Orientarea

socio
socio -profesional
-profesionalăă ,
un deziderat al
educa
educaţţiei
iei
 Potrivit lui Norbert Sillamy,
orientarea şcolară şi profesională
reprezintă „dirijarea unui adolescent
sau adult spre meseria sau profesia
care i se potriveşte cel mai bine din
punct de vedere al aptitudinilor,
capacităţilor sau gusturilor sale,
ţinându-se totodată seama de
posibilităţile de angajare şi de situaţia
familială”.
Piaţa muncii nu mai
înseamnă pentru tinerii
români doar România şi
mai ales, nu mai
înseamnă doar anumite
meserii şi profesii
practicate până de
curând.
Se pune astfel problema
educaţiei tinerilor într-un
mod adecvat,care să le
ofere egalitate de şanse
cu toţi tinerii europeni.
• MulTi oameni privesc minunile acestei lumi şi
par sA nu vadA nimic.
• Orice clipA trAitA, este un moment nou Si unic
al Universului, un moment care nu a mai existat
niciodatA Si care nu se va mai întoarce în veci.
• Iar noi îi învATAm pe copii, la ScoalA, cA doi
Si cu doi fac patru Si cA Parisul este capitala
FranTei.
• Când vom ajunge oare să-i învăţăm ceea ce sunt?
• Fiecărui copil ar trebui să-i spunem: Ştii ce eşti tu? Eşti un
miracol.
• Eşti unic.
• În întreaga lume nu mai există nici un copil identic cu tine.
• Au trecut milioane de ani şi milioane de ani vor
mai trece, dar niciodată nu va exista un alt copil
ca tine. Uită-te la trupul tău – cât este de
minunat! Picioarele tale, braţele tale, degetele
tale îndemânatice, felul în care te mişti!
• Poţi să ajungi un Shakespeare, un
Michelangelo, un Beethoven. În tine este toată
forţa.
• Da, eşti un miracol.
 Orientarea
1.
socio- profesionala ( OSP )
- Reprezinta ansamblul actiunilor optionale si
consultative realizate prin modalitati pedagogice,
generale si speciale, subordonate, din punct de
vedere al continutului, a dimensiunii
tehnologice/aplicative a educatiei,
iar din perspectiva metodologica activitatii de
asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor
didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul
sistemului de invatamant.
 Din perspectiva continutului, orientarea
scolara si profesionala reprezinta un
subsistem al dimensiunii tehnologice a
educatiei care vizeaza formarea-
dezvoltarea capacitatilor generale si
specifice ale elevilor/studentilor de aplicare
a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si
contexte psihosociale (economice,
culturale, politice, comunitare etc).
 Ce prevede UE
• Consilierea profesionala este considerată pe
plan european ca o componentă esenţială a
reformelor educaţionale.
• De asemenea reprezintă o dimensiune
majoră a politicilor educaţionale in toate
ţările europene.
• Educaţia pentru orientarea spre carieră, care
înseamnă – in extenso – educaţia pentru
viaţă este un scop educaţional, dirijând
sistemul de învăţământ către un set de valori
comune.
• Cetăţenia UE oferă drepturi cetăţenilor
statelor membre şi consolidează protecţia
intereselor acestora. Unul dintre cele mai
importante drepturi este dreptul de a studia,
respectiv de a munci a românilor în oricare
dintre ţările membre ale Uniunii Europene.
• Acest lucru implică reformarea
sistemului de învăţământ şi de educaţie
românesc, în conformitate cu standardele
europene.
Tendinţele majore ale reformei curriculum –
ului în plan european constau în:

