Sunteți pe pagina 1din 20

Maria Dobri oiu

DIDACTICA PRED RII MATEMATICII

Editura Universitas Petro ani, 2015

Referen i tiin ifici:

Prof.univ.dr. Wilhelm W. Kecs, Universitatea din Petro ani Conf.univ.dr. erban Marcel-Adrian, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României DOBRI OIU, MARIA Didactica pred rii matematicii / Dobri oiu Maria. - Petro ani : Universitas, 2015 Bibliogr. ISBN 978-973-741-424-3

371.3:51

Copyright © 2015 Editura UNIVERSITAS – recunoscut CNCSIS

Editura UNIVERSITAS, Petro ani, jud. Hunedoara

Strada Universit ii, nr. 20, fax. 0254.543.491

tel. 0254.542.580 /

Tiparul: Tipografia Universit ii din Petro ani

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Înv mântul matematic

1.1. Obiectivele înv mântului matematic

1.2. Con inutul no ional matematic

1.3. Metodele de predare-înv are a matematicii

1.4. Mijloacele de înv mânt utilizate în procesul de predare-înv are a matematicii

1.5. Formele de organizare a activit ilor din înv mântul matematic

1.6. Timpul colar

1.7. Rezultatele i conexiunea invers

Capitolul 2. Didactica Matematicii-caracteristici i principii

2.1. Didactica - concept, obiect

2.2. Metodica/Didactica pred rii Matematicii - scurt istoric, tematic

2.3. Didactica Matematicii - caracteristici generale

2.4. Principiile Didacticii Matematicii

2.4.1. Principiul intuitiv

2.4.2. Principiul caracterului tiin ific al înv mântului matematic

2.4.3. Principiul înv rii con tiente i active

2.4.4. Principiul accesabilit ii

2.4.5. Principiul sistematiz rii i al continuit ii

2.4.6. Principiul însu irii temeinice a cuno tin elor

2.4.7. Principiul motiva iei optime a înv rii

2.4.8. Principiul problematiz rii

2.4.9. Principiul conexiunii inverse

2.4.10. Principiul leg rii teoriei cu practica

2.4.11. Principiul educa iei permanente i continue

Capitolul 3. Obiectivele/competen ele pred rii-înv rii matematicii în coal

3.1. Obiectivele pred rii-înv rii matematicii în coal

3.2. Competen ele pred rii-înv rii matematicii în coal . Defini ii.

Pag.

7

9

9

15

16

17

18

20

21

23

23

25

29

30

30

32

33

34

36

36

37

38

40

41

41

42

43

52

Maria Dobri oiu

Capitolul 4. Curriculumul Na ional matematic preuniversitar

4.1. Interdisciplinaritate, caracterul interdisciplinar al matematicii

4.2. Caracterul deschis al matematicii

4.3. Aplica iile con inutului no ional matematic la alte discipline colare

4.4. Curriculum pentru înv mântul primar, gimnazial i postgimnazial

4.5. Planul-cadru de înv mânt, programa colar , curriculum la decizia colii, manualul colar - la matematic

Capitolul 5. Metodologia activit ii de predare-înv are a matematicii în coal

5.1. Metoda-locul i rolul ei în procesul de predare-înv are a matematicii în coal

5.2. Clasific ri ale metodelor Didacticii Matematicii

5.2.1. Metode de comunicare oral

5.2.2. Metode de comunicare scris

5.2.3. Metode de explorare a realit ii

5.2.4. Metode bazate pe ac iune

5.2.5. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern

5.2.6. Metode de ra ionalizare a instruirii,

5.3. Obiectivele profesorului de matematic în leg tur cu metodele de înv mânt matematic

5.3.1. Obiectivele profesorului de matematic

5.3.2. Rolul i atitudinea profesorului de matematic la lec ie

5.4. Metode specifice de predare-înv are a matematicii în coal

5.4.1. Metode algoritmice i înv area convergent

5.4.2. Demonstra ia matematic prin analiz i sintez

5.4.3. Metoda induc iei matematice

5.4.4. Metoda reducerii la absurd

5.4.5. Problematizarea i înv area prin descoperire

5.4.6. Forme de munc independent

5.4.6.1. Munca individual diferen iat

5.4.6.2. Munca pe grupe

5.4.6.3. Activitatea cu ajutorul fi elor

5.4.6.4. Înv area prin instruire programat

5.4.6.5. Înv area din manual i din alte materiale bibliografice

5.4.7. Instruirea asistat de calculator

5.4.8. Metoda conversa iei

4

55

56

65

66

68

72

85

86

88

89

92

92

94

96

97

99

99

100

103

105

107

109

110

111

113

113

113

114

114

115

116

119

5.4.9. Metoda exerci iului

5.4.9.1. Tipuri de exerci ii

5.4.9.2. Exemple i contraexemple în predarea matematicii

5.4.9.3. Organizarea activit ii bazate pe metoda exerci iului

5.4.10. Metode de expunere continu a cuno tin elor

Capitolul 6. Mijloace de înv mânt folosite în procesul de predare-înv are a matematicii în coal

