UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

Lucrare metodico-ştiinţifică pentru

obţinerea gradului didactic I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: CANDIDAT,

Prof. Pașca Gabriela Profesor pentru învățământul primar,
Guțu ( Pascu) Mihaela Geanina
Şcoala Gimnazială „Manolache Costache
Epureanu” Bârlad- Vaslui
 TEMA LUCRĂRII

STRATEGII DIDACTICE DE PREVENIRE A

DIFICULTĂȚILOR ÎNTÂMPINATE DE ELEVI
ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE
MATEMATICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
 CUPRINSUL LUCRĂRII

Capitolul I. Fundamente teoretice ale dezvoltării competenţelor

matematice la şcolarul mic
Capitolul II: Dificultăți de rezolvare a problemelor de matematică la
clasele primare. Concept, problematică și strategii
Capitolul III: Metodologia rezolvării problemelor.
Capitolul IV: Repere practic aplicative în dezvoltarea abilităților de a
rezolva probleme la școlarii mici
Concluzii
Bibliografie
 ARGUMENT

Clasele primare sunt hotărâtoare în formarea noțiunilor de bază, a

conceptelor cu care elevii vor opera pe parcursul vieții și pe care se
clădește întregul sistem de învățământ matematic. Dificultățile în
rezolvarea problemelor matematice au efecte negative cu repercursiuni
asupra întregii structuri a personalității micului școlar. Insuccesele de
ordin matematic, în timp se vor acutiza, producând acea anxietate
matematică. Acest lucru se produce și datorită efectului pe care aceste
dificultăți de învățare a rezolvării problemelor matematice îl au asupra
altor diverse domenii, având o relevanță foarte largă în viața socială.
Ca și în cazul celorlalte dificultăți de învățare, nici pentru dificultățile
în rezolvarea problemelor matematice nu există rețete norme sau
algoritm procedural. Cu toate acestea, există modalități de prevenire a
dificultăților în rezolvarea problemelor matematice prin respectarea unor
norme educative de către cadrul didactic implicat în procesul predării
matematicii.
 Capitolul I. Fundamente teoretice ale
dezvoltării competenţelor matematice la
şcolarul mic
Indiferent de modalitatea de abordare şi de clasificare a
competenţelor, competenţele matematice apar ca fiind de o
importanţă crucială, atât pentru dezvoltarea personală armonioasă,
cât şi pentru cariera viitoare a elevilor.
Competenţa este definită prin: cunoştinţe, abilități şi atitudini. Prin
definiţia dată, competenţa cheie matematică este abilitatea de a
dezvolta şi aplica gândirea matematică cu scopul de a rezolva
probleme în situaţii cotidiene. Ajutând elevul să raporteze permanent
învățarea la situații care au sens pentru el și să utilizeze achizițiile
sale în aceste situații, avem un răspuns la problematica
anafalbetismului funcțional.
 Capitolul II. Dificultăți de rezolvare a
problemelor de matematică la clasele
primare. Concept, problematică și
strategii

Realitatea școlară demonstrează că rezolvarea problemelor de matematică

prezintă dificultăți pentru mulți elevi.
Din perspectivă etiologică se identifică două categorii mari de dificultăți de
învățare:
- Dificultăți de invățare propriu-zise – determinate de deficiențe și
incapacități ascunse;
- Dificultăți de invățare induse- sunt induse de mediul copilului sau chiar de
el însuși;
 Pentru preîntâmpinarea apariţiei dificultăţilor de învăţare
matematice este necesar să se respecte nişte principii în
predarea matematicii şi anume :
- utilizarea terminologiei matematice evitând limbajul
încărcat cu structuri sintactice complicate;
- reactualizarea permanentă a cunoştinţelor anterioare
- însuşirea noţiunilor matematice pe baza demersului
algoritmizat, prin paşi mărunţi;
- utilizarea materialelor didactice diverse
- predarea noilor cunoştinţe pe baza utilizării experienţei
anterioare a elevilor, cu multe ilustrări din viaţa lor;
- flexibilizarea atitudinii profesorului care să faciliteze
înţelegerea şi generalizarea din partea elevului;
- evaluarea formativă permanentă a elevilor care să permită
evitarea acumulării greşelilor şi lacunelor.
 Capitolul III. Metodologia rezolvării
problemelor

