CUPRINSUL LUCRĂRII

Capitolul I. Fundamente teoretice ale

dezvoltării competenţelor matematice
la şcolarul mic

Capitolul II: Dificultăți de rezolvare a

problemelor de matematică la clasele
primare. Concept, problematică și
strategii

Capitolul III: Metodologia rezolvării

problemelor

Capitolul IV: Repere practic aplicative

în dezvoltarea abilităților de a rezolva
probleme la școlarii mici

Concluzii

Bibliografie
 ARGUMENT
Clasele primare sunt hotărâtoare în formarea no țiunilor de
bază, a conceptelor cu care elevii vor opera pe parcursul vie ții.
Dificultățile în rezolvarea problemelor matematice au efecte
negative cu repercusiuni asupra întregii structuri a
personalității micului școlar.
Ca și în cazul celorlalte dificultăți de învățare, nici pentru
dificultățile în rezolvarea problemelor matematice nu există
rețete, norme sau un algoritm procedural. Cu toate acestea,
prin dezvoltarea unei strategii de creștere a motiva ției elevilor
pentru studiul matematicii, printr-o organizare adecvată a
activității cognitive în procesul căreia se formează
competențele studierii matematicii, se pot dezvolta strategii
eficiente de prevenire a acestor dificultăți.
 Capitolul I.
Fundamente teoretice ale
dezvoltării competenţelor
matematice la şcolarul mic

Indiferent de modalitatea de abordare şi

de clasificare a competenţelor, competenţele
matematice apar ca fiind de o importanţă
crucială, atât pentru dezvoltarea personală
armonioasă, cât şi pentru cariera viitoare a
elevilor.
Competenţa este definită prin:
cunoştinţe, abilități şi atitudini. Prin definiţia
dată, competenţa cheie matematică este
abilitatea de a dezvolta şi aplica gândirea
matematică cu scopul de a rezolva probleme
în situaţii cotidiene. Ajutând elevul să
raporteze permanent învățarea la situații
care au sens pentru el și să utilizeze
achizițiile sale în aceste situații, avem un
răspuns la problematica anafalbetismului
funcțional.
 Capitolul II.
Dificultăți de rezolvare a problemelor
de matematică la clasele primare.
Concept, problematică și strategii

Realitatea școlară demonstrează că

rezolvarea problemelor de matematică prezintă
dificultăți pentru mulți elevi.
Din perspectivă etiologică se identifică două
categorii mari de dificultăți de învățare:
-Dificultăți de invățare propriu-zise –
determinate de deficiențe și incapacități
ascunse;
-Dificultăți de invățare induse- sunt induse
de mediul copilului sau chiar de el însuși;
 Pentru preîntâmpinarea apariţiei dificultăţilor de
învăţare matematice este necesar să se respecte nişte
principii în predarea matematicii şi anume:
utilizarea terminologiei matematice evitând
limbajul încărcat cu structuri sintactice complicate;
reactualizarea permanentă a cunoştinţelor
anterioare
însuşirea noţiunilor matematice pe baza
demersului algoritmizat, prin paşi mărunţi;
utilizarea materialelor didactice diverse
predarea noilor cunoştinţe pe baza utilizării
experienţei anterioare a elevilor, cu multe ilustrări din
viaţa lor;
flexibilizarea atitudinii profesorului care să
faciliteze înţelegerea şi generalizarea din partea
elevului;
evaluarea formativă permanentă a elevilor care
să permită evitarea acumulării greşelilor şi lacunelor.
 Capitolul III.
Metodologia rezolvării problemelor

