Strategii si principii de elaborare a noului Plan de invatamant

In luna ianuarie 1998, si-a inceput lucrarile Comisia de Reforma a Planului de

invatamant, numita prin Ordinul Ministrului Comisia a avi!at pre!entul te"t, care urmea!a sa
fie discutat in lunile aprilie si mai cu partenerii M#$ % inspectori, profesori, elevi, parinti,
sindicate, e"perti, asociatii profesionale, mass-media etc& Observatiile si propunerile
obtinute prin aceasta serie de consultari publice vor sta la ba!a elaborarii formei finale si a
aprobarii planului in lna iunie 1998
Comisia de elaborare a Planului a lucrat pe ba!a propunerilor venite din partea
Institutului de Stinte ale #ducatiei si din partea M#$ In perioada desfasurarii lucrarii
comisiei, au e"istat de'a doua intalniri publice pe tema planului, la (imisoara, cu directorii si
inspectorii locali, iar la Sibiu, cu inspectorii scolari generali
)eoarece reforma structurala a Planuluide invatamant are consecinte profunde la
nivelul tuturor componentelor sistemului %resurse umane si materiale, programe scolare si
manuale, evaluare, managment scolar etc&, aplicarea sa in sistem se va produce in etape* in
anul scolar 1998-1999 vor fi avute in vedere acele domenii si niveluri ale invatamantului
preuniversitar, in ca!ul carora implementarea necesita cel mai scurt timp de pregatire
Implementarea celorlalte componente se va produce progresiv
$oua conceptie a Planului de invatamant are la ba!a finalitatile invatamantului
preuniversitar, precum si doua categorii de principii+ %1& principii de politica educationala si
%,& pricipii propiu-!ise de generare a noului paln de invatamant
1 Finalitatile invatamantului preuniversitar si finalitatile pe niveluri de invatamant
-inalitatile invatamantului preuniversitar deriva din idealul educational si sunt
formulate in .egea invatamantului #le se pot concreti!a pentru fiecare nivel de invatamant,
dupa cum urmea!a+
Invatamantul primar
/sigurarea educatiei elementare ptr toti copiii*
-ormarea personalitatii copilului, respectand nivelul si ritmul sau de de!voltare*
In!estrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si altitudini care sa stimule!e
raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea
educatiei
Invatamantul secundar inferior
/sigurarea pentru toti elevii a unui standard de educatie comparabil cu cel european*
-ormarea la elevi a capacitatii de a comunica eficient in situatii reale, folosind limba
materna, limbile straine si diverse limba'e de specialitate*
-ormarea si de!voltarea capacitatiide adaptare si de intregare in comunitate*
-ormarea atitudinilor po!itive in relationarea cu mediul social+ de toleranta, de
responsabilitate, de solidaritate etc
/sigurarea unei orientari scolare si profesionale optime in raport cu aspiratiile si
aptitudinile elevilor*
-ormarea capacitatilor si a motivatiilor necesare invatarii in conditiile unei societati in
sc0imbare
Invatamantul secundar superior
-ormarea la elevi a capacitatii de a reflecta asupra lumii, de a formula si de a re!olva
probleme pe ba!a interdependentei cunostintelor din diferite domenii*
1alorari!area propilor e"periente in scopul unei orientari profesionale optime
%insertia cu succes in invatamantul superior sau in piata muncii&*
)e!voltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite+ familie,
comunitate, mediu profesional, prieteni etc*
)e!voltarea compenentelor functionale pentru reusita sociala+ re!olvarea de
probleme, luarea deci!ilor, utili!area la nivel superior a informatiilor*
)obandirea increderii in sine, pe ba!a construirii unei imagini po!itive asupra reusitei
personale
2 Principii de politica educationala
.a elaborarea pre!entului plan s-au avut in vedere urmatoarele principii de politica
