Sunteți pe pagina 1din 43

ROLULDISCIPLINEI SI AL

PROFESORULUI DE
SPECIALITATE IN
ORIENTAREA SI
CONSILIEREA
PROFESIONALA A ELEVILOR
DE GIMNAZIU
Astzi apare ntrebarea :
dac studiile superioare in
Romnia, mai reprezint la
ora actual un reflex al
dorintei de promovare a
convingerilor personale ale
tinerilor, sau alegerea
facultatii se face doar din
dorinta de a fi cool, de a
urma sau de a fi un trend.
Potrivit lui Norbert Sillamy,
orientarea colar i profesional
reprezint dirijarea unui adolescent
sau adult spre meseria sau profesia
care i se potrivete cel mai bine din
punct de vedere al aptitudinilor,
capacitilor sau gusturilor sale,
inndu-se totodat seama de
posibilitile de angajare i de situaia
familial.
Azi, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul viitorul
post-absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre
profesia spre care se indreapta si despre piata locurilor de
munca din acel domeniu, ghidndu-se dupa principiul suna
bine.

aflati in pragul absolvirii nu cunosc lucruri esentiale despre


profesia aleasa, incepand cu abilitatile si calificarile
necesare si sfrsind cu notiunile legate de piata locurilor
de munca din domeniul respectiv, cum ar fi : posturile care
pot fi ocupate posednd calificarea respectiva,
disponibilitatea pietei de a absorbi noi candidati.
Astfel apare ca necesara asigurarea unei consilieri
profesionale si realiste in alegerea unei profesii, pe baza
careia sa se cunoasca oportunitatile oferite de piata
educationala, implicand toti pasii necesari pentru luarea
unei decizii in cunostinta de cauza.
Piaa muncii nu mai
nseamn pentru tinerii
romni doar Romnia i
mai ales, nu mai
nseamn doar anumite
meserii i profesii
practicate pn de
curnd.
Se pune astfel problema
educaiei tinerilor ntr-un
mod adecvat,care s le
ofere egalitate de anse
cu toi tinerii europeni.
MulTi oameni privesc
minunile acestei lumi i par sA
nu vadA nimic.
Orice clipA trAitA, este un
moment nou Si unic al
Universului, un moment care
nu a mai existat niciodatA Si
care nu se va mai ntoarce n
veci.
Iar noi i nvATAm pe copii, la
ScoalA, cA doi Si cu doi fac
patru Si cA Parisul este
capitala FranTei.
Cnd vom ajunge oare s-i nvm ceea ce sunt?
Fiecrui copil ar trebui s-i spunem: tii ce eti tu? Eti un
miracol.
Eti unic.
n ntreaga lume nu mai exist nici un copil identic cu tine.
Au trecut milioane de ani i milioane de ani vor
mai trece, dar niciodat nu va exista un alt copil
ca tine. Uit-te la trupul tu ct este de
minunat! Picioarele tale, braele tale, degetele
tale ndemnatice, felul n care te miti!
Poi s ajungi un Shakespeare, un
Michelangelo, un Beethoven. n tine este toat
fora.
Da, eti un miracol.
Orientarea
1.
socio- profesionala ( OSP )
- Reprezinta ansamblul actiunilor optionale si
consultative realizate prin modalitati pedagogice,
generale si speciale, subordonate, din punct de
vedere al continutului, a dimensiunii
tehnologice/aplicative a educatiei,
iar din perspectiva metodologica activitatii de
asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor
didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul
sistemului de invatamant.
Din perspectiva continutului, orientarea
scolara si profesionala reprezinta un
subsistem al dimensiunii tehnologice a
educatiei care vizeaza formarea-
dezvoltarea capacitatilor generale si
specifice ale elevilor/studentilor de aplicare
a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si
contexte psihosociale (economice,
culturale, politice, comunitare etc).
Analiza activitatii de O.S.P. la
nivelul unui concept pedagogic
fundamental presupune
delimitarea principiilor si a
functiilor sale fundamentale
care determina liniile
principale de actiune definite
prin intermediul obiectivelor
generale si specifice.
Ce prevede UE
Consilierea profesionala este considerat pe
plan european ca o component esenial a
reformelor educaionale.
De asemenea reprezint o dimensiune
major a politicilor educaionale in toate
rile europene.
Educaia pentru orientarea spre carier, care
nseamn in extenso educaia pentru
via este un scop educaional, dirijnd
sistemul de nvmnt ctre un set de valori
comune.
Cetenia UE ofer drepturi cetenilor
statelor membre i consolideaz protecia
intereselor acestora. Unul dintre cele mai
importante drepturi este dreptul de a studia,
respectiv de a munci a romnilor n oricare
dintre rile membre ale Uniunii Europene.
Acest lucru implic reformarea
sistemului de nvmnt i de educaie
romnesc, n conformitate cu standardele
europene.
Tendinele majore ale reformei curriculum
ului n plan european constau n:

