Chestionar pentru examen la didactica matematicii

Anul de studii 2020-2021

1. Descrieți setul de documente aferent procesului educațional la matematică: curriculum, ghidul
profesorului, manuale, repere metodologice de organizare a procesului educațional în anul de
studii. Evidențiați în fiecare caz funcțiile și structura fiecărui document.

Curriculumul la disciplina Matematică, precum și manualul școlar, ghidul

metodologic, softurile educaționale etc. fac parte din ansamblul de
produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a
Curriculumului Naţional.
Curriculumul la disciplina Matematică reprezintă un document reglator, care
vizează prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice,
conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe
restructurat precum un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte
discipline din aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre
produsele curriculare specifice disciplinei Matematică, dintre componentele
structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standard și finalitățile
curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă
concretă);
• de evaluare a rezultatelor învățării etc.

Proiectarea Curriculumului la disciplina Matematică a fost ordonată de

principiile:
• principiul asigurării continuității la nivelul claselor și al ciclurilor;
• principiul învățării centrate pe elev în corelație cu mediul său de viață;
• principiul centrării pe aspectul formativ;
• principiul corelației transdisciplinare – interdisciplinare (eșalonarea optimă a
conținuturilor matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte
discipline, asigurându-se coerența pe verticală și pe orizontală);
• principiul abordării sistemice și al dezvoltării graduale a competențelor;
• principiul creării unui mediu favorabil educației de calitate;
• principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele
finale – competenţe specifice matematicii şi unităţi de competenţă la
matematică.
Manualele de matematică sunt nişte surse informaţionale, utilizate atît de profesor cît şi de
elevi, la orele de matematică şi acasă. Un manual trebuie să conţină materialul teoretic, exemple
rezolvate, ilustraţii, sarcini pentru rezolvare, probe de evaluare, organizate în unităţi de conţinut
conform recomandărilor curriculare şi principiilor didactice. Orice manual de matematică
îndeplineşte diferite funcţii pentru elevi şi învăţători.
Funcţiile manualului pentru elevi sunt:
- Funcţia de transmitere a cunoştinţelor: manualul conţine un set de informaţii referitoare
la curs adaptate şi structurate, în majoritatea cazurilor conform curriculei disciplinare, expuse
într-un stil accesibil elevilor, însoţite de exemple rezolvate, desene, care ar trebui să transfere
informaţia din categoria informaţie în categoria cunoştinţe;
- Funcţia de dezvoltare a capacităţilor. S-a convenit să se desemneze, de obicei, prin
capacitate ansamblul de activităţi exersate, fie ele cognitive (a compara, a aranja în serii, a
sintetiza…), psihomotoare (a mişca, a împinge…) sau socio-afective (a aprecia, a respecta…). O
capacitate se obţine pe parcursul întregii vieţi. Capacităţile care le dezvoltă manualul de
matematică sînt capacităţile de analiză, sinteză, generalizare etc. În conţinutul manualelor de
matematică această funcţie se atestă prin prezenţa activităţilor propuse de manual, în special la
începutul expunerii temelor teoretice. Acest lucru este caracteristic în special manualelor de
matematică din clasele primare şi claselor de gimnaziu. În manualele de liceu expunerea materiei
este preponderent teoretică, deşi în marea majoritate a cazurilor, exemplele teoretice sînt imediat
urmate de exerciţii practice, care contribuie la dezvoltarea unor anumite capacităţi.
- Funcţia de consolidare a achiziţiilor este realizată prin intermediul setului de exerciţii
propuse şi exemplelor ce însoţesc teoria;
- Funcţia de evaluare a achiziţiilor. Manualele obişnuite, în general, conţin doar unele
aluzii, care ar permite elevului să se evalueze cu ajutorul lor. În marea majoritate a cazurilor
acest lucru este realizat de testele de autoevaluare prezente la finele studierii fiecărui modul;
- Funcţia de sprijin pentru integrarea achiziţiilor în manualele de matematică este realizată
prin prezenţa aplicaţiilor interdisciplinare, de cele mai multe ori sub formă de probleme textuale
aplicative. De exemplu, în manualul de clasa a IX-a, a.ed.2010, p.103 este propusă problema:
“Pentru a transporta 60 t de marfă e necesar un număr de camioane. Din motiv că drumul era
deteriorate, în fiecare camion s-a încărcat cu 0.5 t mai puţin decât se prevedea iniţial şi, în
consecinţă, au fost repartizate suplimentar 4 camioane. Aflaţi câte camioane au fost planificate
iniţial. ” Rezolvarea acestei probleme implică utilizarea atît a cunoştinţelor de matematică cît şi a
unei experienţe practice, vitale şi, evident, ilustrează necesitatea cunoaşterii matematicii.
- Funcţia de referinţă a manualului constă în faptul, că în situaţia realizării-rezolvării unei
sarcini cu conţinut matematic elevul se poate referi la manual, ca la o sursă de materie corectă
ştiinţifică(formule, notaţii, teoreme etc.). Astfel, autorii de manuale ar trebuii să urmărească
foarte strict corectitudinea informaţiei expuse.
Pentru învăţătorii de matematică manualul îndeplineşte puţin alte funcţii:
- Funcţia de informare ştiinţifică şi generală. Apelînd la manual, învăţătorul se