educationala+
1 Principiul descentralizarii si al fexibilizarii. Planul de invatamant se va
constitui ca un plan-cadru, indicand numarul minim si maxim de ore
saptamanal pentru fiecare an de studiu* pe ba!a unei metologii de aplicare, scolile
vor avea libertatea de a-si construi sc0eme orare proprii, care sa aiba in vedere
optiunile elevului, in ideea de a le inlasni acestora parcursuri individuale de
formare* disciplinele, obligatorii si optionale, vor beneficia de pla'e orare %de
e"emplu, intre 1-, ore sau intre 2-3 ore pe saptamana&, astfel incat scolile sa poata
avea sc0eme orare diferentiate, fara a se incalca principiul egalitatii sanselor, in
ca!ul scolilor de acelas tip
, Principiul descongestionarii. $oul plan va contribui la reali!area unui program
scolar ec0ilibrat, prin intermediul caruia sa se obtina o mai buna productivitate a
invatarii )e asemenea, structura planului va fi gandita din perspectiva nevoilor de
formare ale elevilor si nu din perspectiva statu-4uo-ului disciplinelor, pe ba!a unei
redefiniri a normei didactice
2 Principiul eficientei. $oul plan propune o folosire deplina a resurselor umane si
materiale, astfel incat profesorii si ba!a materiala din scoli sa intervina eficient in
cadrul proceselor de invatare* departe de a produce soma' in randul personalului
didactic, noul plan de invatamant va permite aplicarea unui model adecvat
mutatiilor din societatea romaneasca /cesta se va concreti!a prin+
a& e"istenta, in programul de invatare al fiecarui elev, a unui numar adecvat
de cursuri optionale, pe tot parcursul scolaritatii, reali!ate cu grupe de 15-
16 elevi sau cu clase intregi*
b& predarea la clasa si asistarea elevilorde catre ec0ipe de profesori de
speciali!ari apropiate %, sau 2&, atat in vederea asigurarii
interdisciplinaritatii, cat si pentru dinami!area activitatii la clasa*
c& personalul didactic va fi implicat in activitati de consiliere si orientare,
acestea acoperind o parte mai importanta a normei didactice decat pana in
pre!ent
3 Principiul compatibilizarii sistemului de invatamant cu standardele europene
vi!ea!a racordul la evolutiile cele mai recente ale invatamantului, mai ales din
tarile 7niunii #uropene
3 Principii de generare a noului pla de invatamant
In elaborarea planului de invatamant, un loc important il ocupa, alaturi de principiilede
politica educationala e"puse mai sus, si o serie de pricipii de generare ale unui astefel de
document /cestea vor fi pre!entate in cele ce urmea!a
1. Principiul selectiei si al ierarhizarii culturale consta in decupla'ul domeniilor
cunoasterii umane si ale culturii 8 in sens larg 8 in domenii ale curriculum-ului scolar
Consecinta fundamentala a aplicariiacestui principiu la nivelul planului de invatamant
o repre!inta stabilirea disciplinelor scolare, precum si gruparea si ierar0i!area acestora
in grupe de discipline
Conform acestui pricipiu, in pla nou, s-a optat pentru gruparea obiectelor de studiu pe arii
curriculare pentru intreg invatamantulpreuniversitar %I-9II:9III&
/ceste arii au fost selectate in conformitate cu finalitatiile invatamantului, tinand cont
totodata de importanta diverselor domenii culturale care structurea!a personalitatea
umana /vanta'ele organi!arii planului pe arii culiculare sunt+
Posibilitatea integrarii demersului disciplinar actual intr-un cadru transdisciplinar*
#c0ilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii si obiecte de studiu*
Concordanta cu teoriile actuale privind procesul, stilul si ritmurile invatarii*
Continuitatea si integralitatea demersului didactic pe intreg parcursul scolar
/riile curriculare astfel delimitate sunt+
.imba si comunicare
Matematica si stiinte ale naturii
Om si societate
/rte
Sport
(e0nologii
Consiliere si orientare
