Sunteți pe pagina 1din 57

MATEMATICA

TITULARIZARE/DEFINITIVAT
INVATATORI

1
Multimi
Prin multime, in viata de zi cu zi, intelegem o grupare, o gramada, colectie, clasa, ansamblu etc.
Exemple:
- multimea elevilor din aceasta clasa;
- multimea oraselor din ROMANIA;
Multimile se noteaza cu litere mari din alfabet: A, B, ….
N={0, 1, 2, 3, …….} se numeste multimea numerelor naturale.
N*={1, 2, 3, …….} se numeste multimea numerelor naturale nenule
Obiectele ce alcatuiesc o multime se numesc elemente.
Daca intre un element al unei multimi si multimea insasi scriem semnul i, se spune ca am scris
relatia de apartenenta a acelui element la acea multime.
De exemplu: a i A (elementul a apartine multimii A) sau a  A (elementul a nu apartine multimii
A).
REPREZENTAREA MULTIMILOR
1. Prin enumerarea elementelor
Exemple: 1. A=multimea cifrelor impare
A={1; 3; 5; 7; 9}
2. B=multimea literelor ce alcatuies cuvantul matematica
B={m; a; t; e; i; c; a}
2. Prin proprietatile caracteristice
Exemple: 1. A={x/x€N si x<6}={0; 1; 2; 3; 4; 5} A
2. B={x/x€N, x=3k; k€N, x15} ={0; 3; 6; 9; 12; 15}
3. Prin reprezentare grafica (diagrame Venn-Euler) 2 6
Exemple: 1. A={x/x€N , x=2k ,k€Nsi x≤8} 0 4
8
2. B={x/x€N, x=3k; k€N, x9} B
0 3 6 9
Cardinalul unei multimi finite
Numarul de elemente al unei multimi finite A se numeste cardinalul lui A si se noteaza cu card
A.
Exemplu: A={1; 2; 3; 4; 5; 7; 9}
card A= 7
Multimea vida
Multimea care nu are nici un element se numeste multimea vida si se noteaza cu simbolul Ø.
Relatii intre multimi
Cand intre doua multimi exista relatia de incluziune BA sau AB, se mai spune ca “B este
submultime a lui A” sau ca “B este o parte a lui A”.
Exemplu: A={5; 6; 7; 8; 9} si B={6; 8} 5 A
6 8
BA 7 B
9

Cand intre doua multimi exista relatia de incluziune stricta BA sau AB se mai spune ca “B
este o submultime proprie a lui A” sau ca “B este o parte proprie a lui A”.
Exemplu: A={5; 6; 7; 8; 9} si B={x/x€N si 5x9}
BA
A
6 8 5
B
2
7 9
Relatii intre multimi
 Orice multime este inclusa in ea insasi, AA.
 Multimea vida este considerata o submultime proprie a oricarei multimi nevide, ØA.
 Multimea formata din toate partile unei multimi A se numeste multimea partilor lui A si
se noteaza P (A).
 Doua multimi sunt egale daca au aceleasi elemente, A=B.
 Doua multimi egale au acelasi cardinal.
 Doua multimi A si B sunt egale daca si numai daca avem simultan BA si AB.

Operatii cu multimi
Intersectia a doua multimi A si B este o multime formata din toate elementele comune celor
doua multimi.
Se noteaza AB si se citeste “A intersectat cu B”
AB = {x / x €A si x €B}
Intersectia este comutativa, AB=BA.

A AB B

Exemplu: A={1,2, 5, 7, 9} B={1, 5, 9, 10, 15}


AB={1, 5, 9}
Reuniunea a doua multimi A si B este o multime formata din elementele care apartin cel
putin uneia din cele doua multimi.
Se noteaza AB si se citeste “A reunit cu B”
A  B = {x / x € A sau x € B}
Reuniunea este comutativa, AB=BA.

A B

AB

Exemplu: A={1, 3, 5, 7} B={0, 4, 8, 12}


A  B={0, 1, 3, 4, 5, 7, 8, 12}

3
Diferenta a doua multimi A si B este o multime formata din elementele care apartin multimii A
si nu apartin multimii B.
Se noteaza A\B si se citeste “A minus cu B”
A \ B = {x / x €A si x  B}

Diferenta nu este comutativa, A\BB\A.

A\B

Exemplu: A={1, 2, 5, 7, 9} B={1, 5, 9, 10, 15}


A \ B={2, 7}
Aflarea elementelor a doua multimi pornind de la conditii date
Sa se afle multimile A si B stiind ca sunt indeplinite simultan conditiile:
a) AB={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}
b) AB={2, 6, 7}
c) A\B={1, 4}
R: A={1, 2, 4, 6, 7}
B={2, 3, 5, 6, 7}

Produsul cartezian x AxB={luam perechi de forma (a;b) unde a A si b B}

Ex: Fie A={1,2,3} si B={a,b,3}.


A B={1,2,3,a,b}
A B={3}
A\B={1,2}
B\A={a,b}
AxB={(1;a),(1;b),(1;3),(2;a),(2;b),(2;3),(3;a),(3;b),(3;3)}
Obs: Numarul elementelor produsului cartezian AxB este egal cu produsul dintre numarul
elementelor multimii A si numarul elementelor multimii B. In cazul exemplului anterior 3x3= 9
elemente are produsul cartezian.

Proprietati ale operatiilor cu multimi:


1. ASOCIATIVITATEA REUNIUNII SI A INTERSECTIEI
A ∪ (B ∪ C) = (A ∪ B) ∪ C
A ∩ (B ∩ C) = (A ∩ B) ∩ C
2. COMUTATIVITATEA REUNIUNII SI A INTERSECTIEI:
A∪B=B∪A
A∩B=B∩A
3. IDEMPOTENTA REUNIUNII SI A INTERSECTIEI:

4
A∪A=A
A∩A=A
4. A ∪ ∅ = A
A∩∅=∅
5. A ∪ (B ∩ C) = (A ∪ B) ∩ (A ∪ C)
(DISTRIBUTIVITATEA REUNIUNII FATA DE INTERSECTIE)
A ∩ (B ∪ C) = (A ∩ B) ∪ (A ∩ C)
(DISTRIBUTIVITATEA INTERSECTIEI FATA DE REUNIUNE)
6. A \ B = CA(A ∩ B)
7. A × (B ∪ C) = A × B ∪ A × C
A × (B ∩ C) = A × B ∩ A × C
A × (B \ C) = A × B \ A × C

Multimi de numere
Multimea numerelor naturale (N); multimea numerelor intregi (Z); multimea
numerelor
rationale (Q); multimea numerelor irationale (ℝ\Q)

MULTIMI IMPORTANTE DE NUMERE


Denumire Notatie Elemente
Naturale N 0, 1, 2, 3, . . .
Intregi Z . . . , -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, . .
.
Rationale Q
Irationale I
Reale R Q I
Au loc incluziunile : N Z Q R.

Axiomele lui Peano


1. 0 este numar natural;
2. Orice numar natural n are un singur sucesor n′.
3. 0 nu este succesorul nici unui numar.
4. Doua numere distincte au succesori distincti.
5. Multimea numerelor naturale este o multime minimala N, cu proprietatile:
a) 0 ∈ N; b) daca n ∈ N, atunci n′ ∈ N.
Pe baza acestor axiome se obtin toate consecintele logice asupra numerelor naturale.

5
BAZA DE NUMERATIE
BAZA DE NUMERATIE ZECE
In baza de numeratie zece folosim, pentru scrierea unui numar, urmatoarele zece simboluri
numite cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9
La scrierea unui numar in baza 10, unitatile sunt de ordinul I, zecile sunt de ordinul al II-
lea, sutele sunt de ordinul al III-lea, etc., numerotarea lor facandu-se de la dreapta la stanga.
Daca a, b, c, d, e sunt cifre in baza 10 si a≠0, atunci putem scrie, in aceasta baza, numere
naturale:
- de doua cifre: abc  a 100  b 10  c,

- de trei cifre: abc  a 100  b 10  c,

- de patru cifre: abcd  a 1000  b 100  c 10  d  a 103  b 102  c 10  d

- de cinci cifre: abcde  a 10000  b 1000  c 100  d 10  e


In general,
 a 104  b 103  c 102  d 10  e
an an 1...a2 a1a0  an 10n  an 1 10n 1  ...  a2 102  a1 101  a0 100

BAZA DE NUMERATIE DOI


1. In baza de numeratie 2, pentru scrierea unui numar se folosesc doua simboluri, numite cifre
binare, 0 si 1.
2. Scrierea numerelor in baza de numeratie 2, impreuna cu operatiile de adunare, scadere,
inmultire, impartire, ridicare la putere si tot ce rezulta din aceste operatii efectuate cu aceste
scrieri, constituie sistemul de numeratie in baza 2 sau sistem de numeratie binar.
Scrierea unui numar din baza 10 in baza 2 si invers
Scriem numarul 12(10) in baza 2.
Pentru aceasta impartim pe 12 succesiv la 2:

12 2
12 6 2
0 6 3 2
0 2 1
1

Ultimul cat si resturile partiale scrise, in ordinea inversa obtinerii lor, constituie scrierea
numarului 12(10) in baza 2, deci 12(10)= 1100(2).
Scriind 1100(2).sub forma:
1·23+ +1·22 + 0·21 + 0
si efectuand calculele, vom avea:
18+14+0+0=12
ceea ce reprezinta scrierea numarului 1100(2).in baza 10, adica
1100(2).=12.

