See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/279448783

Didactica predării matematicii - Didactics of teaching the mathematics (in

Romanian)

Book · June 2015

DOI: 10.13140/RG.2.1.5090.9284

CITATIONS READS

0 19,152

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

The study of the solutions properties of some integral equations View project

RESEARCH ON HOW TO ACHIEVE DATA BASES REGARDING THE AVAILABLE RESOURCES OF AN ADMINISTRATIVE STRUCTURE, RESOURCES THAT ARE ESSENTIAL PIECES
OF INFORMATION FOR THE CUSTOMER View project

All content following this page was uploaded by Maria Dobrițoiu on 30 June 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Maria DobriĠoiu

DIDACTICA PREDĂRII MATEMATICII

Editura Universitas
Petroúani, 2015
 ReferenĠi útiinĠifici:
Prof.univ.dr. Wilhelm W. Kecs, Universitatea din Petroúani
Conf.univ.dr. ùerban Marcel-Adrian, Universitatea Babeú-Bolyai, Cluj-Napoca

Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României

DOBRIğOIU, MARIA
Didactica predării matematicii / DobriĠoiu Maria. -
Petroúani : Universitas, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-973-741-424-3

371.3:51

Copyright © 2015 Editura UNIVERSITAS – recunoscută CNCSIS

Editura UNIVERSITAS, Petroúani, jud. Hunedoara

Strada UniversităĠii, nr. 20, tel. 0254.542.580 /

fax. 0254.543.491

Tiparul: Tipografia UniversităĠii din Petroúani

 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

Cuprins

Pag.
Introducere 7

Capitolul 1. ÎnvăĠământul matematic 9

1.1. Obiectivele învăĠământului matematic 9
1.2. ConĠinutul noĠional matematic 15
1.3. Metodele de predare-învăĠare a matematicii 16
1.4. Mijloacele de învăĠământ utilizate în procesul de predare-învăĠare
a matematicii 17
1.5. Formele de organizare a activităĠilor din învăĠământul matematic 18
1.6. Timpul úcolar 20
1.7. Rezultatele úi conexiunea inversă 21

Capitolul 2. Didactica Matematicii-caracteristici úi principii 23

2.1. Didactica - concept, obiect 23
2.2. Metodica/Didactica predării Matematicii - scurt istoric, tematică 25
2.3. Didactica Matematicii - caracteristici generale 29
2.4. Principiile Didacticii Matematicii 30
2.4.1. Principiul intuitiv 30
2.4.2. Principiul caracterului útiinĠific al învăĠământului matematic 32
2.4.3. Principiul învăĠării conútiente úi active 33
2.4.4. Principiul accesabilităĠii 34
2.4.5. Principiul sistematizării úi al continuităĠii 36
2.4.6. Principiul însuúirii temeinice a cunoútinĠelor 36
2.4.7. Principiul motivaĠiei optime a învăĠării 37
2.4.8. Principiul problematizării 38
2.4.9. Principiul conexiunii inverse 40
2.4.10. Principiul legării teoriei cu practica 41
2.4.11. Principiul educaĠiei permanente úi continue 41

Capitolul 3. Obiectivele/competenĠele predării-învăĠării

matematicii în úcoală 42
3.1. Obiectivele predării-învăĠării matematicii în úcoală 43
3.2. CompetenĠele predării-învăĠării matematicii în úcoală. DefiniĠii. 52


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

Capitolul 4. Curriculumul NaĠional matematic preuniversitar 55

4.1. Interdisciplinaritate, caracterul interdisciplinar al matematicii 56
4.2. Caracterul deschis al matematicii 65
4.3. AplicaĠiile conĠinutului noĠional matematic la alte discipline
úcolare 66
4.4. Curriculum pentru învăĠământul primar, gimnazial úi
postgimnazial 68
4.5. Planul-cadru de învăĠământ, programa úcolară, curriculum
la decizia úcolii, manualul úcolar - la matematică 72

Capitolul 5. Metodologia activităĠii de predare-învăĠare a

matematicii în úcoală 85
5.1. Metoda-locul úi rolul ei în procesul de predare-învăĠare a
matematicii în úcoală 86
5.2. Clasificări ale metodelor Didacticii Matematicii 88
5.2.1. Metode de comunicare orală 89
5.2.2. Metode de comunicare scrisă 92
5.2.3. Metode de explorare a realităĠii 92
5.2.4. Metode bazate pe acĠiune 94
5.2.5. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern 96
5.2.6. Metode de raĠionalizare a instruirii, 97
5.3. Obiectivele profesorului de matematică în legătură cu metodele de
învăĠământ matematic 99
5.3.1. Obiectivele profesorului de matematică 99
5.3.2. Rolul úi atitudinea profesorului de matematică la lecĠie 100
5.4. Metode specifice de predare-învăĠare a matematicii în úcoală 103
5.4.1. Metode algoritmice úi învăĠarea convergentă 105
5.4.2. DemonstraĠia matematică prin analiză úi sinteză 107
5.4.3. Metoda inducĠiei matematice 109
5.4.4. Metoda reducerii la absurd 110
5.4.5. Problematizarea úi învăĠarea prin descoperire 111
5.4.6. Forme de muncă independentă 113
5.4.6.1. Munca individuală diferenĠiată 113
5.4.6.2. Munca pe grupe 113
5.4.6.3. Activitatea cu ajutorul fiúelor 114
5.4.6.4. ÎnvăĠarea prin instruire programată 114
5.4.6.5. ÎnvăĠarea din manual úi din alte materiale
bibliografice 115
5.4.7. Instruirea asistată de calculator 116
5.4.8. Metoda conversaĠiei 119