educaia pentru toi, relevana curriculum ului


pentru individ si pentru societate,
dezvoltarea unor atitudini i valori
dezirabile, dezvoltarea abilitilor,a gndirii
critice,
preocuparea pentru adecvarea instruirii la
nevoile fiecrui individ, maximizarea
potenialului fiecrui elev,
predarea i nvarea centrate pe elev,
evaluarea holistic a performanelor.
Multe ri, printre care i Romnia, au
introdus msuri de reform a sistemelor de
educaie n conformitate cu schimbrile
sociale i economice din ultima perioad, cu
impact pe piaa muncii.
Este important ca i sistemul de formare a
profesorilor s rspund evoluiilor
curriculum ului, tehnicii didactice (metode
de predare-invare), mijloacelor didactice,
materialelor educative pe care acetia trebuie
s fie pregtii s le foloseasc n mod
adecvat.
In plan european ,conform paradigmelor i evoluiilor recente ale teoriei
i metodologiei curriculum ului, instruirii i evalurii, aceste noi
competene ale profesorilor sunt concretizate in:
- preocuparea pentru adecvarea procesului educaional la nevoile fiecrui
individ: capacitatea de a identifica domeniile de dezvoltare ale fiecrui elev;
capacitatea de a adecva situaiile de nvare, coninuturile i materialele
educaionale la caracteristicile individuale ale elevului, de a ncuraja spiritul
de iniiativ i capacitatea de autocunoatere i studiu independent ale
elevilor;
- maximizarea potenialului fiecrui elev: capacitarea de a diagnostica
nevoile i interesele fiecrui elev n alegerea unei viitoare profesii, in
termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio economice i
culturale;
- evaluarea holistic a performanelor: capacitatea de a adapta modul de
evaluare la dezvoltarea globala a elevului i de a utiliza informaiile
evaluative pentru orientarea sa spre o anumita profesie; dezvoltarea
capacitii de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de
evaluare; interpretarea rezultatelor evalurii pentru adoptarea de
decizii;utilizarea adecvata a metodelor alternative de evaluare;
- adaptarea la schimbare: capacitatea de a identifica schimbrile din
societate i natura lor ( direcii, tendine, calitate ), a evalua aciunile
/practicile elevilor i a sugera i implementa modificrile necesare;
- implicarea elevilor n activiti, dezvoltarea motivaiei, negocierea cu
elevii a diferitelor tipuri de reguli; favorizarea definirii unui proiect
profesional al elevului, munca in echipa.
Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie respectate
de cei implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala
a elevilor.
Sunt relevante cinci principii fundamentale:
a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala,
familie, comunitate educationala nationala, teritoriala, locala) in
conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare;
b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si
capacitatile elevului si cerintele dezvoltarii sociale exprimate in
plan economic, politic, cultural, la nivel national, teritorial, local;
c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea
elaborarii si a definitivarii proiectului de (auto)orientare scolara
si profesionala;
d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor
in vederea definitivarii sfatului final de O.S.P. in conditii sociale
optime;
e) principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei
personalitati in vederea activizarii tuturor resurselor de
(auto)formare-(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot
parcursul procesului de O.S.P.
In cadrul procesului de invatamant, orientarea
scolara si profesionala angajeaza doua categorii
de obiective pedagogice
A) Obiective generale, valabile pe toate treptele
scolaritatii, in contextul interactiunii educatiei
tehnologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei:
a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de
activitatea practica;
b) b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si
de aspiratii al elevului si cerintele si posibilitatile de
integrare scolara, profesionala, sociala, existente in plan
local, teritorial si national;
c) c) stimularea capacitatilor creatoare necesare in
perspectiva adaptarii scolare-pro-fesionale-sociale
optime a elevilor/studentilor in conditii de schimbare
sociala rapida.
B) Obiective specifice, valabile la nivelul unor
"cicluri de orientare" propuse, in mod special, pentru:

a) invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru


profesiile practicate de diferite categorii de adulti; formarea-
dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire;
pregatirea procesului de integrare scolara in clasa I;
b) invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata
de activitatea de invatare; cultivarea deprinderilor de munca
independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in
procesul de informare scolara si profesionala;
c) invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea
informatiilor de baza despre reteaua scolara si
profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea
capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a
personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in
vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim;
d) invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea
capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala,
sociala optima;
stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofe-
sionale in vederea realizarii unor performante
scolare superioare;
aprofundarea procesului de informare scolara,
profesionala, sociala la niveluri de competenta
specifice educatiei tehnologice;
sprijinirea elevilor in elaborarea si in perfectionarea
propriului proiect de evolutie scolara, profesionala,
sociala.
Continutul activitatii de O.S.P. implica
adoptarea unui model conceptual
formativ, care pune accent pe
"necesitatea educarii permanente a
personalitatii" in vederea optimizarii
procesului de integrare sociala a
acesteia conform diferitelor roluri si
statu-turi asumate, longitudinal si
transversal, la nivel institutional.
2.Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune
valorificarea unor metode si procedee integrate in diferite forme
de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie
etc.) si extrascolara ( instruirea nonformala):
- vizitele in unitati de productie;

-cercurile tehnice, expozitiile,


-concursurile, simpozioanele pe teme tehnologice;
-intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale
(economice, politice, culturale etc);
-strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a
relatiilor cu mediul etc;
-dezbaterile etice;
-chestionarele, convorbirea individuala, observatia sistematica,
analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor
obtinute la lucrarile practice, analiza informatiilor furnizate la
nivelul mass-media;
-tehnicile de orientare si de autoorientare scolara, profesionala si
sociala etc.
Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala
ramane o problema deschisa, abordabila la nivel de politica a
educatiei.

Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii


cu valoare macro si microstructurala, semnificative la
nivelul sistemului si al procesului de invatamant (
Thomas, Jean,, .-):
a) prelungirea momentului orientarii dupa - ani;
b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta
psihopedagogica;
c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii;
d) sustinerea resurselor psihologice ale
autoorientarii;
e) asumarea resurselor sociale ale
(re)orientarii.
Deciziile in domeniul orientarii scolare si
profesionale reflecta in acelasi timp
mutatiile fundamentale inregistrate in
ceea ce priveste:
- acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si
scolare/universitare (cresterea cantitativa,
transformarea calitativa);
- dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia
socioprofesionala, evolutia notiunii de
specializare/calificare socioprofesionala);
- evolutia populatiei (structura, remuneratie,
pregatire scolara);
- evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali
(originea socioculturala, originea geografica, sexul,
premisa ereditatii).
- Asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice,
elevilor si parintilor, Educatia tehnologica.
Parintii trebuie sa le expuna copiilor, inca de la varste
fragede, chiar prescolare, toate optiunile pe care acestia le
au, partile bune si partile rele pe care o slujba le ofera si
pasii urmati de acesta pentru a-si atinge telul.
Copilul trebuie sa isi formeze inca de mic o parere,
sa stie ce vrea sa urmeze si unde vrea sa ajunga.
Este trist sa vezi elevi care dau bacalaureatul si nu stiu ce
facultate sa aleaga si ce vor sa faca mai departe, ajungand
in cele din urma sa tina o diploma de absolvire a cursurilor
universitare in mana si sa constientizeze faptul ca nu asta
este ceea ce vroiau;
situatia asta trebuie evitata cu orice pret, partintii
fiind cei care trebuie sa se asigure din timp ca nu
se va ajunge aici.
De aceea , in educaia non-formal
un rol deosebit o au activitile
extracurriculare ale liceului, care sunt
numeroase i de diverse tipuri, ceea
ce i d viitorului absolvent
posibilitatea de a descoperi ce-i
place, dar i de a descoperi dac este
potrivit sau nu din punct de vedere
aptitudinal pentru ceea ce-i place.
In functie de varsta copilului, parintele ii poate
face cunoscute informatii care sa il ajute mai
tarziu.
Primul lucru pe care trebuie sa il
constientizeze, si poate cel mai greu, este faptul
ca liceul sau facultatea - pe care la un moment
dat le va alege si implicit urma - vor avea un rol
deosebit de important in viitorul profesional al
acestora.
Pentru elev este greu sa isi dea seama ce ar vrea
sa faca "cand o sa fie mare" (si aici nu ma refer la
celebrele raspunsuri ale copilasilor: "astronaut" sau
"balerina") si tocmai de aceea el are nevoie de tot
sprijinul pe care il putem oferi atat atunci cand ajunge
la o decizie dar si cand este inca nehotarat.
El va avea nevoie sa stie partile bune dar si cele
mai putin bune ale facultatilor, slujbelor si liceelor pe
care ar vrea la un moment dat sa le urmeze.
3.Activitati extracurriculare

Participarea elevului la diferite activitati extra curriculare pot


de asemenea scoate la suprafata talentele pe care acesta le
are si chiar mai mult i le va dezvolta intr-un mod placut si
relaxant.
O alta variabila importanta in aceste optiuni este locatia
si chiar situatia financiara a familiei elevului.
Acestea doua din urma se pot extinde (burse scolare,
camine, rude etc.) dar cu siguranta vor limita oarecum
optiunile acestora.
In cele din urma se poate
spune ca orientarea scolara si
profesionala este un proces de
lunga durata si greu atat
pentru elev cat si pentru
parinti dar si de o importanta
majora care trebuie tratata cu
cea mai mare atentie si
seriozitate.
Introducerea pe scar larg a calculatoarelor n attea
domenii profesionale a impus modificri n programele de
pregtire pentru multe profesiuni, ceea ce a sporit interesul
tinerilor pentru colile sau seciile cu astfel de profiluri.
Informatica, tehnologiile moderne i apariia unor
profesiuni noi au dus la modificarea coninutului mai
multor obiecte de nvmnt i la apariia unor monografii
profesionale.
Coordonatele tiinifice ale orientrii colare i
profesionale trebuie s aib n vedere urmtorii
factori:
- copilul ( elevul ),
- cerinele social-economice inclusiv profesiunile i
coala.
Este nevoie de depistarea
aptitudinilor, de cunoatere a
elevilor, de autocunoatere,
de mbogirea strategiilor de
lucru.
Au aprut astfel
organizaii i instituii
care pot oferi o banc de
date privitoare la
mobilitatea
profesiunilor, la cerere i
ofert, la perspectivele
de dezvoltare a anumitor
domenii de activitate.
Problema aptitudinilor i a alegerii colii i
ulterior a profesiunii a devenit o problem
educativ de cel mai Problema aptitudinilor
larg interes. Mai alesi n
a
clasele terminale ale alegerii colii
ciclurilor i ulterior
colare muncaa
diriginilor a devenitprofesiunii
un suportasolid al orientrii
devenit o
elevilor. problem educativ de cel
Nu numai informaiile mai furnizate, ci, Mai
larg interes. maiales
ales,n
contactul elevilor cu diverse
clasele sectoare
terminale alede
activitate joac un ciclurilor
rol esenial n consolidarea
colare munca
preferinelor profesionale carea stau
diriginilor la baza
devenit un
opiunilor tinerilor. suport solid al orientrii
elevilor.
Nu numai informaiile
furnizate, ci, mai ales,
contactul elevilor cu diverse
sectoare de activitate joac
un rol esenial n
consolidarea preferinelor
profesionale care stau la
Coninutul orientrii colare i profesionale
trebuie s ofere argumentele cele mai puternice
pentru a-i ajuta pe cei care ezit nc sau care au
fcut o alegere greit.