6.1. Cabinetul de matematic - baz didactic a studierii matematicii

6.2. Mijloace de înv mânt-component a procesului didactic

6.3. Mijloace tehnice de instruire la matematic - caracterizare, func ii, clasificare

Capitolul 7. Strategii i tehnici de predare-înv are a matematicii în coal

7.1. Strategia didactic - concept i clasificare

7.2. Forme de organizare i desf urare a activit ilor în procesul de predare-înv are a matematicii în coal - clasificare, lec ia de matematic

7.2.1. Organizarea activit ilor în procesul de predare-înv are a matematicii

7.2.2. Lec ia de matematic - obiective, clasificare

7.3. Alte activit i de instruire i educa ie la matematic

Capitolul 8. Verificarea i evaluarea randamentului colar al elevilor în înv mântul matematic

8.1. Notare colar , evaluare, randament colar

8.2. Tipuri i forme de evaluare a randamentului colar

8.3. Metodologia de elaborare a instrumentelor de evaluare

8.4. Func iile i principiile verific rii i evalu rii randamentului colar în înv mântul matematic

8.5. Itemi de evaluare a randamentului colar al elevilor, în înv mântul matematic - item, clasificare

8.6. Metode i instrumente de verificare i evaluare a randamentului colar al elevilor la matematic

8.7. Analize statistice în evaluarea progresului colar

8.7.1. Prezentare general

8.7.2. No iuni teoretice i metode utilizate

8.7.3. Aplica ii ale statisticii matematice în evaluarea progresului colar

122

122

123

124

124

129

129

130

136

142

142

149

149

151

160

162

163

167

174

176

178

189

195

196

197

203

Maria Dobri oiu

Capitolul 9. Câteva aspecte metodice ale pred rii aritmeticii la ciclul primar

9.1. Matematica în ciclul primar

9.1.1. Specificul form rii no iunilor matematice în ciclul primar

9.1.2. Formarea limbajului matematic

9.1.3. Calculul mintal

9.2. Numere naturale i opera ii aritmetice cu acestea

9.2.1. Formarea no iunii de num r natural

9.2.2. Opera ii în mul imea numerelor naturale

9.2.3. Divizibilitatea numerelor naturale

9.3. Numere ra ionale i opera ii cu ele

9.3.l. Frac ii ordinare

9.3.2. Frac ii zecimale

9.4. Metode de rezolvare a exerci iilor i problemelor de aritmetic

9.4.1. Rezolvarea exerci iilor de aritmetic

9.4.2. Rezolvarea problemelor de aritmetic

Bibliografie

6

211

211

212

213

214

216

216

217

228

233

233

235

238

238

240

245

Profesorul care nu permite i nu încurajeaz diversitatea opera iilor în tratarea problemelor pune “ochelari de cal” intelectului elevilor, restrângându-le viziunea doar în direc ia în care mintea profesorului este întâmpl tor de acord.

J. Dewey

Introducere

Este necesar o foarte vast experien de profesor, cât i mult energie dedicat studiului didacticii ca tiin , pentru a putea formula în câteva fraze defini ia didacticii unui obiect de înv mânt i cu atât mai mult pentru a scoate în eviden elementele ce o caracterizeaz . Prin urmare, e dificil de formulat adev ruri cu caracter de originalitate, c ci, pentru aceasta e necesar o via dedicat cercet rii în acest domeniu, în general i respectiv în didactica unui obiect de înv mânt, în particular, motiv pentru care, din respect pentru adev r, preciz m c ideile prezentate în aceast carte, de i au în spate câ iva ani buni de studiu i experien didactic , sunt totu i în mic m sur personale i amintim c ele au fost selec ionate dintr-o serie de c r i, pe care le-am considerat valoroase, ale unor matematicieni, psihologi si pedagogi cunoscu i. Men ion m c organizarea prezent rii, analiza i sinteza ideilor i rezultatelor sunt proprii autoarei acestei c r i, care se dore te a fi un ghid util pentru viitorii absolven i ai specializ rilor Matematic , Matematic -Informatic sau Matematic Aplicat , cei care vor trebui s aplice aceste informa ii în func ie de situa ia concret de predare, de personalitatea lor i de propria experien tigat în timp. Didactica pred rii matematicii se situeaz la grani a dintre psihologie, pedagogie, didactic i matematic i studiaz con inutul înv mântului matematic, structura acestuia i metodele de predare-înv are-evaluare corespunz toare. Epoca contemporan are nevoie de inteligen creatoare, de oameni cu gândire independent , creativ . Jean Piaget men ioneaz c "în societatea contemporan , îns i condi ia de existen a omului se concentreaz tot mai mult c tre inteligen i creativitate, adic inteligen a activ ."