Pentru a rezolva probleme sunt necesare cunoaşterea şi

formarea unor tehnici, procedee, moduri de acţiune, priceperi şi
abilităţi cum ar fi: orientarea activităţii mintale asupra datelor
problemei, punerea în legătură logică a datelor, capacitatea de a
izola ceea ce este cunoscut de ceea ce este necunoscut, extragerea
acelor cunoştinţe care ar putea servi la rezolvarea problemei,
precum şi unele deprinderi specifice referitoare la detaliile acţiunii
(deprinderi de calcul).
 Capitolul IV.
Repere practic aplicative în dezvoltarea abilităților de
a rezolva probleme la școlarii mici

IV.1. Auxiliarul didactic – mijloc de realizare a demersului didactic

În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice

este demersul didactic personalizat, iar un instrument al acestuia este
auxiliarul didactic.
Plecând de la rezultatele obținute la evaluarea inițială , urmărind
programa școlară și rezultatele evaluărilor formative, am conceput treptat, un
auxiliar didactic menit să completeze manualul școlar, care are un spațiu limitat
de expunere a informației educaționale. Astfel, am creat acest material
urmărind trei nivele de dificultate: înțelegere, aprofundare și consolidare.
Limbajul simplu, exemplele de rezolvare oferite pentru problemele tipice,
transpunerea elevilor în situații practice din sfera lor socială și chiar
descoperirea numelui unui coleg sau a propriului nume în textul problemei,
crează un cadru familiar, relaxat, care oferă încredere, ceea ce duce la o
mobilizare intelectuală superioară a elevului.
 IV.2. Studiu privind avantajele utilizării auxiliarului didactic

Scopul cercetării este acela de a argumenta eficacitatea utilizării în

cadrul orelor de matematică a unui auxiliar conceput de către cadrul
didactic, ca o alternativă adaptată specificității grupului de elevi pe care îi
manageriază.
În baza acestui scop, s-a formulat ipoteza conform căreia utilizarea
unui auxiliar personalizat crează avantajul unei învățări active și creative
prin autoorganizarea procesului de învățare, ceea ce permite asimilarea
competențelor cheie urmărite.
Pe parcursul cercetării, s-au urmărit următoarele obiective:
•Sporirea eficienței formative și trezirea interesului pentru rezolvarea
problemelor matematice prin abordarea învățării personalizate;
•Reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la învățătură;
•Identificarea rolului auxiliarului didactic în prevenirea dificultăților
întâmpinate de elevi în rezolvarea problemelor de matematică în
învățământul primar;
Perioada de cercetare
Cercetarea am realizat-o la această
şcoală şi s-a desfăşurat în anul
școlar 2019 - 2020.

Eşantionul de cercetare
•format din 60 de elevi, 30 de elevi
de la clasa a IV- a A (grupa
experimentală) și 30 de elevi de la
clasa a IV- a C (grupa de control).

Metode şi instrumente de
cercetare folosite
• Observaţia,
• Experimentul,
• Testul de evaluare,
• Analiza produselor activităţii.
 Desfășurarea cercetării

Cercetarea s-a derulat în trei etape:

etapa constatativă, inițială, -

aplicarea aceluiași test de evaluare
ambelor clase
etapa experimentală, formativ-
ameliorativă – introducerea, la clasa
experimentală, a auxiliarul didactic în
cadrul orelor de matematică
etapa finală, a evaluării - elevii
ambelor clase au fost supuși unui
test final, identic pentru ambele
clase, pentru a stabili dacă există
diferențe semnificative în ceea ce
privește progresul între cele două
grupe.
1. Etapa constatativă / iniţială

Testul iniţial a avut rolul de a

constata nivelul de pregătire al
elevilor atât din eșantionul
experimental, cât și din cel de
control. S-a desfășurat în luna
octombrie, 2019. Pentru a putea
verifica cunoștințele pe care
elevii le–au dobândit până la
începerea perioadei experi-
mentale și pentru a putea stabili
obiectivele ce urmau a fi
urmărite, am ales să aplic
elevilor un test de evaluare.
Rezultatele testelor de
evaluare inițială conducând spre
proiectarea următoarelor
capitole ale auxiliarului didactic.
Prezentarea și interpretarea rezultatelor evaluării inițiale