informează ce fel de informaţie ştiinţifică, în ce volum şi în ce stil trebuie să expună elevilor
referitor la conţinuturile stipulate în curriculum.
- Funcţia de formare pedagogică ce ţine de obiectul predat. Manualul de matematică
aduce cadrului didactic o serie de piste de lucru, apte să amelioreze sau chiar să reînnoiască
practica (experienţa) sa pedagogică, Ținând cont de evoluţia permanentă a didacticii
disciplinelor. Astfel, în manualele de matematică pentru clasele V-a – VI-a de ultimile ediţii
expunerea majorităţii subiectelor noi se începe cu unele activităţi euristice (situaţii –problemă,
minicercetări, activităţi în perechi şi grup, jocuri didactice) ceea ce valorifică în special idea unei
însuşiri active şi plasării elevului în postura subiectului învăţării, adică centrării pe elev.
 - Funcţia de sprijin în învăţarea şi organizarea lecţiilor se referă la instrumentele şi
mijloacele, pe care manualul le oferă pentru îmbunătăţirea învăţării cotidiene. În manualul de
matematică această se reflectă în ilustraţii racordate la conţinuturi, probleme selectate conform
nivelului de complexitate şi cerinţelor curriculare, în exemplele rezolvate prezentate, probele de
autoevaluare propuse etc.
Astfel, manualul de matematică reprezintă cea mai importantă sursă informaţională, pe
care se sprijină învăţătorul în proiectarea lecţiilor, iar elevul – în învăţarea conţinuturilor
matematice. Învăţătorul poate opta pentru un manual de matematică sau altul, doar în cazul cînd
sunt propuse şi recomandate pentru utilizare de către ministerul de resort. Însă în unele situaţii,
învăţătorul poate utiliza şi manualul mai vechi sau din altă ţară, în funcţie de situaţia didactică
concretă creată. Totuşi, doar utilizarea manualului nu este suficientă pentru toate activităţile
învăţătorului de matematică atît în cadrul lecţiilor cît şi în afara lor. Atunci învăţătorul poate
utiliza şi alte surse informaţionale, printre care menţionăm:
- Ghidul profesorului – conţine recomandări privind promovarea procesului didactic
pentru o clasă sau un ciclu de instruire. Dacă ghidul este doar pentru o clasă, atunci
componentele lui se rezumă de obicei la: prezentarea unei proiectări de lungă durată model,
modele de aplicaţii ale unor metode didactice pentru nişte conţinuturi specifice clasei respective,
modele de proiecte didactice pentru anumite tipuri de lecţii cu subiecte din clasa respectivă,
exemple de teste formative şi sumative. Dacă ghidul este pentru o treaptă de învățământ, ca de
exemplu Ghidul pentru implementarea curriculei modernizate pentru liceu, accesibil în biblioteca
digitală a site-ului www.educatie.md, atunci el poate conţine recomandări generale privitor la
aspectele studierii matematicii în această treaptă de învățământ şi alte conţinuturi (modele de
lecţii, proiectări, teste etc.) pentru diferite clase din această treaptă de învățământ.
- Culegerile de exerciţii şi probleme – un tip de publicaţii, care conţin un număr
impunător de exerciţii şi probleme practice la matematică. Exerciţiile pot să fie sau să nu fie
însoţite de un rezumat scurt al materiei teoretice şi de exemple rezolvate. Există mai multe tipuri
de culegeri de exerciţii şi probleme:
1. culegeri pentru o anumită clasă. În acest caz vom opta pentru acea culegere de
probleme, care corespunde la maxim programului la matematică, manualului pentru
această clasă şi/sau proiectării de lungă durată, astfel încât la utilizarea intensivă a
acestei culegeri să nu avem probleme de racordare a exerciţiului propus la ansamblul
cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor elevului. Este important ca corespondenţa
să se realizeze atît în aspect de tematică, cît şi aspect de succesiune a studierii
conținuturilor.
2. culegeri pentru o anumită treaptă de învățământ. Criteriile de selecţie pentru aceste
culegeri sînt aceleaşi, dar trebuie urmărită corespondenţa pe orizontală (în cadrul unei
clase) şi pe verticală (în cadrul treptei respective).
3. culegeri pentru un anumit domeniu al matematicii. Culegerile respective propun
exerciţii şi probleme doar pentru unul sau câteva domenii ale matematicii şcolare sau
matematicii ca ştiinţă. Succesiunea sarcinilor propuse în asemenea culegeri de obicei
nu corespunde clasei, ci logicii de studiere a anumitei tematici (funcţii, ecuaţii,
egalităţi etc.). În asemenea caz învăţătorul se vede nevoit să selecteze foarte riguros,
inclusiv rezolvându-le, acele exerciţii, pe care le poate propune elevilor la clasă,
reieşind din setul de CPD matematice prezente ale elevului.
4. culegeri de teste de evaluare pentru gimnaziu sau liceu. Acest tip de culegeri
îndeplinesc rolul de a forma la elevi deprinderi de integrare a CPD matematice,
acumulate pe parcursul treptei de învățământ respective. În cele mai multe cazuri
 aceste culegeri conţin un set de teste, structurate asemănător celor de la examenele
finale la matematică, însoţite de răspunsuri, iar primele teste – şi de baremul de
corectare, pentru a informa elevii şi învăţătorii despre regulile de evaluare şi de
acordare a punctajului. Aceste culegeri pot fi utilizate sau ca sursă pentru selectarea
unor sarcini unitare sau nemijlocit pentru antrenarea elevilor în procesul de rezolvare
integrală a testelor la timp. Ultima variantă de folosire se recomandă doar spre
sfârşitul claselor a IX-a şi a XII-a, cînd toată materia teoretică este deja studiată.