/ceasta optiune privind noul plan poate fi introdusa pe termen scurt
2. Principiul functionalitatii vi!ea!a racordarea diverselor discipline, precum si a ariilor
curriculare+
.avarstele scolare si la psi0ologia varstelor*
.a amplificarea si diversificarea domeniilor cunoasterii etc
Conform principiului functionalitatii, la nivelul deci!iei politice se propune+
Pe termen scurt, pastrarea actualei structuri a sistemului romanesc de
invatamant+ 3;3;3*
Pe termen mediu, asigurarea conditiilor pentru trecerea la structura 3;6;2
Pricipiul functionalitatii coroborat cu o serie de strategii de organi!are interna a
curriculum-ului, a determinat structurarea procesului de invatare in cicluri curriculare de
scolaritate* acestea repre!inta periodi!ari ale scolaritaii care se suprapun peste structura
sistemului de invatamant cu scopul de a focali!a obiectivul ma'or al fiecarei etape scolare si
de a regla prin modificari curriculare %care nu afectea!a structura& procesul de invatamant
Se propun urmatoarele cicluri curriculare pentru invatamantul preuniversitar+
Ciclul aci!itiilor fundamentale %grupa pregatitoare a gradinitei, clasele I si a II-a&*
Ciclul de de!voltare %clasele a III-a si a 1I-a&*
Ciclul de obsevare si orientare %clasele a 1II-a 8 a I9-a &*
Ciclul de aprofundare %clasele a 9-a si a 9I-a&*
Ciclul de speciali!are %clasa a 9II-a : a 9II-a&
Introducerea ciclurilor curriculare este motivata de urmatoarele aspecte+
discrepanta relativ mare la nivelul curriculum-ului intre nivelurilor formale ale
sistemului de invatamant
necorelarea nivelurilor scolare cu varsta psi0ologica*
necesitate compatibili!arii cu standardele europene in ceea ce priveste durata
scolaritatii obligatoriisi a educatiei de ba!a*
Introducerea ciclurilor curriculare vi!ea!a urmatoarele efecte+
reali!area continuitaii privind trecera de la o treapta de scolarita la alta prin+
transferul de metode didactice
stabilirea de conec"iuni e"plicite la nivelul currculum-ului*
crearea premi!elor necesare pentru+ e"tinderea scolaritaii catre varstelor de < si
16 ani* constituirea unei structuria sistemului de invatamant mai bine corelate
cu varsta psi0ologica %eventual de tipul <;2;2&
Introducerea ciclurilor curriculare se e"prima la nivel de+
obiective ale ciclurilor curriculare, care particulari!ea!a finalitatile
gradinitei, ale invatamantului primar si ale invatamantului secundar*
metodologie didactica
Introducerea ciclurilor curriculare devine operativa prin+
modificari in planul de invatamant privind+
grupareaobiectelor de studiu*
momentul introducerii unei discipline*
ponderea disciplinelor in economia planului*
modificari conceptuale la nivelul programelor si manualelor scolare*
modificari de strategie didactica %conditionata de formarea profesorilor&
Ciclul achizitiilor fundamentale %grupa pregatitoare a gradinitei, -acolo unde e"ista -, clasele
I 8 II& are ca obiective ma'ore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabeti!area
initiala
Ciclul achizitiilor fundamentale vi!ea!a+
stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii mediului apropiat*
stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitei si a imaginatiei
Ciclu de dezvoltare %clasele III-1I& are ca obiectiv ma'or formarea capacitatilor de ba!a
necesare pentru continuarea studiilor Ciclul de de!voltare vi!ea!a+
de!voltarea ac0i!itiilor lingvistice si incura'area folosirii limbii materne si a limbilor
straine pentru e"primarea in situatii variate de comunicare*
de!voltarea unei gandiri structurate si a compententei de a aplica in practica
re!olvarea de probleme*
familari!area cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii*
constituirea unui set de valori consonate cu o societate democratica si plurarista*