Maria Dobri oiu

Matematica este disciplina care, prin îns i existen a ei, are menirea de a forma o gândire investigatoare. Este tiin a cea mai operativ , care are cele mai multe i mai complexe leg turi de via a. De aceea, se impune o permanent preocupare în perfec ionarea continu a metodelor i mijloacelor de înv mânt pentru a realiza o educa ie matematic , cu implica ii serioase în dezvoltarea elevului i formarea lui ca om util societ ii din care face parte. A a cum spunea academicianul Gh. Mihoc în cartea sa, "Matematica în ciclul

primar",

"Nu trebuie s educ m copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor fi ei mâine".

ianuarie, 2015

Maria Dobri oiu

Dedic aceast carte so ului meu Nicolae i fiicei noastre Ana-Maria.

8

Capitolul 1

Înv mântul matematic

Înv ând matematic , înve i s gânde ti.

Grigore Moisil

1.1. Obiectivele înv mântului matematic

1.2. Con inutul no ional matematic

1.3. Metodele de predare-înv are a matematicii

1.4. Mijloacele de înv mânt utilizate în procesul de predare-înv are a matematicii

1.5. Formele de organizare a activit ilor din înv mântul matematic

1.6. Timpul colar

1.7. Rezultatele i conexiunea invers

1.1. Obiectivele înv mântului matematic

Didactica este ramura pedagogiei care cuprinde legile instruc iei i se divide în:

didactica general (teoria general a pred rii) i didacticile speciale corespunz toare teoriei pred rii fiec rui obiect de înv mânt în parte. Trebuie precizat de la început c didactica matematicii î i trage r d cinile din matematic , pedagogie i psihologie. Matematica, aceast „cea mai original crea ie a spiritului uman” (Whitehead) a cunoscut în secolul nostru un ritm i o amploare deosebit a dezvolt rii ei, rezultatele sale fiind determinante în progresul unor domenii total diferite: de la biologie, medicin la design sau automatiz ri i calculatoare. Timpurile când o problem de matematic constituia numai un amuzament, o curiozitate sunt de mult apuse. Au trecut de mult situa iile când Tartaglia i Fiore se luau la întrecere în a g si formulele de rezolvare a ecua iei de gradul III sau când, inspira i de asem narea postulatului V al lui Euclid, cu enun ul unei teoreme, o întreag pleiad de matematicieni ai antichit ii i evului mediu i- au pus problemele demonstr rii acesteia. Pentru a nu ne îndep rta de problematica matematicii în ceea ce prive te conexiunea cu didactica matematicii ne oprim aici cu exemplele prin care de la amuzamente, curiozit i s-au ajuns la teorii matematice stufoase cu aplicabilitate în domenii vitale pentru om. Este clar c aceast evolu ie de la Euclid sau

Maria Dobri oiu

chiar mai devreme de epoca lui, în zilele noastre, nu a putut s nu lase urme adânci în înv mântul matematic atât în con inut cât i în metode. Dac sute de ani înv mântul matematic era o ac iune spontan , de a cunoa te i a duce mai departe dezvoltarea matematicii, pe frontispiciul academiei lui Platon st tea scris „Nimeni nu intr aici dac nu este geometru”, s-a ajuns, ca o dat cu dezvoltarea pedagogiei s fie pus urm toarea problem : ce cuno tin e matematice trebuie prezentate elevilor, când i la ce nivel. Discu ii aprinse, mai nou motivate politic de r splata la schimbare a regimurilor, au condus la o permanent „reform ” a programei de înv mânt

la matematic , nu întotdeauna de inspira ie maxim . Ar fi ideal ca toate chestiunile din

programa de matematic s fie gândite temeinic i motivate cu extrem rigurozitate: de ce

o anumit tem apare în program ; ce beneficii pe termen scurt i respectiv lung, are

aprofundarea acelei teme i cât de adânc trebuie s mergem în interiorul temei. Etapa actual a didacticii matematicii este didactica de tip curricular prin care se eviden iaz interdependen a celor trei func ii principale ale procesului de înv mânt i anume: predare - înv are - evaluare. Din punct de vedere al adresabilit ii, procesul de instruire la matematic poate fi împ r it în:

