Sunteți pe pagina 1din 3

RECENZIE

PROBLEME ALE ADAPTARII SCOLARE. GHID PENTRU


PERFECTIONAREA ACTIVITATII EDUCATOARELOR SI
INVATATORILOR
Autor: ELVIRA CRETU
Editura ALL EDUCATIONAL
BUCURESTI, 1999

Aflata sub semnul motto-ului Copilul sa vina la scoala bucuros si sa plece fericit,
simtind ca tot ce il inconjoara ii este propriu cartea aparuta la Editura All Educational trateaza
problemele adaptarii copilului la viata scolara din punct de vedere bio-psiho-social.
Lucrarea Elvirei Cretu, reputata cercetatoare in domeniu, este dedicata educatoarelor si
invatatorilor, dar poate fi consultata cu real folos si de catre parintii copiilor, dornici sa se
informeze asupra indatoririlor ce le revin, ca primi educatori, in pregatirea copiilor pentru
calitatea de prescolar si, ulterior, cea de scolar.
Problematica prezentata in cadrul lucrarii valorifica atat observatii si cercetari intreprinse
de autoare pe tema adaptarii si a integrarii scolare, cat si rezultate ale intreprinderilor in domeniu
datorate unor colective de reputate cadre didactice si cercetatori.
Cuprins:
CAP. I -Adaptarea scolara ca proces asistat;
CAP.II -Resurse de potentare adaptativa ale mediului antescolar
A.Familia ca prim factor de potentare adaptativa a copilului;
B.Institutionalizarea influentelor adaptative..Invatarea prescolara;
CAP.III -Mediul scolar. Resurse de potentare adaptativa a scolarului mic;
CAP.IV -Scoala ca mediu generator de stress.
Dupa cum aflam din introducere, autoarea a studiat adaptarea copilului avand in vedere
cateva idei:
1. Omul creste si se dezvolta ca fiinta sociala.
2. Echilibrul biopsihic factor al invatarii scolare
3. Familia - ca prim factor ce ofera atat baza ereditara cat si climatul educational
4. Institutionalizarea stimularilor adaptative;
5. Mediul scolar primar;
6. Influentele Marelui Mediu;
7. Adaptarea scolii la specificul proceselor pe care le gireaza.
Capitolul I trateaza adaptarea scolara ca proces asistat din trei puncte de vedere:

1.Specificul adaptarii umane , amintind de baza bio-socio-culturala a speciei, are caracteristici


ca: este aloplastica , creatoare si selective, avand la baza motivatia.
2.Asistenta medicala si psihopedagogica a proceselor adaptative la varstele mici, incepand din
faza embrionara si finalizand cu gradinita si avand in vedere particularitatile anatomicofiziologice in diferite conditii de mediu.
3.Tipurile de comportamente adaptative:
Adaptarea senzorio-motorie, care trebuie sa faca parte din orice proiect
educational, in familie, gradinita, scoala, si sa se integreze intr-un tot
comunicational intre subiect si obiect, intre propriul eu si ambianta.
Adaptarea mentala/intelectuala care antreneaza toate structurile si functiile
superioare, fiind determinate socialmente, prin asimilarea modelelor culturale si
sociale.
Adaptarea sociala ce are in vedere asimilarea valorilor culturale, materiale si
spirituale ale grupului, prin comunicare si interactiune intre membrii.
Capitolul II trateaza resursele de potentare adaptativa ale mediului antescolar si are in
vedere factorii principali ai adaptarii copilului: familia si institutiile scolare.
A. Familia este considerata de catre autoare ca factor decisiv pentru evolutia ulterioara a
copilului; ea are in vedere in primul rand schimbarile din potentialul educational al
familiei contemporane si studiaza climatul familial raportandu-se la o serie diversificata
de indicatori (tipul de familie, varsta si ocupatia parintilor, standarde economice, etc.);
ordinea prioritatilor educationale in familie tine de aplicarea unui sistem de masuri
asiguratoare de integritate biologica si sanatate, urmatoarele prioritati rezultand din
Constientizarea raportului dintre calitatea influentelor exercitate asupra copilului si
calitatea comportamentelor dorite. Pornind de la premiza ca omul se formeza prin
om, autoarea nu lasa in hazardului nici stimularea comportamentelor adaptative , facuta
intentionat in cadre institutionalizate si nu numai. Discrepantele dintre mediul scolar si
influentele specifice celui familial pot fi estompate prin masuri coroborate , de informare
si educare a parintilor pentru ca acestia sa devina colaboratori active ai scolii.
B. Institutionalizarea influentelor adaptative depinde de mediul specific pe linia de
socializare a copilului si de o personalitate , de asemenea specifica, atat prin aptitudinea
sa pedagogica cat si prin nivelul de pregatire stiintifica. Cunoasterea potentialului
biopsihic al copilului reprezinta, prin prisma al autoarei, punctul de pornire in
activitatea educatoarei, care trebuie sa vada atat caracteristicile generale ale copiilor
cat sip e cele particulare, individuale. Astfel, trebuie avut in vedere ca pentru prescolar au
loc o serie de redimensionari ale universului la intrarea in gardinita,iar invatarea se va
face, de aceasta data , in mod specific prescolaritatii: invatare dirijata si joc. Anumite
trebuionte vor fi satisfacute prin invatarea deprinderilor specifice: trebuinte de hrana,
foame, sete, igiena corporala, deprinderea de a se imbraca singur.
O seie de modificari cantitative si calitative ale sistemului afectiv-motivational se produc
prin intermediul desfasurarii diversselor activitati desfasurate; tot acum are loc si dezvoltarea
2

