor ce
vor fi evaluate după
următoarele criterii:
-respectarea formei
plastice
-bogăția culorilor
-originalitate,
creativitate.
8 Aprecieri și Facem aprecieri Elevii primesc Conversația Frontal Aprecieri
recomandări asupra lecției în feedback din partea verbale
ansamblu profesorului, dar și
din partea colegilor
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I

Cu ajutorul emisiunii, elevii au posibilitatea de a crea mult mai ușor, au mai

multă încredere în ei și sunt motivați astfel să genereze noi idei. Valorile și
atitudinile pe care le au la baza aceste activități sunt:

- încredere în potențialul personal;

- respect față de sine și față de ceilalți;

- adaptare la noile tipuri și tehnologii de învățare;

- optimism în abordarea învățării permanente într-o lume a schimbării;

- independență în gândire și acțiune;

Tema 10: Curs 4

T12. Include în portofoliu. Descoperă esenţialul! Încearcă să reciteşti

cu atenţie materialul propus şi să reflectezi la modul în care ai putea
organiza un proiect al elevilor/ studenţilor/ colegilor de școală care să
evidenţieze ideea de schimbare de paradigmă.
Rezolvă tema în doi paşi:
1. Pentru un prim pas, ar trebui să obţii un material-sinteză.

„Daca îți dorești schimbari mici în viața ta, lucrează la atitudine.

Dacă vrei schimbari mari și importante, lucrează la paradigmele tale.” –
Stephen Covey
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
„Obisnuinta – adica ceva mai stupid ca lenea – ne face sa ramânem
nemiscati în mlastina si sa ne împotmolim tot mai mult.” – Honoré de
Balzac

Efectuează sinteza apelând la următoarele etape:

1. Care sunt paşii esenţiali în evoluţia ştiinţelor?

„Niciodata nu vei schimba lucrurile prin combaterea realitatii

existente! Pentru a schimba ceva (obișnuința, paradigma), creeaza un nou
model care să facă din modelul existent ceva invechit.” – Richard
Buckminster
Prin crearea unui nou model, atingem pașii în evoluția științelor. Ca
să creăm un model viabil, trebuie să analizăm generația de astăzi.

2. Exemplifică un context care a generat schimbarea unei paradigme.

Trecerea de la învățământul tradițional la cel modern a generat
schimbarea de paradigmă. Astăzi profesorul nu este unica sursă de
cunoaștere, învățarea merge în ambele direcții, de la profesor la elev, dar și
de la elev la profesor.
3. Enumeră caracteristici ale mediul tehnologic contemporan.
Formulează câteva consecinţe ale acestora pentru învăţare şi predare.

Datorită ritmului alert în care tehnologiile afectează activitățile de zi

cu zi elevii trebuie pregătiți pentru viitor. Ei deja cunosc aceste tehnologii iar
rolul profesorilor este să-I ghideze corect în utilizarea inteligentă a mediului
online. Acest lucru simplifică procesul educational deoarece etapa
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
familiarizării elevilor cu tehnologia nu mai este necasară. Mai mult,
conexiunile rapide ce se pot face între școli, elevi și profesori grăbesc ritmul
predării și învățării

Funcția educațională a noilor tehnologii este dublă: pe de o parte, ele

facilitează și ajută educația dacă sunt integrate cu atenție în practicile
educaționale; pe de altă parte, generează nevoia de noi competențe care
urmează să fie dezvoltate de instituțiile de învățământ. În același timp,
integrarea noilor tehnologii în educație duce la o recalibrare sau adaptare a
metodologiilor tradiționale de predare prin recontextualizare, modernizare și
inovare. Tehnologia „conduce” metodologia didactică de-a lungul pieselor
noi. Noul nu exclude vechiul, ci îl invocă, îl convoacă, îl contestă. Relația
dintre tehnologie și educație devine din ce în ce mai dinamică. Pe de o parte,
asistăm la o evoluție permanentă și fără precedent a tehnologiei, care
necesită noi abilități, comportamente și atitudini. Pe de altă parte, gradul de
absorbție al tehnologiei evoluează într-un ritm alert. Astfel, relația dintre
cele două „dinamici” devine mult mai complexă.

2. Propune o activitate posibil de desfășurat cu elevii (sau colegii) pe

baza sintezei realizate.

