„Proiect cofinantat din Programul Operational Capital Uman 2014-2020”

Axa prioritara 6 – Educatie si competente

Titlu proiect: „Programe de invatare la locul de munca pentru elevi si studenti”
Cod SMIS proiect: 108247
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020

Studiu pietei fortelor de munca in judetul Arges

1. Scurta introducere si definitii (notiuni teoretice)

Munca este cel mai important factor de productie. Pentru a obtine produse sau servicii se
utilizeaza munca. Materiile prime sunt extrase din pamant de catre om; echipamentul utilizat in
acest proces este produs prin munca si utilizarea altui echipament produs in trecut tot prin
munca. Chiar si cunostintele acumulate de oameni - uneori denumite capital uman - vin tot
datorita efortului acestora de a stapani tehnologii si a acumula indemanare si incorporeaza munca
dascalilor cheltuita incercand sa-i educe pe altii.

Sa consideram o gospodarie reprezentativa. Pentru a analiza piata muncii intai trebuie sa

explicam cum si in ce conditii gospodariile aloca timpul lor pentru activitati productive: oferta
de munca. Apoi, considerand firmele trebuie sa aratam cum se formeaza cererea de munca.
Combinand cererea si oferta de munca obtinem un punct de plecare in analiza salariilor si
somajului.

Forta de munca ca orice factor de productie se vinde si se cumpara pe o piata. Dar piata muncii
nu este o piata standard. Spre deosebire de masini sau materii prime, munca are un specific
aparte. Masinile nu pot parasi locul de munca si nici nu pot decide daca ele doresc sa munceasca
pentru proprietarii lor. Articolele comercializate pe piata muncii pot astepta un cumparator mai
mult decat un produs dintr-un magazin. Relatiile de munca includ aranjamente contractuale
implicite si explicite care adeseori raman neschimbate mult timp.

Piata muncii contine, de asemenea, institutii, cum ar fi sindicatele si este obiectul unor
reglementari legale interne si internationale complexe. Rezultatul este existenta unui somaj
structural, care nu dispare usor, poate deloc, in plus, faptul ca indivizii pot intra si iesi din somaj
da nastere la un somaj frictional. chiar cand pietele functioneaza corect. Ambele idei vor fi
dezvoltate intr-o explicatie a somajului de echilibru, care ramane o problema esentiala a
economiilor de piata.

Atunci cand cererea de forta de munca este mai mica decat oferta putem vorbi de somaj.
Somajul este un insotitor permanent al unei economii de piata. El este o consecinta fireasca a
dezvoltarii unei economii concurentiale. In literatura de specialitate, somajul reprezinta
excedentul ofertei fortei de munca fata de cererea de forta de munca. Somerii sunt cei apti de
munca, care nu au un loc de munca, sunt in cautarea unuia si pot incepe lucrul imediat.

Putem clasifica motivele pentru care indivizii devin someri in urmatoarele cinci motive:

- un tanar care abia a terminat scoala;

- o persoana poate sa-si paraseasca vechea slujba si sa caute una noua (in acest caz se
vorbeste de somaj de frictiune);

- un angajat poate fi concediat pentru o perioada definita de timp datorita unui declin
temporar al cererii pentru un produs (somaj sezonier);

- o persoana poate fi concediata datorita unei schimbari permanente in cererea si oferta

pentru produsul sau sectorul respective (somaj structural);

- o persoana poate fi pur si simplu concediata.

In cartile de specialitate ocuparea si somajul sunt descrise, in statistici, cu ajutorul urmatoarelor

notiuni:

- populatia ocupata: cuprinde, toate persoanele, care, in anul de referinta, au desfasurat

o activitate economica sociala aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor
asimilate acestora, a salariatilor organizatiilor politice, obstesti si a detinutilor. Totalul populatiei
ocupate cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste, care au desfasurat o activitate economica
sau sociala producatoare de bunuri si servicii de cel putin 1 ora in perioada de referinta
(saptamana inaintea inregistrarii), in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in
natura sau alte beneficii.