6
ALTE BAZE DE NUMERATIE
Daca elementele (unitatile) unei multimi oarecare le grupam cate trei, apoi grupele de cate trei le
grupam din nou cate trei, s.a.m.d. obtinem scrierea numarului de elemente in baza 3.
Procedand analog cu grupari de patru elemente, sau de cinci elemente, s.a.m.d., vom obtine
reprezentari ale numerelor din baza 10, respectiv in baza 4, sau 5, s.a.m.d.

Observatie:
Trecerea unui numar natural din sistemul zecimal intr-un nou sistem de numeratie se
face prin impartirea numarului dat la noua baza; resturile succesive si ultimul cat obtinut
sunt cifrele numarului dat considerate in ordine inversa.

Cifre romane

Numeratia romana este un sistem de numeratie aditiv utilizat de romanii din Antichitate.
Cifrele romane nu permiteau utilizatorilor lor sa calculeze cu ajutorul abacelor.
Un numar scris in cifre romane se citeste de la stanga spre dreapta. Valoarea numarului se
determina facand suma valorilor individuale a fiecarui simbol, cu exceptia in care unul dintre
simboluri precede un simbol de valoare superioara; in acest caz, se scade valoarea primului
simbol din valoarea urmatorului simbol.
Simbol Valoare
I 1
V 5
X 10
L 50
C 100
D 500
M 1000

 Scrierea se face de la stanga la dreapta.


 Simbolurile I, X, C pot fi consecutive de maximum trei ori, iar V, L, D doar o data.
 Orice semn pus la dreapta altuia de valoare mai mare sau egala cu el, se aduna.
Exemplu: XX = 10 + 10, XII = 10 + 1 + 1
 Daca un simbol mic se afla in fata unui simbol mare, atunci cel mic se scade din cel mare.
In acest caz, in fata unui simbol mare se poate afla doar un singur simbol cu valoare mai
mica.
Exemplu: IX = 10 – 1 = 9, XCII = 100 – 10 + 2 = 92

7
Cel mai simplu mod de a scrie cifre romane se poate face prin divizarea numarului in mii,
sute, zeci si unitati:
Exemplu: numarul 1988
1000 = M, 900 = CM, 80 = LXXX, 8 = VIII
Punandu-le impreuna: MCMLXXXVIII.

Multimile N,Z, Q, R
Definitii
N=multimea numerelor naturale
Z=multimea numerelor intregi
Q=multimea numerelor rationale
R=multimea numerelor reale
I=R-Q=multimea numerlor irationale
Ca sa intelegem fiecare multime si ce elemente contine trebuie sa stim cum definim fiecare
multime:

Obs: este multimea numerelor naturale fara zero si o definim ca:


.
Obsrevam ca .
Multimea numerelor intregi (Z) se defineste astfel:

La fel ca si la multimea numerelor naturale definim multimea numerelor intregi fara zero
.
Astfel , dar stim si ca .
Multimea numerelor rationale (Q) se defineste astfel:

Deoarece daca b=0, atunci fractia nu ar mai avea sens.


La fel cum exista asa exista si numita multimea numerelor rationale fara
zero.
Multimea numerelor irationale ( ) este multimea numerelor care se scrie de obicei sub
forma de radical.
Multimea numerelor reale(R) este reuniunea multimii numerelor rationale cu multimea
numerelor irationale.
Exercitii:
1) Fie multimea
Determinati multimile

Astfel:

8
.
Ca sa vedem mai usor fiecare numar in ce multime se afla, incercam ca pe fiecare numar in parte
sa-l lucram, adica sa-l aducem la forma cea mai simpla. De exemplu in exercitiul nostru:
– daca simplificam prin 4

– , prima data transformam fractia zecimala periodica simpla in fractie


ordianara si apoi folosim regulile de calcul ale radicalilor.
– , am scos factorul (2) de sub radical

, introducem intregul in fractie, iar apoi extragem radicalul, dupa ce folosim


regulile de calcul cu puteri.
Deci ca sa rezolvam acest tip de exercitiu pe langa faptul ca trebuie sa stim fiecare multime, cum
o definim, trebuie sa stim si regulile de calcul cu radicali (scoaterea factorilor de sub radical,
introducerea factorilor sub radical), introducerea intregilor in fractii, simplificarea unei fractii
printr-un numar.

Operatii in N,Z, Q, R
Inainte de a efectua operatii cu numere reale trebuie sa stim care sunt numerele reale, notate R,
este formata din reuniunea multimii numerelor rationale cu multimea numerelor irationale. In
mod asemanator, , adica avem sirul de incluziuni: :

Operatiile pe care putem sa le efectuam


Adunarea numerelor reale
Scaderea numerelor reale
Inmultirea a doua numere reale
Impartirea a doua numere reale
Inversul unui numar real
Ridicarea la putere a numerelor reale
Dar si calculele cu radicali cat si regulile de calcul cu radicali.
In efectuarea operatiilor sus mentionate trebuie sa tinem cont de ordinea efectuarii operatiilor,
adica:
-Mai intai efectuam operatiile de gradul III, adica ridicarea la putere a numerelor reale
-Apoi operatiile de gradul II, adica inmultirile si impartirile in ordinea in care apar
-Si nu in ultimul rand operatiile de gradul I, adunarile si scaderile in ordinea in care apar
Exemple:
1. Efectuati calculele:
a)
Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus, mai intai efectuam operatia de adunare in prima paranteza
dintre doua numere intregi folosind regulile de calcul, apoi efectuam impartirile in cea de-a doua
paranteza, astfel obtinem:

9
Dupa ce am efectuat impartirile am obtinut aceleasi numere, dar de semne contrare, de unde
obtinem rezultatul 0.

b)
Ca sa rezolvam exercitul de mai sus, mai intai scoatem factorii de sub radicali, dar si
rationalizam, astfel obtinem:

Apoi ca sa putem efectua calculele, aducem la acelasi numitor in paranteza rotunda si efectuam
calculele

.
De unde obtinem un numar produsul a doua numere in care putem sa efectuam o simplificare
prin 6, deoarece stim ca si astfel obtinem rezultatul 4.
c)
Ca sa rezolvam acest exercitiu, mai intai rationalizam numitorii, astfel devine :

Apoi efectuam calculele:

Cum avem acelasi numitor, putem efectua calculele:

d)
Ca sa rezolvam exercitiul de mai sus mai intai transformam fractiile zecimale periodice simple in
fractii ordinare, dar introducem si intregii in fractii pe unde se poate:

Deci avem:
Observati ca am scos si factorii de sub radicali, iar in urmatorul pas extragem radicalii pe unde se
poate

Astfel obtinem:

10
Transformarea fractiilor in fractii zecimale cu ajutorul virgulei
Scrierea fractiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub forma de fractie zecimala

Dupa cum bine stiti exista doua tipuri de fractii:


– fractii ordinare
Exemplu :

– fractii zecimale, adica acel numere, cifre care se scriu cu virgula


Exemplu :

Scrierea fractiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub forma de fractie zecimala .
Incepem prin a prezenta fractii ordinare cu puteri ale lui 10