- didactica matematicii pentru înv mântul preprimar,

- didactica matematicii pentru înv mântul primar,

- didactica matematicii pentru înv mântul gimnazial,

- didactica matematicii pentru înv mântul liceal,

- didactica matematicii pentru înv mântul universitar

i

- didactica matematicii pentru înv mântul postuniversitar. În mod clar, nu se poate s nu inem cont de tendin ele dominante ale secolului al XX-lea, care a însemnat pentru matematic cuceriri importante în sistematizarea i axiomatizarea ei i care au ca i consecin e diferen ieri ale didacticii matematicii în:

didactica aritmeticii, algebrei, geometriei, analizei, astronomiei .a. O scurt privire asupra istoriei matematicii de-a lungul evolu iei umane ar avea drept punct de reper ini ial epoca preistoric , când omul dezvolt o prim leg tur între gândire i lumea obiectelor ce îl înconjoar . Este desigur vorba de înv area num r rii, adic a conexiunilor dintre ni te obiecte la îndemân , de exemplu degete i alte obiecte din natur , mai apoi renun area la caracterul concret al obiectelor num rate i asocierea lor cu anumite denumiri. Nevoile arhitectonice de m surare din epoca egiptean conduc la apari ia frac iilor precum i la formule empirice pentru diferite forme geometrice existente sau confec ionate de activitatea uman . „Secolul de aur” (aprox. 300-200 î.e.n.) este dominat de tendin ele deductive ale adev rurilor matematice, punerea bazei geometriei sintetice cu încadrarea ei în no iuni, rela ii i axiome, filoane nesecate de progres matematic finalizat doar în 1900 prin apari ia Axiomaticii lui David Hilbert. Remarc m faptul c , timp de mai mult de 21 de secole, c r ile lui Euclid au constituit în anumite perioade istorice motorul progresului

10

Capitolul 3

Maria Dobri oiu

Tot ce e gândire corect este sau matematic sau susceptibil de matematizare.

Grigore Moisil

Obiectivele/competen ele pred rii-înv rii matematicii în coal

3.1. Obiectivele pred rii-înv rii matematicii în coal

3.2. Competen ele pred rii-înv rii matematicii în coal . Defini ii.

În ultima perioad , pe plan mondial, problematica obiectivelor pred rii-înv rii matematicii în coal în strâns leg tur cu rela iile, scopurile i finalit ile procesului instructiv-educativ prin matematic a impus multe cercet ri i încerc ri de clarificare a semnifica iei acestora, a func iilor i modalit ilor de realizare eficient a acestor obiective. Datorit faptului c înv mântul matematic e un subsistem al sistemului de înv mânt, iar acesta se integreaz organic în suprasistemul socio-cultural i economic al rii, aflat pe un anumit nivel al dezvolt rii sale, raportat la idealul spre care aspir , se impune o derivare a scopurilor i obiectivelor instructiv-educative prin matematic i o încadrare tipologic complex i nuan at a acestora prin luarea în considerare a parametrilor inten ionalit ilor instructiv-educative ale acestui înv mânt dintre care amintim: gradul de generalitate, durata de realizare, con inutul la care e anexat obiectivul, sfera de aplicare a curriculum-ului na ional de matematic predat, sfera evalu rii randamentului colar. Aceasta presupune de fapt necesitatea abord rii sistematice a proceselor care au loc în înv mântul matematic. Elaborarea obiectivelor didacticii matematice pe diferite niveluri, inclusiv a celor opera ionale, devine posibil numai prin promovarea unei concep ii sistemice în proiectarea i realizarea diferitelor elemente constitutive ale procesului de predare-înv are a acestor discipline colare: curriculum-ul na ional de matematic , strategiile didactice, formele de organizare i modalit ile de evaluare. Datorit faptului ca matematica dispune de un puternic poten ial interdisciplinar generat de caracterul deschis al acesteia i de aplicatiile curriculum-ului na ional de matematic la alte discipline colare, se pune tot mai mult problema pred rii-înv rii interdisciplinare a matematicii. Acest fapt determin stabilirea clar a grupului de discipline colare care se preteaz la o predare-înv are pornind de la o abordare interdisciplinar , precum i a unor obiective generale i specifice în acest sens.