Aș propune elevilor să-mi scrie 5 propoziții în care să îmi scrie ce ar

schimba la școală, la ore, la predare, pentru a observa dacă au o altă perspectivă
asupra educației, dacă au alte așteptări și dacă acestea sunt idei de pus în practică
care ar facilita procesul predare și învățare.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Tema 11 : Curs 5

T2. Un moment de reflecţie… Accesați planurile-cadru de învățământ și

programele școlare aflate în uz pentru aria curriculară Om și societate. Le găsiți pe
site-ul http://programe.ise.ro/

Realizați o „bandă grafică a timpului școlar” în care marcați clasele – de la

clasa pregătitoare la clasa a XII-a.

Pentru fiecare an de studiu, enumerați disciplinele școlare din aria

curriculară Om și societate, care se studiază în anul respectiv. În care ani sunt cele
mai multe discipline din această arie curriculară?

Om și societate

Clasa Pregătitoare : 1 oră - Religie

Clasa I - 1 oră - Religie

Clasa a II-a - 1 oră - Religie

Clasa a III-a - 2 ore : Religie și Educație civică

Clasa a IV-a - 4 ore : Istorie, Geografie, Religie și Educație civică

Clasa a V-a - 5 ore: 2 x Istorie, Geografie, Religie și Educație socială

Clasa a VI-a - 4 ore: Istorie, Geografie, Religie și Educație socială

Clasa a VII-a - 4 ore : Istorie, Geografie, Religie și Educație socială

Clasa a VIII-a - 6 ore: 2 x Istorie, 2 x Geografie, Religie și Educație socială

Clasa a IX-a - 4 ore : Istorie, Geografie, Religie și Educație socială

Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Clasa a X-a - 4 ore : Istorie, Geografie, Religie și Educație socială

Clasa a XI-a - 4 ore: Istorie, Geografie, Religie și Economie

Clasa a XII-a - 4 ore: Istorie, Geografie, Religie și Filosofie

Cele mai multe discipline din această arie curriculară sunt în clasa a VIII-a,
cu 6 ore.

Tema 12: Curs 5

T5. Un moment de reflecţie… Explicați schema de mai sus. Țineți cont de

faptul că explicația este cu atât mai convingătoare cu cât recurge la exemple.

Schema de mai sus face referire la mediul în care trăiește individul și la

cum îl afectează.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
De exemplu, atitudinile și valorile unei familii sunt preluate de individ, în
același timp el va prelua și atitudini și valori din anturaj, dar, așa cum ați menționat
și în curs acesta se va comporta diferit în cele două sfere. Mai concret, elevul, va
avea un comportament relaxant acasă, dar va fi mai reținut la școală. În funcție de
atitudinea sa, acesta poate fi un copil exemplar la școală, însă acasă poate fi
rasfățat. Mediul în care socializează îl va obliga să se comporte într-un anumit fel.
Într-un grup formal există reguli, spre deosebire de grupul informal care este bazat
pe sentimentele și credințele individului.

Tema 13: Curs 5

T7. Descoperă esenţialul! Teme de reflecţie

1. Completați următoarele enunţuri:

a. Cunoaşterea-produs presupune : transmiterea informațiilor ca un produs,

fără o asimilare logică și înțelegere a ceea ce se transmite.

b. Cunoaşterea-proces presupune: transmiterea cunoștințelor încercând a fi

înțelese și asimilate, logic. Concentrându-ne astfel pe procesele mintale și
capacitățile copilului.

2. a. Reflectați asupra raportului descriptiv – acţional la nivelul ”noilor

educaţii”. Ce observați?

Observ că noile educații se axează pe ceea ce îi este de folos individului în

societate și nu doar pe transmiterea de informații pe care, poate, nici măcar nu le
cunoaște utilitatea.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
b. Cum credeți că vor evolua "noile educaţii"? Comentați şi argumentați
punctul de vedere susținut.

Cred că noile educații se vor adapta la noile generații, vor fi din ce în ce

mai folositoare individului. Pentru că societatea este în continuă schimbare și noile
educații trebuie să se adapteze la aceste schimbări. Cred că societatea se schimbă
în mai bine, prin noi, cei care îi educăm pe cei mici. Noi vom forma generațiile
viitoare, care vor atrage de la sine noi educații. Daca generațiile formate de noi vor
fi inclinate spre evoluție, spre știință, spre cunoaștere și noile educații se vor adapta
la aceste inclinații.

Tema 14 : Curs 6

T2. Un moment de reflecţie… Recitiți cu atenție cele două modalități

diferite de a realiza un rezumat. Pe care dintre ele ați prefera să o aplicați la clasă?
Argumentați răspunsul, apoi propuneți un exemplu realizat pe baza stategiei
preferate.