Astfel fractia

a) (se citeste 9 zecimi)

b) (se citeste sapte sutimi)


c) (se citeste 7 intregi si 31 miimi)
Dar cum sa scriem urmatoarea fractia ordinara sub forma de fractie zecimala

d) ,
observati ca numitorul este 4, deci trebuie sa gasim un numar cu care sa amplificam fractia astfel
incat sa gasim la numitor o putere a lui 10, adica o fractie ordinara cu numitorul o putere a lui 10,
astfel daca amplificam fractia cu 25 obtinem , adica un intreg si 75
miimi.
Observati ca avem la numitor 100, adica , astfel punem virgula peste doua cifre de la stanga la
dreapta.
Definitie: Numerele scrise cu virgula se numesc fractii zecimale.
O fractie zecimala este compusa din doua parti: partea intreaga si partea zecimala.
Cifrele scrise dupa virgula se numesc zecimale.
Exemplu:
2, 345
2 se numeste partea intreaga
345 se numeste partea zecimala (cifra 3 reprezinta zecimile, cifra 4 reprezinta sutimile si 5
miimile),

11
Observatie:
Dupa ultima zecimala putem adauga oricate zerouri am vrea, numarul ramane acelasi.
Exemplu :

0 si 00 sunt zecimale nesemnificative


Orice numar natural poate fi scris ca fractie zecimala.
Daca numitorul unei fractii ordinare ireductibile contine si alti factori in afara de 2 si 5, atunci
acea fractie nu poate fi scrisa sub forma unei fractii zecimale finita (adica sa contina un numar
finit de termeni).
Daca putem sa transformam o fractie ordinara in fractie zecimala, putem realiza si invers, adica
sa transformam o fractie zecimala in fractie ordinara.
Exemplu:

a) ,la numarator scriem numarul fara virgula, adica 127, iar la numitor scriem cifra 1
urmata de atatea zerouri cate cifre sunt dupa virgula, adica 100.

b) .
Exercitii:
1) Scrieti sub forma de fractii zecimale:

a)
Observati ca am amplificat fractia cu 125 pentru a putea obtine la numitor o putere a lui 10, iar
apoi pentru a transforma fractia ordinara obtinuta in fractie zecimala punem virgula dupa trei
cifre de la dreapta spre stanga si cum in fata numarului, nu mai avem alta fira adauga 0 si astfel
obtinem 0, 375.

b)

c)

d)
2) Scrieti sub forma de fractie ordinara urmatoarele fractii zecimale:

a)
Dupa cum am spus si mai sus pentru a scrie fractia zecimala in fractie ordinara scriem la
numarator numarul asa cum este, iar la numitor scriem cifra 1 urmata de atatea zerouri cate cifre
sunt dupa virgula, adica 10.

b)
Iar daca scoatem intregii din fractie obtinem:
12
Astfel

Sau altfel
Adica scriem partea intreaga in fata liniei de fractii, adica intregul si la fractia ordinara scriem la
numarator numarul de dupa virgula, iar la numitor 1 urmat de doua zerouri, deoarece avem doua
cifre dupa virgula.

13
TEOREMA IMPARTIRII CU REST:
 D=I·C+R, 0≤R<I, unde:
 D=deimpartit, I=impartitor, C=cat, R=rest.
 Asadar pentru orice doua numere naturale D si I cu I≠0, exista doua numere naturale C si
R, astfel incat sa aiba loc relatia de mai sus.
EXEMPLU 23:4=5rest3 unde D=23, I=4,C=5,R=3, 0<3<4 =>23=4·5+3 (adevarat)

Reguli de calcul cu radicali

14
15
Divizibilitate. Divizor | Multiplu |Criterii de divizibilitate

Un numar natural b spunem ca este divizor al unui numar natural daca exista un numar
natural c astfel incat a=b•c'. Se mai spune ca a este un multiplu al lui b. Notam b|a si citim b
divide a sau b este divizor al lui a.
1. Oricare ar fi numarul natural a, atunci 10|0, unde "a" diferit de zero, si 1|a.
2. Oricare ar fi numerele naturale a si b, atunci a|a•b si b|a•b ( produsul a 2 numere naturale
este divizibil cu fiecare factor al produsului), unde "a" si "b" diferite de zero.
3. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, daca a|b si b|c, atunci a|c, unde "a" si "b" diferite
de zero.
4. Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, daca a|b si a|c, atunci a|(b±c), unde "a" diferit de
zero.
5. Oricare ar fi numerele naturale a, b, k, daca a|b, atunci a|k•b, unde "a" diferit de zero.
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un numar natural este divizibil cu 2 daca ultima cifra este para (0,2,4,6,8).
Ex :{ 30 , 34 ,66 , 38 }
Criteriul de divizibilitate cu 3 (ori 9)
Un numar natural este divizibil cu 3 (ori 9) daca suma cifrelor sale se divide la 3 (ori 9).
ex. pentru 3: 12372/3=4124; 1+2+3+7+2=15
ex. pentru 9: 1234566/9=137174; 1+2+3+4+5+6+6=27
Criteriul de divizibilitate cu 5
Un numar natural se divide cu 5 daca ultima sa cifra este 0 sau 5,
Criteriul de divizibilitate cu 10, 100, 1000 etc.
Un numar natural este divizibil cu 10 daca ultima cifra a sa este 0, cu 100 daca ultimele doua
cifre ale sale sunt 00, cu 1000 daca ultimele trei cifre ale sale sunt 000
Divizori comuni
Cel mai mare divizor comun. Date fiind doua sau mai multe numere naturale, nu toate nule,
multimea divizorilor comuni este nevida, deoarece contine cel putin un element, si anume pe 1.
Definitie
Numarul natural d este cel mai mare divizor comun al numerelor naturale a si b, nu ambele
nule, daca satisface simultan conditiile:
a) d divide pe a si d divide pe b ;
b) d este divizibil cu orice divizor comun al numerelor a si b.
Cel mai mare divizor comun al numerelor a si b se noteaza c.m.m.d.c.(a,b) sau (a,b).
(a,b)=d daca si numai daca d|a si d|b
daca i|a si i|b, atunci i|d
Numere prime intre ele Doua numere naturale a si b se numesc prime intre ele, daca cel mai
mare divizor comun al lor este egal cu 1. Doua numere prime intre ele se mai numesc si relativ
prime sau coprime.

16
Multipli comuni
Cel mai mic multiplu comun Multimea multiplilor unui numar natural nenul este infinita.
Multimea multiplilor comuni a doua numere naturale, nenule, este si ea infinita, deoarece contine
cel putin produsul numerelor si toti multiplii acestuia.
Definitie
Numarul natural m este cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale a si b daca satisface
simultan conditiile
a) m este divizibil cu a si b ;
b) orice alt multiplu al numerelor a si b este divizibil cu m.
Cel mai mic multiplu comun al numerelor a si b se noteaza c.m.m.m.c.[a,b] sau [a,b].
[a,b] = m daca si numai daca:
a|m si b|m
a|M si b|M, atunci m|M

Ecuatii si inecuatii de gr. I, sisteme de ecuatii si inecuatii de gr. I.


 Rezolvati ecuatiile de gradul I:

Metoda de lucru: Se separa necunoscuta, trecand termenii dintr-o parte in alta cu semn schimbat,
apoi ecuatia se imparte la coeficientul lui x.

a) 3x-5=10 => 3x = 10+5 =>3x= 15=> x= 5

b) 7x+80= 10 => 7x = 10-80 => 7x = - 70 => x = -10

c) 3(x+4)=15 => 3x + 12 = 15 => 3x = 15-12 => 3x = 3 => x=1

d) 7(8 – x) = 2(x + 2)=> 56 – 7x = 2x + 4 => -7x – 2x = 4 – 56=> -9x = -52=> x=52/9

 Rezolvati inecuatiile de gradul I:


a) 3x-5 > 10 => 3x > 10+5 =>3x > 15=> x> 5
b) - 7x + 80 <10 => -7x < 10-80 =>-7x < - 70 => x >10

Observatie:la impartirea unei inecuatii cu un numar negativ, sensul acesteia se schimba,adica


din a>b devine -a<-b.

Sisteme de doua ecuatii cu doua necunoscute

Un ansamblu de doua ecuatii cu doua necunoscute notat :


ax  by  c  0
 unde a, b.c.d .e. f  R este un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute.
dx  ey  f  0
Definitie O pereche de numere reale(x,y) care verifica simultan cele doua ecuatii se numeste
solutie a sistemului.
A rezolva sistemul de ecuatii inseamna a-i determina solutiile.