42

Astfel, obiectivele pred rii-înv rii interdisciplinare a disciplinelor de tiin ele naturii (Matematic , Fizic , Chimie, Biologie, Geografie, Geologie) sunt stabilite la nivel na ional de c tre ministerul de resort i sunt valabile pe întreg teritoriul rii, pentru toate colile de acela i tip, nivel sau profil i cuprind:

1. Obiectivele generale ale pred rii-înv rii interdisciplinare a disciplinelor de

tiin ele naturii, iar predarea-înv area acestor discipline în coal are urm toarele scopuri

generale:

- însu irea unui mod de gândire specific unei abord ri tiin ifice;

- în elegerea complexit ii lumii materiale de care via a uman este indisolubil legat ; - formarea capacit ii elevului de a interpreta i de a- i forma reprezent ri adecvate privind complexitatea lumii materiale;

- con tientizarea naturii matematicii ca o activitate de rezolvare de probleme, bazat pe

un grup de cuno tin e i metode i ca o disciplin dinamic , strâns legat de societate prin

relevan a sa în cotidian i rolul ei în tiin , tehnologie, tiin e socio-umane;

- interiorizarea unei imagini dinamice asupra tiin ei, în eleas ca activitate uman în

care ideile tiin ifice se schimb în timp i sunt afectate de contextul socio-cultural- economic în care se dezvolt ;

- în elegerea limitelor cunoa terii tiin ifice.

2. Obiective referitoare la cunoa terea i în elegerea terminologiei i conceptelor

sau metodelor specifice acestor discipline colare.

3. Obiective referitoare la tehnica utiliz rii unor instrumente i procedee practice.

4. Obiective care vizeaz rezolvarea de probleme.

5. Obiective care vizeaz comunicarea.

6. Obiective referitoare la dezvoltarea calit ilor personale i a atitudinilor.

Fiecare dintre cele ase categorii de obiective ale pred rii- înv rii interdisciplinare a disciplinelor de tiin ele naturii, con ine la rândul ei un num r destul de mare de obiective. Acestea sunt prezentate detaliat de prof. T.D. V lcan în Didactica

matematicii, suport de curs formare didacticieni, Sinaia, 2013, [78].

3.1. Obiectivele pred rii-înv rii matematicii în coal

Obiectivele educa ionale reprezint o component a finalit ilor educa iei, ele fiind definite în strâns corela ie cu idealul educa ional i cu scopurile înv mântului. Problematica finalit ilor educa iei a fost, este i va fi mereu implicat în formarea personalit ii, c ci educa ia, prin atributul s u de inten ionalitate, presupune existen a unui scop. Finalitatea ac iunii educa ionale este eviden iat în chiar definirea conceptului de educa ie. A educa înseamn a îndruma, a influen a în mod inten ionat, sistematic i organizat dezvoltarea intelectual , moral i fizic a elevilor în vederea realiz rii unui scop. Idealul educa ional exprim modelul sintetic i abstract de personalitate, specific unei societ i, model ce se proiecteaz într-o anumit etap istoric . În termeni pedagogici, scopul educa iei permite stabilirea unei concordan e între idealul educa ional i ac iunile

În matematic , adev rurile se deduc în mod succesiv prin ra ionament, demonstra ia matematic este format dintr-un lan de judec i i deduceri, i nu din concluziile trase din analiza rela iilor formate din cele trei no iuni cerute de silogism.