- somerii (in sensul Biroului International al Muncii): persoanele de 15 ani si peste, care
in perioada de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu au loc de munca si nu
desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri, sunt in cautarea activa unui loc de
munca (inscrierea la oficiile de forta de munca si somaj sau la agentiile particulare de deplasare,
demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi, apel la prieteni,
rude, colegi, sindicate, etc.) si sunt disponibili sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar
gasi imediat un loc de munca.
 - somerii inregistrati: persoanele in varsta de 18 ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi
incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile si care s-au inscris la oficiile de forta de
munca si somaj;

- populatia activa: populatia ocupata (definita mai sus) plus somerii;

- rata somajului: raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la oficiile de forta de

munca si somaj) si populatia activa.

Excedentul de oferta de forta de munca si de produse duce la scaderea salariului nominal si

cresterea somajului, iar in ceea ce priveste abundenta de produse si servicii existente pe piata,
scaderea pretului acestora.
2. Cateva date geo-economice despre judetul Arges

Situat in bazinul Argesului superior, judetul omonim este strajuit la nord de creasta Fagarasilor,
cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagana in Campia
Romana, cumpana de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, se regasesc toate cele trei
forme de relief: munti, dealuri si campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in
zona muntoasa si cea de deal si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie.

Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala a tarii,
iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei municipii (Pitesti,
Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni, Costesti si
Stefanesti) si 95 de comune.

Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de “Orasul lalelelor”).
Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cu
aspiratiile europene ale comunitatii romanesti.

Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al eforturilor

depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru asigurarea unui
climat de afaceri atractiv. A fost astfel atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul
privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile.

La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii economice.

Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA

GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si
una dintre cele mai mari la nivel national.

De la privatizare, instalatia industriala a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de

modernizare, operand in prezent cu un numar de 13.000 de angajati. Cu o investitie de 489 de
milioane de euro, uzina de la Pitesti se situeaza in prezent la cele mai inalte standarde europene,
cu metode de lucru aplicate in uzinele Grupului Renault.

ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si mai
complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si
international.

ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan.

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural fiind

introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in domeniu si a
programelor Uniunii Europene. Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este
bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante industriale si fructe. Un domeniu cu o
indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene fiind mentionate in
documente istorice inca din secolul 14.

Arta si cultura se bucura si ele de o atentie deosebita in judetul Arges, unde functioneaza
numeroase muzee si scoli de arta populara si clasica, teatre, case memoriale si de cultura,
asociatii de specialitate. Pot fi astfel mentionate Teatrul Alexandru Davila, Galeriile de Arta si
Centrul de Creatie din Pitesti, casele memoriale George Toparceanu, Liviu Rebreanu si Dinu
Lipatti, casa de cultura din Curtea de Arges, cele din Campulung Muscel si din Mioveni, muzeul
de arta populara din comuna Domnesti si Muzeul Pomiculturii si Viticulturii Golesti.

În fine, dar nu în ultimul rând, nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu din judeţ – sursa
energetică a viitorului, de ţiţei şi gaze naturale, cărbuni, minereuri nemetalifere – materia primă a
industriilor specifice. Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltării nu numai industriale ci
şi agricole a judeţului.
Judetul Arges in cateva cifre:
 3. Studiul pietei fortelor de munca local

Oferta pe piata fortei de munca din judetul Prahova

Populaţia totală, la 1 iulie

1992 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

România 22810035 21794793 21733556 21673328 21623849 21584365 21537563 21540442 21469959 21431298
Regiunea Sud
Muntenia 3312342 3300801 3284525 3271207 3258775
3559737 3374916 3358392 3342042 3329762
Judeţul Argeş 681206 652950 650502 647437 646320 644590 644236 643762 640871 639157
Sursa: INS , Anuarul Statistic 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010

Fig 1 – Evolutia populatiei in judetul Ares (sursa ISSEE)

Un element cheie in orice studiu al pietei fortelor de munca este evolutia demografica. Se
observa din graficul de mai sus ca, similar cu majoritatea judetelor din Romania,tendinta
demografica a judetului Arges este de scadere, printr-un proces continuu si lent, ca urmare a
sporului natural negativ si a soldului negativ al migratiei externe.