17
Doua sisteme se numesc echivalente daca au aceeasi multime de solutii.
Avem doua metode de rezolvare a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute: metoda
reducerii si metoda substitutiei.
METODA REDUCERII
Se procedeaza astfel:
1. Se inmultesc termenii unei ecuatii cu un numar, iar termenii celeilalte ecuatii cu un alt
numar astfel incat prin adunarea sau scaderea egalitatilor sa se anuleze termenii ce
contin una din necunoscute.(termenii se reduc)
2. Se rezolva ecuatia cu o singura necunoscuta obtinuta.
3. Se introduce valoarea necunoscutei aflate intr-una dintre ecuatiile sistemului si se
rezolva ecuatia obtinuta.( sau se poate rezolva tot prin reducere pentru a afla a doua
necunoscuta.)
4. Perechea de numere obtinuta este solutia sistemului.
5. Este posibil ca in urma amplificarii si adunarii celor doua ecuatii sa se anuleze toti
termenii ce contin necunoscutele.In acest caz sistemul nu are solutie unica.

EXERCITII
1.
 4 x  6 y  10  0
2 x  3 y  5  0  (2)   16
  15 x  6 y  6  0  11x  16  0  x 
5 x  2 y  2  0  3  11

 16  32 55  32 87 87 1 29
 2      3y  5  3y  5   3y   3y  y  
 11  11 11 11 11 3 11
 16 29 
Sistemul are solutia:   ; 
 11 11 
2 x  3 y  5 2 x  3 y  5 35
2.    5 x  35  x   7  2  7  3y  5 
 x  y  10  3 3x  3 y  30 5
14  3 y  5  3 y  5  14  3 y  9  y  3
Sistemul are solutia (7;3)

METODA SUBSTITUTIEI
Se procedeaza astfel:
1. Se scoate o necunoscuta din una din ecuatii.
2. Se introduce necunoscuta scoasa in a doua ecuatie.
3. Se afla necunoscuta.
4. Cu solutia aflata se revine la prima ecuatie si se afla a doua necunoscuta.

Exemplu:
2 x  3 y  5
1. 
 x  y  10  x  10  y
 2 x  y  5  210  y   3 y  5  20  2 y  3 y  5  5 y  15  y  3

18
x  10  y  x  10  3  7  S  7;3 
2 x  3 y  5

2.   2  2y
 5 x  2 y  2  5 x  2  2 y  x 
 5
 2  2y  29
2 x  3 y  5  2    3 y  5  4  4 y  15 y  25  11y  29  y 
 5  11
29
2  2
2  2y 11   22  58   16
x x
5 5 55 11
 16 29 
S=  ; 
 11 11 

METODE COMBINATE

 7 2
 x  2 y  2 x  y  16

1. 
 5  3  13

 x  2 y 2x  y
1 1
Notam  t si v 
x  2y 2x  y
7t  2v  16 7t  2v  16 /  3  21t  6v  48
    11t  22  t  2
5t  3v  13 5t  3v  13 /  2 10t  6v  26
7t  2v  16  7  2  2v  16  2v  2  v  1
Avem deci :
 1
x  2y  2 2 x  4 y  1

 y  2 x  1  2 x  42 x  1  1  10 x  5  x 
5 1
  
 1  2 x  y  1 10 2
1
 2 x  y
1 1 
 y  2   1  0  S   ;0
2 2 
3 x  1  5 y  11
2. 
4 x  1  2 y  4

3 x  1  5 y  11 /   2  6 x  1  10 y  22 42


   14 x  1  42  x  1  3
4 x  1  2 y  4 /  5 20 x  1  10 y  20 14

19
3 x  1  5 y  11  3  3  5 y  11  5 y  20  y  4
 3 4
 x 1  3  x 1    x  
  3  2
 y  4

S  4;4;  2;4

20
Unitati de masura pentru lungime, volum, masa, timp
In curgerea vremii unitatile de masura au fost structurate in trei categorii: marimi
fundamentale, marimi derivate si marimi suplimentare.
Marimile fundamentale folosite in matematica sunt metrul (unitatea de masura pentru
lungime), kilogramul (unitatea de masura pentru masa), secunda (unitatea de masura pentru
timp), amperul (unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric), kelvinul (unitatea de
masura pentru temperatura), molul (unitatea de masura pentru cantitatea de substanta), candela
(unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa).
Marimile derivate sunt acele marimi a carei unitate de masura depinde de una sau mai
multe unitati de masura ale marimilor fundamentale si se grupeaza in unitati de masura pentru:
arii, volum si viteza.
Marimile suplimentare sunt folosite in practica pentru a permite scrieri economice ca
numar de cifre si spatiu.
1.Unitati de masura pentru lungime.
"Metrul este lungimea drumului parcurs de lumina in vid in timp de 1/299.792.458 dintr-o
secunda".
Vom nota prin litera m metrul. Masuratorile efectuate au urmat sa se extinda si asupra
lungimilor mai mici sau mai mari decat metrul dand nastere la noi categorii de unitati de masura
numite submultiplii metrului respectiv multiplii metrului.
Submultiplii metrului:
-decimetrul (dm) = 0,1 m
-centimetrul (cm) = 0,1 dm = 0,01 m
Multiplii metrului:
-decametrul (dam) = 10 m
-hectometrul (hm) = 10 dam = 100 m
-kilometrul (km) = 10 hm = 100 dam = 1000 m
Denumirile s-au alcatuit cu prefixele din limba greaca veche si latina: deca = zece, hecto = o
suta, kilo = o mie, deci = o zecime, centi = o sutime, mili = o miime.
2.Unitati de masura pentru arie.
Unitatea de masura pentru arii este aria unui patrat cu latura de 1 m, arie numita un metru
patrat (se noteaza 1 m2). Deoarece s-a stabilit ca unitatea de masura a ariei sa fie aleasa ca fiind
aria unui patrat de latura egala cu o unitate de lungime, spunem ca aria este o marime derivata,
avand la baza lungimea.
Multiplii sunt:
1 dam2=100 m2
1 hm2=100 dam2 = 10000 m2
1 km2=100 hm2 = 10000 hm2 = 1000000 m2
Submultiplii sunt:
1 dm2 = 0,01 m2
1 cm2 = 0,01 dm2 = 0,0001 m2
1 mm2= 0,01 cm2 = 0,0001 dm2 = 0,000001 m2
3.Unitati de masura pentru volum.
Unitatea de masura pentru volum este volumul unui cub cu muchia de 1 m, volum numit un
metru cub (se noteaza 1 m3)
Analog definim multiplii si submultiplii metrului cub, adica:

21
Multiplii sunt:
1 dam3=1000 m3
1 hm3 = 1000 dam3 = 1 000 000 m3
1 km3 = 1000 hm3 = 1 000 000 dam3 = 1 000 000 000 m3
Submultiplii sunt:
1 dm3=0,001 m3
1 cm3=0,001 dm3 = 0,000001 m3
1 mm3=0,001 cm3 = 0,000001 dm3 = 0,000000001 m3
Cum determinam volumul unui corp solid, cu aproximatie?
Se scufunda corpul intr-un vas gradat cu lichid, astfel incat sa fie acoperit complet. Se citeste pe
gradatia de nivel volumul lichidului inainte si dupa scufundare ; diferenta dintre aceste volume
este chiar volumul corpului respectiv.
4.Unitati de masura pentru capacitate
Unitatea de masura pentru capacitate este litrul si este echivalentul unui dm3 de apa. Prin
notatia 1 l intelegem un litru. Avem deci egalitatea 1 l=1 dm3 .
Multiplii sunt:
1 decalitru (1 dal) = 10 l
1 hectolitru (1 hl) = 100 l
1 kilolitru (1 kl) = 1000 l
Submultiplii sunt:
1 decilitru (1 dl) = 0,1 l
1 centilitru (1 cl) = 0,1 dl = 0,01 l
1 mililitru (1 ml) = 0,1 cl = 0,01 dl = 0,001 l
5.Unitati de masura pentru masa.
Masa unui centimetru cub de apa distilata, la temperatura de 40 Celsius s-a considerat ca fiind 1
gram si s-a notat prin 1 g. S-a stiut ca la aceasta temperatura densitatea apei este maxima.
Cantitatile mai mari decat gramul dau nastere urmatoarelor categorii:
Multiplii gramului:
10 g=1 decagram (se noteaza 1 dag)
100 g= 1 hectogram (se noteaza 1 hg)
1000 g=1 kilogram (se noteaza 1 kg)
100000 g=1 chintal (se noteaza 1 q)
1000000 g=1 tona (se noteaza 1 t)
Submultiplii gramului:
1 g=10 decigrame (se noteaza 10 dg)
=100 centigrame (se noteaza 100 cg)
=1000 miligrame (se noteaza 1000 mg)
6.Unitati de masura pentru timp.
Ziua solara este intervalul de timp care trece din momentul cand soarele trece la
meridianul locului (cand are inaltimea deasupra orizontului maxima, ceea ce popular se zice
amiaza) pana a doua zi cand trece din nou la meridianul locului.
Ziua siderala este intervalul de timp scurs intre doua treceri consecutive ale unei stele
fixe la meridianul locului si este egala cu timpul unei rotatii complete a Pamantului in jurul axei
polilor . Intre ziua solara si cea siderala este o diferenta de aproximativ 4 zilei) la ora siderala 12,
pentru ca dupa sase luni, tot la ora siderala 12 soarele sa fie la meridian in partea cealalta, adica
sa fie miezul noptii.

