„Aspecte metodice în compunerea și rezolvarea de probleme în ciclul

primar”

Argument
Oamenii de toate vârstele sunt puși adesea în situații noi, unele chiar dificile,
situații problemă, la care trebuie să găsească diferite căi de rezolvare și soluții; nu orice
rezolvări ci pe cele mai potrivite situației particulare care se naște. Din situațiile de viață
oamenii învață, se experimentează. Dar pentru a ajunge până acolo, orice om este mai întâi
un pui de om, pentru care orice este la început o necunoscută.
Treptat, lumea îi este prezentată de către părinți, bunici, de rude, de prieteni, de
mijloacele de comunicare, mai apoi de educatoare, de învățătoare de profesori, de situațiile
de viață etc. Pentru toate, cineva îl pregătește, în prealabil.
Aici ne situăm și noi, învățătorii, care clădim, cărămidă cu cărămidă, temelia solidă
pe care se va construi, pe care se va așeza pregătirea științifică și practică a tinerei
generații. În școală îi pregătim pe copii pentru a face față oricăror provocări ale vieții,
oricăror probleme de rezolvat. Găsirea soluțiilor trebuie să fie facilă pentru orice persoană,
dacă aceasta a învățat încă din copilărie, a exersat încă din școala primară, și-a creat un
reflex. Și dacă soluțiile sunt și creative, generatoare de nou, de bunăstare, de confort,
atingem limita de sus a reușitei.
Îmi propun să studiez cât mai mult din literatura de specialitate, să găsesc cele mai
potrivite metode de aplicare la clasa mea de elevi, să măsor rezultatele obținute calitativ și
cantitativ, să le consemnez în lucrarea metodico științifică pe care o proiectăm.
În realizarea aϲеaѕtei lucrări metodico-științifice ne propunem următoarele:
- Valoarea formativă a rezolvărilor de probleme de aritmetica pentru ca
participarea şi mobilizarea intelectuală a elevilor la o astfel de activitate este
superioară altor demersuri matematice, elevii fiind puşi în situaţia de a
descoperi ei înşişi modalităţile de rezolvare şi soluţia, să formeze ipoteze şi
apoi să le verifice, să facă asociaţii de idei şi corelaţii inedite.
- Rezolvarea problemelor de aritmetica cat si compunerea de probleme pune la
încercare în cel mai înalt grad, capacităţile intelectuale ale elevilor, le solicită
acestora toate disponibilităţile psihice, în special inteligenţa, motive pentru care
şi în ciclul primar programa de matematică acordă problemelor o foarte mare
atenţie.

- 1
 Ţinând cont de importanţa metodelor de rezolvare, astfel încât elevul poate să
rezolve orice problemă de aritmetică în prezenta lucrare mi-am propus următoarele
obiective:
- Cunoaşterea bazelor psihologice şi metodologice ale rezolvării problemelor de
aritmetică în ciclul primar
- Cunoaşterea specificului raţionamentului matematic în rezolvarea problemelor
în ciclul primar
- Cunoaşterea metodologiei folosirii metodelor de rezolvare a problemelor de
aritmetică în ciclul primar
- Cunoaşterea metodologiei folosirii metodelor de rezolvare in compunerea
problemelor de aritmetică în ciclul primar
- Prezentarea unor exemple de activităţi practice ce folosesc metode de reolvare
a problemelor de aritmetică în ciclul primar
- Prezentarea unui exemplu de proiect de cercetare
Atingerea acestor obiective presupune iniţierea de acţiuni educative cu valoare
constatativă şi formativă, cu folosirea unor procedee euristice în rezolvarea problemelor şi
cu prezentarea principiului de rezolvare a problemelor în formulă numerică.

Capitolul 1. Delimitări conceptuale

În cadrul acestui capitol, ne propunem să abordăm câteva concepte legate de
rezolvarea si compunerea de probleme de aritmetica din literatura de specialitate. Astfel,
printre acestea enumeram:
- Conceptul de problema aritmetica
- Conceptul de rezolvare si compunere de problema aritmetica.

Capitolul 2. Modalităţi de rezolvare a problemelor de aritmetică din învăţământul

primar
În cadrul acestui capitol dorim sa abordam atât din perspectiva teoretica cât şi
practica aspecte legate de rezolvarea si compunerea de probleme de aritetica Astfel, pe
baza experienţei mele ca profesor învăţământ primar pot prezenta câteva probe aplicate la
clasa cât şi discuţii pe marginea acestora.
În abordarea unei probleme de aritmetică sunt necesare formularea următoarelor
întrebări: Ce spune problema? Ce este dat şi ce trebuie aflat? Ai determinat datele
cunoscute? Sunt suficiente? Se poate găsi vreo legătură între problema noastră şi o

- 2
problemă care se rezolvă mai simplu? Se rezolvă direct? Acestea sunt întrebările care
trebuie puse mai întâi de cadrul didactic şi apoi de elev sieşi, deoarece este o prostie să
răspundem la o întrebare pe care nu o înţelegem şi este neplăcut să lucrăm în vederea
realizării unui scop în care nu credem.
In cadrul acestui capitol noi, vedem următoarea structura:
- Specificul rationametului matematic in rezolvarea de problme din ciclul primar
- Metodologia folosirii metodelor de rezolvare a problemelor de aritmetica
- Metodologia folosirii metodelor de rezolvare in compunerea problemelor de
aritmetica