4
 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

5.4.9. Metoda exerciĠiului 122

5.4.9.1. Tipuri de exerciĠii 122
5.4.9.2. Exemple úi contraexemple în predarea matematicii 123
5.4.9.3. Organizarea activităĠii bazate pe metoda exerciĠiului 124
5.4.10. Metode de expunere continuă a cunoútinĠelor 124

Capitolul 6. Mijloace de învăĠământ folosite în procesul de

predare-învăĠare a matematicii în úcoală 129
6.1. Cabinetul de matematică - bază didactică a studierii matematicii 129
6.2. Mijloace de învăĠământ-componentă a procesului didactic 130
6.3. Mijloace tehnice de instruire la matematică - caracterizare, funcĠii,
clasificare 136

Capitolul 7. Strategii úi tehnici de predare-învăĠare a matematicii

în úcoală 142
7.1. Strategia didactică - concept úi clasificare 142
7.2. Forme de organizare úi desfăúurare a activităĠilor în procesul de
predare-învăĠare a matematicii în úcoală - clasificare, lecĠia de
matematică 149
7.2.1. Organizarea activităĠilor în procesul de predare-învăĠare
a matematicii 149
7.2.2. LecĠia de matematică - obiective, clasificare 151
7.3. Alte activităĠi de instruire úi educaĠie la matematică 160

Capitolul 8. Verificarea úi evaluarea randamentului úcolar al

elevilor în învăĠământul matematic 162
8.1. Notare úcolară, evaluare, randament úcolar 163
8.2. Tipuri úi forme de evaluare a randamentului úcolar 167
8.3. Metodologia de elaborare a instrumentelor de evaluare 174
8.4. FuncĠiile úi principiile verificării úi evaluării randamentului úcolar
în învăĠământul matematic 176
8.5. Itemi de evaluare a randamentului úcolar al elevilor, în
învăĠământul matematic - item, clasificare 178
8.6. Metode úi instrumente de verificare úi evaluare a randamentului
úcolar al elevilor la matematică 189
8.7. Analize statistice în evaluarea progresului úcolar 195
8.7.1. Prezentare generală 196
8.7.2. NoĠiuni teoretice úi metode utilizate 197
8.7.3. AplicaĠii ale statisticii matematice în evaluarea progresului
úcolar 203


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

Capitolul 9. Câteva aspecte metodice ale predării aritmeticii

la ciclul primar 211
9.1. Matematica în ciclul primar 211
9.1.1. Specificul formării noĠiunilor matematice în ciclul primar 212
9.1.2. Formarea limbajului matematic 213
9.1.3. Calculul mintal 214
9.2. Numere naturale úi operaĠii aritmetice cu acestea 216
9.2.1. Formarea noĠiunii de număr natural 216
9.2.2. OperaĠii în mulĠimea numerelor naturale 217
9.2.3. Divizibilitatea numerelor naturale 228
9.3. Numere raĠionale úi operaĠii cu ele 233
9.3.l. FracĠii ordinare 233
9.3.2. FracĠii zecimale 235
9.4. Metode de rezolvare a exerciĠiilor úi problemelor de aritmetică 238
9.4.1. Rezolvarea exerciĠiilor de aritmetică 238
9.4.2. Rezolvarea problemelor de aritmetică 240

Bibliografie 245

6
 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

Profesorul care nu permite úi nu încurajează

diversitatea operaĠiilor în tratarea problemelor
pune “ochelari de cal” intelectului elevilor,
restrângându-le viziunea doar în direcĠia în care
mintea profesorului este întâmplător de acord.
J. Dewey

Introducere

Este necesară o foarte vastă experienĠă de profesor, cât úi multă energie dedicată
studiului didacticii ca útiinĠă, pentru a putea formula în câteva fraze definiĠia didacticii unui
obiect de învăĠământ úi cu atât mai mult pentru a scoate în evidenĠă elementele ce o
caracterizează. Prin urmare, e dificil de formulat adevăruri cu caracter de originalitate,
căci, pentru aceasta e necesară o viaĠă dedicată cercetării în acest domeniu, în general úi
respectiv în didactica unui obiect de învăĠământ, în particular, motiv pentru care, din
respect pentru adevăr, precizăm că ideile prezentate în această carte, deúi au în spate câĠiva
ani buni de studiu úi experienĠă didactică, sunt totuúi în mică măsură personale úi amintim
că ele au fost selecĠionate dintr-o serie de cărĠi, pe care le-am considerat valoroase, ale
unor matematicieni, psihologi si pedagogi cunoscuĠi.
MenĠionăm că organizarea prezentării, analiza úi sinteza ideilor úi rezultatelor sunt
proprii autoarei acestei cărĠi, care se doreúte a fi un ghid util pentru viitorii absolvenĠi ai
specializărilor Matematică, Matematică-Informatică sau Matematică Aplicată, cei care vor
trebui să aplice aceste informaĠii în funcĠie de situaĠia concretă de predare, de
personalitatea lor úi de propria experienĠă câútigată în timp.
Didactica predării matematicii se situează la graniĠa dintre psihologie, pedagogie,
didactică úi matematică úi studiază conĠinutul învăĠământului matematic, structura acestuia
úi metodele de predare-învăĠare-evaluare corespunzătoare.
Epoca contemporană are nevoie de inteligenĠă creatoare, de oameni cu gândire
independentă, creativă. Jean Piaget menĠionează că "în societatea contemporană, însăúi
condiĠia de existenĠă a omului se concentrează tot mai mult către inteligenĠă úi
creativitate, adică inteligenĠa activă."