incura'area talentului, a e"perientei in diferite forme de arta*
formarea responsabilitatii pentru propia des!voltare si sanatate*
formarea unei atitudini responsabile fata de mediu
Ciclul de observare si orientare %clasele 1II-I9& are ca obiectiv ma'or orientarea in vederea
optimi!arii optiunii scolare si profesionale ulterioare #l vi!ea!a+
descoperirea de catre elev a propiilor afinitati, aspiratii si valori in scopul construirii
unei imagini de sine po!itive*
formarea capacitatii de anali!a a setului de competente dobandite prin invatare in
scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala*
de!voltarea capacitatii de a comunica folosind diferite limba'e speciali!ate*
de!voltarea gandirii autonome si a responsibilitatii fata de integrarea in mediul social
Ciclul de aprofundare %clasele 9-9i& are ca obiectiv ma'or adancirea studiului in profilul si
speciali!area aleasa, asigurand, in acelas timp, o pregatire generala pe ba!a trunc0iului comun
si a optiunilor di celelate arii curriculare
Ciclul de specializare %clasele 9II-9III& are ca obiectiv ma'or pre-speciali!area in vederea
integrarii eficiente in invatamantul universitar de profil sau pe piata muncii
3. Principiul coerentei vi!ea!a caracterul omogen al parcusului scolar /cest principiu
are in vedere gradul de integritate ori!ontala si verticala a ariilor acurriculare in cadrul
sistemului, iar , in conte"tul acestora, a obiectelor de studiu Principiul coerentei vi!ea!a in
esenta raporturile procentuale, atat pe ori!ontala, cat si pe verticala, intre ariile curriculare si
obiectele de studiu Pre!entul plan propune un raport relativ ponderat intre ariile curriculare,
in functie de prioritati si perspective, atat la nivel ori!ontal, cat si la nivel vertical
4. Principiul egalitatii sanselor are in vedere asigurarea in sistem a dreptului fiecarui
elev la o educatie scolara comuna /plicarea acestui principiu impune obligativitatea
invatamantului general si asigurarea ofertei de trunc0i comun pentru toti elevii
Pentru a asigura o reala egalitate a sanselor pentru toti copii, atat in mediu urban cat
si in mediul rural, este necesar ca, cel putin orele cuprinse in trunc0iul comun, sa fie predate
de personal didactic calificat
Conform principiului egalitatii sanselor, asociat cu strategiile de organi!are
curriculara, apare necesara stabilirea raportului dintre trunc0iul comun si curricum-ul la
deci!ia scolii, cu implicatii imediate asupra statului si a proportiei obiectelor de studiu
optionale in palnul de invatamant,
Precum si asupra tecerii, la nivelul liceului, de la o filiera la alta /stfel, propunem ca
trunc0iul comun sa descreasca odata cu avansul elevului in scolaritate, intro masura invers
proportionala cu numarul de ore alocat obiectelor de studiu optionale
. Prncipiul flexiblitatii si al parcursului individual vi!ea!a trecerea de la
invatamantul pentru toti la invatamantul pentru fiecare /cest lucru poate fi
reali!at prin descentrali!area curriculara
Conform principiului fle"ibilitatii propunem un Curriculum $ational-cadru /cesta fi"ea!a
raportul dintre curriculum-ul nucleu si cel aflat la deci!ia scolii
/celasi principiu are drept consecinta tipul de formareoferit de scoala In acest sens noul
plan optea!a+
Pe temen scurt, pentru un traseu unic de formare
pentru invatamantul obligatoriu si trasee diferentiate
pentru invatamantul liceal*
Pe terman lung , pentru trasee diferentiate de
-ormare incepand cu clasa a 1II-a
(C= trunc0i comun
O = obiecte optionale
!. Principiul racordarii la social presupune ca planul sa fie astfel conceput incat sa
favori!e!e diverse tipuri de iesire din sistem* de e"emplu, gimna!iul va oferi iesiri+
Catre liceul teoretic*
Catre liceul te0nologic sau vocational*