2. Explicați, cum se realizează corespondența Competență specifică – Unitate de competență – Obiectiv

operațional – Activitate de învățare în cadrul proiectării procesului educațional la matematică.
Exemplificați.

Competenţele specifice sînt deduse din competenţele transdisciplinare pentru fiecare treaptă
de instruire separat și reflectă acele aspecte ale competențelor transdisciplinare, care pot fi
formate prin studierea acestei discipline de studiu. Ele reprezintă un ansamblu/sistem integrat de
cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini pe care şi-l propune să-l creeze şi să-l dezvolte
fiecare disciplină de studiu, pe întreaga perioadă de şcolaritate în treapta respectivă de
învățământ.
Astfel, competenţele specifice ale disciplinei Matematica pentru treapta gimnazială sînt:
1. Identificarea şi aplicarea conceptelor, terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice
matematicii în contexte diverse.
2. Utilizarea achiziţiilor matematice dobândite pentru caracterizarea locală sau globală a
unei situaţii reale şi/sau modelate.
3. Modelarea unor contexte matematice variate prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii.
4. Elaborarea unor planuri de acţiuni privind rezolvarea problemei, situaţiei-problemă reale
şi/sau modelate.
5. Selectarea şi sistematizarea, din mulţimea de informaţii culese sau indicate, a datelor
necesare pentru rezolvarea problemei reale şi/sau modelate.
6. Evaluarea/autoevaluarea critică a activităţilor realizate în context matematic şi/sau
practic.
7. Iniţierea şi realizarea unor investigaţii/explorări utilizând achiziţiile matematice
dobândite, modelele matematice studiate şi tehnologiile informaţionale şi
comunicaţionale adecvate, inclusiv în domeniul antreprenorial.
8. Rezolvarea prin consens/colaborare a problemelor, situaţiilor-problemă create în cadrul
diverselor activităţi.