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

Matematica este disciplina care, prin însăúi existenĠa ei, are menirea de a forma o
gândire investigatoare. Este útiinĠa cea mai operativă, care are cele mai multe úi mai
complexe legături de viaĠa. De aceea, se impune o permanentă preocupare în
perfecĠionarea continuă a metodelor úi mijloacelor de învăĠământ pentru a realiza o
educaĠie matematică, cu implicaĠii serioase în dezvoltarea elevului úi formarea lui ca om
util societăĠii din care face parte.
Aúa cum spunea academicianul Gh. Mihoc în cartea sa, "Matematica în ciclul
primar",
"Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor
fi ei mâine".

ianuarie, 2015

Maria DobriĠoiu

Dedic această carte soĠului meu Nicolae úi fiicei noastre Ana-Maria.

8
 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

ÎnvăĠând matematică, înveĠi să gândeúti.

Grigore Moisil

Capitolul 1

ÎnvăĠământul matematic

1.1. Obiectivele învăĠământului matematic

1.2. ConĠinutul noĠional matematic
1.3. Metodele de predare-învăĠare a matematicii
1.4. Mijloacele de învăĠământ utilizate în procesul de predare-învăĠare a
matematicii
1.5. Formele de organizare a activităĠilor din învăĠământul matematic
1.6. Timpul úcolar
1.7. Rezultatele úi conexiunea inversă

1.1. Obiectivele învăĠământului matematic

Didactica este ramura pedagogiei care cuprinde legile instrucĠiei úi se divide în:
didactica generală (teoria generală a predării) úi didacticile speciale corespunzătoare teoriei
predării fiecărui obiect de învăĠământ în parte.
Trebuie precizat de la început că didactica matematicii îúi trage rădăcinile din
matematică, pedagogie úi psihologie.
Matematica, această „cea mai originală creaĠie a spiritului uman” (Whitehead) a
cunoscut în secolul nostru un ritm úi o amploare deosebită a dezvoltării ei, rezultatele sale
fiind determinante în progresul unor domenii total diferite: de la biologie, medicină la
design sau automatizări úi calculatoare. Timpurile când o problemă de matematică
constituia numai un amuzament, o curiozitate sunt de mult apuse. Au trecut de mult
situaĠiile când Tartaglia úi Fiore se luau la întrecere în a găsi formulele de rezolvare a
ecuaĠiei de gradul III sau când, inspiraĠi de asemănarea postulatului V al lui Euclid, cu
enunĠul unei teoreme, o întreagă pleiadă de matematicieni ai antichităĠii úi evului mediu úi-
au pus problemele demonstrării acesteia. Pentru a nu ne îndepărta de problematica
matematicii în ceea ce priveúte conexiunea cu didactica matematicii ne oprim aici cu
exemplele prin care de la amuzamente, curiozităĠi s-au ajuns la teorii matematice stufoase
cu aplicabilitate în domenii vitale pentru om. Este clar că această evoluĠie de la Euclid sau