Prefer să folosesc la clasă a doua modalitate, pentru că se bazează pe

dezvoltarea gândirii și nu pe învățarea unei structuri, care pentru elev poate să nu
aibă logică.

De exemplu, la clasa a III-a, am folosit fragmente scurte, din Amintiri din

copilărie, ca mai apoi să cresc treptat mărimea fragmentelor pe care o aveau de
rezumat elevii. Efectele au fost unele pozitive pentru că au avut mai multă
încredere în ei, fără să considere un eșec abordarea diferită. În final fiecare a avut
un rezumat potrivit.

Tema 15: Curs 6

Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
T3. Un moment de reflecţie… Cum vedeți realizarea de către elevi a unui
studiu de caz? Prezentați tema unui astfel de studiu de caz și descrieți pe scurt
etapele.

Realizarea unui studiu de caz face parte din modernizarea școlii. Astăzi
elevii sunt foarte pricepuți în ceea ce privește tehnologia și le face plăcere să
primească teme care îi trimit către internet, calculator.

Folosesc cu regularitate această metodă, ultimul studiu de caz pe care l-au

efectuat elevii mei a fost pentru ora de Știinte ale naturii, în cadrul orei despre
distanțe. Au avut de căutat cât timp face un avion de la București la Paris, în cât
timp poți ajunge de la București la Paris cu mașina și ce fel de transport reprezintă
fiecare (terestru sau aerian). După acest studiu de caz, le-am cerut să își exprime
opinia, de ce cred ei că ajungem mai repede cu avionul la Paris decât cu mașina?
Răspunsurile au fost amuzante, corecte și am observat că le-a oferit o mai mare
satisfacție decât tema obișnuită.

La clasă am dezbătut împreună subiectul și am validat răspunsurile corecte,

în plus am descoperit noi perspective și modul lor inedit de a privi lumea.

Tema 16: Curs 6

T8. Un moment de reflecţie… Prezentați, pe înțelesul copiilor, pașii unei

activități la disciplina „Abilități practice” din perspectiva tabelului de mai jos.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I

Conștientizare:

Le prezint copiilor tema orei și ce vom realiza în cadrul orei de AVAP. De

exemplu : ”Astăzi vom realiza o lalea folosind tehnica origami”

Raționament:

”Pentru a face acest lucru, avem nevoie doar de o coala de hartie, pe care o
vom indoi”

Proiectare:

Le arăt copiilor un model de lalea, gata realizat.

Construcție:
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
Îndoim hartia și le arăt copiilor pas cu pas ce au de făcut, așteptând pe
fiecare să parcurgă pașii.

Testare:

Comparăm lalele copiilor cu modelul expus și acolo unde este cazul

refacem, asta dacă nu am redresat indoitura din timp.

Evaluare:

Se fac aprecieri asupra lucrărilor, de către elevi și de către profesor.

Modificare sau Afișare a rezultatului:

Elevii care doresc își pot personaliza lucrările sau le pot expune așa cum
sunt.

Tema 17: Unitatea 8

T1. Un moment de reflecţie…

1. Formulați o definiţie a culturii generale.

În opinia mea, cultura generală este un fel de set de cunoștințe, pe care

individul trebuie să le posede, astfel încât să îi fie mult mai ușor să se descurce în
societate. Acest set de cunoștințe pot fi de orice natură, atâta timp cât au sens
pentru individ, ele fiind parte din ceea ce îl atrage pe fiecare individ în parte, din ce
hobby-uri are.

2. Exprimați o opinie: Şcoala ar trebui să ofere:

A) cele mai noi informaţii ştiinţifice;

Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
B) toate informaţiile de bază ale fiecărui domeniu studiat;

C) un set esenţial de abilităţi necesar pentru a înţelege domeniul studiat;

D) altceva (precizează).

Argumentați opinia formulată

Școala ar trebui să ofere toate informațiile de bază ale fiecărui domeniu

studiat, până la un punct. Puțini sunt cei care știu de mici ce își doresc în viață și
atunci este indicat și necesar ca elevii să treacă prin ceea ce este esențial în fiecare
domeniu. În momentul în care adolescentul ajunge la liceu, el are posibilitatea să
își aleagă profilul, ceea ce îl atrage, și în acest moment el are deja un set de
cunoștințe despre fiecare domeniu, știe ce presupune fiecare, își poate da seama
spre ce ar trebui să se îndrepte. Este adevarat și faptul că unii nu își descoperă
drumul pe care vor să îl urmeze în viață nici măcar la liceu, poate nici la facultate,
îndrumați fiind de familie către domenii pe care nu le cunosc, nu le oferă
satisfacție, însă oferă satisfacție părinților.