limbajului ca mechanism coordonator al functiilor adaptative si initierea prescolarului in


activitati de invatare scolarain vederea asigurarii continuitatii gradinita-scoala.
Capitolul III studiaza mediul scoalr si resursele de potentare adaptativa la scolarul
mic.Din perspectiva psihopedagogica, mediul scolar apare ca un sistem deschis spre care
converg o serie de factori(de la ereditate si pana la factorii externi), in care se asigura dezvoltarea
progresiva a copilului.Punand problema celei mai potrivite varste pentru o educatie complexa,
invatare organizata si dirijata prin strategii didactice, autoarea sustine parerile psihologilor ,
ajungand al concluzia ca varsta de 6/7 ani este benefica inceperii scolaritatii, in conditiile
asigurarii climatului si metodelor scolare specifice varstei si insistand asupra jocului.
Cunoasterea psihopedagogica a elevului este tratata subcapitolul Identificarea potentialului
adaptativ alm scolarului mic. Dificultatile de asimilare a spatiului si timpului sunt explicate prin
prisma scolii piagetiste sip use pe seama reprezentarilor; de asemenea se remarca si
restructurarile biopsihice in trecerea de la egocentrism la sociocentrism, ca effect al
constientizarii propriei persoane. O atentie deosebita in adaptarea scoalra o acorda Elvira Cretu
personalitatii invatatorului, scotand in evidenta cateva caracteristici esentiale ale
acestuia:echilibru, comunicare deschisa, creativitate, altruism, capacitate de adaptare ( si se
refera aici tocmai la adaptarea /readaptarea invatatorului la o noua promotie de elevi).
Capitolul IV il rezerva autoarea studiului scolii ca mediu generator de stres. Un prim
subcapitol studiaza stresul ca premisa si cauza a inadaptarii si dezadaptarii scolare, argumentat
prin suprasolicitarea sarcinilor educationale si raportul dintre asimilare-acomodare. Identifica
printre sursele generatoare de stres neadaptarea continuturilor scolare la potentialul elevilor, stilul
invatatorului, dezarmonizarea dintre solicitarile cognitive cu cele afective, fragilitatea structurilor
functiilor neuropsihice etc. Asigurarea unui system educational favorabil imbogatirii
experientei astfel incat , decalajul dintre asimilare si acomodare sa fie progresiv
diminuat/eliminate reprezinta conditia rezistarii la stres din punctual de vedere al autoarei.
Un ultim subcapitol il reprezinta didaskogenia si identifica principalele greseli pe care le comit
educatorii, oficiali sau nu, in educatia copiilor (stil , expresie temperamentala, experienta
etc).Autoarea accentueaza necesitatea formarii profesionale a educatorilor si constientizarea
normelor deontologice . tot aici acorda atentie catorva metode de terapie a efectelor didaskogene.
Lucrarea se constituie intr-o baza orientativa in abordarea actiunilor psihopedagogice
necesare sustinerii proceselor adaptative la varstele mici. Trecerea copilului dintr-un mediu in
altul poate provoca reactii dezadaptative; de aceea mediul scolar si cel familiar, trebuie sa se
armonizeze continuu.

Prof. inv. Primar Hinta Luminita


Prof. inv. Primar Alecu Maria

S-ar putea să vă placă și