FORMATORI: Conf univ. dr. ELENA MARIA DRUTA; Conf. univ. dr. MIHAI DIACONU 2 COMPETENTELE VIZATE- Competene generale: Identificarea cauzelor, tipurilor si formelor de manifestare a conflictelor; Utilizarea informatiilor referitoare la managementul conflictului pentru abordarea rational a conflictelor n mediul scolar; Capacitatea de a aborda strategii constructive de rezolvare a conflictelor n mediul scolar . Competene specifice: Capacitatea de identificare a simptomelor vizibile si invizibile ale conflictului precum si a surselor care l-au generat; Aplicarea unor strategii de rezolvare conflictelor n mediul scolar; ntelegerea rolului conflictelor de factori de schimbare si progres; Evaluarea corect a unui conflict din punctul de vedere al evolutiei, gravittii si consecintelor sale; Utilizarea negocierii pentru detensionarea relatiilor dintr-o organizatie scolar. 3 Conflictele-definirea si clasificarea lor Scrieti pe o foaie de hartie primele lucruri care va vin in minte atunci cand auziti cuvantul conflict. Nu cugetati prea mult. Raspundeti in cel mult 30-45 de secunde
4 -ABORDAREA DVS PERSONALA A CONFLICTULUI comparati reactiile dvs immediate la cuvantul conflict cu grupele de cuvinte de mai jos pentru a determina daca abordarea dvs obisnuita a conflictelor este pozitiva sau negativa - ABORDAREA POZITIVA ABORDAREA NEGATIVA incitant obositor stimulativ, intaritor razboi creativ ostilitate energizant amenintare clarificator, folositor, util violenta crestere competitie curajos Suparator, chinuitor, epuizant bun rau 5 - MODALITATI DE ABORDARE A CONFLICTELOR - ABORDAREA TRADITIONALA Conflictul este ceva rau si trebuie evitat. Abordare care incurajeaza comportamentul competitiv ,ocolirea confruntarilor cu altii si genereaza anxietate cu privire la implicarea in negocieri ABORDAREA RELATIILOR UMANE (teoria functionalista) Conflictul este un fenomen natural; uneori este functional, alteori este disfunctional. Poate fi un mecanism prin care pot fi facute cunoscute punctele de vedere diferite. Creaza oportunitati pentru dezvoltarea creativitatii stimuleaza comunicarea si poate incuraja diversificarea si perfectionarea strategiilor de negociere TEORIA INTERACTIUNII Conflictele sunt inevitabile, iar mentinerea lor la un anumit nivel poate fi profitabila. Este o forta pozitiva, cu exceptia cazurilor cand este gresit diagnosticat, incorect abordat strategic si nu beneficiaza de un management inspirat TEORIA CONFLICTUALISTA Conflictele sunt deopotriva inevitabile si necesare pentru continuarea existentei unui grup social. Conflictele nerezolvate pot duce la dezintegrarea completa sau partiala a unui grup. 6 - -Dati exemple de conflicte din scoala/institutia dvs. Ce au ele in comun? Cum pot fi definite? Realizati o diagnoza a lor, luand in consideratie: natura, sursele, efectele, intensitatea - TIPURI DE CONFLICTE TIPURI INTEN SITATE NATURA CUPRIN DERE NEIN TELE GERI SFI- DARE ATA- CURI CRE- DINTE/ PREFE RINTE INTRA- PERS. INTE- RESE INTER- GRUPURI INTER- PERS. INSTRU MEN TARE FUNC- TION. - APLICATIE: Identificati cat mai multe surse posibile de conflict pentru fiecare tip de conflict din schema de mai sus CONFLICTE IN SCOALA VERTICALA ORIZONTALA DIRECTOR- PROFESORI PROFESORI- ELEVI PROFESORI- PROFESORI ELEVI-ELEVI SURSE DE CONFLICT LA NIVELUL CONDUCERII SCOLII
Lipsa de cooperare a cadrelor didactice /angajailor Atitudinea cadrelor didactice/angajailor care consider ca au de ndeplinit sarcini i atribuii care atenteaz la demnitatea lor Cadre didactice/angajai care pleac exact dup orele de la clas/la ncheierea programului, indiferent ct de urgent este o problem Nerespectarea termenelor de finalizare a proiectelor i neinformarea asupra ntrzierilor Cadre didactice/angajai care pun viaa personal pe primul plan