Judetul Arges are un grad de urbanizare de aproape 47%, in timp ce in mediul rural de afla 7%
din populatia judetului.

Distributia populatiei pe grupe de varsta, in judetul Arges pastreaza aspectul general de la nivelul
regiunii Sud Muntenia, reflecta un proces de imbatranire demografica, datorat in principal
scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani)
si cresterea numarului si a ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste). Din punct de vedere
demografic, principalii factori care actioneaza asupra marimii si structurii populatiei sunt:
fertilitatea, mortalitatea si migratia.

Tendintele evidentiate in structura pe varsta a populatiei necesita o analiza diferentiata pentru

fiecare categorie:
 Grupa de Total Femei Bărbaţi
vârstă Nr.pers. Nr.pers. % femei Nr.pers. %
(ani) din fotal bărbaţi
din fotal
TOTAL 640871 328916 51.3 311955 48.7
0-14 ani 91805 44684 48.7 47121 51.3
15-19 ani 39053 19038 48.7 20015 51.3
20-24 ani 47875 23126 48.3 24749 51.7
25-29 ani 47047 22813 48.5 24234 51.5
30-64 ani 320491 162746 50.8 157745 49.2
65+ ani 94600 56509 59.7 38091 40.3

Scaderea populatiei tinere are ca efect direct reducerea numarului de elevi din invatamantului
preuniversitar. Efectul tendintei de reducere a populatiei tinere, corelata cu abandonul este de
scadere drastica a populatiei scolare.

Cererea pe piata fortei de munca din judetul Arges

Cifra de afaceri, investitii brute, nete si personalul unitatilor locale active din industrie,
constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale sunt prezentate in tabelul
urmator:

Evolutia Valorii Adaugate Brute

(VAB) in judetul Arges
miliarde lei (ROL) preţuri curente
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
AGRICULTURA şi SILVICULTURĂ 389.6 375.5 596.5 784.1 675.4 767.3 744.1 849.7
- Agricultura, vânatoare si silvicultura 389.5 375.5 596.4 784 675.3 767.2
- Pescuit si piscicultura 0.1 0 0.1 0.1 0.1 0.1
Industrie, din care: 1186.3 1969.7 2240 3028.9 3901.1 4760.5 5033.6 7191.2
- Industrie extractiva 76.8 140.1 86.7 135 201.5 281.1 394.1
- Industrie prelucrătoare 1039.6 1722.1 2023.2 2752.2 3541.8 4311.3 6575.3

- Energie electrica, termica, gaze, apă 69.9 107.5 130.1 141.7 157.8 168.1 221.8

Constructii 163.3 243.3 315 434.5 536.9 776.6 1092.9 1452.2

Servicii, din care: 1142.5 1626.7 2270.6 2751.1 3421.9 4087.1 5152.3 6225.8
- Comerţ1) 234.2 320.2 450.6 539.4 612.6 728.1 1106.9
- Hoteluri si restaurante 36 61.7 65.1 84.1 117.5 136.3 2305.5 212.8
- Transport, depozitare, comunicaţii 337.6 420.4 529.2 678.1 856.5 1062.4 1491
- Intermedieri financiare 48.5 68.4 68.2 90.2 101.9 95.2 176.8
- Tranzacţii imobiliare, prestări servicii 1588.4
210.2 314.6 515.8 637.3 818.2 1001.1 1748.2
pt. întreprinderi
 - Administraţie publică si apărare 92.2 136.9 262.4 248.3 321.2 366.3 462.6
- Învăţământ 93.4 123.1 162.5 219.1 259.3 295.5 1258.4 493.1
- Sănătate şi asistenţă socială 45.5 96.3 126 147.2 181.9 195.5 331.8
- Alte activ. de servicii colective,
44.9 85.1 90.8 107.4 152.8 206.7 202.6
sociale si personale
Servicii de intermediere financiara
-48.9
indirect masurate (SIFIM)3)
TOTAL VAB 2832.8 4215.2 5422.1 6998.6 8535.3 10391.5 12022.9 15718.9

Mai jos sunt redate investiiile brute la nivel de judet, pe ramura de activitate conf INSEE