René Descartes

Capitolul 5

Metodologia activit ii de predare-înv are a matematicii în coal

5.1. Metoda-locul i rolul ei în procesul de predare-înv are a matematicii în coal

5.2. Clasific ri ale metodelor Didacticii Matematicii

5.2.1. Metode de comunicare oral

5.2.2. Metode de comunicare scris

5.2.3. Metode de explorare a realit ii

5.2.4. Metode bazate pe ac iune

5.2.5. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern

5.2.6. Metode de ra ionalizare a instruirii

5.3. Obiectivele profesorului de matematic în leg tur cu metodele de înv mânt matematic

5.3.1. Obiectivele profesorului de matematic

5.3.2. Rolul i atitudinea profesorului de matematic la lec ie

5.4. Metode specifice de predare-înv are a matematicii în coal

5.4.1. Metode algoritmice i înv area convergent

5.4.2. Demonstra ia matematic prin analiz i sintez

5.4.3. Metoda induc iei matematice

5.4.4. Metoda reducerii la absurd

5.4.5. Problematizarea i înv area prin descoperire

5.4.6. Forme de munc independent

5.4.6.1. Munca individual diferen iat

5.4.6.2. Munca pe grupe

5.4.6.3. Activitatea cu ajutorul fi elor

5.4.6.4. Înv area prin instruire programat

5.4.6.5. Înv area din manual i din alte materiale bibliografice

5.4.7. Instruirea asistat de calculator

5.4.8. Metoda conversa iei

5.4.9. Metoda exerci iului

Maria Dobri oiu

5.4.9.1. Tipuri de exerci ii

5.4.9.2. Exemple i contraexemple în predarea matematicii

5.4.9.3. Organizarea activit ii bazate pe metoda exerci iului

5.4.10. Metode de expunere continu a cuno tin elor

5.1. Metoda-locul i rolul ei în procesul de predare-înv are a matematicii în coal

În procesul de înv mânt se observ un ansamblu complex i variat de ac iuni de instruire, sistemic i organic integrate, caracterizat printr-o organizare ra ional i orientat spre o finalitate determinat , dar subordonat form rii personalit ii omului modern. Ac iunea de instruire se desf oar în condi ii specifice în care interven ia precis , de predare, a profesorului, îndreptat spre ob inerea unei schimb ri delimitate în forma ia elevului provoac ac iunea proprie de înv are a acestuia. Astfel, ceea ce întreprinde profesorul, ca ac iune exterioar , nu se r sfrânge automat asupra dezvolt rii individuale, ci devine condi ie necesar a unei schimb ri interioare numai în m sura în care reu e te s angajeze multilateral elevul într-un efort de înv are i de gândire, într-un act de tr ire afectiv i de manifestare voli ional . Numai aceast activitate autentic a celui care înva este capabil s genereze o nou experien personal , s devin for a motrice care aduce schimb ri cantitative i calitative în propria lui forma ie, ca fond de cuno tin e, mod de reprezentare a realit ii, structuri superioare de activitate mintal , noi capacit i .a. În desf urarea ei, ac iunea de instruire tinde mereu s capete o form optim de organizare, ca premis esen ial a ob inerii celor mai bune rezultate colare i a prevenirii

e ecurilor colare. Acest mod comun de organizare a ac iunii care îmbin intim, sistematic i la un nivel înalt de eficacitate i eficien eforturile profesorului i ale elevilor s i, este metoda de înv mânt, un concept care î i p streaz semnifica ia original , dedus

etimologic din cuvântul grecesc "methodos", ceea ce înseamn "drum spre

" sau "cale

de urmat" pentru atingerea unor scopuri determinate, respectiv ob inerea unor rezultate a teptate. Optimizarea organiz rii ac iunii pedagogice corespunde întotdeauna unei elabor ri metodice, astfel c din punct de vedere metodologic, procesul de înv mânt este, de asemenea, un ansamblu de metode, de c i de instruire orientate cu prioritate spre obiective de cunoa tere i de ac iune întemeiat pe cunoa tere, adic pe elaborarea structurilor cognitive i opera ionale noi ale elevului. Prin urmare, esen a metodei de înv mânt rezult din chiar esen a activit ii de înv are, ca form specific a cunoa terii umane. De fapt, metoda este un anumit mod de a proceda, care tinde s plaseze elevul într- o situa ie de înv are mai mult sau mai pu in dirijat , mergându-se pân la una similar aceleia de cercetare tiin ific , de urm rire i descoperire a adev rului i de raportare a lui la aspectele practice ale vie ii. Astfel, în înv mântul matematic, metoda poate deveni o form concret de organizare a înv rii matematicii sau o cale de descoperire a lucrurilor descoperite din matematic , întregul ansamblu metodologic combinând aspecte specifice metodelor de investiga ie din matematic cu cele ale metodelor de expunere a matematicii ca tiin .

86

Bibliografie

1. Anastasiei, M., Metodica pred rii matematicii, Editura Universit ii A. I. Cuza, Ia i, 1985.

2. Banea, H., Metodica pred rii matematicii, Editura Paralela 45, Pite ti , 1998.

3. Berar, I., Aptitudinea matematic la colari, Editura Academiei Române, Bucure ti, 1991.

4. Boco , M., Instruire interactiv , Editura Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca,

2002.

5. Bogdanov, Z., & al ii, Metodica pred rii geometriei, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1965.

6. Bonniol, J.-J., Les divergences de notation tenant aux effets de d'ordre de correction, Cahiers de psychologie, Paris, 8(2-4), 1965, 181-188.

7. Brânzei, D., Brânzei, R., Metodica pred rii matematicii, Editura Paralela 45, Pite ti, 2000.

8. Catan , A., S cuiu, M., St n il , O., Metodica pred rii analizei matematice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1983.

9. Cerghit, I., Metode de înv mânt. ed. I, ed. a II-a, ed. a III-a, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1976, 1980, 1998.

10. Cerghit, I. (coord.), Perfec ionarea lec iei în coala modern , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1983.

11. Cerghit, I. (coord.), Curs de pedagogie, Editura Univesit ii, Bucure ti, 1988.

12. Cerghit, I. (coord.), Prelegeri de pedagogie, Editura Polirom, Ia i, 2001.

13. Chi ei, Gh. A., Metode de rezolvare a problemelor de aritmetic , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1968.

14. Chi ei, Gh. A., Metode de rezolvare a problemelor de geometrie, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1972.