3. Descrieți modelele de instruire, care se aplică în procesul educațional la matematică. Ilustrați cu

exemple utilizarea fiecărui model de instruire.
4. Realizați o analiză comparativă a proiectării de lungă durată (anuală) la matematică și proiectării pe
unitate de învățare. Explicați procedura de elaborare a fiecărui tip de proiect și scopul elaborării
acestora.

5. Enumerați etapele realizării unui demers didactic al unei probleme textuale, ce se rezolvă prin metoda
aritmetică. Exemplificați în baza unei probleme textuale pentru clasa a V-a.

6. Descrieți 3 tipuri de activități extracurriculare la matematică. Pentru fiecare dintre ele indicați:
denumirea, cadrul și condițiile de realizare, scopul acestor activități. Descrieți o activitate
extracurriculară la matematică, la care ați participat personal.
7. Realizați o analiză comparativă a etapelor studierii geometriei plane și geometriei spațiale în cursul
preuniversitar de matematică. Argumentați necesitatea deosebirilor identificate.
8. Enumerați tipurile de definiții ale noțiunilor matematice, care se studiază în gimnaziu. Descrieți, în
baza unui exemplu de noțiune matematică, la care se revine în mod repetat, procesul de schimbare a
definițiilor ei.
9. Descrieți etapele studierii unei teoreme. Argumentați necesitatea studierii teoremelor în cursul
gimnazial de matematică.
10. Realizați o analiză comparativă a metodelor didactice recomandabile pentru studierea matematicii în
clasa a V-a și în clasa a VIII-a. Explicați diferențele dintre metodele utilizate.
11. Descrieți procesul de elaborare a testelor sumative la matematică. Precizați conceptele: matrice de
specificare, tipuri de itemi, barem de corectare, schemă de notare.
12. Realizați o analiză comparativă a metodelor didactice recomandabile pentru studierea algebrei și
geometriei în gimnaziu. Explicați diferențele dintre metodele utilizate.
13. Descrieți procesul de elaborare a materialelor didactice pentru lecțiile de matematică. Descrieți
diferite tipuri de materiale didactice: fișe de lucru, prezentări electronice, hărți conceptuale, materiale
specifice unor metode didactice.
14. Realizați o analiză comparativă a manualului de matematică pentru clasa a vi-a și pentru clasa a IX-a.
Explicați diferențele identificate.
15. Descrieți scenariul, obiectivele și mijloacele de realizare necesare unei metode didactice, care ar
putea fi utilizată la lecțiile de aritmetică în clasa a VI-a cu scopul formării deprinderilor de calcul cu
numerele întregi.
16. Realizați demersul didactic complet al problemei textuale pentru clasa a IX-a (Subiectul Funcția de
gradul II): Fie h înălțimea (în metri) la care se află o minge aruncată în sus, t – timpul (în secunde) în
care mingea s-a aflat în zbor. Dependenţa variabilei h de variabila t se exprimă astfel: h = 24t - 4,9t2 .
a) Care este înălțimea maximă la care ajunge mingea?
b) În cât timp mingea se va ridica în zbor şi în cât timp va coborî?
1. Citirea conștientă a textului
2. Analiza textului
3. Introducerea notațiilor(necunoscutei), precizând domeniul de valori admisibile
4. Exprimarea condițiilor problemei prin notațiile introduse, crearea modelului
5. Rezolvarea modelului
6. Interpretarea rezultatelor
7. Verificarea rezultatelor
8. Scrierea răspunsului
9. Reflexia
17. Realizați demersul didactic complet al problemei textuale pentru clasa a IX-a (Subiectul Prisme): O
bară metalică are forma unei prisme triunghiulare regulate cu lungimea laturii bazei de 10 cm şi
înălțimea de 1 m. Determinaţi masa barei, ştiind că densitatea metalului este de 7600 kg/m 3.
O problemă textuală ( în marea majoritate a cazurilor), care presupune pentru soluționare utilizarea
unor concepte (reguli, algoritmi) necunoscuți pentru elev sau nu au fost folosite în acest context,
astfel creând o situație de conflict cognitiv
1. Citirea conștientă a textului
Elevii citesc atent textul
2. Analiza textului