- mil. RON (preţuri curente) -

Anul
Judeţul Argeş
2004 2005 2006 2007 2008
Total 26744 2260 2807 4902 4773
Industrie extractivă 1876 56 73 179 574
Industrie prelucrătoare 17442 1325 1649 2794 2141
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1118 146 136 229 126
Construcţii 963 100 147 245 263
1)
Comerţ 3056 399 399 831 913
Hoteluri şi restaurante 125 21 25 51 57
Transport, depozitare şi comunicaţii 1428 141 197 333 405
Tranzacţii imobiliare si servicii pt. intreprinderi 620 61 157 205 256
2)
Învăţământ 2 1 2 4 3
2)
Sănătate şi asistenţă socială 35 6 13 20 12
Alte activităţi de servicii colective,sociale şi
personale 79 4 9 11 23

Din comunicatele de presa ale AJOFM (Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă
ARGES) pentru prima parte a anului 2019 reiese ca rata şomajului înregistrat în judetul Arges
este de 3,02 % , fiind înregistrați 7846 șomeri din care 83% provin din mediul rural.

Șomerii cu studii gimnazialeau ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistrați
înevidențele AJOFM Argeș (30,3%), urmați de ceicu studii primare (23,4%) și de cei cu studii
liceale sau postliceale (19,04%). Șomerii cu nivel de instruire profesional/arte și meserii
reprezintă 14,17% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii superioare 4,17%. Șomerii
fără studii reprezintă 8,92% din totalul șomerilor înregistrați.Structura șomerilor înregistrați pe
nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 2.951 persoane foarte greu
ocupabile, 4.523 greu ocupabile, 123 mediu ocupabile și 249 persoane ușor ocupabile.
Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a
persoanelor înregistrate în evidențele noastre.

Avand in vedere toate cele de mai sus, se observa ca tendintele de dezvoltare la nivelul judetului
Arges in intervalul 2010-2020 sunt in urmatoarele domenii:
 dezvoltarea infrastructurii de transport;
 dezvoltarea serviciilor publice si a infrastructurii sociale;
 dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii si facilitarea accesului la
serviciile IT;
 modernizarea şi reabilitarea siturilor industriale şi a zonelor urbane;
 reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;
 dezvoltarea afacerilor si în mod prioritar susţinerea IMM-urilor.

Analizele si concluziile care trebuie trase din cele expuse in aceasta sectiune trebuie privite cu
cateva mentiuni:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie dar nu reflectă integral piaţa
muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în
general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi
gradul de specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul
neocupării).

Profilul dominant al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea
descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, electric,
construcții, instalații și lucrări publice, industrie textilă şi pielărie, comerţ, economic, turism şi
alimentaţie publica, protecția mediului, industrie alimentară, agricultură, fabricarea produselor
din lemn, electromecanică.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii, prin creşterea locurilor de muncă în paralel
cu creşterea şomajului. Balanţa locuri de muncă-şomeri in acest domeniu este deficitară în
majoritatea judeţelor. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă
vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele
angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .
Analizând datele scenariului pessimist în ceea ce privește locurile de muncă disponibile în
regiune se remarcă o tendință de creștere a locurilor de muncă disponibile

4. Oportunitati pentru tinerii absolventi

Pe fondul scaderii accentuate a numarului persoanelor active pe piata de munca din judetul
Prahova si pentru a corela cat mai bine abilitatile si aptitudinile tinerilor absolventi (cu studii
medii si superioare) cu cererile tot mai ridicate ale angajatorilor au fost demarate programe de
parteneriat cu firmele cu activitati in judet precum si programe de imbunatatire a ofertei
educationale si de crestere a accesului la educatie pe plan local.

S-a înregistrat o creştere a procentului unităţilor de Invatamant Profesional si Tehnic (IPT) care
au încheiat parteneriate cu agenţi economici cu scopul derulării stagiilor de practică în condiţii
optime, desfăşurarea instruirii practice în condiţii reale de muncă facilitând o inserţie mai
uşoară a viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii şi oferind avantaje reale de selecţie angajatorilor.

Implicarea activă a reprezentanţilor agenţilor economici în viaţa şcolii constituie un demers cu

reale avantaje în sprijinul celor implicaţi în parteneriatul şcoală agent economic.