Analizând statistic datele, aşa cum

reies din graficele de mai sus, putem
afirma că cele două eșantioane sunt
aproximativ la același nivel.
2. Etapa de cercetare / experimentală

S-a desfășurat în perioada noiembrie 2019

- aprilie 2020. În această etapă am
introdus, la clasa experimentală, a IV-a A,
auxiliarul didactic în cadrul orelor de
matematică, în timp ce pentru clasa de
control, a IV-a C, activitatea didactică s-a
desfășurat în condiții normale. Pornind de
la cele constatate în urma aplicării testului
inițial, mi-am propus ca în această etapă
să observ dacă, prin utilizarea unui auxiliar
didactic personalizat, se influențează în
mod pozitiv randamentul școlar.
 Test formativ 1
Probleme care se rezolvă prin operații matematice cunoscute

În urma aplicării primei evaluări

formative se observă un progres
evident la grupul experimental.
 Pentru a avea o evidență mult mai clară a progresului elevilor, am
decis să compar rezultatele fiecărei clase cu rezultatele obținute la itemul
2 al Evaluării inițiale ( competența vizată – rezolvarea de probleme cu
operațiile studiate, în concentrul 0-1000000). La grupa experimentală se
observă un progres semnificativ, la grupa de control progresul este
moderat.

Proporția rezultatelor obținute de eșantionul Proporția obținută de eșantionul de control

experimental
 Test formativ 2
Metode de rezolvare a unor probleme de matematică

Comparând rezultatele celor două

grupe se observă că rezultatele
grupei experimentale sunt mult mai
bune decât ale grupei de control.
 Pentru a avea și o statistică a progresului elevilor raportat la
performanțele anterioare, am cercetat și evoluția lor comparativ cu
Evaluarea formativă 1 și am constatat că, dacă încercăm să comparăm
calificativele am putea înregistra un regres la ambele grupe. Explicația
acestui așa zis regres este gradul mai ridicat de dificultate al capitolului
parcurs și introducerea a noi metode de rezolvare a problemelor tipice.

Proporția rezultatelor obținute de eșantionul Proporția rezultatelor obținute de eșantionul

experimental de control
 Astfel am decis să compar doar cu rezultatele itemului 4 de la Evaluarea inițială
cu itemul de la evaluarea formativă 2 (competența 5.1. Utilizarea terminologiei
specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de
probleme cu raționamente diverse).
Se observă un progres semnificativ la grupa experimentală și un progres moderat
la grupa de control.

Proporția rezultatelor obținute de eșantionul Proporția rezultatelor obținute de eșantionul de

experimental control
 Test formativ 3
Probleme cu caracter geometric

Analizând rezultatele celor două grupe,

am constatat detașarea clară a elevilor din
grupul experimental. Am considerat o
evoluție evidentă faptul că niciunul dintre
elevii grupei experimentale nu a mai
obținut calificativul I și a crescut numărul
elevilor care au obținut calificativul FB, de
aceea nu am mai considerat necesară
compararea cu ajutorul graficelor a
rezultatelor de la cele trei evaluări
formative.
 Evaluare formativă 4
Probleme cu mărimi și unități de măsură

Analizând rezultatele celor două

grupe se constată o diferență
semnificativă a performanței
școlare a elevilor grupei
experimentale.
3. Etapa finală / postexperimentală

Etapa finală (evaluarea), s-a desfășurat în

mai, 2020. Această etapă are un caracter
comparativ, impunându-se ca un punct de la
care se poate pleca în tragerea concluziilor.
La sfârșitul experimentului, după ce clasa
experimentală a parcurs întreg auxiliarul și a
susținut teste de evaluare la finalul fiecărui
capitol, elevii ambelor clase au fost supuși
unui test final, identic pentru ambele clase,
pentru a stabili dacă există diferențe
semnificative în ceea ce privește progresul,
între cele două grupe.
 Evaluarea finală
Analizând rezultatele evaluării finale a celor două grupe, observăm că,
deși procentul elevilor care au obținut calificativele S și B este apropiat,
diferența este semnificativă când vine vorba despre procentul elevilor care
au obținut I și FB.