Catre scoala profesionala
Conform principiului racordarii la social in vederea asigurarii legaturii optime dintre
scoala si cerintele sociale, noul paln propune ca+
Pe termen scurt, sistemul actual de certificate si diplome sa ramana identic
cu cel de a!i
Pe termen mediu, bacalaureatul sa ofere diplome diferite de speciali!are,
singurele in masura sa ofere posibilitatea accesului direct la speciali!are
universitara, precum si pe piata muncii*
Sa e"iste, la nivelul liceului, pasarele de trecere de la o filiera la alta, in
diverse puncte ale parcusului scolar
Planul-cadru pentru invatamantul obligatoriu" propunere
1 Criterii de reali!are
In corcondanta cu optiunile e"primate mai sus, propunem adoptarea unui paln-cadru
pentru invatamantului obligatoriu In elaborarea acestei propuneri s-au avut in vedere
o serie de criterii, dupa cum urmea!a+
1. Planul-cadru de invatamant este un document reglator aprobat de
Ministerul #ducatiei $ationale Pe ba!a modelului de generare oferit de
planul-cadru, fiecare scoala isi va construi sc0ema orara propie, conform
proiectului managerial si curricular pe care si-l propune
2. Planul acopera un numar de sapte arii curriculare comune , acelasi peste
intreg parcursul scolar -iecare arie curriculara cuprinde+
/ )iscipline obligatorii
> )iscipline optionale %care constau in obiecte de studiu propiu-!ise sau teme
transdisciplinare&, desemnate conform unui principiu interdisplinar, prin
sugestii venite 8 pentru o perioada de acomodare 8 de la autoritatea
centrala #le vor introduce in sistem aspecte vi!nd formarea unor capacitati
care nu pot fi structurate doar prin aportul unei singure descipline /ceste
domenii noi vor asigura treptat orientarea profesorilor spre arii cone"e
domeniilor lor principale si spre o vi!iune interdisciplinara asupra
invataturii
3. Proportia ariilor curriculare varia!a la fiecare nivel de scolari!are, in
functie de varsta elevilor si de dominate ciclurilor curricularementionate
anterior /stfel, proportia ariilor curriculare, in ordine descrescatoare, este
urmatoarea+
I lImba si literatura cca 2?@ ,8@
II Matematica si stiinte ale naturii cca ,5@ ,8@
III Om si societate cca 15@ 1<@
I1 /rte cca 15@ 8@
1 Sport cca 15@ 8@
1I (e0nologii cca 8@ 8@
1II Consiliere si orientare cca 6@ 3@
/ceste procente repre!inta o medie raportata la totalul de ore corespun!ator fiecarui nivel de
scolaritate Repartitia procentuala orientativa se concreti!ea!a la nivelul fiecarui an de studiu
intro pla'a orara cuprin!and un numar minim si unul ma"im de ore pe saptamana
Invatamant primar Minim Ma"im
I 18 ,5
II 18 ,5
III ,5 ,2
I1 ,5 ,2
Invatamant gimna!ial
1 ,1 ,6
1I ,, ,6
1II ,3 ,8
1III ,6 ,9
I9 ,8 2,
$umarul minim si ma"im de ore indica limitele intre care poate varia bugetul de timp alocat
predarii-invatarii pe parcursul unei saptamani de scoal
Planuri-cadru de invatamant pentru liceu
Consideratii generale
Pentru clasele I-I9,planul de invatamant a fost conceput ca un plan-cadru+el contine un
trunc0i comun %discipline si numar de ore comune pentru toti elevii&,oferind,in acelasi
timp,posibilitatea ca scolile sa asigure elevilor parcursuri diferentiate
Pentru liceu,planul -cadru este inlocuit de planuri 8cadru diferentiate,in functie de filiera si de
profilPe ba!a planurilor-cadru pentru un anumit profil,pot fi generate planuri specifice pentru
clase cu anumite speciali!ari
/riile curriculare din planul-cadru pentru invatamantul obligatoriu se pastrea!a si in
liceuPonderile lor in ansamblul curricum-ului varia!a insa foarte mult in functie de profilul
liceuluiIn clasele terminale %9IIA9III&,nu este obligatorie pre!enta in plan a tuturor ariilor
curriculare,ci doar a celor care sunt strans legate de profilul liceului si de speciali!area aleasa