3. Introducerea notațiilor(necunoscutei), precizând domeniul de valori admisibile

d=m/V,   m=dV
V=Aria bazei·h
Aria bazei=a²√3/4
V=0,1²·√3·1/4=√3/40
m=7600√3/40=190√3 kg

4. Exprimarea condițiilor problemei prin notațiile introduse, crearea modelului

5. Rezolvarea modelului

6. Interpretarea rezultatelor
7. Verificarea rezultatelor
8. Scrierea răspunsului
Raspuns: 190√3 kg
9. Reflexia

18. Propuneți 3 probleme pentru lecția de formare a capacităților de analiză și sinteză cu subiectul
Funcții, clasa IX-a. Argumentați.
 Argumente
z:

19. Expuneți specificul studierii liniei tematice Inecuații în gimnaziu: etapa propedeutică, introducerea
noțiunii, tipuri de inecuații studiate, metode de rezolvare, metode didactice recomandate.
Etapa propedeutica:

Introducerea notiunii:

Tipuri de inecuatii studiate:

-Inecuatii cu o necunoscuta
-Sisteme de inecuatii cu o necunoscuta
-Inecuatii de gradul 2 cu o necunoscuta
Metode de rezolvare:
Metode didactice recomandate:
  problema rezolvată;
  cazul cercetat, cu aplicații practice;
  schema elaborată;
  planul de idei;
  sofisme matematice rezolvate;
  grafice trasate;
  algoritmul aplicat;
  proiectul „Ecuații, inecuații, sisteme în fizică, chimie”;
  matricea de asociere completată;
  harta conceptuală elaborată la capitol;

20. Alcătuiți matricea de specificații cu calcularea numărului de itemi pentru testul final la tema
„Patrulatere”, clasa VIII-a.
MATRICEA DE SPECIFICAŢII – TEST DE EVALUARE FINALA
Patrulatere CLASA a VIII-a, Competenţe de evaluat:
 1. Recunoaşterea
2. Determinarea
3. Utilizarea
4. Exprimarea
5. Reprezentarea in plan a patrulaterelor si poligoanelor.
6. Deducerea

21. Descrieți scenariul, obiectivele și mijloacele de realizare necesare unei metode didactice, care ar
putea fi utilizată la lecțiile de geometrie în spațiu în clasa IX-a cu scopul formării deprinderilor de
construcție pe caiet a corpurilor geometrice.

22. Descrieți etapele procesului de proiectare a unei lecții de matematică, pornind de la momentul
stabilirii subiectului și tipului de lecție proiectat. Descrieți structura standard a unui proiect de lecție
de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor și conținutul orientativ a fiecărei etape.

Tipul lecţiei de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor vizează prioritar formarea

capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor dobândite şi înţelese anterior);
1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
2. Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea temei pentru acasă
3. Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor: la nivel productiv şi la nivel de transferuri
în alte domenii
4. Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu aprecieri cu note)
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
Anunţarea temei pentru acasă.

23. Definiți noțiunea de curriculum modificat la matematică. Precizați pentru cine se elaborează acest tip
de curriculum, care sunt documentele necesar de consultat înainte de elaborarea lui și principiile
selectării finalităților și conținuturilor acestui curriculum.

Curriculum modificat- Curriculum la o disciplina scolara , in care se modifica finalitatile

educationale in functie de potentialul copilului sau al elevului cu cerinte educationale
speciale.
Acest curriculum este adaptat elevilor cu cerinţe speciale, în vederea parcurgerii cât mai uşor a
programei şcolare.
Curriculum îşi propune să aducă în atenţia elevilor cu CES metode tradiţionale dar şi
moderne, activ-participative de predareînvăţare-evaluare, de obţinere a informaţiilor necesare
parcurgerii materiei, folosind metode, mijloace şi instrumente de lucru cât mai adecvate acestor
cazuri.În acest scop, se pune accent pe implicaţiile matematicii în viaţa noastră.
Figura 3. Etape ale proiectării didactice
5 1 1. Documentarea
2. Planificarea de lungă durată
3. Proiectarea unităților de învățare
4 2 4. Proiectarea lecției