4.Obiectivele orientrii colare au fost


riguros studiate i le putem prezenta n
urmtoarea ordine:
- Cunoaterea personalitii elevilor
- Cunoaterea potenialului i a capacitii lor
- Cunoaterea cerinelor colii i profesiunilor preferate de
elevi
- Cunoaterea locurilor de munc existente
-Punerea n concordan a personalitii elevilor cu
posibilitile lor i cu cerinele colii i profesiei preferate
Orientarea colar este o aciune complex att
prin numrul factorilor implicai (profesori,
prini, sponsori, specialiti, etc) ct i prin
faptul c face parte integrant din procesul
instructiv-educativ.
Este o aciune permanent care ncepe n prima zi de
coal i dureaz toat perioada colarizrii.
Tinerii sunt ndrumai spre alegerea unei anumite coli
i profesii prin prezentarea
- de lecii,
-expuneri, dezbateri,
-monografii colare i profesionale,
-pliante ale colilor ntreprinderilor,
-filme, casete,
-activiti n laboratoare, etc.
Pentru o bun orientare colar i
profesional trebuie implicate metode de
cunoatere a elevilor care pot fi:
- date biografice,
- observarea,
- convorbirea,
- chestionarul,
- testele de aptitudini
i, n final, realizarea unei fie individuale
numite Fi de orientare colar i
profesional.
Responsabilitatea realizrii orientrii colare
revine colii, dirigintelui profesorilor, dar, nu n
ultimul rnd, consilierului care i desfoar
activitatea n cabinetele special amenajate n
coli.
Scopul lor este dea realiza o bun informare i
orientate a tinerilor.
Este nevoie de o bun corelare a aciunii
acestor factori, de o strns legtur ntre ei.
Influente negative
Moda are efecte negative mai ales prin consecinele ei,
numrul mare de nereuii la concursurile de admitere care
creeaz tot att de multe insatisfacii pentru cei n cauz i
pentru prini.

Mass-media poate furniza informaii obiective,


verificate i actuale privitoare la funcionarea
diferitelor sectoare ale vieii economico-sociale
i la cerinele care exist pe piaa de munc.
Orientarea colar i profesional este influenat negativ de
aa numita mod a profesiunilor i de sfaturile prietenilor
i colegilor.
Moda profesiunilor exprimat prin opinia public este un
fenomen de psihologie social, cu efecte negative asupra
procesului de orientare colar.
Sunt ani i chiar perioade mai ntinse n care anumite
profesiuni sunt la mod i au efecte de influenare a
preferinelor i opiunilor elevilor i prinilor.
A existat o mod a tiinelor juridice care a atras un
numr mare de candidai la concursurile de admitere
ale acestor faculti (18-20 candidai pe un loc).
A existat i se menine moda medicinei i a tiinelor
economice, dar la ora actual facultatea cu cea mai mare
atracie pentru tineri este Academia de Poliie unde
numrul candidailor a ajuns la 20-25 pe loc.
Masuri luate de statul francez in scopul mentinerii
tinerilor in agricultura