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

chiar mai devreme de epoca lui, în zilele noastre, nu a putut să nu lase urme adânci în
învăĠământul matematic atât în conĠinut cât úi în metode.
Dacă sute de ani învăĠământul matematic era o acĠiune spontană, de a cunoaúte úi a
duce mai departe dezvoltarea matematicii, pe frontispiciul academiei lui Platon stătea scris
„Nimeni nu intră aici dacă nu este geometru”, s-a ajuns, ca o dată cu dezvoltarea
pedagogiei să fie pusă următoarea problemă: ce cunoútinĠe matematice trebuie prezentate
elevilor, când úi la ce nivel. DiscuĠii aprinse, mai nou motivate politic de răsplata la
schimbare a regimurilor, au condus la o permanentă „reformă” a programei de învăĠământ
la matematică, nu întotdeauna de inspiraĠie maximă. Ar fi ideal ca toate chestiunile din
programa de matematică să fie gândite temeinic úi motivate cu extremă rigurozitate: de ce
o anumită temă apare în programă; ce beneficii pe termen scurt úi respectiv lung, are
aprofundarea acelei teme úi cât de adânc trebuie să mergem în interiorul temei. Etapa
actuală a didacticii matematicii este didactica de tip curricular prin care se evidenĠiază
interdependenĠa celor trei funcĠii principale ale procesului de învăĠământ úi anume: predare
- învăĠare - evaluare.
Din punct de vedere al adresabilităĠii, procesul de instruire la matematică poate fi
împărĠit în:
- didactica matematicii pentru învăĠământul preprimar,
- didactica matematicii pentru învăĠământul primar,
- didactica matematicii pentru învăĠământul gimnazial,
- didactica matematicii pentru învăĠământul liceal,
- didactica matematicii pentru învăĠământul universitar
úi
- didactica matematicii pentru învăĠământul postuniversitar.
În mod clar, nu se poate să nu Ġinem cont de tendinĠele dominante ale secolului al
XX-lea, care a însemnat pentru matematică cuceriri importante în sistematizarea úi
axiomatizarea ei úi care au ca úi consecinĠe diferenĠieri ale didacticii matematicii în:
didactica aritmeticii, algebrei, geometriei, analizei, astronomiei ú.a.
O scurtă privire asupra istoriei matematicii de-a lungul evoluĠiei umane ar avea
drept punct de reper iniĠial epoca preistorică, când omul dezvoltă o primă legătură între
gândire úi lumea obiectelor ce îl înconjoară. Este desigur vorba de învăĠarea numărării,
adică a conexiunilor dintre niúte obiecte la îndemână, de exemplu degete úi alte obiecte din
natură, mai apoi renunĠarea la caracterul concret al obiectelor numărate úi asocierea lor cu
anumite denumiri. Nevoile arhitectonice de măsurare din epoca egipteană conduc la
apariĠia fracĠiilor precum úi la formule empirice pentru diferite forme geometrice existente
sau confecĠionate de activitatea umană.
„Secolul de aur” (aprox. 300-200 î.e.n.) este dominat de tendinĠele deductive ale
adevărurilor matematice, punerea bazei geometriei sintetice cu încadrarea ei în noĠiuni,
relaĠii úi axiome, filoane nesecate de progres matematic finalizat doar în 1900 prin apariĠia
Axiomaticii lui David Hilbert. Remarcăm faptul că, timp de mai mult de 21 de secole,
cărĠile lui Euclid au constituit în anumite perioade istorice motorul progresului

10
 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

Tot ce e gândire corectă este sau matematică

sau susceptibilă de matematizare.
Grigore Moisil

Capitolul 3

Obiectivele/competenĠele predării-învăĠării matematicii

în úcoală

3.1. Obiectivele predării-învăĠării matematicii în úcoală

3.2. CompetenĠele predării-învăĠării matematicii în úcoală. DefiniĠii.

În ultima perioadă, pe plan mondial, problematica obiectivelor predării-învăĠării

matematicii în úcoală în strânsă legătură cu relaĠiile, scopurile úi finalităĠile procesului
instructiv-educativ prin matematică a impus multe cercetări úi încercări de clarificare a
semnificaĠiei acestora, a funcĠiilor úi modalităĠilor de realizare eficientă a acestor obiective.
Datorită faptului că învăĠământul matematic e un subsistem al sistemului de
învăĠământ, iar acesta se integrează organic în suprasistemul socio-cultural úi economic al
Ġării, aflat pe un anumit nivel al dezvoltării sale, raportat la idealul spre care aspiră, se
impune o derivare a scopurilor úi obiectivelor instructiv-educative prin matematică úi o
încadrare tipologică complexă úi nuanĠată a acestora prin luarea în considerare a
parametrilor intenĠionalităĠilor instructiv-educative ale acestui învăĠământ dintre care
amintim: gradul de generalitate, durata de realizare, conĠinutul la care e anexat obiectivul,
sfera de aplicare a curriculum-ului naĠional de matematică predat, sfera evaluării
randamentului úcolar. Aceasta presupune de fapt necesitatea abordării sistematice a
proceselor care au loc în învăĠământul matematic. Elaborarea obiectivelor didacticii
matematice pe diferite niveluri, inclusiv a celor operaĠionale, devine posibilă numai prin
promovarea unei concepĠii sistemice în proiectarea úi realizarea diferitelor elemente
constitutive ale procesului de predare-învăĠare a acestor discipline úcolare: curriculum-ul
naĠional de matematică, strategiile didactice, formele de organizare úi modalităĠile de
evaluare.
Datorită faptului ca matematica dispune de un puternic potenĠial interdisciplinar
generat de caracterul deschis al acesteia úi de aplicatiile curriculum-ului naĠional de
matematică la alte discipline úcolare, se pune tot mai mult problema predării-învăĠării
interdisciplinare a matematicii. Acest fapt determină stabilirea clară a grupului de
discipline úcolare care se pretează la o predare-învăĠare pornind de la o abordare
interdisciplinară, precum úi a unor obiective generale úi specifice în acest sens.