3
 5. Reflecția

Etape în elaborarea nemijlocită a curriculumului

 Formularea competențelor specifice de formare pentru elevul respectiv
 Identificarea domeniilor matematice, necesare de a fi studiate, pentru formarea
competențelor specifice
 Identificarea CPD necesare de a fi formate pe fiecare domeniu, reieșind din nivelul actual
al elevului, caracteristicile psiho-pedagogice și competențele specifice
 Identificarea conținuturilor pe fiecare domeniu
 Precizarea strategiilor de lucru/activităților de învățare în fiecare situație
 Stabilirea finalităților pentru fiecare domeniu și timpului rezervat pentru studiere
 Structurarea informației sub forma unui curriculum
Documente de reglementare educațională, necesare de a fi studiate
Regulamentele și legile de ultimă oră în domeniu, disponibile pe situl ministerului de resort.
Documente referitoare la elev, necesar de a fi studiate
 PEI (planul educațional individualizat)
 Ultimul raport de reevaluare SAPP
 Curriculumul modificat anterior (dacă există)
 Dosarul personal al elevului de activitate la mate
 Ultima probă de evaluare sumativă realizată de elev

Tabelul 13. Modificarea finalităților

Finalitate (subcompetențe) la clasă Finalitate (subcompetențe modificate)

1.1. Ierarhizarea ideilor dintr-un text narativ
într-un plan simplu de idei, utilizând enunţuri
proprii.
2.1. Aşezarea grafică în pagină a textului:
plan de idei; text simplu de tip informativ;
dialog; conspect; scrisoare; descriere de
peisaj.
3.1. Rezumarea unui text descriptiv, în limita
de 100 de cuvinte.
1.1. Identificarea 1-2 idei dintr-o secvență de
text/de proporții mici.
2.1. Aşezarea grafică în pagină a textului: text
simplu de tip informativ; dialog; descriere de
peisaj.
3.1. Prezentarea în 3-4 enunțuri (oral, scris) a
unei secvențe de text descriptiv/de proporții
mici.
24. Enumerați etapele realizării unui demers didactic al unei probleme textuale, ce se rezolvă prin metoda
algebrică. Evidențiați momentele importante în fiecare din aceste etape.
25. Elaborați câte un item pentru fiecare nivel cognitiv după Taxonomia Bloom la subiectul „Operații cu
numere reale”, cl. VII-a.
26. Expuneți metodologia studierii numerelor și mulțimilor numerice în gimnaziu. Precizați finalitățile
treptei gimnaziale pentru domeniul Numere și operații cu ele.
27. Realizați demersul didactic complet al problemei textuale pentru clasa a VII-a (Subiectul Criterii de
congruență a triunghiurilor): Punctul M este mijlocul laturii AB a triunghiului ABC şi CM AB.
Aflaţi AC, dacă BC 8 cm.?
28. Expuneți succint metodologia studierii geometriei în spațiu. Descrieți specificul studierii temelor
cheie din acest domeniu în clasa a IX-a.
29. Realizați demersul didactic complet al problemei textuale pentru clasa a VIII-a (Subiectul Ecuații de
gradul II): La un An Nou, sărbătorit în familie, fiecare din membrii acesteia a pregătit câte un cadou
pentru fiecare din ceilalți. Câți membri ai familiei au fost la această sărbătoare, dacă au fost dăruite
în total 30 de cadouri?
30. Expuneți succint metodologia studierii conceptului de funcție și conceptelor aferente: domeniu de
definiție, codomeniu, grafic, monotonie în gimnaziu.
31. Realizați demersul didactic complet al problemei textuale pentru clasa a VIII-a (Subiectul Sisteme de
ecuații liniare cu 2 necunoscute): Ion a citit o carte cu 341 de pagini timp de o săptămână. În fiecare
din zilele de odihnă el citea de 3 ori mai multe pagini, decât în fiecare din zilele de lucru. Câte pagini
a citit duminică și câte pagini a citit miercuri?
32. Enumerați competențele specifice ale studierii matematicii pentru gimnaziu. Indicați, pentru fiecare
din ele, exemple de activități de învățare care contribuie la formarea competențelor respective.
33. Descrieți etapele studierii teoremelor în cursul sistematic de geometrie (începând cu clasa a VII-a).
Exemplificați pentru una din teoreme studiate în gimnaziu.
34. Realizați un demers didactic pentru rezolvarea problemei în clasa a VI-a: Mihai are în
biblioteca personală cărţi în limba română şi cărţi în limba franceză, în total
124 de cărţi. Cărţi în limba română sunt de 3 ori mai multe decât cele în
franceză. Câte cărţi în limba română sunt în biblioteca personală a lui Mihai?
35. Prezentați 5 principii didactice, pe care le considerați foarte importante în organizarea procesului
educațional la matematică în gimnaziu. Argumentați.
36. Evidențiați 4 aspecte specifice ale studierii (rezolvării) problemelor textuale de geometrie în clasele
VII-a -IX-a. Exemplificați.
37. Analizați varianta 1 a testului de evaluare sumativ, prezentat la pagina 85 a manualului de matematică
pentru clasa a V-a (a.e. 2015). Realizați baremul de corectare. Stabiliți nivelul cognitiv pentru fiecare
sarcină din itemi.
38. Descrieți 2 metode didactice, pe care le considerați obligatorii pentru utilizare la majoritatea lecțiilor
de matematică și 2 metode didactice, care se regăsesc destul de rar în acest context. Argumentați.
39. Expuneți metodologia studierii conceptelor geometrice fundamentale: punct, dreaptă, plan în cursul
preuniversitar de geometrie. Evidențiați aspectele studierii acestora pe trepte de învățământ.
40. Descrieți 2 metode tradiționale de evaluare a cunoștințelor elevilor la matematică și indicați scopul
utilizării acestora. Evidențiați avantajele și dezavantajele fiecărei metode descrise. Evidențiați
specificul utilizării evaluării prin proiecte la matematică.
41. Expuneți metodologia studierii ecuațiilor în cursul preuniversitar de matematică. Evidențiați
specificul studierii acestora în contextul Reformei curriculare 2019.
42. Descrieți scenariul, obiectivele și mijloacele de realizare necesare unui joc didactic, care ar putea fi
utilizat la lecțiile de matematică pentru clasa a V-a cu scopul formării deprinderilor de calcul.
43. Corelați exercițiile propuse în manualul de matematică pentru clasa a VI-a (a.e. 2017) de la pagina 59
cu unitățile de competență de la unitatea respectivă de învățare.
44. Enumerați 4 aspecte specifice în predarea elementelor de teoria probabilității în gimnaziu (clasa a VI-
a și clasa a VIII-a).
45. Elaborați 3 obiective operaționale cognitive pentru lecția de formare a capacităților de analiză și
sinteză cu subiectul: „Elemente de geometrie”, clasa V-a. Pentru fiecare din ele propuneți câte o
sarcină (sau problemă), care ar contribui la realizarea acestuia.
La finele lectiei elevul va fi capabil:
1.