SURSE DE CONFLICT LA NIVELUL CADRELOR DIDACTICE Directori care asteapta prea multe de la cadrele didactice/angajai (supraincarcare) Incapacitatea directorilor de a comunica ce se petrece i trebuie fcut n coal Acuzaiile nedrepte la adresa cadrelor didactice/angajailor i faptul c nu li se acord posibilitatea de a le respinge Lipsa de apreciere i recunoatere a meritelor Pretenii absurde din partea directorului Tratamentul preferenial aplicat de director unor cadre didactice (distribuirea recompenselor si recunoasterea meritelor) Zvonurile care se amplific n lipsa informrii corecte Reguli pe care cadrele didactice/angajaii le consider absurde Control excesiv din partea directorului
- DINAMICA UNUI CONFLICT STADIILE CONFLICTULUI OPOZITIA POTENTIALA (comunicare deficitara,sisteme de valori diferite, deficiente in structura organizatiei) CUNOASTEREA SI PERSONALIZAREA INTENTIA DE ABORDARE A CONFLICTULUI (management, rezolvare, ocolire) COMPORTAMENTUL ( actiunile, declaratiile, reactiile) REZULTATELE (functionale/disfunctionale) 12 -MANAGEMENTUL, REZOLVAREA SI OCOLIREA CONFLICTELOR MANAGEMENTUL CONFLICTELOR- folosirea conflictelor in scopuri constructive. Poate presupune compromis ori colaborare, dar reclama oricum o abordare si o atitudine pozitiva fata de conflicte. REZOLVAREA CONFLICTELORinseamna a scapa de un conflict. Poate fi realizata prin diferite strategii: compromis, confruntare, fortare etc. OCOLIREA CONFLICTELOR- inseamna a nu face nimic.
APLICATIE: identificati situatiile in care se recomanda utilizarea fiecareia dintre cele trei modalitati de abordare a unui conflict 13 - - ABORDAREA SITUATII IN CARE SE RECOMANDA Managementul conflictului Cand se doreste stimularea creativitatii organizatiei, cresterea productivitatii si o mai mare diversitate a ideilor creative Rezolvarea conflictului Cand conflictele sunt distructive si impiedica buna functionare a sistemului, genereaza rezultate nedorite. Ocolirea conflictului Cand emotiile sunt prea puternice, temperamentele infierbantate; Cand conflictul este constructiv; Cand problema in discutie este minora. - STRATEGII DE REZOLVARE A CONFLICTELOR Aplicatie: identificati situatii din scoli in care se impune folosirea fiecareia dintre strategiile de solutionare a conflictelor. Cum pot fi combinate optim? STRATEGII RETRAGEREA (retragerea din conflict:ignorare amanare decizi- ei,pasarea res- ponsabilitatii)
FORTAREA (actiuni de con- strangere finan- ciara, etica, intelectuala) COMPROMISUL (concesii reci- proce, nego- cieri) CONFRUNTAREA (abordarea cons- structiva) CARACTERISTICILE NEGOCIERII Negocierea: proces prin care persoane/grupuri cu interese si obiective divergente incearca sa stabileasca un acord bilateral si sa ia o decizie comuna INTERDEPENDENTE: i. participantilor, i. rezultatului, i. informatiilor; ELEMENTE DE COOPERARE SI COMPETITIE; NORME: n. reciprocitatii; n. echitatii; DILEMA SCOPULUI: trebuie sa convina ambelor parti; DIMENSIUNI TEMPORALE: p. inceput, p. mediana, sfarsit; Stilul si cultura partenerului Diferente culturale/etnice
16 - REGULILE NEGOCIERII - Nr. Regula Comentarii 1. Nu considera negocierea ca pe o competitie/joc Ar presupune adoptarea unei atitudini de tip castig-pierdere si riscul de a pierde tot. 2. Fii pregatit Selectare si concepere a strategiei specifice 3. Constientizeaza-ti aspectele relevante ale propriei personalitati si ale personalitatii oponentului Vezi &18 adaptarea 4. Respecta regulile ascultarii, vorbirii, adaptarii si privirii eficiente
Vezi &21-24comunicarea
5. Nu-ti pierde niciodata autocontrolul
6 Cauta intotdeauna puncte comune si scopuri comune 7 Constientizeaza cand trebuie sa continui si cand trebuie sa pleci
8 Mentine-ti integritatea personala si increderea in tine insuti
Pleci atunci cand constati ca ai preevaluat gresit si nu esti pregatit 9 Nu negocia niciodata cu cineva care nu are autoritatea reala
Trebuie sa inspiri incredere si credibilitate 10 Confirma statusul negocierii