Capitolul 3. Exemple de activităţi practice de folosire a metodelor de rezolvare si de

compunere în problemele de aritmetică din ciclul primar
Pentru aceasta mă voi folosi de experiența acumulată ca profesor pentru învățământ
primar, care începe din septembrie 2008 și până astăzi, din care doresc să împărtășesc
colegilor.
Programa disciplinei Matematică fiiind elaborată pe baza unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe, prin structura sa, aceasta trebuie să contribuie
la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva
disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite
accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în
formarea personalităţii elevului. Dar realizarea competenţelor trebuie să fie realizată
pornidu-se de la conţinuturi de matematică bine alese pentru aceasta. Din această
perspectivă abordarea matematicii trebuie să fie tot cea trandisciplinară, adică integrată.
Numai că la acest stadiu de aplicare a principiiilor holiste este încă nestabilită din punct de
vedere al bunelor practice şi nici ale unor precizări clare asupra unui ghid metodologic
pentru învăţători.

Capitolul 4. Activitate metodică şi de cercetare

Ne propunem următorul proiect de cercetare - legat de folosirea metodei grafice şi a
modalităţilor didactice prin care elevul este pus în situaţia de a căuta şi descoperi, de a
rezolva situaţii noi, neînvăţate anterior, modalităţi activizatoare care să contribuie într-o
mai mare măsură la însuşirea conştientă a instrumentelor şi tehnicilor de lucru în domeniul
matematic.
Ipoteza de lucru

- 3
 În acest proiect de cercetare vom porni de la constatarea valabilă conform căreia cu
ajutorul gândirii logice şi prin utilizarea unei diversităţi de instrumente de evaluare
adecvate obiectivului propus se pot rezolva probleme compuse, oferind elevilor posibilitatea
de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoştinţelor. Folosirea schemelor stimulează
flexibilitatea gândirii ducând la stimularea elevilor mediocrii spre creativitate prin găsirea
unor algoritmi care să simplifice paşii spre rezolvare. Cu alte cuvinte vom avea in vedere
mobilizarea tuturor forţelor psihice de cunoaştere şi creaţie ale elevului şi activizarea la
maxima lui posibilitate, îmbinând în mod just activitatea de învăţare cu elementele de joc,
distractive şi care subordonează jocul, scopurilor didactice ale lecţiei; formarea
deprinderilor de muncă independentă şi dezvoltarea gândirii prin varietatea situaţiilor
cărora trebuie să le facă faţă; formarea unor noţiuni cu bază ştiinţifică şi dezvoltarea unei
gândiri matematice creatoare moderne (gândire rapidă, flexibilă, o capacitate mare de
transfer);

Organizarea cercetării
Prezentarea esantionului experimental

Metode de cercetare
În alegerea metodelor de cercetare vom avea în vedere următoarele:
- recurgerea la metode obiective de cercetare, adică la metode prin care să poată
fi observate, înregistrate şi măsurate reacţiile subiectului la acţiunea directă sau
indirectă a diferiţilor stimuli externi;
- utilizarea de metode care să facă posibilă abordarea sistematică a fenomenului
investigat;
- folosirea unui sistem complementar de metode, care să permită investigarea
fenomenului, atât sub aspectul manifestării sale generale.
Vom folosi experimentul psiho-pedagogic, metoda testelor, dar şi observaţia.
În vederea realizării obiectivului propus, drept instrumente de cercetare vom folosi
- Testul docimologic
- Convorbirea
- Experimentul pedagogic
- Chestionarul
Desfășurarea cercetării

- 4
In etapa constatativă- (preexperimentală) vor fi recoltate datele de start, conturându-se
nivelul de cunoştinţe şi deprinderi practice de lucru
În etapa formativa, în paralel cu realizarea obligaţiilor prevăzute de programa şcolară,
vom începe un antrenament creativ, sistematic de rezolvare şi a altor probleme de gândi
La sfârşitul experimentului (etapa finala), după ce scolarii vor participa la programul de
lucru, se vor analiza rezultatele obtinute. Se vor compara notele acordate de profesor la
testul initial si la cel final, urmand a se face diverse interpretari
Concluziile cercetării
Cercetarea ne va indica dacă ipoteza de la care am pornit se validează sau nu. Vor fi
realizate şi diagrame corespunzătoare.

Concluzii

Bibliografie selectiva
[1] Neagu, M., Mocanu, M., Metodica predării matematicii în ciclul primar, Editura
Polirom, 2007;
[2] Nicolescu, N., B., Petrescu, T., C., (2013). Didactica predării matematicii în ciclul
primar, Pitești: Editura Paradigme
[3] Păişi, Lăzărescu, M., (2011), Metodologia cercetării științifice în învățământul
primar și preșcolar, Piteşti, Editura Pararela 45.
[4] Păişi, Lăzărescu, M., Tudor, Sofia, L., Stan, M., (2011), Elaborarea, redactarea şi
prezentarea lucrării de licenţă/disertaţie în domeniul ştiinţelor educaţiei, Piteşti, Editura
Universităţii din Piteşti.

- 5