1. Ajutoare de instalare
n toate rile U.E. tinerii care doresc s lucreze n agricultur
cu titlu principal, instalndu-se ntr-o exploataie primesc o
serie de ajutoare din partea statului cum ar fi: prim de
instalare, ajutoare pentru investiii, credite pe termen lung i
cu dobnd redus etc.
tinerii primesc o dotare pe care nu trebuie s o mai restituie
statului. Pentru a putea beneficia tinerii trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
s nu fi fost instalat n Frana sau n strintate;
s aib naionalitate francez sau comunitar; s aib minim
21 de ani i maxim 35 ani; s dein o diplom de nivel egal
sau superior cu Brevetul de tehnician agricol (BTA);
s aib un stagiu de 6 luni realizat n afara exploataiei;
s se instaleze ntr-o exploataie agricol constituit ca
unitate economic independent i care s necesite un
volum de munc cel puin egal cu UTAF (unitate de
msur convenional a muncii prestate de o persoan n
agricultur, n condiii normale de lucru timp de un an);

s participe la un stagiu de pregtire a instalrii (minim 40


de ore);

s prezinte un proiect de instalare stabilit pe baza


studiului previzional de instalare din care s rezulte c
dup o activitate de trei ani poate obine un venit disponibil
fr a depi 120% din venitul de referin
2. mprumuturi (credite) pentru
tinerii agricultori francezi
Aceste mprumuturi a cror bonificare este asigurat de stat
(cu participarea U.E.) sunt distribuite printr-o reea de bnci
abilitate la nivel naional.
Aceste mprumuturi sunt acordate tinerilor agricultori pentru
a finana patru tipuri de obiective:
reluarea capitalului mobiliar i imobiliar;
cumprarea de terenuri necesare din punct de vedere
structural funcionrii exploataiei (pn la 100.000 FF);
punerea la punct i adaptarea prelurii exploataiei (pn la
200.000 FF);
necesar de fond de rulment pn la 30.000 FF).
Durata de rambursare a mprumutului este maxim 15 ani
n concluzie,
... putem afirma c orientarea colar i profesional realizat
corect, reprezint premisa unei reuite integrri socio-
profesionale i a unei afirmri sigure n domeniul pentru care
individul a optat.
Se evideniaz rolul profesorului n ridicarea calitii orientarea
colar i profesional i chiar n deciderea viitorului unui colar
pentru c el clarific o situaie, formuleaz un mod de gndire,
intervine i ndrum elevul i familia n luarea deciziilor.
Prinii n colaborare cu coala ofer copiilor deschiderea spre
studiu i accesul la sursele de cunoatere care contribuie la
efectul educaional la colii asupra elevului pentru c coala este
a comunitii, iar prinii sunt parte din comunitate.
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

1. Vaideanu, George , Educatia la frontiera dintre milenii, Editura


Politica, Bucuresti, 1988;
2. S. ,Cristea, C. ,Constantinescu, Sociologia educatiei, Editura
Hardiscom, Pitesti, 1988;
3. C.Cucos,Pedagogie,Editura Polirom Iasi, 1998;
4. Antonesei, Liviu, Paideia. Fundamentale culturale ale educatiei,
Editura Polirom Iasi,1996;
5. G. ,Berger, Omul modern si educatia sa. Psihologie si educatie,
Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1973;
6. Antonesei,Liviu,Orizontul fara limite al invatarii ,Editura Polirom
Iasi;
7. J. Botkin, M. Elmandjara, M. Malia, Orizontul fr limite al
nvrii. Lichidarea decalajului uman, Editura Politic, Bucureti,
1982;
Jigau, M. Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma, 2001.