• educaţia pentru toţi, relevanţa curriculum – ului

pentru individ si pentru societate,
• dezvoltarea unor atitudini şi valori
dezirabile, dezvoltarea abilităţilor,a gândirii
critice,
• preocuparea pentru adecvarea instruirii la
nevoile fiecărui individ, maximizarea potenţialului
fiecărui elev,
• predarea şi învăţarea centrate pe elev,
evaluarea holistică a performanţelor.
• Multe ţări, printre care şi România, au
introdus măsuri de reformă a sistemelor de
educaţie în conformitate cu schimbările
sociale şi economice din ultima perioadă, cu
impact pe piaţa muncii.
• Este important ca şi sistemul de formare a
profesorilor să răspundă evoluţiilor
curriculum –ului, tehnicii didactice (metode
de predare-invăţare), mijloacelor didactice,
materialelor educative pe care aceştia trebuie
să fie pregătiţi să le folosească în mod
adecvat.
In plan european ,conform paradigmelor şi evoluţiilor recente ale teoriei
şi metodologiei curriculum – ului, instruirii şi evaluării, aceste noi
competenţe ale profesorilor sunt concretizate in:
• - preocuparea pentru adecvarea procesului educaţional la nevoile fiecărui
individ: capacitatea de a identifica domeniile de dezvoltare ale fiecărui
elev; capacitatea de a adecva situaţiile de învăţare, conţinuturile şi
materialele educaţionale la caracteristicile individuale ale elevului, de a
încuraja spiritul de iniţiativă şi capacitatea de autocunoaştere şi studiu
independent ale elevilor;
• - maximizarea potenţialului fiecărui elev: capacitarea de a diagnostica
nevoile şi interesele fiecărui elev în alegerea unei viitoare profesii, in
termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio – economice şi
culturale;
• - evaluarea holistică a performanţelor: capacitatea de a adapta modul de
evaluare la dezvoltarea globala a elevului şi de a utiliza informaţiile
evaluative pentru orientarea sa spre o anumita profesie; dezvoltarea
capacităţii de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de
evaluare; interpretarea rezultatelor evaluării pentru adoptarea de
decizii;utilizarea adecvata a metodelor alternative de evaluare;
• - adaptarea la schimbare: capacitatea de a identifica schimbările din
societate şi natura lor ( direcţii, tendinţe, calitate ), a evalua acţiunile
/practicile elevilor şi a sugera şi implementa modificările necesare;
• - implicarea elevilor în activităţi, dezvoltarea motivaţiei, negocierea cu
elevii a diferitelor tipuri de reguli; favorizarea definirii unui proiect
profesional al elevului, munca in echipa.
 Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie
respectate de cei implicati in activitatea de orientare scolara si
profesionala a elevilor.
Sunt relevante cinci principii fundamentale:
• a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala,
familie, comunitate educationala nationala, teritoriala, locala) in
conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare;
• b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si capacitatile
elevului si cerintele dezvoltarii sociale exprimate in plan economic,
politic, cultural, la nivel national, teritorial, local;
• c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea
elaborarii si a definitivarii proiectului de (auto)orientare scolara si
profesionala;
• d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor in
vederea definitivarii sfatului final de O.S.P. in conditii sociale optime;
• e) principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei personalitati in
vederea activizarii tuturor resurselor de (auto)formare-
(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot parcursul procesului de
O.S.P.
 In cadrul procesului de invatamant, orientarea
scolara si profesionala angajeaza doua categorii
de obiective pedagogice
A) Obiective generale, valabile pe toate treptele scolaritatii, in
contextul interactiunii educatiei tehnologice cu celelalte
dimensiuni ale educatiei:
a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea
practica;
b) b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de
aspiratii al elevului si cerintele si posibilitatile de integrare
scolara, profesionala, sociala, existente in plan local, teritorial
si national;
c) c) stimularea capacitatilor creatoare necesare in
perspectiva adaptarii scolare-pro-fesionale-sociale optime
a elevilor/studentilor in conditii de schimbare sociala
rapida.
 B) Obiective specifice, valabile la nivelul unor
"cicluri de orientare" propuse, in mod special, pentru:

a) invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru

profesiile practicate de diferite categorii de adulti; formarea-
dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire;
pregatirea procesului de integrare scolara in clasa I;
b) invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata
de activitatea de invatare; cultivarea deprinderilor de munca
independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in
procesul de informare scolara si profesionala;
c) invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea
informatiilor de baza despre reteaua scolara si
profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea
capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a
personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in
vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim;
• d) invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea
capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala,
sociala optima;
• stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofe-
sionale in vederea realizarii unor performante
scolare superioare;
• aprofundarea procesului de informare scolara,
profesionala, sociala la niveluri de competenta
specifice educatiei tehnologice;
• sprijinirea elevilor in elaborarea si in perfectionarea
propriului proiect de evolutie scolara, profesionala,
sociala.
• Continutul activitatii de O.S.P. implica
adoptarea unui model conceptual
formativ, care pune accent pe
"necesitatea educarii permanente a
personalitatii" in vederea optimizarii
procesului de integrare sociala a
acesteia conform diferitelor roluri si
statu-turi asumate, longitudinal si
transversal, la nivel institutional.
 2.Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune
valorificarea unor metode si procedee integrate in diferite forme
de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie
etc.) si extrascolara ( instruirea nonformala):
- vizitele in unitati de productie;

-cercurile tehnice, expozitiile,

-concursurile, simpozioanele pe teme tehnologice;
-intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale
(economice, politice, culturale etc);
-strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a
relatiilor cu mediul etc;
-dezbaterile etice;
-chestionarele, convorbirea individuala, observatia sistematica,
analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor
obtinute la lucrarile practice, analiza informatiilor furnizate la
nivelul mass-media;
-tehnicile de orientare si de autoorientare scolara, profesionala si
sociala etc.
Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala
ramane o problema deschisa, abordabila la nivel de politica a
educatiei.

Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii

cu valoare macro si microstructurala, semnificative la
nivelul sistemului si al procesului de invatamant
( Thomas, Jean,, .-):
• a) prelungirea momentului orientarii dupa - ani;
• b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta
psihopedagogica;
• c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii;
• d) sustinerea resurselor psihologice ale
autoorientarii;
• e) asumarea resurselor sociale ale
(re)orientarii.
• Deciziile in domeniul orientarii scolare si
profesionale reflecta in acelasi timp
mutatiile fundamentale inregistrate in
ceea ce priveste:
- acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si
scolare/universitare (cresterea cantitativa,
transformarea calitativa);
- dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia
socioprofesionala, evolutia notiunii de
specializare/calificare socioprofesionala);
- evolutia populatiei (structura, remuneratie,
pregatire scolara);
- evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali
(originea socioculturala, originea geografica, sexul,
premisa ereditatii).
- Asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice,
elevilor si parintilor, Educatia tehnologica.
 Parintii trebuie sa le expuna copiilor, inca de la varste
fragede, chiar prescolare, toate optiunile pe care acestia le
au, partile bune si partile rele pe care o slujba le ofera si
pasii urmati de acesta pentru a-si atinge telul.
Copilul trebuie sa isi formeze inca de mic o parere,
sa stie ce vrea sa urmeze si unde vrea sa ajunga.
Este trist sa vezi elevi care dau bacalaureatul si nu stiu ce
facultate sa aleaga si ce vor sa faca mai departe, ajungand
in cele din urma sa tina o diploma de absolvire a cursurilor
universitare in mana si sa constientizeze faptul ca nu asta
este ceea ce vroiau;
situatia asta trebuie evitata cu orice pret, partintii
fiind cei care trebuie sa se asigure din timp ca nu
se va ajunge aici.
 De aceea , in educaţia non-formală
un rol deosebit o au activităţile
extracurriculare ale liceului, care sunt
numeroase şi de diverse tipuri, ceea
ce îi dă viitorului absolvent
posibilitatea de a descoperi ce-i
place, dar şi de a descoperi dacă este
potrivit sau nu din punct de vedere
aptitudinal pentru ceea ce-i place.
In functie de varsta copilului, parintele ii poate
face cunoscute informatii care sa il ajute mai
tarziu.
Primul lucru pe care trebuie sa il constientizeze,
si poate cel mai greu, este faptul ca liceul sau
facultatea - pe care la un moment dat le va alege si
implicit urma - vor avea un rol deosebit de
important in viitorul profesional al acestora.
Pentru elev este greu sa isi dea seama ce ar vrea sa
faca "cand o sa fie mare" (si aici nu ma refer la
celebrele raspunsuri ale copilasilor: "astronaut" sau
"balerina") si tocmai de aceea el are nevoie de tot
sprijinul pe care il putem oferi atat atunci cand ajunge
la o decizie dar si cand este inca nehotarat.
El va avea nevoie sa stie partile bune dar si cele
mai putin bune ale facultatilor, slujbelor si liceelor pe
care ar  vrea la un moment dat sa le urmeze.
 3.Activitati extracurriculare