22
Ziua solara mijlocie se poate defini ca fiind intervalul de timp in care un mobil se misca
uniform (miscarea unui mobil este uniforma daca intre diferite intervale de timp egale parcurge
distante egale) astfel incat este cand inaintea, cand in urma soarelui (in intervale de timp nu prea
mari).
O zi solara mijlocie se imparte in 24 de ore; ora in 60 de minute; minutul in 60 de
secunde; intervalele mai mici ca o secunda se masoara cu zecimea, sutimea etc., de secunda.
Aceasta impartire pentru unitatile de timp, pastreaza impartirea sexagesimala, ramasa de la
babilonieni.
Sapte zile alcatuiesc saptamana, 4 saptamani alcatuiesc luna, 12 luni alcatuiesc anul, care
este intervalul de timp in care Pamantul face o rotatie completa in jurul Soarelui. El are 365,2422
zile. Deoarece nu are un numar intreg de zile s-a stabilit ca anul calendaristic sa aiba 365 de zile
iar din 4 in 4 ani sa aiba 366 de zile. Anul cu 366 de zile se mai numeste si an bisect.

Elemente de organizare a datelor


Uneori, pentru a reprezenta o situatie concreta ( de exemplu notele obtinute de elevii unei
clase la un test) nu ne intereseaza aspectul concret ( de exemplu cine a luat nota 10), ci alte
elemente, cum ar fi: media clasei, cati elevi au nota de trecere, care este nota obtinuta de cei mai
multi elevi, etc.

Pentru centralizarea datelor putem folosi tabele, grafice, diagrame.

Sa ne imaginam urmatoarea situatie: elevii de clasa a VIII-a au dat test la Matematica si


au obtinut urmatoarele note: 3 elevi nota 4, 5 elevi nota 5, 2 elevi nota 6, 4 elevi nota 7, 2 elevi
nota 8, 4 elevi nota 9 si 6 elevi nota 10.

• Tabelul

23
 Graficul

24
 Diagrama circulara

 Intrebari posibile

1. Cati elevi sunt in clasa?


2. Cati elevi au luat nota 9?
3. Cati elevi au luat nota peste 8?
4. Cati elevi nu au nota de trecere?
5. Ce nota s-a luat de cele mai multe ori?
6. Care este media clasei la acel test?
7. Cat la suta din elevi au nota cel putin egala cu 6?

Elemente de geometrie

Punctul, dreapta, semidreapta, segmentul

Punctul. Punctul nu are definitie. Desenul unui punct este o bulina mica sau o
cruciulita. Numele unui punct este A sau B sau ...., deci o litera mare latina.

xA

Dreapta. Are ca desen o linie dreapta dusa cu rigla , linie care ne imaginam ca poate fi
prelungita oricat. O dreapta are un nume sau altfel spus o notatie ca de exemplu a sau b sau orice
litera latina mica.Dreapta este o multime de puncte . Pe o dreapta exista cel putin doua puncte
diferite.
Daca punctul A se afla pe dreapta b , vom spune punctul A apartine dreptei b si vom
scrie A∈b. Se mai spune ca dreapta b trece prin punctul A. Semnul ∈ se citeste deci ”apatine
(lui)„.

25
A∈b

Daca A nu apartine dreptei BC=a se scrie A ∉ a si desenam astfel :

Daca punctele diferite A si B sunt pe dreapta d , atunci dreapta d se mai noteaza si cu AB.

Axioma (postulat = enunt considerat adevarat fara a demonstratie) Prin 2 puncte


diferite (sau distincte) trece o singura dreapta .

Definitie
Mai multe puncte sunt coliniare daca sunt pe o aceeasi dreapta.Daca A,B,C,... ∈ d , d o
dreapta , atunci A,B,... sunt coliniare.
Semidreapta.Un punct A pe o dreapta imparte dreapta in doua parti numite semidrepte
(deschise).O semidreapta (deschisa) de la A spre B se noteaza cu (AB si are desenul .
Semidreapta inchisa de la A spre B se noteaza cu [AB si este (AB ∪ {A} , adica semidreapta
deschisa (AB si punctul A. Desenul semidreptei inchise [ AB este

Ea are un capat A si poate fi prelungita oricat de la A spre B.Punctul A se numeste originea


semidreptei. Din A pleaca sau porneste semidreapta. Desenul semidreptei (deschise) (AB este
acelasi doar ca paranteza dreapta este inlocuita cu una rotunda.

26
SEGMENTUL

Descrierea segmentuluiSegmentul [AB] este o parte a unei drepte , parte aflata intre punctele A
si B de pe dreapta.
A[_______]B

[AB]=[AB∩[BA .

Segmentul deschis de capete A si B este (AB)=(AB∩(BA


A(_______)B

Avem:[AB]=(AB)∪{A,B} .

Lungimea unui segment.Fiecare segment are o insusire (proprietate) numita lungime.


Lungimea unui segment este un numar .Daca segmentul [AB] are lungimea u si segmentul [CD]
are lungimea x , numarul y = x : u arata de cate ori intra segmentul (batul) de lungime u in batul
de lungime x. Avem x = y u = lungimea lui x exprimata cu unitatea u.

Exemplu
In desenul urmator:CD =3•AB .
A [____] B C [______________] D

Segmente congruente, congruenta segmentelor.Doua segmente sunt congruente daca au


aceeasi lungime.Daca segmentele [AB] si [CD] sunt congruente vom scrie [AB]≡ [CD] si
inseamna ca lungimile segmentelor sunt egale adica AB = CD sau |AB| = |CD| .

De exemplu marginile de sus si de jos ale unui geam dreptunghiular sunt congruente.

Distanta dintre doua puncte.Distanta dintre punctele A si B este lungimea segmentului [AB].
Ea se noteaza cu d(A,B) . d(A,B) = AB = |AB|.

Mijlocul unui segment .Mijlocul segmentului [AB] este punctul M de pe segment (M ∈ [AB] )
cu proprietatea [AM] ≡ [MB] .

Exercitiu

M este mijlocul lui [AB] , N mijlocul lui [MB], P mijlocul lui [AN]. Daca AB=24 cm. Aflati PN.

27
Rezolvare

M este mijlocul lui [AB] , deci AM=MB = 24 : 2 = 12 cm .


N mijlocul lui [MB] , deci MN=12 : 2 = 6 cm .
AN = AM + MN = 12+6 = 18 cm .
P mijlocul lui [AN], deci PN = 18 : 2 = 9 cm.

Constructia unui segment congruent cu un segment dat.Fie segmentul [AB] . A construi un


segment [CD] congruent cu cel dat inseamna a desena segmentul [CD] de lungime egala cu
lungimea lui [AB] .Daca avem semidreapta [UV, exista un singur punct Q pe semidreapta astfel
incat [AB]≡ [UQ].

Simetricul unui punct fata de un punct.Fie puntul fix O. Simetricul unui punct A fata de O
este acel punct A' cu proprietatea ca O este mijlocul srgmentului [AA'].
Pentru a afla punctul A' :1) se masoara lungimea lui [AO],2) se construieste segmentul [AO] si
se prelungeste acest segment cu inca o data segmentul [AO] 3) in final se verifica daca O este
mijlocul lui [AA'] .

Evident simetricul lui O fata de O este chiar O .

Notatie utila. „Simetricul lui A fata de O este A' ” se va nota astfel „sO(A) = A' ” si inseamna
ca O este mijlocul lui [AA'].

Unghiul

Unghiul reprezinta alaturarea a doua semidrepte avand originea comuna. Cuvantul


"unghi" provine din latina, cuvantul "angulus" insemnand colt. Originea semidreptelor se
numeste varful unghiului, iar cele doua semidrepte sunt laturile lui. Cea mai comuna unitate de
masura a unghiurilor este gradul. De asemenea utilizat este si radianul (abreviat rad), care este
egal cu 180/π grade.
Dupa masura, unghiurile se clasifica astfel:
· Unghiurile de 0 grade (cu laturile una peste alta) se numesc unghiuri nule.
· Unghiurile cu o masura intre 0 si 90 de grade se numesc unghiuri ascutite.

