Programele scolare

Structura programei scolare

Programele scolare au o structura diferita pentru nivelurile primar si
gimnazial, in raport cu programa pentru liceu.
Structura unei programe scolare, proiectata conform cerintelor
proiectarii curriculare, confera acesteia valoarea unui ghid metodologic util
profesorului.
Programele scolare descriu in noile imprejurari conferite de reforma
conditiile si criteriile care corespund dorintei pentru reusita invatarii. Nu se
mai urmareste in mod expres o organizare a continutului in timp, la nivelul
conceptorului de programe, acest aspect fiind lasat la latitudinea dascalului.
Proiectarea didactica pe care o realizezeaza porneste de la programa si nu
de la manual.
Respectarea programei confera o anumita uniformitate procesului de
invatamant in asigurarea unei culturi generale (medii) si de specialitate.
Libertatea de actiune a profesorului in acord cu disponibilitatile si interesele
elevilor se poate concretiza in dezvoltarea, aprofundarea sau introducerea
unor teme/subteme noi in cadrul disciplinelor optionale
Orice programa scolara cuprinde doua parti. Prima, introducerea sau
Nota de prezentare care descrie importanta continutului, parcursul de
invatare la obiectul de studiu respectiv, argumentarea structurii didactice
adoptate si reprezinta sintetic unele recomandari considerate semnificative
de catre autorii programei.

Cea de-a doua parte este reprezentata de continutul propriu-zis, in

care se incadreaza mai multe detalii legate de invatare si de metodele de a
invata.
1. Note de prezentare
Nota de prezentare, ca parte a programei scolare pentru clasele V-IX,
descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, argumenteaza structura
didactica adoptata si sintetizeaza o serie de recomandari considerate
semnificative de catre autorii programei.
2.Obiectivele cadru
Obiectiv, in sens curricular inseamna un scop, tinta, tel, pe care si-l
propune cineva si pe care urmeaza sa-l realizeze intr-un viitor mai apropiat
sau mai indepartat.
Un obiectiv trebuie sa descrie o suita de conduite specifice, asteptate
de la elevi, in urma integrarii acestora intr-o situatie de invatare. Apoi,
pentru a deveni folositoare, operationale, ele trebuie sa fie coextensive sa
faca casa buna cu sarcini concrete de invatare, cu rezultate detectabile in
comportamentele intelectuale psihomotrice si afective ale elevilor.
Obiectivele cadru reprezinta elemente principale ale programei
scolare, cu un grad ridicat de generalitate si complexitate, care promoveaza
insusirea de cunostinte functionale, dezvoltarea unor capacitati si atitudini
generate de specificul unei arii curiculare si care trebuie insusite de elev la
sfarsitul unui ciclu sau nivel scolar.
-Au functia de obiective terminale.
-Au o structura comuna pentru toate disciplinele apartinand unei arii
curriculare si au rolul de a asigura coerenta in cadrul acestora
-Reprezinta unul din elementele structurale de baza ale unei programe
scolare proiectata pentru o arie disciplinara curriculara din planul de

invatamant pe durata mai multor ani de studiu (ciclu curricular, nivel de

scolaritate) si poate constitui un reper general al intregului proces de
predare-invatare a materiei.
- Au un caracter metadisciplinar, nemaifiind legate strict de specificitatea
obiectelor de studiu, ci fiinteaza ca repere integriste, globalizate, unificand
intr-un fel concretetea continuturilor care se propun in cadrul unei arii
curriculare.
-Sunt obligatorii pentru toate scolile si clasele de acelasi tip si nivel.
-Formularile obiectivelor cadru se extrag din curriculum nucleu, expresia
curriculara a trunchiului comun, unicul sistem de referinta pentru diversele
tipuri de evaluari si examinari externe.

3.Obiectivele de referinta
Referinta, reprezinta faptul de a raporta un lucru la altul, a se raporta
la ceva sau la cineva, iar in speta este vorba de obiectivele cadru care se afla
intr-o pozitie supraordonata in raport cu cele de referinta care li se
subordoneaza. Cu fiecare an, insusirea cunostintelor si formarea
capacitatilor de catre elev trebuie sa se apropie progresiv de realizarea
obiectivelor propuse pentru finanul unui ciclu ori nivel scolar.
Sistemul de referinta este sistemul la care te poti referi si cu care te
poti compara.
Obiectivele de referinta constituie de elemente ale programei scolare
care specifica rezultatele invatamantului la o arie curriculara si urmaresc
totodata progresia in formarea de capacitate si achizitii de cunostinte ale
elevului , pentru realizarea obiectivelor propuse la finele fiecarui an scolar.
Programa scolara la clasele I-VIII ofera doua tipuri de obiective de
referinta si continuturi:


Obligatorii, cele culese cu corp de litera normal si care corespund
trunchiului comun (2h saptamanal) definite, respectiv, curriculum nucleu (CN)
la nivelul programei, cind ariei curriculare i se acorda 2h.

De extindere, cele marcate cu asteriscuri si corp de litera cursiv,

pentru extensia studiului in scop de imbogatire (CE), in cazul in care ariei
educatie fizica si sport i se mai repartizeaza o ora, adica se merge catre
pragul maxim de 3h.
Obiectivele de referinta vor fi formulate dupa modelul celor din
programa nationala (al materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluari ale
acestora. Daca optionalul ar repeta obiectivele de referinta ale programei
scolare a disciplinei, atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din
punct de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii (ar
aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, abilitatile care se
formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa nationala).
Indeplinirea obiectivelor de referinta da adevarata masura a eficientei
demersului didactic la o disciplina/arie curriculara.