15. Cîrjan, F., Didactica matematicii, Editura Corint, Bucure ti, 2007.

16. Clocotici, V., Stan, A., Statistic aplicat în psihologie, Editura Polirom, Ia i,

2000.

17. Comenius, J. A., Didactica Magna, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti,

1970.

18. Cristea, S., Pedagogie General , Managementul Educa iei, Editura Didactic i Pedagogic R. A., Bucure ti, 1996.

19. Cristea, S., Dic ionar de termeni pedagogici, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1998.

20. Cri an, Al. et al., Curriculum Na ional. Cadru de referin pentru înv mântul obligatoriu, Editura Corint, Bucure ti, 1998.

21. Cri an, Al. et al., Curriculum Na ional. Programe colare pentru înv mântul primar, Editura Corint, Bucure ti, 1998.

22. Cuco , C., Pedagogie, edi ia a II-a, Editura Polirom, Ia i, 2006.

Maria Dobri oiu

23. Cuco , C., Pedagogie general , Editura Polirom, Ia i, 1998.

24. Cuco , C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare i grade didactice

Editura Polirom, Ia i, 1998.

25. Dan, C.-T., Chiosa, S.-T., Didactica matematicii, Editura Universitaria, Craiova,

2008.

26. Delorne, Ch., L’évaluation en question, PUF, Paris, 1988.

27. Dobri oiu, M., Aplica ii ale statisticii matematice în evaluarea progresului colar, Lucr rile Conferin ei Anuale de Didactic , Alba Iulia, aug. 2013, vol. "Cercetare i practic în didactica modern ", ISSN 2344-4142, pp. 506-517.

28. Dumitru, I., Ungureanu, D., Pedagogie i elemente de psihologia educa iei, Editura Cartea Universitar , Bucure ti, 2005.

29. Gagné, R. M., Condi iile înv rii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti,

1975.

30. Petty, G., Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic, Bucure ti, 2007.

31. Holban, I., Teste de cuno tin , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1995.

32. Hollinger, A., Metodica pred rii algebrei, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1965.

33. Ilica, A., Herlo D., Binchiciu V., Uzum C., Curetean A., O pedagogie pentru înv mântul primar, Editura Universit ii Aurel Vlaicu, Arad, 2005.

34. Ionescu, M., Demersuri creative în predare i înv are, Editura Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca, 2000.

35. Ionescu, M., Chi , V., Strategii de predare-înv are, Editura tiin ific , Bucure ti,

1992.

36. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modern , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

37. Ionescu, M., Chi , V., Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca, 2001.

38. Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Editura All, Bucure ti, 2001.

39. Joi a, E., Curs de pedagogie colar , Reprografia Univ. din Craiova, Craiova,

2001.

40. Joi a E.(coord.)., Pedagogie i elemente de psihologie colar , Editura Arves, Craiova, 2003.

41. Joi a, E., Ilie, V., Vlad, M., Fr sineanu, E., Pedagogie i elemente de psihologie colar , Editura Arves, Craiova, 2008.

42. Landsheere, G., Evaluarea continu a elevilor i examenele, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1987.

43. Lisievici, P., Evaluarea în înv mânt. Teorie, practic , instrumente, Editura Aramis, Bucure ti, 2002.

44. Ludu an, N.,Voiculescu, F., (1997). M surarea i analiza statistic în tiin ele

educa iei. Teorie i aplica ii, Editura Imago, Sibiu, 1997.

45. Lupu, C., S vulescu, D., Metodica pred rii geometriei, Editura Paralela 45, Pite ti,

2000.

246

46. Macavei, E., Pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic R. A., Bucure ti, 1997.

47. Manolescu, M., Dezvoltare curricular , Editura Universit ii Lucian Blaga Sibiu

48. MEC, Programa colar pentru disciplina matematic , 1999.

49. Meyer, G., De ce i cum evalu m, Editura Polirom, Ia i, 2000.

50. Mucica, T. (coord.)., Îndrum tor metodic pentru folosirea mijloacelor de înv mânt, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1982.

51. Neac u, I., Stoica, A. (coord.)., Ghid general de evaluare i examinare, Editura. Aramis, Bucure ti, 1996.

52. Nicola, I., Tratat de pedagogie general , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1996.

53. Nicolescu, B., Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Ia i, 1999.

54. Nicu, A., Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2007.

55. Okon, W., Înv mântul problematizat în coala contemporan , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1978.

56. Oprescu, N. & al ii, Metodica pred rii aritmeticii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1965.

57. Pantin, C.F.A., Raporturile dintre tiin e, Editura Enciclopedic Român , Bucure ti, 1972.

58. P un, E., Potolea, D., Pedagogie. Fundament ri teoretice i demersuri aplicative, Editura Polirom, Ia i, 2002.

59. Piaget, J., Psihologie i pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti,

1972.