28
· Unghiurile de 90 de grade (ale caror laturi sunt perpendiculare) se numesc drepte.
· Unghiurile cu o masura intre 90 si 180 de grade se numesc unghiuri obtuze.
· Unghiurile de 180 de grade (ale caror laturi sunt una in prelungirea celeilalte) se
numesc alungite.
· Unghiurile cu mai mult de 180 de grade se numesc unghiuri reflexe.
De asemenea, daca doua unghiuri masoara impreuna 90 de grade, acestea se numesc
unghiuri complementare, iar daca masoara impreuna 180 grade se numesc
unghiuri suplementare.
Doua unghiuri cu o latura comuna si celelalte laturi situate de o parte si de alta a laturilor
comune se numesc unghiuri adiacente.

Triunghiul
Triunghiul Fiind date trei puncte distincte necoliniare, figura geometrica data de
reuniunea segmentelor inchise determinate de ele se numeste triunghi si este una dintre formele
poligonale fundamentale ale geometriei.
Elemente ale triunghiului

 punctele A, B, C se numesc varfurile triunghiului.


· [AB], [BC], [AC] se numesc laturile triunghiului.
· se numesc unghiurile (interne) triunghiului.
Clasificarea : Clasificarea triunghiurilor se face in functie de lungimile laturilor sau dupa
felul unghiurilor
1.Un triunghi cu toate laturile congruente se numeste triunghi echilateral.
Un triunghi cu doua laturi congruente se numeste triunghi isoscel.
Un triunghi care are laturile de lungimi diferite se numeste triunghi scalen (sau oarecare).

Isoscel Echilateral Scalen(oarecare)


2.Triunghiul cu toate unghiurile ascutite este numit triunghi ascutitunghic. Daca unul dintre
unghiuri este drept, triunghiul este denumit dreptunghic. Triunghiul cu un unghi mai mare de
900 se numeste triunghi obtuzunghic.

29
Dreptunghic Obtuzunghic Ascutitunghic

Linii importante in triunghi:


mediana, inaltimea, bisectoarea, mediatoarea si linia mijlocie

1) MEDIANA

 DEFINITIE –Mediana este segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul


laturii opuse.

30
In triunghiul ABC din desen:

 AE este mediana =>E este mijlocul lui [BC] =>[BE]≡[EC]


 BF este mediana =>F este mijlocul lui [AC] =>[AF]≡[FC]
 CD este mediana =>D este mijlocul lui [AB] =>[BD]≡[AD]

OBS –In orice triunghi medianele sunt CONCURENTE(se intersecteaza) intr-un punct
numit CENTRUL DE GREUTATE(notat G). Centrul de greutate se afla pe fiecare mediana
la doua treimi de varf si la o treime de baza corespunzatoare: GE=1/3AE si AG=2/3AE.

2) INALTIMEA

 DEFINITIE –Inaltimea este segmentul cu un capat intr-un varf al triunghiului, iar


celalalt capat in piciorul perpendicularei dusa din acel varf pe dreapta suport a laturii opuse.
 DESEN:

OBS –In orice triunghi inaltimile sunt CONCURENTE(se intersecteaza) intr-un punct
numit ORTOCENTRUL TRIUNGHIULUI(notat H).

3) BISECTOAREA

 DEFINITIE –Bisectoarea unui triunghi este bisectoarea unui unghi interior al


triunghiului. Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea in varful unghiului, care
imparte acest unghi in alte doua unghiuri congruente (unghiuri de masuri egale).

31
 OBS –In orice triunghi cele 3 bisectoare sunt CONCURENTE(se intersecteaza) intr-
un punct numit CENTRUL CERCULUI INSCRIS IN TRIUNGHI(notat I).

4) MEDIATOAREA

DEFINITIE –Mediatoarea unui triunghi este mediatoarea unei laturi a triunghiului.


Mediatoarea unei laturi este perpendiculara dusa prin mijlocul unui segment.

 DESEN:

 OBS –In orice triunghi cele 3 mediatoare sunt CONCURENTE(se intersecteaza) intr-
un punct numit CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI(notat O).
 OD este mediatoare => OD⊥BC si D este mijlocul lui BC adica [BD]≡[DC].

32
5) LINIA MIJLOCIE

 DEFINITIE –Linia mijlocie este segmentul care uneste mijloacele a doua laturi intr-
un triunghi. In orice triunghi pot exista 3 linii mijlocii.
 PROPRIETATE –In orice triunghi linia mijlocie este paralela cu baza(latura pe care
nu o intersecteaza) si are lungimea egala cu jumatate din lungimea bazei.
 DESEN:

Relatii metrice in triunghiul dreptunghic

1.Proiectii ortogonale

Proiectia ortogonala a unui punct pe o dreapta este piciorul perpendicularei duse din
acel punct pe dreapta.

33
a) Proiectia punctului A este tot un punct, A .

b) Proiectia punctului B care se afla chiar pe dreapta d proiectie este tot punctul B.

c) Proiectia segmentului CD este tot un segment segmentul C D .

d) Proiectia segmentului EF care este paralel cu dreapta de proiectie. este un segment


egal cu segmentul initial.

e) Proiectia segmentului MN care este perpendicular pe dreapta de proiectie, este un punct,P.

2.TEOREMA INALTIMII IN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

Se da Δ ABC dreptunghic in A. Se duce


inaltimea AD.Teorema inaltimii spune
ca: Inaltimeaeste media geometrica a proiectiilo
rcatetelor pe ipotenuza.

AD =BD∙DC

Demonstratie:

ΔABD~ΔADC ( BAD≡ ACD fiind unghiuri cu


laturi perpendiculare)

Rezulta ca →AD =BD∙DC

Exercitiu.

Se da triunghiul dreptunghic ABC cu unghiul A de 90 si AD BC. Sa se completeze tabelul :

BD 2 8 27 0,2 1,5
DC 8 63 16 5
BC 10 70 26 6,5
AD 4 12 12

34
3.TEOREMA CATETEI

Intr-un triunghi dreptunghic, cateta este media geometrica a lungimii proiectiei sale pe ipotenuza
si ipotenuza.

AB2 =BD∙BC
Demonstratie:
Δ ABD ~Δ ABC ( B este comun )
Deci →AB =BD∙BC
Pentru cateta AC→ AC =DC∙BC
Exercitiu

Sa se completeze tabelul de mai jos

BD DC AB AC BC
6 12
3,2 5
9 15
27,2 34

4.TEOREMA LUI PITAGORA

Intr-un triunghi dreptunghic,patratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma patratelor


lungimilor catetelor.

BC =AB +AC

35
In Δ ABC aplicam de doua ori teorema catetei:

AC =DC∙BC
AB =BD∙BC
Adunam relatiile: AC + AB =DC∙BC+BD∙BC= =BC(DC+BD)=BC∙BC
AC + AB = BC

Teorema reciproca.

Daca intr-un triunghi suma patratelor a doua laturi este egala cu patratul laturii a treia,
atunci triunghiul este dreptunghic.

Exercitiu. Sa se completeze tabelul stiind ca triunghiul este dreptunghic in A si AD este


inaltimea.

AB 15 8 12 25
AC 20 8 20 1
BC 29 13 2,6 64
BD 8
AD 7

36
Aplicatii.

1. Sa se calculeze inaltimile intr-un triunghi isoscel ABC in care AB=AC=10 si BC=12.

In Δ ABC ducemAD BC si BE AC

In Δ ACD aplicam T.Pitagora:AD =AC -DC =100-36=64

Rezulta ca AD=8.

Dar AD∙BC=BE∙AC BE= 9,6

2. Sa se calculeze inaltimea intr-un triunghi oarecare cu laturile AB=5; AC=6; BC=7

Calculam inaltimea din A.( celelalte se calculeaza in mod asemanator exercitiului precedent)

Notam BD cu x si DC cu 7-x

37
Aplicam teorema lui Pitagora in cele doua triunghiuri dreptunghice formate:
AD

AD

Rezulta ca x= BD= AD= ==

Patrulatere

Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.


Proprietati :
· Laturile opuse sunt paralele si congruente.
· Doua unghiuri alaturate sunt suplementare (suma lor este egala cu 180 grade).
· Diagonalele sale se taie in segmente congruente (se „injumatatesc”).
· Intr-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar unghiurile alaturate sunt
suplementare.
· Aria A a unui paralelogram este A=b•h, unde b este lungimea unei laturi iar h este
inaltimea corespunzatoare acestei laturi.
· Aria unui paralelogram este egala cu dublul ariei triunghiului format de doua laturi
alaturate si diagonala opusa acestora.
· Aria unui paralelogram este egala cu produsul dintre lungimile a doua laturi alaturate si
sinusul unuia dintre unghiurile paralelogramului.