Pentru a rezolva probleme sunt necesare cunoaşterea şi

formarea unor tehnici, procedee, moduri de acţiune,
priceperi şi abilităţi cum ar fi: orientarea activităţii mintale
asupra datelor problemei, punerea în legătură logică a
datelor, capacitatea de a izola ceea ce este cunoscut de
ceea ce este necunoscut, extragerea acelor cunoştinţe care
ar putea servi la rezolvarea problemei precum şi unele
deprinderi specifice referitoare la detaliile acţiunii (deprinderi
de calcul).
Capitolul IV. Repere practic aplicative în dezvoltarea
abilităților de a rezolva probleme la școlarii mici
IV.1. Auxiliarul didactic – mijloc de realizare a demersului didactic
În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este
demersul didactic personalizat, iar un instrument al acestuia este auxiliarul
didactic.
Plecând de la rezultatele obținute la evaluarea inițială, urmărind programa
școlară și rezultatele evaluărilor formative, am conceput treptat, un auxiliar
didactic menit să completeze manualul școlar, care are un spațiu limitat de
expunere a informației educaționale. Astfel am creat acest material urmărind trei
nivele de dificultate: înțelegere, aprofundare și consolidare. Limbajul simplu,
exemplele de rezolvare oferite pentru problemele tipice, transpunerea elevilor în
situații practice din sfera lor socială și chiar descoperirea numelui unui coleg sau
a propriului nume în textul problemei, crează un cadru familiar, relaxat, care
oferă încredere, ceea ce duce la o mobilizare intelectuală superioară a elevului.

.
IV.2. Studiu privind avantajele utilizării auxiliarului
didactic
Scopul cercetării este acela de a argumenta eficacitatea utilizării în cadrul
orelor de matematică a unui auxiliar conceput de către cadrul didactic ca o
alternativă adaptată specificității grupului de elevi pe care îi manageriază.
În baza acestui scop, s-a formulat ipoteza conform căreia utilizarea unui
auxiliar personalizat crează avantajul unei învățări active și creative prin
autoorganizarea procesului de învățare, ceea ce permite asimilarea
competențelor cheie urmărite.
Pe parcursul cercetării, s-au urmărit următoarele obiective:
Sporirea eficienței formative și trezirea interesului pentru rezolvarea
problemelor matematice prin abordarea învățării personalizate;
Reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la învățătură;
Identificarea rolului auxiliarului didactic în prevenirea dificultăților
întâmpinate de elevi în rezolvarea problemelor de matematică în
învățământul primar;
 Perioada de cercetare
Cercetarea am realizat-o la această şcoală şi s-a desfăşurat
în anul școlar 2019 - 2020.

Eşantionul de cercetare
• format din 60 de elevi, 30 de elevi de la clasa a IV- a A
(grupa experimentală)și 30 de elevi de la clasa a IV- a C
(grupa de control).
Metode şi instrumente de cercetare folosite
• Observaţia,
• Experimentul,
• Testul de evaluare,
• Analiza produselor activităţii.
 Desfășurarea cercetării  
Cercetarea s-a derulat în trei etape:
- etapa constatativă, inițială, - aplicarea aceluiași test de evaluare
ambelor clase
- etapa experimentală, formativ-ameliorativă – introducerea, la
clasa experimentală, a auxiliarul didactic în cadrul orelor de matematică
- etapa finală, a evaluării - elevii ambelor clase au fost supuși unui
test final, identic pentru ambele clase, pentru a stabili dacă există
diferențe semnificative în ceea ce privește progresul între cele două
grupe.
1. Etapa constatativă / iniţială