4.Exemple de activitati de invatare

Activitatile de invatare constituie repere, posibile solutii pentru
cadrele didactice cu privire la modalitatile de concepere si organizare a
activitatii concrete nemijlocite a elevului , de exersare practica a
continuturilor proiectate pentru formarea secventiala a capacitatilor si
atitudinilor conform cu obiectivele de referinta din programa scolara.
In proiectul unitatii de invatare, profesorul va alatura fiecarei
activitati de invatare acele resurse pe care le considera necesare pentru
conceperea strategiei si realizarea demersului didactic. In momentul
propunerii lor spre rezolvare activitatile de invatare vor fi transpuse intr-o
forma de comunicare inteligibila nivelului de varsta.

Resursele activitatii didactice pot cuprinde:

o

resurse materiale - manuale, texte auxiliare (culegeri,

antologii, enciclopedii, tabele, planse, harti etc), materiale
didactice, mijloace audio-video, locul de desfasurare etc;

resursele umane - elevul cu personalitatea sa, motivatia,

capacitatile de invatare si exprimare, profesorul cu
experienta sa, influentele comunitatii etc;

resurse procedurale forma de organizare a clasei,

modalitatile (metode) de organizare a activitatii, metode de
invatare, metode de predare si alocarea de timp.

Exemple de activitati de invatare sunt construite astfel incat sa

porneasca de la experienta concreta a elevului si sa se integreze unor
strategii didactice adecvate contextelor variate de invatare. Programa
ofera cel putin un exemplu de astfel de activitati pentru fiecare obiectiv de
referinta in parte pe baza carora profesorul stabileste la fiecare lectie
celelalte exemple de activitati de invatare ca obiective derivate
(operationale), vizand ceea ce elevul va trebui sa stie sa aplice, sa faca la
sfarsit de lectie.
5.Continuturile
Continuturile programei scolare reprezinta mijloace elaborate sub
forma unor teme prin intermediul carora se urmareste realizarea
obiectivelor cadru si se referinta aferente ariei curriculare.
Viziunea curriculara de alcatuire a programelor scolare permite tocmai
o mai buna orientare a predarii/invatarii in raport cu obiective de formare,
care vizeaza competente de nivel superior, de aplicare a cunostintelor si
capacitatilor in contexte noi si de rezolvare de probleme teoretice si
practice. In loc ca programa sa fie una analitica in sensul simplist, respectiv

o insiruire de continuturi sub forma de capitole si lectii, neracordate la iesiri

foarte concrete in termeni de achizitii posibile si necesare ale fiecarui elev,
noile proiectii ale predarii/invatarii din programele scolare poarta amprenta
viziunii curriculare. In aceasta viziune, continuturile nu devin deloc
neimportante, dar ele sunt vazute in mult mai mare masura decat inainte ca
vehicule de formare a competentelor intelectuale si relationale de nivel
superior, a atitudinilor si comportamentelor necesare unui tanar intr-o
societate democratica a timpului nostru.
Pentru fiecare obiectiv-cadru, in programe sunt formulate obiective de
referinta corespunzatoare, exemple de activitati de invatare (in vederea
realizarii obieectivelor), precum si continuturile invatarii.
Programele scolare cuprind patru feluri de continuturi:

Curriculum nucleu, corespunzator TC din planul cadru, scris cu

litera normala (dreapta), obligatoriu pentru toate clasele si scolile de

acelasi tip, deoarece duce la formarea, consolidarea si dezvoltarea
achizitiilor de baza intr-un an scolar, pentru toti elevii asigurand egalitatea
sanselor

Curriculum extins, partea de aproximativ 30% din curriculum

nucleu, marcata in programa cu asterisc si corp de litera cursiv, care adauga

la partea fundamentala elemente noi de invatare ce pot servi imbogatirii
achizitiilor elevilor la un curriculum disciplinar, in situatia atribuirii numarului
maxim de ore din plaja orara a educatiei fizice

Discipline alternative (incepand cu clasa a V-a), enuntate doar in

programa

Optionale, altele decat disciplinele alternative din programa

scolara si pe care elevii le pot propune Consiliului de administratie al scolii

pentru a fi introduse in ora de CDS la o clasa.

6.Standardele curriculare de performanta

Sunt enunturi concise care indica gradul indeplinirii obiectivelorcadru(cunostinte,capacitati,aptitudini) propuse prin programa scolara, pentru
sfarsitul de ciclu sau de parcurs scolar de invatamant obligatoriu ,
constituindu-se astfel in criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare
la o arie curriculara.
-Sunt nationale, obligatorii si subordonate obiectivelor-cadru
- Asigura legatura dintre curriculum disciplinar si evaluare.
-Standardele sunt centrate pe elev si relevante din punctul de vedere al
motivarii acestuia pentru invatare, fiind orientate spre profilul de formare al
acestuia la finalizarea parcursului scolar si la intrarea in viata sociala. Ele ar
trebui, de asemenea, sa motiveze elevul pentru invatarea continua si sa
conduca la structurarea capacitatilor proprii invatarii active.
- Reprezinta pentru toti elevii un sistem de referinta comun si echivalent,
vizand sfarsitul unui nivel de scolaritate
- Permit evidentierea progresului realizat de elevi de la un nivel scolar la altul
-Pentru atingerea standardelor curriculare de performanta
profesorul/invatatorul va analiza cu atentie obiectivele de referinta, va
selectiona atent mijloacele de actionare, concordate cu varsta elevilor
crescand in mod progresiv complexitatea exercitiilor si a nivelului de efort.
- Parte din standarde pot fi implementate pe parcursul scolarizarii si ca
instrumente de evaluare (cu notare) obtinandu-se in acest sens si standarde
intermediare, care asigura in finalul ciclului scolar o buna calitate a
standardelor finale.