Dreptunghiul reprezinta un caz particular de paralelogram, avand toate unghiurile drepte


Proprietati :
· diagonalele sunt congruente;
· laturile opuse sunt congruente ;
· unghiurile sunt congruente si au masura de 90 de grade;
· latura mai mare se numeste lungime (L), iar cea mai mica, latime (l);
· aria este egala cu produsul dintre lungime si latime: A = L • l;
· perimetrul dreptunghiului este egal cu dublul sumei dintre lungime si latime: P = 2 • (L+l);
· patratul reprezinta un caz particular de dreptunghi, in care lungimea si latimea sunt egale
38
Rombul este paralelogramul cu doua laturi consecutive congruente.
Deoarece rombul este un paralelogram particular, toate proprietatile paralelogramului sunt
valabile si pentru romb.
· laturile opuse sunt paralele si congruente;
· unghiurile opuse sunt congruente (egale), iar unghiurile alaturate sunt suplementare;
· diagonalele se taie in segmente congruente (se „injumatatesc”);
· aria este egala cu dublul ariei triunghiului format de doua laturi alaturate si diagonala
opusa acestora;
· aria este egala cu produsul diagonalelor impartit la 2.
In plus:
· toate laturile sunt congruente;
· diagonalele sunt (reciproc) perpendiculare;
· diagonalele sunt si bisectoarele unghiurilor;
· perimetrul este de patru ori latura.
· aria este egala cu jumatate din produsul diagonalelor;
· aria este egala cu produsul dintre patratul unei laturi si sinusul unuia dintre unghiurile
rombului;
· aria este de patru ori mai mare decat aria triunghiului dreptunghic format de o latura si
cele doua semidiagonale.

Patratul reprezinta un caz particular al rombului, in care toate unghiurile sunt egale
(congruente). Un romb cu un unghi de 90 de grade este patrat .

Patratul este poligonul regulat cu patru laturi. El este un caz particular


de dreptunghi (dreptunghiul cu laturile adiacente egale) si de romb (rombul unghiurile drepte).
Proprietati :

· laturile opuse sunt paralele;

39
· toate laturile sunt egale;
· toate unghiurile sunt drepte;
· laturile alaturate sunt perpendiculare;
· aria este egala cu patratul laturii;
· aria este egala cu produsul diagonalelor impartit la 2
· perimetrul este egal cu latura inmultita cu 4;
· diagonalele sunt congruente si perpendiculare;
· diagonalele sunt si bisectoarele unghiurilor;
· mijloacele laturilor formeaza un alt patrat;
· are 4 axe de simetrie.

Trapezul reprezinta un caz particular de patrulater convex, avand doua laturi opuse paralele si
celelalte neparalele. Laturile paralele ale unui trapez se numesc baze. Distanta dintre cele doua
baze se numeste inaltimea trapezului.
Trapezul oarecare are cele doua laturi neparalele inegale si niciuna din ele nu formeaza unghi
drept cu bazele.
Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente.
Trapezul dreptunghic are una din laturile neparalele perpendiculara pe cele doua baze.
Formula generala de calcul a ariei trapezului este: produsul dintre inaltime si semisuma celor
doua baze.

Trapezul isoscel e un caz particular de trapez, care are laturile neparalele congruente;

40
Proprietati ale trapezului isoscel
 unghiurile alaturate unei baze sunt congruente;
 unghiurile opuse sunt suplementare;
 diagonalele sunt congruente;
 in cazul in care diagonalele sunt perpendiculare, inaltimea este egala cu linia mijlocie, iar
aria este egala cu patratul inaltimii;
 laturile neparalele sunt egale fiecare cu radical din suma patratului inaltimii si patratului
semidiferentei laturilor paralele;
 aria este produsul dintre linia mijlocie si inatime.
Teoreme reciproce
 Daca intr-un trapez unghiurile alaturate unei baze sunt congruente atunci trapezul este
isoscel.
 Daca intr-un trapez diagonalele sunt congruente atunci trapezul este isoscel.

CERC .In geometria euclidiana, cercul este multimea tuturor punctelor din plan, egal departate
de un punct fix numit centru. Distanta comuna este denumita de obicei raza cercului.
Cercurile sunt curbe simple inchise, care separa astfel planul in doua regiuni, interior si exterior.
Un cerc este un caz particular de elipsa, in care lungimile axelor sunt egale (si deci cele
doua focare se confunda). Astfel, cercurile sunt, ca si elipsele, conice; mai precis sunt sectiuni
ale unui con circular drept cu un plan perpendicular pe axa acestuia.

Definitii ale elementelor unui cerc :


 Un disc este regiunea planului delimitata de un cerc (aflata in interiorul acestuia).
 O raza este un segment de linie care conecteaza centrul unui cerc cu orice punct de pe
acesta. Lungimea acestuia se noteaza de obicei cu "r" sau "R".
 Un diametru este o coarda care trece prin centrul cercului. Diametrul este compus din
doua raze coliniare, lungimea sa fiind de 2R.
 O sageata este un segment de linie trasat perpendicular pe o coarda, situat intre mijlocul
corzii si circumferinta cercului.
 Un sector circular este o parte a discului cuprins intre doua raze.
 Un segment circular este o regiune a discului delimitata de un arc de cerc si o coarda care
au extremitati comune.
 Un unghi central este un unghi format de doua raze ale cercului.
 Segmentul de dreapta determinat de doua puncte ale unui cerc se numeste coarda.
41
Aria cercului

unde A este aria cercului, r este raza cercului, d este diametrul cercului, este o constanta
matematica.
Circumferinta cercului

Aria unui sector de cerc

unde Asect este aria sectorului de cerc, r este raza cercului, n este masura unghiului
sectorului de cerc masurat in grade, iar este o constanta matematica.
Lungimea unui arc de cerc

unde Larc este lungimea arcului de cerc, r este raza cercului, n este masura
unghiului sectorului de cerc masurat in grade, iar este o constanta matematica.

Corpuri geometrice

PARALELIPIPEDUL

Un paralelipiped oarecare.

Paralelipipedul este un corp geometric format din sase paralelograme ce apartin unor trei serii
de plane paralele. Acesta constituie un caz particular de prisma.

42
Proprietati

 fetele opuse sunt paralele;


 fetele sunt paralelograme;
 cele 12 laturi sunt congruente in serii de cate patru

Definitie-Paralelipipedul dreptunghic este o prisma dreapta cu baza dreptunghi. Fiind dat


un paralelipiped dreptunghic ABCDA’B’C’D’ definim dimensiunile
L=LUNGIMEA, l=LATIMEA si h=INALTIMEA(sau adancimea dupa caz).

 L=AB=A’B’=CD=C’D’
 l=AD=A’D’=BC=B’C’
 h=AA’=BB’=CC’=DD’
 d=DIAGONALA paralelipipedului=A’C.

FORMULE: paralelipipedul dreptunghic fiind o prisma, formulele raman aceleasi, insa


putem sa le particularizam astfel:

43
Al=aria laterala; At=aria totala, V=volumul, d=diagonala paralelipipedului, Pb=perimetrul
bazei, Ab=aria bazei.

Cubul

Definitie-Cubul este un paralelipiped dreptunghic cu toate laturile egale. Daca notam cu l latura
cubului, obtinem urmatoarele FORMULE:

DESEN:

Al=aria laterala; At=aria totala, V=volumul, df=diagonala unei fete(dpatrat), d=diagonala


cubului(dcub), Pb=perimetrul bazei, Ab=aria bazei.

44
45
46
47
48
Metode de rezolvare a problemelor

Metoda figurativa - Metoda grafica - Metoda segmentelor - Tipuri de probleme rezolvate

Metoda figurativa (sau metoda grafica) este o metoda matematica de rezolvare a problemelor,
care face parte din programa scolara a claselor a a III-a si a IV-a. O puteti intalni si mai devreme,
inculegeri sau la unele concursuri scolare.Aceasta metoda presupune rezolvarea unei probleme
prin figurarea datelor sub forma de linii, figurisau diferite ale forme grafice.