Proporția rezultatelor obținute de Proporția rezultatelor obținute de

eșantionul experimental eșantionul de control
 Comparând rezultatele dintre evaluarea inițială și evaluarea finală a celor
două grupe, observăm o creștere semnificativă a performanței școlare a
elevilor din grupul experimental.

Proporția rezultatelor obținute de eșantionul Proporția rezultatelor obținute de eșantionul

experimental de control
Comparând rezultatele obţinute de cele
două grupe în urma evaluării finale se
observă detaşarea clară a elevilor din
grupul experimental faţă de cei din grupul
de control.
 Concluziile cercetării
Decalajele valorice evidente între rezultatele celor două grupe supuse
experimentului permit să concluzionăm că, folosirea auxiliarului didactic
personalizat are un rol decisiv în prevenirea dificultăților întâmpinate de elevi în
rezolvarea problemelor de matematică în învățământul primar, conducând la
dinamizarea şi eficientizarea procesului instructiv-educativ, printr-o mai bună
înţelegere a noţiunilor şi însuşirea durabilă a conţinuturilor.
Analiza rezultatelor cercetării duc la concluzia că:
•ipoteza cercetării a fost confirmată;
•utilizarea unui auxiliar didactic personalizat a dus la dinamizarea şi
eficientizarea procesului instructiv-educativ, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii
logice;
Avantajele utilizării auxiliarului didactic personalizat sunt:
•creşte productivitatea şi stimulează efortul copilului;
•stimulează aplicarea şi sintetizarea cunoştinţelor în moduri variate şi
complexe;
•dezvoltă capacităţile cognitive complexe: gândirea democratică, gândirea
divergentă şi gândirea critică.
 Concluzii
Reflectând la cauzele rămânerii în urmă la aritmetică, concluzionez că
acestea sunt determinate de o serie de factori cum ar fi: factori externi,
factori intelectuali și factori emoționali.
Lucrarea de față și-a propus să releve importanța definitorie a
dezvoltării unor strategii de creștere a motivației elevilor pentru studiul
matematicii, astfel încât aceștia să poată depăși eventualele dificulăți
create de factori intrinseci sau extrinseci. În contextul în care cadrul
didactic se confruntă la clasă cu numeroase provocări, una dintre ele fiind
aceea de a-i motiva să studieze matematica, rolul decisiv al învățătorului
devine acela de a concepe și aplica strategiile cele mai adecvate grupului
de elevi pe care îl conduce.
 Bibliografie
1. Aspecte de recuperare a dificultatilor de invatare a
matematicii la elevii din ciclul primar (usarb.md)
2. Cosmovici, Andrei şi Iacob, Luminiţa, Psihologie
şcolară, Collegium Polirom, Iaşi, 2008.
3. Creţu, C, Curriculum diferenţiat şi personalizat,
Editura Polirom, Iaşi, 1998
4. Dăncilă, Eduard, Dăncilă, Ioan, Matematică-Ghidul
învăţătorului, Editura Iulian, 2008
5. Dificultati de invatare, matematice (creeaza.com)
6. Dumitru, Ana, Dumitru, Logel şi colaboratorii,
Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura
Carminis, Piteşti , 2006
7. Gherguţ, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu
cerinţe speciale, Editura Polirom, Iaşi, 2006
8. https://rodawell.fpse.unibuc.ro/resurse/educatie-
cu-stare-de-bine/
9. RODAWELL Nedelcu A., Urlich Hygum C., Ciolan
L., Țibu F., Educație cu stare de bine După o rețetă
româno – daneză , București 2018