de catre elev ,tinand seama ca aceste clase fac parte din ciclul curricular de speciali!are
)e asemenea,in ca!ul unor anumite profiluri,ar putea fi posibil ca inca din clasele 9,9I %ciclul
de aprofundare&,o anumita arie curriculara sa fie inlocuita cu un domeniu strans legat de
specificul liceului %de e"emplu,in cadrul profilului teologic,aria discipline teologice&
)eci!iile finale in ceea ce priveste planurile-cadru de liceu vor trebui sa tina totusi seama de
nevoia ca,in liceu,elevilor sa le fie oferite parcursuri adecvate unei formari de tip secundar
superior,in toate ariile curriculare,cu respectarea unui anumit ec0ilibru intre ponderile
acestora in plan
Cateva precizari preliminare
)espre situatiile speciale
In fa!a de propunere,planurile-cadru pentru invatantul liceal ,ca si planul-cadru pentru
invatamantul obligatoriu,nu se refera la situatii speciale,precum+
invatamantul in limbile minoritatilor nationale*
invatamantul intr-o limba de circulatie internationala*
invatamantul special etc
)espre religie ca disciplina de invatamant
In ceea ce priveste pre!enta religiei in planurile 8cadru de invatamant ,M#$ a inaintat
Parlamentului o propunere de amendare a /rt9 din .egea nr2<:199?,conform careia
religia este o disciplina parte a trunc0iului comun in invatamantul primar si in gimna!iu si
disciplina facultativa sau optionala in liceuIn pac0etele optionale apare,de e"emplu ca
propunere,istoria religiilorIn invatamantul primar,programele scolare urmea!a sa fie
orientate preponderent in raport cu dimensiunea morala a religiei,in timp ce in gimna!iu
ele urmea!a sa puna in evidenta dimensiunea spirituala si culturala a religiei
Principiul selectiei culturale %respectiv,modul de decupare a domeniilor cunoasterii si
gruparea lor in arii curriculare&.a nivelul liceului,acest principiu urmareste armoni!area
intre domeniul de interes e"primat prin optiunea elevului si amplificarea si diversificarea
masiva a domeniilor cunoasterii in lumea de asta!i si %de maine&
/sociarea criteriului a"iologic la principiul enuntat generea!a o lista de sapte arii
curriculare,cuprin!and obiecte de studiu consecvente finalitatilor liceului sau importantei
fiecarei discipline in de!voltarea personalitatii umane,precum si locul lor in parcursul scolar
pentru care optea!a elevii/riile curriculare sunt aceleasi cu cele din invatamantul obligatoriu
Principiul coerentei ,vi!and caracterul omogen al parcursului scolar, are in vedere
integrarea verticala si ori!ontala a ariilor curriculare in cadrul fiecarei filiere si fiecarui
profil
#ste avut in vedere un criteriu de simetrie a ponderei ariei curriculare de specialitate in cadrul
fiecarei filiere,fiecarui profil si fiecarei speciali!ari/stfel daca in specialitatea matematica-
informatica,aria curriculara matematica si stiintele naturii repre!inta circa 35@ din numarul
total de ore preva!ut in planul cadru pentru speciali!area respectiva,atunci ponderea ariei
curriculare limba si comunicare de la speciali!area filologie, va fi tot de 35@ samd
Principiul functionalitatii presupune organi!area pe cicluri curriculare care sa respecte
caracteristicile de varsta,interesele si motivatiile elevilor
Principiul egalitatii sanselor vi!ea!a oferta de oportunitati ec0ivalente in conditiile
e"istentei parcursurilor scolare diferentiate
/sociat cu criteriul didactic,acest principiu pune problema trunc0iului comun
$umarul de ore pentru trunc0iul comun %definit in raport cu speciali!arile unui anumit profil&
va fi+
la clasa a 9 8a, de cca <5@ din numarul total de ore*
la clasa a 9I-a de cca 65@ din numarul total de ore*
la clasa a 9II-a de cca65@ din numarul total de ore
Principiul fle"ibilitati si al oportunitatii pentru parcursuri individuale determina