Metoda segmentelor este de fapt tot metoda figurativa, dar se refera doar la problemele in care
reprezentarea datelor problemelor se face cu ajutorul segmentelor.Pentru exemplificare, vom
prezenta rezolvarea unei probleme, atat prin metoda grafica cat si algebric:
PROBLEMA

Mama si Irina au impreuna 35 ani. Stiind ca mama are de 6 ori varsta Irinei, sa seafle cati ani
au fiecare.

49
Var. 1 - metoda grafica
Figurarea datelor - pentru varsta Irinei vom desena un segment, iar pentru varsta mamei vom
desena 6 segmente unite astfel:

mama 35

Irina

Dupa cum vedem in total sunt 6 segmente (mama) + 1 (Irina) = 7 segmente (sau parti)
Pentru a afla o parte calculam 35 : 7 = 5 , pentru ca o parte este chiar varsta Irinei, atunci
Irina = 5 ani,
Varsta mamei o putem calcula in doua moduri:

fie 35-5=30 ani


fie 6 parti x 5 = 30 ani

Var. 2 – algebrica
Notam cu x varsta Irinei,
x + 6x = 35
7x = 35
x = 35:7
x=5 ani (Irina),35-5=30 (mama)

Metoda falsei ipoteze

Problemele care se pot rezolva prin aceasta metoda sunt de doua tipuri.Cele de tipul unu necesita
o singura ipoteza, iar cele tipul al doilea, doua sau mai multe ipoteze succesive.Metoda se
numeste a falsei ipoteze, deoarece se considera ca ipoteza nu corespunde cu adevarul.Pentru
exemplificare vom rezolva urmatoarea problema:

Intr-un bloc sunt apartamente cu doua camere si cu trei camere, in total 20 deapartamente si
45 de camere. Cate apartamente au doua camere si cate autrei camere?

Rezolvarea I.
Presupunem ca in bloc sunt numai apartamente cu douacamere si atunci vor fi
20 x 2 camere = 40 camere.
Diferenta de camere,45-40= 5 camere apare din faptul ca sunt si apartamente cu trei camere.
Cele 5 camere le vom imparti, adaugand cate una, 5:1= 5, la 5 apartamente, pentru ca unele au
3camere. Inseamna ca sunt 5 apartamente cu trei camere, iar cu doua camerevor fi
20-5=15 apartamente.

Rezolvarea II.
Presupunem ca in bloc sunt numai apartamente cu treicamere si atunci vor fi
20x 3 camere= 60 camere.
Diferenta de camere,60-45= 15 camereapare din faptul ca sunt si apartamente cu doua camere.

50
Vom lua cate o camera de la 15:1=15 apartamente.
Vor fi 15 apartamente cu doua camere, iar cu trei camere vor fi 20-15= 5 apartamente.

Rezolvati asemanator problemela


Intr-un bloc sunt apartamente cu 4 camere si cu 2 camere, in total 24apartamente si 68 de
camere.Cate apartamente sunt de fiecare tip?

Probleme de egalare a datelor. Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie

Fie problema: Douasprezece pahare si 10 farfurii costa 106 000 lei. Cincisprezece pahare si 25
farfurii costa 220 000 lei. Cat costa un pahar si cat costa o farfurie?

Examinarea problemei.
Cate situatii distincte avem in problema? (Doua situatii).
Ce cunoastem in prima situatie? (12 pahare si 10 farfurii costa 106 000 lei).
Dar in a doua situatie? (15 pahare si 25 farfurii costa 220 000 lei).
Ce se intampla daca injumatatim numarul de pahare si numarul de farfurii in prima situatie?
(Costul se injumatateste).
Sa asezam datele celor doua situatii pe doua randuri, in mod corespunzator.
12 pahare………………….10 farfurii……………………106 000 lei
15 pahare………………….25 farfurii……………………220 000 lei
Se observa ca putem imparti datele de pe primul sir la 2, iar cele de pe al doilea sir la 5, obtinand
pe fiecare rand acelasi numar de farfurii. In acest fel am egalat numarul farfuriilor pe cele doua
randuri.
6 pahare………………….5 farfurii……………………53 000 lei
3 pahare………………….5 farfurii……………………44 000 lei
Am obtinut o noua problema care are doua situatii distincte. In a doua situatie cumparaturile
costa mai putin. Acest lucru se intampla deoarece avem mai putine pahare decat in rima situatie.
Referindu-ne la noua problema sa o rezolvam printr-o metoda generala.

Plan si rezolvare
1. Cu cate pahare sunt mai multe pe primul rand fata de al doilea?
6 – 3 = 3 (pahare)
2. Cat costa trei pahare?
53 000 lei – 44 000 lei = 9 000 lei
3. Cat costa un pahar?
9 000 lei : 3 = 3 000 lei
4. Cat costa 5 farfurii?
440 000 lei – 9 000 lei = 35 000 lei
5. Cat costa o farfurie?
35 000 lei : 5 = 7 000 lei
Raspuns: paharul costa 3 000 lei si farfuria costa 7 000 lei.
Observatie. Problemele de acest tip se recunosc dupa modul cum este redactat enuntul pentru a
pune in evidenta cele doua situatii distincte (in cazul nostru). Putem intalni probleme de acest tip
care au mai mult de doua situatii distincte. Inmultind sau impartind fiecare rand de date cu un

51
numar convenabil ales, vom aduce marimile de acelasi fel la acelasi termen de comparatie (adica
o marime ia aceeasi valoare pe mai multe randuri).

Metoda reducerii la unitate

Descrierea metodei
Intr-o problem care se rezolv cu metoda reducerii la unitate se dau dou marimi. La prima dintre
marimi se cunosc dou valori, la cealalt numai o valoare, cea de-a doua valoare a ei urmand a fi
aflat. Pentru aflarea acesteia se calculeaz mai intai „valoarea“ unei unitatii din prima marime.
PROBLEME REZOLVATE

1. 7 stilouri cost 91 de lei. Aflati cati lei cost 12 stilouri de acelai fel.

Rezolvare
Pentru a afla pretul unei unitati (stilou) efectum: 91 : 7 13 lei cost un stilou.
Pentru a afla costul a 12 unitati (stilouri) efectum: 13 lei x 12 156 lei.

2. Un tren accelerat parcurge 320 km in 4 ore. Daca pana la destinatie mai circul inca 5 ore cu
aceeai vitez, ce distanta a parcurs in total?

Rezolvare
4 ore ………………………………. 320 km
1 ora ………………………………. 320 km : 4 ore =80 km/ora
5 ore ………………………………. 80 km/ora x 5 ore =400 km
In total a parcurs: 320 km+ 400 km =720 km

Metoda regula de trei simpla

Regula de trei simpla este o metoda matematica ce se bazeaza pe egalitatea produselor pe


diagonala, respectiv pe calcularea unei necunoscute atunci cand se cunosc 3 numere.

Regula de 3 simpla se foloseste atat pentru calcularea unei marimi direct proportionale cat si
pentru calcularea unei marimi invers proportionale.

Exemplu de rezolvare prin regula de trei simpla


Problema
24 m de panza au costat 180 de lei. Cat costa 56 m de panza de acelasi fel?

Rezolvare
Pasul 1: Analizam problema
Pentru inceput facem distinctia marimilor din problema, apoi identificam numerele care
reprezinta masura marimilor:

– In aceasta problema este vorba despre doua marimi: lungimea panzei si costul ei.

52
– Pentru lungime avem 2 valori (24 m si 56 m), iar pentru cost avem o valoare (180 lei) si o
necunoscuta.

Pasul 2: Scriem enuntul punctat


Pentru a aplica regula de trei simpla scriem enuntul astfel: lungimile una sub alta, o zona
punctata pe fiecare rand, apoi costurile ce corespund pe fiecare rand. Desigur pe al doilea rand
vom trece necunoscuta x:

Lungime …………… Cost


24 m ……………… 180 lei
56 m ………………….. x lei

Pasul 3: Scriem egalitatea de rapoarte


Deoarece valorile de pe acelasi rand corespund, iar cele doua marimi sunt direct proportionale,
vom tranforma enuntul de mai sus intr-o egalitate de rapoarte:

24 m/56 m = 180 lei/x lei

24/56 = 180/x

Pasul 4: Calculam necunoscuta


Din egalitatea de mai sus il calculam pe x:

x = 56·180/24 = 420 lei.

Sfat:
Odata ce va familiarizati cu regula de 3 simpla, puteti sari peste pasul 3. Astfel, fara a mai
scrie proportia, il puteti calcula direct pe x, inmultind numerele de pe diagonala cu valori
cunoscute si impartind la numarul opus lui x.

53
54
55
56
57