Tema 18: Unitatea 8

T2. Un moment de reflecţie… Analizând evoluţiile sistemelor de

învăţământ de-a lungul timpurilor, Howard Gardner remarca faptul că s-au
manifestat diferite tendinţe, aflate în netă opoziţie:

”Între acumularea şi construirea cunoştinţelor. De-a lungul timpului,

majoritatea şcolilor au insistat asupra importanţei acumulării unei mari cantităţi de
cunoştinţe preţuite de societate. Profesorul ţine prelegeri, cartea este citită,
cunoştinţele sunt absorbite, reţinute, reproduse. Într-adevăr, textele medievale
acordau adesea o atenţie considerabilă felului în care să se memoreze exact
materialul – felului în care să umpli cât mai bine vasul mental. Totuşi, o atitudine
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
rivală “transformativă“ sau “constructivă“ datează din vremurile clasice; este
exemplificată în convorbirile socratice. Unii educatori impun abordarea unor
probleme enigmatice şi încurajează duelul răspunsurilor alternative. Ei solicită
elevii să facă eforturi pentru a construi o concluzie personală ca rezultat al
reconsiderării echilibrate a problemei.” (Gardner, 2005, p. 38).

O expresie celebră care mi-a marcat cariera de profesor este : ” Mieux vaut
tête bien faite que tête bien pleine” spusă de Montaigne, care spune că este mai
bine să ai un cap bine făcut, decât un cap bine umplut. Mai exact, este mai bine să
asimilezi cunoștințele logic, asemeni unei fundații bine făcute, decât să umpli capul
cu informații care nu au logică și care fără o structură logică la un moment dat se
vor prăbuși.

În același timp, Howard Gardner are Teoria inteligențelor multiple, pe care

eu o agreez și cu care sunt de acord, pentru că oamenii nu sunt egali, nu toți iubesc
matematica, dar acest lucru nu îi face mai puțin inteligenți. Trebuie să încurajăm
fiecare minte care ne trece prin mâini, fiecare perspectivă a copilului, pentru că ele
nu sunt decât moduri diferite de a privi lumea și cine știe ce comoară putem găsi în
aceste perspective? Încurajarea fiecărui individ aduce un plus evoluției, un răspuns
corect nu este universal valabil, nu întotdeauna. Concluzia personală poate fi mai
valoroasă decât cea universal valabilă.

Tema 19: Unitatea 8

T3. Un moment de reflecţie… Explicați modul cum are loc

formarea/dezvoltarea competențelor la elevi pe baza diagramei de mai jos și a
informațiilor anterioare.
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I

Schema reprezintă cei trei factori care determină competențele, elevul,

contextul social și domeniile de studiu.

Competențele sunt centrate pe elev, fiind specifice pentru fiecare disciplină

în parte, iar acestea țin cont de contextul social. Pentru ca aceste competențe să
aibă sens, se ține cont de conținutul științific al fiecărei discipline și de criteriile
societății.

Tema 20: Unitate 8

T6. Un moment de reflecţie… O concepţie clară asupra construirii de

cunoaştere ca activitate productivă permite profesorilor o abordare pragmatică (în
opoziţie cu una teoretică) asupra învăţării. Profesorii sunt participanţi activi în
efortul colectiv de a construi o înţelegere asupra lumii – acest rol trebuie asumat în
mod explicit. Pe de altă parte, ei sunt profesionişti al căror ţel constă în bunăstarea
Petrescu Andreea Irina
MEIE, Grupa 41408
Anul I
şi progresul educaţional al elevilor lor. Explicați afirmaţiile din paragraful de mai
sus. Pentru ca explicaţia să fie convingătoare, este util să recurgeți la exemple.

Fiecare sarcină de lucru presupune pragmatism din partea profesorului. Din

punct de vedere profesional, cadrul didactic își adaptează lecțiile în funcție de
capacitățile cognitive ale fiecărui elev, în funcție de vârstă.

Un exemplu în acest sens poate fi chiar lecția în care profesorul formulează

niște competențe specifice, care țin cont de realitatea elevilor cu care lucrează.
Modalitățile de predare, de învățare propuse sunt conforme cu capacitățile elevilor.