posibilitatile de individuali!are a educatiei
/plicarea acestui principiu se va concreti!a prin oerta de pac0ete optionale de la nivel central
si local pentru fiecare arie curriculara
Principiul racordarii la social presupune descrierea clara a iesirilor din sistem+
Catre invatamantul postliceal*
Catre invatamantul universitar*
Catre piata muncii
/cest principiu determina stabilirea unor pac0ete optionale care sa permita atat o pregatire
pentru speciali!area universitara ,cat si o speciali!are medie ,vi!and absorbtia in piata muncii
#etologia-cadru de aplicare
/plicarea planurilor 8cadru in unitatile scolare si transformarea lor in sc0eme orare
presupune o succesiune de operatii manageriale vi!and interactiunile dintre scoala,elevi
parinti,autoritatile local etc
1 Primul moment il repre!inta elaborarea unui proiect managerial de catre Consiliul
scolii,proiect care stabileste filierele,profilurile si speciali!arile liceului respectiv%In
cadrul Consiliului scolii rolul parintilor al elevilor al societatii civile va creste&
-ilierele ,profilurile si speciali!arile fiecarui liceu ,negociate cu autoritatile locale,vor fi
trimise spre aprobare Ministerului #ducatiei $ationale,avandu-se in vedere o pondere
ec0ilibrata pe profiluri si speciali!ari in teritoriu
, Consiliul scolii va elabora proiectul curricular,preci!and oferta curriculara a liceului,adica
pre!entarea trunc0iului comun si a pac0etelor optionale cu o descriere a finalitatilor si a
obiectivelor liceului a sistemului de evaluare,a metodologiei de selectie si de optiune
Pac0etele optionale vor fi transmise,de regula,de catre Ministerul #ducatiei $ationaleIn
fiecare liceu vor fi anali!ate resursele umane e"istente si necesare de personal calificat si se
va organi!a oferta optionala adaugandu-se daca este ca!ul ,cursuri optionale propuse la
nivelul catedrelor sau al Consiliului scoliiImportant este insa ca oferta globala facuta
elevului sa cuprinda dublul de ore fata de posibilitatea acestuia de optiune

In urma negocierilor cu inspectoratul scolar,pentru asigurarea resurselor materiale si umane
necesare,oferta scolii va fi facuta publica.iceele vor difu!a brosura continand oferta scolii pe
o arie geografica e"tinsa ,in scopul de a-si asigura un efectiv scolar corespun!ator finalitatilor
si obiectivelor stabilite prin proiectul curricular
In situatia de!irabila a unei reale autonomi financiare,Consiliul scoli va putea anga'a
personal,in limitele bugetului alocat, fara avi! dela inspectoratControlul financial anual va
stabili masura in care managementul financiar al scolii functionea!a eficient in cadrul
legislativ e"istent
2 Oferta scolii va fi facuta publica si pre!entata elevilor pana la sfarsitul semestrului I
#levii din fiecare an scolar vor pre!enta la secretariatul liceului fisa de optiuni pentru anul
scolar urmator pana in luna aprilie
/dmiterea in liceu ar trebui sa aiba loc pana la sfarsitul lunii iunie,in functie de portofoliul de
orientare al elevului si de re!ultatele obtinute la diferite probe sfarsitul invatamantului
obligatoriu,in special la e"amenul de capacitate
)upa admitere,scoala va face o clasificare a optiunilor,va reevalua resursele de care dispune si
va constitui nominal clasele si grupele de elevi,precum si orarul lor saptamanal
Filiera tehnologica
Consideratii generale"
.iceul asigura+
7n sistem de pregatire centrat pe domenii te0nologice prioritare pe piata nationala si
europeana*
Cuprinde absolventi de gimna!iu,care doresc sa obtina un bacalaureat te0nologic,precum
si elevi care au parcurs scoala profesionala de profil
$u conditionea!a parcursul universitar ulterior,absolventii putand face optiuni pentru alte
universitati decat cele te0nice,daca acestea ii admit prin procedurile interne stabilite in