La sfarsitul fiecarei sesiuni, cauta consensul a ceea ce s-a realizat
11 Puneti in scris cat mai curand posibil
17 - - - - ASPECTELE CARE CONDITIONEAZA SUCCESUL COMUNICARII IN NEGOCIERI - ASCULTAREA PRIVIREA/ POSTURA ADAPTAREA VORBIREA ASPECTUL IDENTIFICATI CAT MAI MULTE REGULI DE RESPECTAT IN CAZUL FIECARUIA DINTRE ACESTE ASPECTE
18 - ADAPTAREA-prevenirea conflictului cauzat de diferentele de personalitate in timpul negocierilor Reguli; Constientizati-va prejudecatile, inclinatiile, preferintele si tendintele si recunoasteti-le ca atare; Constientizati modul in care cum interactionati, cum reactionati la cei care vi se opun si cum acestia reactioneaza la felul dvs de a fi, cum va percep; Incercati sa ascultati si sa vorbiti cu altul in propria lui limba; Daca se produce escaladarea conflictului in timpul negocierii,cereti o pauza (time out) Exemple: Sunt un introvertit. Devin furios atunci cand cineva spune banalitati sau repeta ceea ce a spus deja. Trebuie sa fiu calm atunci cand negociez cu asemenea oameni, pentru ca ei nu intentioneaza sa ma plictiseasca. Sunt diferiti de mine. Sunt un intuitiv. Nu am rabdare sa urmaresc toate detaliile si nu suport cand cineva nu poate intui imaginea de ansamblu a lucrurilor. Trebuie sa fiu rabdator cand negociez cu un analitic pentru ca detaliile sunt importante pentru el. Ca sa o scot la capat cu un analitic trebuie sa-i prezint detalii
Aplicatie: Faceti o lista cu eforturile pe care trebuie sa le faceti in negocierea cu interlocutorii dvs, pornind de la propriile dvs particularitati. Consultati tabelul cu tipuri de reactii la conflict si stabiliti in ce tip va incadrati
19 TIPURI DE REACTIE LA CONFLICTE (I) - TIPUL AGRESIV TIPUL IMPUNATOR TIPUL PASIV Comportament violent Comportament in functie de situatie Comportament discret Infatuat Responsabil Resemnat Condescendent Relatii echilibrate Renunta usor Atitudini de superioritate Autovalorizare obiectiva, accepta un compromis Se considera o victima Doreste sa castige Nu induce altora sentimentul de vinovatie Considera ca este nedreptatit Se apara atacand Formuleaza cereri deschis si sincer Da vina pe ceilalti conflictual Infrunta riscul respingerii Evita conflictele (fuge,plange,renunta ) 20 TIPURI DE REACTIE LA CONFLICTE (II) - TIPUL AGRESIV TIPUL IMPUNATOR TIPUL PASIV Respect de sine scazut Respect de sine si pentru altii Respect de sine scazut Se enerveaza repede si este coplesitor Comunica direct si pe picior de egalitate Este rezervat, comunica putin Este sacaitor Foloseste un dialog deschis si constructiv Este lipsit de tact Foloseste limbajul corpului si sentimen-tele in mod creator 21 -REGULI PENTRU CONVORBIRI IN NEGOCIERE -Nu raspunde la intrebarile pentru care nu esti pregatit; Nu raspunde la vreo intrebare care nu ti-a fost pusa, decat daca esti sigur ca aceasta va ajuta intelegerea reciproca; Nu iti fie frica sa raspunzi la o intrebare printr-o alta intrebare; Nu raspunde la intrebari, daca nu dispui de timpul suficient, dar promite ca vei raspunde mai tarziu; Nu raspunde la intrebari care vor atrage alte intrebari din partea interlocutorului, daca nu sunteti pregatit sa raspundeti la ele; Dupa ce puneti o intrebare, opriti-va, inchideti gura si deschideti urechile, astfel ca interlocutorul sa poata sa raspunda, iar dvs sa auziti ce spune; Din cand in cand, adresati cate o intrebare al carei raspuns il cunoasteti, pentru a testa sinceritatea interlocutorului; Rezumati ceea ce ati inteles din ceea ce a spus celalalt; Nu fiti agresiv sau necivilizat; Nu va preocupati prea mult ca veti fi considerat prost; Pana ce veti fi gata sa cadeti de acord, folositi exprimari conditionale sau ipotetice; Nu spune lucruri doar pentru a face impresie; Nu va temeti sa fiti tacut