42
 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

Astfel, obiectivele predării-învăĠării interdisciplinare a disciplinelor de útiinĠele

naturii (Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, Geologie) sunt stabilite la nivel
naĠional de către ministerul de resort úi sunt valabile pe întreg teritoriul Ġării, pentru toate
úcolile de acelaúi tip, nivel sau profil úi cuprind:
1. Obiectivele generale ale predării-învăĠării interdisciplinare a disciplinelor de
útiinĠele naturii, iar predarea-învăĠarea acestor discipline în úcoală are următoarele scopuri
generale:
- însuúirea unui mod de gândire specific unei abordări útiinĠifice;
- înĠelegerea complexităĠii lumii materiale de care viaĠa umană este indisolubil legată;
- formarea capacităĠii elevului de a interpreta úi de a-úi forma reprezentări adecvate
privind complexitatea lumii materiale;
- conútientizarea naturii matematicii ca o activitate de rezolvare de probleme, bazată pe
un grup de cunoútinĠe úi metode úi ca o disciplină dinamică, strâns legată de societate prin
relevanĠa sa în cotidian úi rolul ei în útiinĠă, tehnologie, útiinĠe socio-umane;
- interiorizarea unei imagini dinamice asupra útiinĠei, înĠeleasă ca activitate umană în
care ideile útiinĠifice se schimbă în timp úi sunt afectate de contextul socio-cultural-
economic în care se dezvoltă;
- înĠelegerea limitelor cunoaúterii útiinĠifice.
2. Obiective referitoare la cunoaúterea úi înĠelegerea terminologiei úi conceptelor
sau metodelor specifice acestor discipline úcolare.
3. Obiective referitoare la tehnica utilizării unor instrumente úi procedee practice.
4. Obiective care vizează rezolvarea de probleme.
5. Obiective care vizează comunicarea.
6. Obiective referitoare la dezvoltarea calităĠilor personale úi a atitudinilor.
Fiecare dintre cele úase categorii de obiective ale predării- învăĠării
interdisciplinare a disciplinelor de útiinĠele naturii, conĠine la rândul ei un număr destul de
mare de obiective. Acestea sunt prezentate detaliat de prof. T.D. Vălcan în Didactica
matematicii, suport de curs formare didacticieni, Sinaia, 2013, [78].

3.1. Obiectivele predării-învăĠării matematicii în úcoală

Obiectivele educaĠionale reprezintă o componentă a finalităĠilor educaĠiei, ele fiind

definite în strânsă corelaĠie cu idealul educaĠional úi cu scopurile învăĠământului.
Problematica finalităĠilor educaĠiei a fost, este úi va fi mereu implicată în formarea
personalităĠii, căci educaĠia, prin atributul său de intenĠionalitate, presupune existenĠa unui
scop. Finalitatea acĠiunii educaĠionale este evidenĠiată în chiar definirea conceptului de
educaĠie. A educa înseamnă a îndruma, a influenĠa în mod intenĠionat, sistematic úi
organizat dezvoltarea intelectuală, morală úi fizică a elevilor în vederea realizării unui
scop. Idealul educaĠional exprimă modelul sintetic úi abstract de personalitate, specific unei
societăĠi, model ce se proiectează într-o anumită etapă istorică. În termeni pedagogici,
scopul educaĠiei permite stabilirea unei concordanĠe între idealul educaĠional úi acĠiunile


 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

În matematică, adevărurile se deduc în mod succesiv prin raĠionament,

demonstraĠia matematică este formată dintr-un lanĠ de judecăĠi úi deduceri,
úi nu din concluziile trase din analiza relaĠiilor formate din cele trei noĠiuni
cerute de silogism.
René Descartes

Capitolul 5

Metodologia activităĠii de predare-învăĠare a

matematicii în úcoală

5.1. Metoda-locul úi rolul ei în procesul de predare-învăĠare a matematicii în úcoală

5.2. Clasificări ale metodelor Didacticii Matematicii
5.2.1. Metode de comunicare orală
5.2.2. Metode de comunicare scrisă
5.2.3. Metode de explorare a realităĠii
5.2.4. Metode bazate pe acĠiune
5.2.5. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern
5.2.6. Metode de raĠionalizare a instruirii
5.3. Obiectivele profesorului de matematică în legătură cu metodele de învăĠământ
matematic
5.3.1. Obiectivele profesorului de matematică
5.3.2. Rolul úi atitudinea profesorului de matematică la lecĠie
5.4. Metode specifice de predare-învăĠare a matematicii în úcoală
5.4.1. Metode algoritmice úi învăĠarea convergentă
5.4.2. DemonstraĠia matematică prin analiză úi sinteză
5.4.3. Metoda inducĠiei matematice
5.4.4. Metoda reducerii la absurd
5.4.5. Problematizarea úi învăĠarea prin descoperire
5.4.6. Forme de muncă independentă
5.4.6.1. Munca individuală diferenĠiată
5.4.6.2. Munca pe grupe
5.4.6.3. Activitatea cu ajutorul fiúelor
5.4.6.4. ÎnvăĠarea prin instruire programată
5.4.6.5. ÎnvăĠarea din manual úi din alte materiale bibliografice
5.4.7. Instruirea asistată de calculator
5.4.8. Metoda conversaĠiei
5.4.9. Metoda exerciĠiului


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

5.4.9.1. Tipuri de exerciĠii

5.4.9.2. Exemple úi contraexemple în predarea matematicii
5.4.9.3. Organizarea activităĠii bazate pe metoda exerciĠiului
5.4.10. Metode de expunere continuă a cunoútinĠelor