 Curriculumul la matematică actual, plasat pe site-ul Ministerului Educaţiei www.edu.md are

următoarea structură:

1. Preliminarii, în care se descrie specificul acestui curriculum şi se stabileşte schema

administrării disciplinei;
2. Concepţia didactică a disciplinei, în care se explică noţiunile cheie ale curriculumul, principiile
de construire a lui şi modelul cognitiv al disciplinei;
3. Competenţele cheie transversale, un grup de competenţe generale, formarea cărora se
urmăreşte în cadrul întregii activităţi de instruire la această treaptă de învățământ;
4. Competenţe-cheie/ transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta de
învățământ  în care se precizează nivelul de formare a competențelor la finele studierii acestei
trepte de învățământ.
5. Competențele specifice matematicii pentru această treaptă de învățământ.
6. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp;
7. Subcompetenţe, conţinuturi, activităţi de învăţare şi evaluare repartizate pe clase. În opinia
autorilor curriculumului actual, subcompetenţele (microcomptențele) se formează pe parcursul
unui an de studiu în cadrul studierii unei unități de învățare, sînt deduse din competenţele
specifice şi constituie etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sînt mijloace prin care
se urmăreşte formarea subcompetenţelor şi, implicit, a competenţelor specifice disciplinei. Ele
se vor organiza tematic, în unităţi de conţinut. Exemplele de activităţi de învăţare şi
evaluare sugerează demersuri pe care le poate intreprinde profesorul pentru formarea
subcompetenţelor şi competenţelor specifice. Demersurile au un caracter de recomandare
pentru profesorul de matematică.