22 REGULI PENTRU ASCULTARE IN NEGOCIERI Vorbeste mai putin, dar asculta mult; Cauta noi informatii; Nu te opri sa asculti inainte ca interlocutorul sa termine, gandind ca stii ce va spune in continuare; Nu te opri sa asculti pentru a te gandi la urmeaza sa spui atunci cand iti va veni randul; Nu considera ca stii deja ceea ce intentioneaza sa faca celalalt; Nu intrerupe; Daca nu intelegi, spune-o deschis; Arata interes: pune intrebari, da din cap, zambeste etc
23 REGULI ELEMENTARE PENTRU O BUNA ASCULTARE Lsai interlocutorul s vorbeasc! Creai un mediu care s ncurajeze conversaia! Avei rbdare i pstrai-v calmul! ncercai s-i nelegei punctul de vedere
(sursa: I .Jinga) 24 - PRIVIREA/POSTURA URMARITI: - gesturile sau reactiile care intra in conflict cu mesajele verbale; schimbarile in comportament, intr-o anumita situatie (ex.: tonul vocii, tensionare muschilor faciali, strangerea unor obiecte, dilatarea pupilelor, posturi rigide, transpiratie, priviri fugare, evitarea privirii, un zambet neadecvat cand se explica o problema APLICATIE: Identificati miscari ale corpului care indica: Dorinta de a spune ceva; Surpriza; Placerea/dezgustul; Atitudinea agresiva; Atitudinea prietenoasa,. relaxarea
25 Studiu de caz Popescu intreaba: Cum merge proiectul cu integrarea rromilor in scoli?D-ra Ionescu raspunde; As vrea sa vorbesc cu tine despre acesta Popescu: Nu vreau sa aud nici o scuza, chiar daca acest proiect ar justifica-o! Popescu tipa la d ra Ionescu. D-ra Ionescu zice Bine! Eu plec. Descurca-te singur! D-ra Ionescu este de mult timp managerul-sef al proiectului si este in sarcina sa perfectionarea un program de pregatire a profesorilor in vederea integrarii rromilor in scoli. Popescu a fost angajat in urma cu doua luni, printr-o interventie din afara, ca vicepresedinte al programului. D-ra Ionescu crede ca meritele sunt evidente si mai impresionante decat cele ale lui Popescu. D-ra Ionescu astepta sa primeasca ea functia.Ea nu are nici un sprijin in spate. Popescu deja si-a dobandit reputatia ca de om aspru neintelegator si neavenit acolo unde oamenilor altadata le placea sa lucreze. Proiectul in chestiune include elaborarea unui suport de curs extins si a unor activitati de aplicative. Inainte de conflict, d-ra Ionescu dorea sa-i comunice lui Popescu faptul ca beneficiarii au solicitat o semnificativa schimbare fata de ceea ce s-a prevazut initial. Vestea buna a d-rei Ionescu era ca beneficiarii acceptau dublarea taxelor in schimbul solicitarilor lor. 26 -DISCUTII ASUPRA CAZULUI CATE REGULI ALE ASCULTARII SI CONVORBIRII EFICIENTE IN NEGOCIERI A INCALCAT POPESCU? CARE?- CAT DE BINE A GESTIONAT D-RA IONESCU ACEST CONFLICT? Puteti sa sugerati solutii alternative mai bune? CE OBSERVATII PUTETI FACE IN LEGATURA CU DIFICULTATILE COMUNICARII DINTRE CEI DOI? CE I-ATI SUGERA LUI POPESCU?
- TACTICI DE NEGOCIERE Aplicatie: Identificati cat mai multe conditii ale succesului intr-o negociere directa. TACTICI DE NEGOCIERE CALMUL PRESUPOZITIA CONCESIA CLARITATEA SCOPULUI JUDECATA LUI SOLOMON (pierderea minima pentru ambele parti) TACEREA 28 REGULI ALE NEGOCIERII DIRECTE Nu v supraestimai autoritatea, abilitatea i punctele forte. Nu presupunei c tii ce vrea partea advers. Nu supraestimai partea advers n ceea ce privete cunoaterea punctelor dvs. slabe. Nu v lsai intimidai de prestigiul, rangul, titlul sau nivelul de pregtire al prii adverse. Nu v lsai influenati n exces de tradiii, precedente, date statistice, prognoze sau cliee culturale i tabuuri. APLICATIE: FOLOSIREA VIOLENTEI Majoritatea practicienilor n domeniul negocierii manifest adversitate fa de folosirea violenei, n orice mprejurri; exist ns i prerea c violena sau ameninarea cu folosirea violenei este, uneori, necesar. Organizai o dezbatere cu tema: Folosirea violenei este uneori necesar? FORME DE INTERVENTIE A TERTILOR: -MEDIEREA: caracter preponderent procedural; partile pastreaza controlul asupra rezultatelor,dar cedeaza controlul asupra modului de solutionare a disputei.