5.1. Metoda-locul úi rolul ei în procesul de predare-învăĠare a

matematicii în úcoală

În procesul de învăĠământ se observă un ansamblu complex úi variat de acĠiuni de

instruire, sistemic úi organic integrate, caracterizat printr-o organizare raĠională úi orientat
spre o finalitate determinată, dar subordonat formării personalităĠii omului modern.
AcĠiunea de instruire se desfăúoară în condiĠii specifice în care intervenĠia precisă,
de predare, a profesorului, îndreptată spre obĠinerea unei schimbări delimitate în formaĠia
elevului provoacă acĠiunea proprie de învăĠare a acestuia. Astfel, ceea ce întreprinde
profesorul, ca acĠiune exterioară, nu se răsfrânge automat asupra dezvoltării individuale, ci
devine condiĠie necesară a unei schimbări interioare numai în măsura în care reuúeúte să
angajeze multilateral elevul într-un efort de învăĠare úi de gândire, într-un act de trăire
afectivă úi de manifestare voliĠională. Numai această activitate autentică a celui care învaĠă
este capabilă să genereze o nouă experienĠă personală, să devină forĠa motrice care aduce
schimbări cantitative úi calitative în propria lui formaĠie, ca fond de cunoútinĠe, mod de
reprezentare a realităĠii, structuri superioare de activitate mintală, noi capacităĠi ú.a.
În desfăúurarea ei, acĠiunea de instruire tinde mereu să capete o formă optimă de
organizare, ca premisă esenĠială a obĠinerii celor mai bune rezultate úcolare úi a prevenirii
eúecurilor úcolare. Acest mod comun de organizare a acĠiunii care îmbină intim, sistematic
úi la un nivel înalt de eficacitate úi eficienĠă eforturile profesorului úi ale elevilor săi, este
metoda de învăĠământ, un concept care îúi păstrează semnificaĠia originală, dedusă
etimologic din cuvântul grecesc "methodos", ceea ce înseamnă "drum spre . . . " sau "cale
de urmat" pentru atingerea unor scopuri determinate, respectiv obĠinerea unor rezultate
aúteptate. Optimizarea organizării acĠiunii pedagogice corespunde întotdeauna unei
elaborări metodice, astfel că din punct de vedere metodologic, procesul de învăĠământ este,
de asemenea, un ansamblu de metode, de căi de instruire orientate cu prioritate spre
obiective de cunoaútere úi de acĠiune întemeiată pe cunoaútere, adică pe elaborarea
structurilor cognitive úi operaĠionale noi ale elevului. Prin urmare, esenĠa metodei de
învăĠământ rezultă din chiar esenĠa activităĠii de învăĠare, ca formă specifică a cunoaúterii
umane. De fapt, metoda este un anumit mod de a proceda, care tinde să plaseze elevul într-
o situaĠie de învăĠare mai mult sau mai puĠin dirijată, mergându-se până la una similară
aceleia de cercetare útiinĠifică, de urmărire úi descoperire a adevărului úi de raportare a lui
la aspectele practice ale vieĠii.
Astfel, în învăĠământul matematic, metoda poate deveni o formă concretă de
organizare a învăĠării matematicii sau o cale de descoperire a lucrurilor descoperite din
matematică, întregul ansamblu metodologic combinând aspecte specifice metodelor de
investigaĠie din matematică cu cele ale metodelor de expunere a matematicii ca útiinĠă.

86
 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

Bibliografie

1. Anastasiei, M., Metodica predării matematicii, Editura UniversităĠii A. I. Cuza,

Iaúi, 1985.
2. Banea, H., Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Piteúti , 1998.
3. Berar, I., Aptitudinea matematică la úcolari, Editura Academiei Române,
Bucureúti, 1991.
4. Bocoú, M., Instruire interactivă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2002.
5. Bogdanov, Z., & alĠii, Metodica predării geometriei, Editura Didactică úi
Pedagogică, Bucureúti, 1965.
6. Bonniol, J.-J., Les divergences de notation tenant aux effets de d'ordre de
correction, Cahiers de psychologie, Paris, 8(2-4), 1965, 181-188.
7. Brânzei, D., Brânzei, R., Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45,
Piteúti, 2000.
8. Catană, A., Săcuiu, M., Stănăúilă, O., Metodica predării analizei matematice,
Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1983.
9. Cerghit, I., Metode de învăĠământ. ed. I, ed. a II-a, ed. a III-a, Editura Didactică úi
Pedagogică, Bucureúti, 1976, 1980, 1998.
10. Cerghit, I. (coord.), PerfecĠionarea lecĠiei în úcoala modernă, Editura Didactică úi
Pedagogică, Bucureúti, 1983.
11. Cerghit, I. (coord.), Curs de pedagogie, Editura UnivesităĠii, Bucureúti, 1988.
12. Cerghit, I. (coord.), Prelegeri de pedagogie, Editura Polirom, Iaúi, 2001.
13. ChiĠei, Gh. A., Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică, Editura Didactică
úi Pedagogică, Bucureúti, 1968.
14. ChiĠei, Gh. A., Metode de rezolvare a problemelor de geometrie, Editura Didactică
úi Pedagogică, Bucureúti, 1972.
15. Cîrjan, F., Didactica matematicii, Editura Corint, Bucureúti, 2007.
16. Clocotici, V., Stan, A., Statistică aplicată în psihologie, Editura Polirom, Iaúi,
2000.
17. Comenius, J. A., Didactica Magna, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti,
1970.
18. Cristea, S., Pedagogie Generală, Managementul EducaĠiei, Editura Didactică úi
Pedagogică R. A., Bucureúti, 1996.
19. Cristea, S., DicĠionar de termeni pedagogici, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1998.
20. Criúan, Al. et al., Curriculum NaĠional. Cadru de referinĠă pentru învăĠământul
obligatoriu, Editura Corint, Bucureúti, 1998.
21. Criúan, Al. et al., Curriculum NaĠional. Programe úcolare pentru învăĠământul
primar, Editura Corint, Bucureúti, 1998.
22. Cucoú, C., Pedagogie, ediĠia a II-a, Editura Polirom, Iaúi, 2006.