60. Polya, G., Desoperirea în matematic , Editura ttiin ific , Bucure ti, 1971.

61. Potolea, D., Structuri, strategii i performan e, Editura Academiei, Bucure ti,

1989.

62. Radu, I.T., Înv mântul diferen iat. Concep ii i strategii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1978.

63. Radu, I.T., Evaluarea randamentului colar, în Curs de pedagogie, Universitatea Bucure ti, Bucure ti, 1988.

64. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1999.

65. Radu, V., Lec ii de matematici elementare (Algebr i Analiz I), Editura Spicon, Tg. Jiu, 1996.

66. Rateau, P., Metodele i statisticile experimentale în tiin ele umane, Editura Polirom, Ia i, 2004.

67. Rot, N., Les distributions de notes scolaires, comparées aux distributions des résultats obtenus dans les tests de connaisance, Actes du XIII e Congrès de l'Association Internationale de Psychologie appliquée, Paris, 1958, 513-519.

68. Rus, I., Varna, D., Metodica pred rii matematicii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1983.

Maria Dobri oiu

69. Rusu, E., Opreanu, E., Oprescu, N., Metodica pred rii matematicii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1965.

70. Rusu, E., Atrac ia pentru problematic în activitatea matematic , Bucure ti, Revista de pedagogie nr. 1, 1965.

71. Scallon, G., L'Évaluation formative des apprentissages, Les Presses de l'Université Laval, Québec, 1988.

72. Savu, I., .a., Ghidul profesorului de matematic , Concursul pentru ocuparea posturilor didactice - 2004, Bucure ti, Editura Sigma, Bucure ti, 2004.

73. Stan, A., Metode i tehnici în asigurarea calit ii evalu rii la matematic în gimnaziu i liceu, Editura Rafet, Rm. S rat, 2009.

74. Stan, C., Evaluare i autoevaluare în procesul didactic, în Pedagogie (coord. M. Ionescu i V. Chi ), Editura Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca, 2001.

75. Strate, E., Vasiliu, V.E., Lie, A., Metodica pred rii specialit ii, în Praxiologia educa iei militare nr. 4/2000, Bucure ti.

76. Surdu, E., Prelegeri de pedagogie general , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1995.

77. Thyne, J., Examinarea elevilor, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1978.

78. V lcan, T.D., Didactica Matematicii. Suport de curs formare didacticieni - Sinaia,

2013.

79. Vîrtopeanu, I., Metodica pred rii matematicii. Sinteze, Editura Sitech, Craiova,

1998.

80. Voiculescu, E., Factorii subiectivi ai evalu rii colare. Cunoa tere i control,

Editura Aramis, Bucure ti, 2001.

81. *** - Agenda profesorului de matematic (Serie metodic ), Editura Waldpress, Timi oara, 2006-2007.

82. ***, www.edu.ro

248

Maria Dobri1oia este conferen{iar universitar dr. in

Departamentul de Matematicd-lnforrnatici din cadrul

Facultdlii de $tiinfe de la Universitatea din Petroqani.

in 1978 a absolvit seclia Matematicd la Facultatea de

Matematicd de la Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-

Napoca, iar in 1979 a absolvit anul V de specializare in Analizd NumericS.

in 2000 a absolvit specializarea Management la Facultatea de

$tiinle de la Universitateadin Petroqani.

n 2008 a incheiat studiile doctorale la Facultatea de Matematicd gi Informaticd de la

Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca qi a suslinut public teza de doctorat cu tithrl

"Ecualii integrale cu argument modificat", av6nd cordonator gtiin{ific pe prof. univ. dr. Ioan

A. Rus gi devenind astfel, doctor in Matematicd.

Domenii de interes: Ecualii diferen{iale, Ecuafii integrale, AnalizS numericd, Didactica

pred[rii matematicii.

Aceastl carte este rezultatul unui studiu desfrsurat pe parcursul mai multor ani universitarr.

necesar pred[rii disciplinelor:

- Metodica Preddrii Matematicii la specializarea invildmdnt primar din cadrul fosr,rlui

Colegiu Universitar de pe l6ngd lJniversitatea din Petrogani;

- Didactica Preddrii Maternaticii la specializarea Matematic[-Fizicd qi apoi Matematici de

la Facultatea de $tiinle a Universiteli din Petroqani;

- Didactica Preddrii Matematicii la nivelul I a1 modulului pedagogic din cadrul cursului postuniversitar de la Departamentul de Pregltire a Personalului Didactic din cadrul Universitdlii din Petro gani.

ISBN 97 8-97 3-7 4r-424-3