ba!a autonomiei universitare
$rganizare"
Propunem trei profiluri-te0nice,servicii,e"ploatarea resurselor naturale si protectia
mediuluiPropunerea vi!ea!a organi!area liceului in profiluri care corespund celor trei
sectoare economice+industrie,servicii si agricultura
Cele trei profiluri permit urmatoarele speciali!ari+
Profil servicii+
#conomie*
/dministratie*
(urism
Profil e"ploatarea resurselor naturale si protectia mediului+
Industrie alimentara *
/gricol
Bidrote0nic*
Sivicultura si forestier*
Protectia mediului
(e0nic+
Mecanic*
#lectrote0nic*
#lectronica si automati!ari*
(elecomunicatii*
.ucrari publice*
Industria usoara
%escrierea structurii curriculare"
Clasa a 9-a si a 9I-a+pregatire stiintifica si te0nologica prespeciali!ata,cu aplicatii de
laborator,asigurand si cunostinte de cultura generala
Clasa a 9II-a+pregatire te0nologica speciali!ata si practica te0nologica in diferite conditii
.a sfarsitul clasei a 9II-a toti elevii vor sustine un bacalaureat te0nologicIn functie de
profiluri si de speciali!ari,ar putea fi acordate si certificari ale competentelor profesionale,in
concordanta cu normele de legislatie a muncii in vigoare
Clasa a9III-a+pentru anumite profiluri si speciali!ari,asigura certificarea competentelor
profesionale%)upa cum am aratat anterior,nu este e"clusa nici solutia bacalaureatului
dupa clasa a 9III-a si acodarea in acelasi timp a certificarilor privind competentele
profesionale&
Clasa a 9III-a permite aprofundarea+
Speciali!arii din clasa a 9II-a, de e"emplu+
Speciali!area economie si speciali!area administratie,in clasa a 9III-a permite
aprofundarea in economie %contabilitate& sau administratie %administratie politica&*
Speciali!area electronica si automati!ari,in clasa a 9III-a permite aprofundarea in
electronica sau in automati!ari %e"+e"ploatare retele informatice&*
Speciali!area electrote0nica,in clasa a 9III-a permite aprofundarea in electro-energetica*
Speciali!are sivicultura si forestier,on clasa a 9III-a permite aprofundarea in sivicultura
sau forestier
/ doua speciali!ari+
Speciali!arile mecanica si electronica*
Speciali!arile agricol si turism*
Speciali!arile mecanic si electrote0nic,reunite in agro-turism*
Speciali!arile mecanic si electrote0nic,reunite in mecanico-energetic
Curricum-ul se de!volta pe ba!a standardelor de pregatire profesionala pentru domeniile
te0nologice descrise,avand la ba!a standardele ocupationale
Planurile-cadru de invatamant
Planurile-cadru de invatamant pentru liceul te0nologic au fost reali!ate pe ba!a principiilor
de elaborare a planurilor-cadru pentru invatamantul liceal,filiera teoretica,avand urmatoarele
particularitati+
Principiul coerentei,vi!and caracterul omogen al parcursului scolar,are in vedere
integrarea verticala si ori!ontala a ariilor curriculare in cadrul fiecarei filiere si fiecarui
profil
/vem un criteriu de simetrie a ponderii ariei curriculare de specialitate %te0nologii& cu aria
curriculara complementara %de e"+ matematica si stiinte in ca!ul profilului
te0nic&*impreuna,cele doua arii curriculare asigura cca <5@ din numarul total de ore preva!ut
in planul-cadru pentru fiecare speciali!are
Principiul egalitatii sanselor,vi!and oferta de oportunitati ec0ivalente in conditiile
e"istentei parcursurilor scolare diferentiate
/sociat cu criteriul didactic,acest principiu pune problema trunc0iului comun,definit in raport
cu speciali!arile unui anumit profil
$umarul de ore pentru trunc0iul comun va fi+
.a clasa a 9-a de cca <5@ din numarul total de ore*
.a clasa a 9I-a ,de cca<5@ din numarul total de ore*
.a clasa a 9II-a,de cca66@ din numarul total de ore
Propunerile planurilor-cadru de invatamant sunt concepute pentru o durata a anului scolar de
2< de saptamani