Testul iniţial a avut rolul de constata nivelul de pregătire

al elevilor atât din eșantionul experimental cât și din cel de
control. S-a desfășutat în luna octombrie 2019. Pentru a
putea verifica cunoștințele pe care elevii le–au dobândit până
la începerea perioadei experimentale și pentru a putea stabili
obiectivele ce urmau a fi urmărite, am ales să aplic elevilor
un test de evaluare. Rezultatele testelor de evaluare inițială
conducând spre proiectarea următoarelor capitole ale
auxiliarului didactic.
Prezentarea și interpretarea rezultatelor
evaluării inițiale

Analizând statistic datele, aşa cum

reies din graficele de mai sus,
putem afirma că cele două
eșantioane sunt aproximativ la
același nivel.
2. Etapa de cercetare / experimentală

S-a desfășurat în perioada noiembrie 2019 - aprilie 2020. În această etapă

am introdus, la clasa experimentală, a IV-a A, auxiliarul didactic în cadrul
orelor de matematică, în timp ce pentru clasa de control, a IV-a C,
activitatea didactică s-a desfășurat în condiții normale. Pornind de la cele
constatate în urma aplicării testului inițial mi-am propus ca în această
etapă să observ dacă prin utilizarea unui auxiliar didactic personalizat se
influențează în mod pozitiv randamentul școlar.
Test formativ 1 – Probleme care se rezolvă prin operații matematice
cunoscute
În urma aplicării primei evaluări formative se observă un progres evident la
grupul experimental.
Pentru a evidenția mai mult acest progres, am luat drept reper itemul 2 al
evaluării inițiale, care vizează rezolvarea de probleme cu operații
cunoscute, chiar capitolul vizat de Evaluarea formativă 1. La grupa
experimentală se observă un progres semnificativ, la grupa de control
progresul este moderat.

Proporția rezultatelor obținute de Proporția obținută de eșantionul

eșantionul experimental de control
Test formativ 2- Metode de rezolvare a unor probleme de matematică
Comparând rezultatele celor două grupe se observă că rezultatele grupei experimentale
sunt mult mai bune decât ale grupei de control.
Pentru a avea și o statistică a progresului elevilor raportat la performanțele anterioare,
am cercetat și evoluția lor comparativ cu Evaluarea formativă 1 și am constatat că, dacă
comparăm calificativele am putea înregistra un regres la ambele grupe. Explicația acestui
așa zis regres este gradul mai ridicat de dificultate al capitolului parcurs și introducerea a
noi metode de rezolvare a problemelor tipice.

Proporția rezultatelor obținute de Proporția rezultatelor obținute de eșantionul

eșantionul experimental de control
Astfel am decis să compar doar rezultatele itemului 4 de la evaluarea inițială cu
itemul de la evaluarea formativă 2. Se observă un progres semnificativ la grupa
experimentală și un progres moderat la grupa de control.

Proporția rezultatelor obținute de Proporția rezultatelor obținute de eșantionul

eșantionul experimental de control
Test formativ 3 – Probleme cu caracter geometric

Analizând rezultatele celor două grupe am

constatat detașarea clară a elevilor din grupul
experimental. Am considerat o evoluție evidentă
faptul că niciunul dintre elevii grupei
experimentale nu a mai obținut calificativul I și a
crescut și numărul elevilor care au obținut
calificativul FB, de aceea nu am mai considerat
necesară compararea cu ajutorul graficelor a
rezultatelor de la cele trei evaluări formative.
Evaluare formativă 4 – Probleme cu mărimi și unități de
măsură

Analizând rezultatele celor două

grupe se constată o diferență
semnificativă a performanței
școlare a elevilor grupei
experimentale.
3. Etapa finală/ postexperimentală

Etapa finală (evaluării), s-a desfășurat în mai 2020. Această etapă are
un caracter comparativ, impunându-se ca un punct de la care se poate
pleca în tragerea concluziilor. La sfârșitul experimentului, după ce clasa
experimentală a parcurs întreg auxiliarul și a susținut teste de evaluare la
finalul fiecărui capitol, elevii ambelor clase au fost supuși unui test final,
identic pentru ambele clase, pentru a stabili dacă există diferențe
semnificative în ceea ce privește progresul între cele două grupe.
 