Aplicatie: identificati cat mai multe insusiri pe care considerati ca ar trebui sa le posede un bun mediator. -ARBITRAJUL: partile pastreaza controlul asupra modului de solutionare a disputei. dar cedeaza controlul asupra rezultatelor. -CONSULTANTA: activitati care ajuta clientul sa perceapa, sa inteleaga si sa actioneze asupra evenimentelor in timpul consultarilor; urmareste diminuarea aspectelor emotionale si imbunatatirea comunicarii intre parti.
APLICATIE: identificati situatii din viata scolii in care este de recomandat sa se foloseasca fiecare dintre cele trei forme de interventie a tertilor in solutionarea unui conflict. TACTICI DE COOPERARE IN VEDEREA APLANARII CONFLICTULUI (I) Crearea unui climat optim de negociere. Climatul optim de negociere este un climat cordial, alert i de colaborare Asigurarea condiiilor propice pentru negociere. n vederea desfurrii unei negocieri cooperante trebuie asigurate condiiile de loc i timp care s asigure fiecrei pri, n mod nediscriminatoriu, conditii de lucru favorabile (spaiu, linite, lumin, cldur, modul de aezare la masa tratativelor etc.). Asigurarea reciprocitii. Reciprocitatea este un principiu de lucru ntr-o negociere cooperant, viznd realizarea unui schimb permanent de informaii, propuneri i concesii. Este i o tactic prin care, de pild, negociatorii nu ntrzie s raspund cu o concesie dup ce au primit i au acceptat concesii din partea partenerului. Manifestarea toleranei. La nivel minimal, tolerana reprezint capacitatea de a nu raspunde negativ unor aciuni cel putin contestabile ale interlocutorului (de exemplu, la o cerere exagerat, la o argumentaie care nu se bazeaz pe informaii credibile). Dar dac.... Tactica dar dac... se bazeaz pe punerea unor ntrebari de tip ipotetic. Se poate utiliza doar n faza de nceput a negocierii, de examinare a poziiilor i de propuneri. TACTICI DE COOPERARE IN VEDEREA APLANARII CONFLICTULUI (II) Punerea ntre paranteze. n cursul unei negocieri este posibil s apar o problem insolubil, care ar putea pune n primejdie nelegerea final. Aceasta poate fi ignorat pe moment. Utilizarea constructiv a ntreruperilor. ntr-o negociere pot interveni ntreruperi, din diferite motive: analiza celor discutate, reconsiderarea poziiilor, reorganizarea echipei, consultri cu ali colaboratori sau cu superiorii, slbirea presiunii la care sunt supuse prile sau chiar negociatorul. Procedura standard pentru intreruperi este urmatoarea: (1) se solicit n mod ferm o pauz; (2) se face un rezumat al discuiilor; (3) se menioneaz scopul pauzei i durata; (4) se va evita discutarea unei soluii de ultim moment, amnndu-se dezbaterile dup pauz; (5) la reluare, este indicat s se nceap cu cteva cuvinte de nclzire". Dezvluirea complet. Negociatorul dezvluie toate informaiile de care dispune. Aceasta prob de sinceritate reprezinta o tactic foarte puternic de stabilirea a unei relaii de ncredere i cooperare. APLICATIE: JOC DE ROL
n grupuri de cte 4, interpretai rolurile de director de coal, profesor, elev printe care aleg disciplinelor opionale la clas: Profesorul de matematic propune ca o or din cele dou opionale la clas s fie alocat pentru pregtire suplimentar la matematic. Elevii au note mici la matematic, ndeosebi la geometrie, deoarece nu au reuit s fac suficient de multe exerciii i probleme. Ora de opional le-ar da posibilitatea s lucreze mai mult. Elevii i prinii sunt nemulumii de notele mici pe care le au la matematic. Programul elevilor este foarte ncrcat; ei nu mai pot participa la activiti extracurriculare. Au nevoie, n egal masur, i de pregtire suplimentar la limba romn, iar unii dintre ei sunt pasionai de informatic, n timp ce alii ar dori s fac mai mult sport. Scoala are un excedent de profesori de fizic. Dac ar mai avea dou ore opionale, s-ar putea sigura i profesoarei de fizic norma ntreag n coal i nu ar mai fi propus pentru restrngere de activitate. La ce soluie ai ajuns? Ct de mulumite cu soluia negociat sunt personajele pe care le-ai interpretat?