• Participarea elevului la diferite activitati extra curriculare pot

de asemenea scoate la suprafata talentele pe care acesta le
are si chiar mai mult i le va dezvolta intr-un mod placut si
relaxant.
• O alta variabila importanta in aceste optiuni este
locatia si chiar situatia financiara a familiei
elevului.
• Acestea doua din urma se pot extinde (burse
scolare, camine, rude etc.) dar cu siguranta vor
limita oarecum optiunile acestora.
 In cele din urma se poate
spune ca orientarea scolara si
profesionala este un proces de
lunga durata si greu atat
pentru elev cat si pentru
parinti dar si de o importanta
majora care trebuie tratata cu
cea mai mare atentie si
seriozitate.
Introducerea pe scară largă a calculatoarelor în atâtea
domenii profesionale a impus modificări în programele de
pregătire pentru multe profesiuni, ceea ce a sporit interesul
tinerilor pentru şcolile sau secţiile cu astfel de profiluri.
Informatica, tehnologiile moderne şi apariţia unor
profesiuni noi au dus la modificarea conţinutului mai
multor obiecte de învăţământ şi la apariţia unor monografii
profesionale.
Coordonatele ştiinţifice ale orientării şcolare şi
profesionale trebuie să aibă în vedere următorii
factori:
- copilul ( elevul ),
- cerinţele social-economice inclusiv profesiunile şi
şcoala.
Este nevoie de depistarea
aptitudinilor, de cunoaştere a
elevilor, de autocunoaştere,
de îmbogăţirea strategiilor de
lucru.
Au apărut astfel
organizaţii şi instituţii
care pot oferi o bancă de
date privitoare la
mobilitatea
profesiunilor, la cerere şi
ofertă, la perspectivele
de dezvoltare a anumitor
domenii de activitate.
• Problema aptitudinilor şi a alegerii şcolii şi
ulterior a profesiunii a devenit o problemă
educativă de cel mai Problema aptitudinilor
larg interes. Mai ales şi în
a
clasele terminale ale alegerii şcolii
ciclurilor şi ulterior
şcolare a
munca
diriginţilor a devenitprofesiunii
un suportasolid al orientării
devenit o
elevilor. problemă educativă de cel
• Nu numai informaţiile mai furnizate, ci, Mai
larg interes. maiales
ales,în
contactul elevilor cu diverse
clasele sectoare
terminale alede
activitate joacă un ciclurilor
rol esenţial în consolidarea
şcolare munca
preferinţelor profesionale carea stau
diriginţilor devenitla baza
un
opţiunilor tinerilor. suport solid al orientării
elevilor.
Nu numai informaţiile
furnizate, ci, mai ales,
contactul elevilor cu diverse
sectoare de activitate joacă
un rol esenţial în
consolidarea preferinţelor
profesionale care stau la
 Conţinutul orientării şcolare şi profesionale
trebuie să ofere argumentele cele mai puternice
pentru a-i ajuta pe cei care ezită încă sau care au
făcut o alegere greşită.

4.Obiectivele orientării şcolare au fost

riguros studiate şi le putem prezenta în
următoarea ordine:
- Cunoaşterea personalităţii elevilor
- Cunoaşterea potenţialului şi a capacităţii lor
- Cunoaşterea cerinţelor şcolii şi profesiunilor preferate de
elevi
- Cunoaşterea locurilor de muncă existente
-Punerea în concordanţă a personalităţii elevilor cu
posibilităţile lor şi cu cerinţele şcolii şi profesiei preferate
 Orientarea şcolară este o acţiune complexă atât
prin numărul factorilor implicaţi (profesori,
părinţi, sponsori, specialişti, etc) cât şi prin faptul
că face parte integrantă din procesul instructiv-
educativ.
Este o acţiune permanentă care începe în prima zi de
şcoală şi durează toată perioada şcolarizării.
Tinerii sunt îndrumaţi spre alegerea unei anumite şcoli şi
profesii prin prezentarea
- de lecţii,
-expuneri, dezbateri,
-monografii şcolare şi profesionale,
-pliante ale şcolilor întreprinderilor,
-filme, casete,
-activităţi în laboratoare, etc.
 Pentru o bună orientare şcolară şi
profesională trebuie implicate metode de
cunoaştere a elevilor care pot fi:
- date biografice,
- observarea,
- convorbirea,
- chestionarul,
- testele de aptitudini
şi, în final, realizarea unei fişe individuale
numite „ Fişă de orientare şcolară şi
profesională”.
Responsabilitatea realizării orientării
şcolare revine şcolii, dirigintelui
profesorilor, dar, nu în ultimul rând,
consilierului care îşi desfăşoară activitatea
în cabinetele special amenajate în şcoli.
Scopul lor este dea realiza o bună
informare şi orientate a tinerilor.
Este nevoie de o bună corelare a
acţiunii acestor factori, de o strânsă
legătură între ei.
Influente negative
“Moda” are efecte negative mai ales prin consecinţele ei,
numărul mare de nereuşiţi la concursurile de admitere care
creează tot atât de multe insatisfacţii pentru cei în cauză şi
pentru părinţi.