Evaluarea finală
Analizând rezultatele evaluării finale a celor două grupe, observăm că, deși
procentul elevilor care au obținut calificativele S și B este apropiat, diferența este
semnificativă când vine vorba despre procentul elevilor care au obținut I și FB.

Proporția rezultatelor obținute de Proporția rezultatelor obținute de

eșantionul experimental eșantionul de control
 Comparând rezultatele dintre evaluarea inițială și evaluarea
finală a celor două grupe, observăm o creștere semnificativă
a performanței școlare a elevilor din grupul experimental.

Proporția rezultatelor obținute de eșantionul Proporția rezultatelor obținute de

experimental eșantionul de control
Comparând rezultatele obţinute de cele două grupe în urma evaluării
finale se observă detaşarea clară a elevilor din grupul experimental faţă
de cei din grupul de control.
Concluziile cercetării
Decalaje valorice evidente între rezultatele celor două grupe supuse
experimentului permit să concluzionăm că folosirea auxiliarului didactic
personalizat are un rol decisiv în prevenirea dificultăților întâmpinate de elevi în
rezolvarea problemelor de matematică în învățământul primar, conducând la
dinamizarea şi eficientizarea procesului instructiv-educativ, printr-o mai bună
înţelegere a noţiunilor şi însuşirea durabilă a conţinuturilor.
Analiza rezultatelor cercetării duc la concluzia că:
ipoteza cercetării a fost confirmată;
utilizarea unui auxiliar didactic personalizat a dus la dinamizarea şi eficientizarea
procesului instructiv-educativ, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii logice;
Avantajele utilizării auxiliarului didactic personalizat sunt:
• creşte productivitatea şi stimulează efortul copilului;
• stimulează aplicarea şi sintetizarea cunoştinţelor în moduri variate şi complexe;
• dezvoltă capacităţile cognitive complexe: gândirea democratică, gândirea
divergentă şi gândirea critică.
Concluzii
Reflectând la cauzele rămânerii în urmă la aritmetică, concluzionez
că acestea sunt determinate de o serie de factori cum ar fi: factori
externi , factori intelectuali și factori emoționali.
Lucrarea de față și- a propus să releve importanța definitorie a
dezvoltării unor strategii de creștere a motivației elevilor pentru studiul
matematicii, astfel încât aceștia să poată depăși eventualele dificulăți
create de factori intrinseci sau extrinseci. În contextul în care cadrul
didactic se confruntă la clasă cu numeroase provocări, una dintre ele
fiind aceea de a-i motiva să studieze matematica, rolul decisiv al
învățătorului devine acela de a concepe și aplica strategiile cele mai
adecvate grupului de elevi pe care îl conduce.
Bibliografie

1. Aspecte de recuperare a dificultatilor de invatare a matematicii la elevii din ciclul

primar (usarb.md)
2. Cosmovici, Andrei şi Iacob, Luminiţa, Psihologie şcolară, Collegium Polirom, Iaşi,
2008.
3. Creţu, C, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1998
4. Dăncilă, Eduard, Dăncilă, Ioan, Matematică-Ghidul învăţătorului, Editura Iulian,
2008
5. Dificultati de invatare, matematice (creeaza.com)
6. Dumitru, Ana, Dumitru, Logel şi colaboratorii, Metodica predării matematicii la
clasele I-IV, Editura Carminis, Piteşti , 2006
7. Gherguţ, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Editura Polirom,
Iaşi, 2006
8. https://rodawell.fpse.unibuc.ro/resurse/educatie-cu-stare-de-bine/
9. RODAWELL Nedelcu A., Urlich Hygum C., Ciolan L., Țibu F., Educație cu
stare de bine După o rețetă româno – daneză , București 2018