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

23. Cucoú, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaúi, 1998.

24. Cucoú, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare úi grade didactice
Editura Polirom, Iaúi, 1998.
25. Dan, C.-T., Chiosa, S.-T., Didactica matematicii, Editura Universitaria, Craiova,
2008.
26. Delorne, Ch., L’évaluation en question, PUF, Paris, 1988.
27. DobriĠoiu, M., AplicaĠii ale statisticii matematice în evaluarea progresului úcolar,
Lucrările ConferinĠei Anuale de Didactică, Alba Iulia, aug. 2013, vol. "Cercetare úi
practică în didactica modernă", ISSN 2344-4142, pp. 506-517.
28. Dumitru, I., Ungureanu, D., Pedagogie úi elemente de psihologia educaĠiei, Editura
Cartea Universitară, Bucureúti, 2005.
29. Gagné, R. M., CondiĠiile învăĠării, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti,
1975.
30. Petty, G., Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic,
Bucureúti, 2007.
31. Holban, I., Teste de cunoútinĠă, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1995.
32. Hollinger, A., Metodica predării algebrei, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1965.
33. Ilica, A., Herlo D., Binchiciu V., Uzum C., Curetean A., O pedagogie pentru
învăĠământul primar, Editura UniversităĠii Aurel Vlaicu, Arad, 2005.
34. Ionescu, M., Demersuri creative în predare úi învăĠare, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.
35. Ionescu, M., Chiú, V., Strategii de predare-învăĠare, Editura ùtiinĠifică, Bucureúti,
1992.
36. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
37. Ionescu, M., Chiú, V., Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
38. Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Editura All, Bucureúti, 2001.
39. JoiĠa, E., Curs de pedagogie úcolară, Reprografia Univ. din Craiova, Craiova,
2001.
40. JoiĠa E.(coord.)., Pedagogie úi elemente de psihologie úcolară, Editura Arves,
Craiova, 2003.
41. JoiĠa, E., Ilie, V., Vlad, M., Frăsineanu, E., Pedagogie úi elemente de psihologie
úcolară, Editura Arves, Craiova, 2008.
42. Landsheere, G., Evaluarea continuă a elevilor úi examenele, Editura Didactică úi
Pedagogică, Bucureúti, 1987.
43. Lisievici, P., Evaluarea în învăĠământ. Teorie, practică, instrumente, Editura
Aramis, Bucureúti, 2002.
44. Luduúan, N.,Voiculescu, F., (1997). Măsurarea úi analiza statistică în útiinĠele
educaĠiei. Teorie úi aplicaĠii, Editura Imago, Sibiu, 1997.
45. Lupu, C., Săvulescu, D., Metodica predării geometriei, Editura Paralela 45, Piteúti,
2000.

246
 'LGDFWLFDSUHGăULLPDWHPDWLFLL
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