Mass-media poate furniza informaţii obiective,

verificate şi actuale privitoare la funcţionarea
diferitelor sectoare ale vieţii economico-sociale
şi la cerinţele care există pe piaţa de muncă.
Orientarea şcolară şi profesională este influenţată negativ de
aşa numita „modă a profesiunilor” şi de „ sfaturile” prietenilor
şi colegilor.
Moda profesiunilor exprimată prin opinia publică este un
fenomen de psihologie socială, cu efecte negative asupra
procesului de orientare şcolară.
Sunt ani şi chiar perioade mai întinse în care anumite
profesiuni „sunt la modă” şi au efecte de influenţare a
preferinţelor şi opţiunilor elevilor şi părinţilor.
A existat o „modă” a ştiinţelor juridice care a atras
un număr mare de candidaţi la concursurile de
admitere ale acestor facultăţi (18-20 candidaţi pe un
loc).
A existat şi se menţine „ moda” medicinei şi a ştiinţelor
economice, dar la ora actuală facultatea cu cea mai mare
„ atracţie” pentru tineri este Academia de Poliţie unde
numărul candidaţilor a ajuns la 20-25 pe loc.
 Masuri luate de statul francez in scopul mentinerii
tinerilor in agricultura

1. Ajutoare de instalare
În toate ţările U.E. tinerii care doresc să lucreze în agricultură
cu titlu principal, instalându-se într-o exploataţie primesc o
serie de ajutoare din partea statului cum ar fi: primă de
instalare, ajutoare pentru investiţii, credite pe termen lung şi
cu dobândă redusă etc.
• tinerii primesc o dotare pe care nu trebuie să o mai restituie
statului. Pentru a putea beneficia tinerii trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
• să nu fi fost instalat în Franţa sau în străinătate;
• să aibă naţionalitate franceză sau comunitară; • să aibă minim
21 de ani şi maxim 35 ani; • să deţină o diplomă de nivel egal
sau superior cu Brevetul de tehnician agricol (BTA);
• să aibă un stagiu de 6 luni realizat în afara exploataţiei; •
să se instaleze într-o exploataţie agricolă constituită ca
unitate economică independentă şi care să necesite un
volum de muncă cel puţin egal cu UTAF (unitate de
măsură convenţională a muncii prestate de o persoană în
agricultură, în condiţii normale de lucru timp de un an);

• să participe la un stagiu de pregătire a instalării (minim 40

de ore);

• să prezinte un proiect de instalare stabilit pe baza

studiului previzional de instalare din care să rezulte că
după o activitate de trei ani poate obţine un venit disponibil
fără a depăşi 120% din venitul de referinţă
 2. Împrumuturi (credite) pentru
tinerii agricultori francezi
• Aceste împrumuturi a căror bonificare este asigurată de stat
(cu participarea U.E.) sunt distribuite printr-o reţea de bănci
abilitate la nivel naţional.
• Aceste împrumuturi sunt acordate tinerilor agricultori pentru
a finanţa patru tipuri de obiective:
• reluarea capitalului mobiliar şi imobiliar;
• cumpărarea de terenuri necesare din punct de vedere
structural funcţionării exploataţiei (până la 100.000 FF); •
punerea la punct şi adaptarea preluării exploataţiei (până la
200.000 FF);
• necesar de fond de rulment până la 30.000 FF).
• Durata de rambursare a împrumutului este maxim 15 ani
 În concluzie,
... putem afirma că orientarea şcolară şi profesională realizată
corect, reprezintă premisa unei reuşite integrări socio-
profesionale şi a unei afirmări sigure în domeniul pentru care
individul a optat.
Se evidenţiază rolul profesorului în ridicarea calităţii orientarea
şcolară şi profesională şi chiar în deciderea viitorului unui şcolar
pentru că el clarifică o situaţie, formulează un mod de gândire,
intervine şi îndrumă elevul şi familia în luarea deciziilor.
Părinţii în colaborare cu şcoala oferă copiilor deschiderea spre
studiu şi accesul la sursele de cunoaştere care contribuie la
efectul educaţional la şcolii asupra elevului pentru că şcoala este
a comunităţii, iar părinţii sunt parte din comunitate.
BIBLIOGRAFIE

• BIBLIOGRAFIE

• 1. Vaideanu, George , Educatia la frontiera dintre milenii, Editura

Politica, Bucuresti, 1988;
• 2. S. ,Cristea, C. ,Constantinescu, Sociologia educatiei, Editura
Hardiscom, Pitesti, 1988;
• 3. C.Cucos,Pedagogie,Editura Polirom Iasi, 1998;
• 4. Antonesei, Liviu, Paideia. Fundamentale culturale ale educatiei ,
Editura Polirom Iasi,1996;
5. G. ,Berger, Omul modern si educatia sa. Psihologie si educatie ,
Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1973;
6. Antonesei,Liviu,Orizontul fara limite al invatarii ,Editura Polirom
Iasi;
7. J. Botkin, M. Elmandjara, M. Maliţa, Orizontul fără limite al
învăţării. Lichidarea decalajului uman, Editura Politică, Bucureşti,
1982;
• Jigau, M. Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma, 2001.