46. Macavei, E., Pedagogie, Editura Didactică úi Pedagogică R. A., Bucureúti, 1997.
47. Manolescu, M., Dezvoltare curriculară, Editura UniversităĠii Lucian Blaga Sibiu
48. MEC, Programa úcolară pentru disciplina matematică, 1999.
49. Meyer, G., De ce úi cum evaluăm, Editura Polirom, Iaúi, 2000.
50. Mucica, T. (coord.)., Îndrumător metodic pentru folosirea mijloacelor de
învăĠământ, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1982.
51. Neacúu, I., Stoica, A. (coord.)., Ghid general de evaluare úi examinare, Editura.
Aramis, Bucureúti, 1996.
52. Nicola, I., Tratat de pedagogie generală, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1996.
53. Nicolescu, B., Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Iaúi, 1999.
54. Nicu, A., Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 2007.
55. Okon, W., ÎnvăĠământul problematizat în úcoala contemporană, Editura Didactică
úi Pedagogică, Bucureúti, 1978.
56. Oprescu, N. & alĠii, Metodica predării aritmeticii, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1965.
57. Pantin, C.F.A., Raporturile dintre útiinĠe, Editura Enciclopedică Română,
Bucureúti, 1972.
58. Păun, E., Potolea, D., Pedagogie. Fundamentări teoretice úi demersuri aplicative,
Editura Polirom, Iaúi, 2002.
59. Piaget, J., Psihologie úi pedagogie, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti,
1972.
60. Polya, G., Desoperirea în matematică, Editura ùttiinĠifică, Bucureúti, 1971.
61. Potolea, D., Structuri, strategii úi performanĠe, Editura Academiei, Bucureúti,
1989.
62. Radu, I.T., ÎnvăĠământul diferenĠiat. ConcepĠii úi strategii, Editura Didactică úi
Pedagogică, Bucureúti, 1978.
63. Radu, I.T., Evaluarea randamentului úcolar, în Curs de pedagogie, Universitatea
Bucureúti, Bucureúti, 1988.
64. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1999.
65. Radu, V., LecĠii de matematici elementare (Algebră úi Analiză I), Editura Spicon,
Tg. Jiu, 1996.
66. Rateau, P., Metodele úi statisticile experimentale în útiinĠele umane, Editura
Polirom, Iaúi, 2004.
67. Rot, N., Les distributions de notes scolaires, comparées aux distributions des
résultats obtenus dans les tests de connaisance, Actes du XIIIeCongrès de
l'Association Internationale de Psychologie appliquée, Paris, 1958, 513-519.
68. Rus, I., Varna, D., Metodica predării matematicii, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1983.


 Maria DobriĠoiu
_________________________________________________________________________

69. Rusu, E., Opreanu, E., Oprescu, N., Metodica predării matematicii, Editura
Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1965.
70. Rusu, E., AtracĠia pentru problematic în activitatea matematică, Bucureúti, Revista
de pedagogie nr. 1, 1965.
71. Scallon, G., L'Évaluation formative des apprentissages, Les Presses de l'Université
Laval, Québec, 1988.
72. Savu, I., ú.a., Ghidul profesorului de matematică, Concursul pentru ocuparea
posturilor didactice - 2004, Bucureúti, Editura Sigma, Bucureúti, 2004.
73. Stan, A., Metode úi tehnici în asigurarea calităĠii evaluării la matematică în
gimnaziu úi liceu, Editura Rafet, Rm. Sărat, 2009.
74. Stan, C., Evaluare úi autoevaluare în procesul didactic, în Pedagogie (coord. M.
Ionescu úi V. Chiú), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
75. Strate, E., Vasiliu, V.E., Lie, A., Metodica predării specialităĠii, în Praxiologia
educaĠiei militare nr. 4/2000, Bucureúti.
76. Surdu, E., Prelegeri de pedagogie generală, Editura Didactică úi Pedagogică,
Bucureúti, 1995.
77. Thyne, J., Examinarea elevilor, Editura Didactică úi Pedagogică, Bucureúti, 1978.
78. Vălcan, T.D., Didactica Matematicii. Suport de curs formare didacticieni - Sinaia,
2013.
79. Vîrtopeanu, I., Metodica predării matematicii. Sinteze, Editura Sitech, Craiova,
1998.
80. Voiculescu, E., Factorii subiectivi ai evaluării úcolare. Cunoaútere úi control,
Editura Aramis, Bucureúti, 2001.
81. *** - Agenda profesorului de matematică (Serie metodică), Editura Waldpress,
Timiúoara, 2006-2007.
82. ***, www.edu.ro

248
 Maria Dobri1oia este conferen{iar universitar dr. in
Departamentul de Matematicd-lnforrnatici din cadrul
Facultdlii de $tiinfe de la Universitatea din Petroqani.
in 1978 a absolvit seclia Matematicd la Facultatea de
Matematicd de la Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-
Napoca, iar in 1979 a absolvit anul V de specializare in
Analizd NumericS.
in 2000 a absolvit specializarea Management la Facultatea de
$tiinle de la Universitateadin Petroqani.
n 2008 a incheiat studiile doctorale la Facultatea de Matematicd gi Informaticd de la
Universitatea Babeg-Bolyai din Cluj-Napoca qi a suslinut public teza de doctorat cu tithrl
"Ecualii integrale cu argument modificat", av6nd cordonator gtiin{ific pe prof. univ. dr. Ioan
A. Rus gi devenind astfel, doctor in Matematicd.

Domenii de interes: Ecualii diferen{iale, Ecuafii integrale, AnalizS numericd, Didactica

pred[rii matematicii.

Aceastl carte este rezultatul unui studiu desfrsurat pe parcursul mai multor ani universitarr.
necesar pred[rii disciplinelor:
- Metodica Preddrii Matematicii la specializarea invildmdnt primar din cadrul fosr,rlui
Colegiu Universitar de pe l6ngd lJniversitatea din Petrogani;
- Didactica Preddrii Maternaticii la specializarea Matematic[-Fizicd qi apoi Matematici de
la Facultatea de $tiinle a Universiteli din Petroqani;
- Didactica Preddrii Matematicii la nivelul I a1 modulului pedagogic din cadrul cursului
postuniversitar de la Departamentul de Pregltire a Personalului Didactic din cadrul
Universitdlii din Petro gani.

ISBN 97 8-97 3-7 4r-424-3

View publication stats