Se remarca o crestere a unităţilor de invatamant profesional si tehnic cu statul de furnizori de

formare profesională continua care să deruleze astfel de programe, acest lucru constituind un
avantaj profesional dar şi financiar al activităţii desfăşurate de aceste unităţi.

S-a intensificat şi diversificat activitatea de orientare şi consiliere pentru carieră derulată în

şcolile IPT, a crescut numărul de proiecte pe teme de orientare şi consiliere profesională
accesate, dar şi parteneriatele derulate pe această temă, având ca ţintă principală elevul şi
integrarea lui ulterioară mai uşoară.

Avantajele implicării unităţilor IPT în derularea de proiecte POCU 2014 – 2020 (Programul
Operational Capital Uman 2014-2020) sunt reale si vin în sprijinul facilitării inserţiei
absolvenţilor pe piaţa muncii, deci se estimează o creştere în perioada imediat următoare a
numărului unităţilor IPT care aplică pentru astfel de proiecte sau care sunt implicate în calitate de
parteneri.
5. Cum si ce alegem

La inceputul anului 2019 Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) a publicat un
studiu despre Prognoza si Evolutia Tendintelor pe Piata Muncii. Finalitatea acestui studiu este
aceea de a oferi informații fundamentate pe date statistice oficiale și date de teren actuale, care să
permită luarea unor decizii informate în vederea integrării tinerilor pe piața de munca în
contextul noilor provocări generate de transformările tehnologice.

Angajatorii, de regulă, evidențiază o diferență semnificativă în ceea ce privește aptitudinile și

abilitățile pe care le așteaptă de la tineri și competențele pe care aceștia le au la absolvirea
studiilor.Această situație este accentuată și de faptul că rata șomajului este ridicată în rândul
tinerilor, fiind limitată învățarea la locul de muncă, de multe ori tinerii maturizându-se fără a
dobândi o experiențăde muncă adecvată.

Sistemele de învățământ sunt doar orientative, fiind departe de un curriculum bazat pe

cunoaștere, care evaluează competențele, în prezent fiind centrate pe evaluări în care predomină
capacitatea memorare și reproducere, fără a fi stimulate curiozitatea, creativitateași încrederea.

Unul dintre obiectivele specifice Strategiei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă
(A.N.O.F.M.) 2014-2020 vizează ocuparea tinerilor. La nivelul Uniunii Europene, în anul 2013,
aproximativ unul din cinci tineri de pe piața muncii nu își putea găsi un loc de muncă,
șomajul pe termen lung în rândul tinerilor fiind în creștere. Această situație a impus noi abordări
privind politica de ocupare a tinerilor, prin combinarea unor măsuri specifice, cu efecte imediate
pentru susținerea directă a tinerilor, cu reforme structurale pe termen lung.

Unul dintre factorii care determina valorile ridicate de somaj in randul tinerilor este
neconcordanța dintre calificările, competențele tinerilor și cele solicitate de angajatori, rezultatele
unei anchete pe această temă evidențiind că 69% dintre tineri consideră că activitățile practice
sunt insuficiente si 85% dintre angajatori consideră că tinerii absolvenți sunt pregătiți de către
sistemul de învățământ, la nivel teoretic, dar nu și practic.

De asmenea lipsa experienței în muncă îi face pe tineri vulnerabili în fața concurenței cu ceilalți
lucrători de pe piață, astfel încât, 59% dintre angajatori nu-și pot permite să angajeze tineri fără
experiență

Ţara noastră are una dintre cele mai dinamice şi mai competitive pieţe de telecomunicaţii, lucru
afirmat de toţi directorii executivi care s-au aflat în fruntea operatorilor locali. Conform datelor
raportate de furnizorii de comunicaţii electronice din România la Autoritatea Naţională pentru
Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), veniturile totale obţinute din
furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice au însumat 15,6 miliarde lei în anul
2017, în creştere cu 6% faţă de anul 2016. Exprimate în euro, veniturile totale au fost de
aproximativ 3,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă 1,8% din PIB-ul României. Dacă la început
operatorii telecom îşi creşteau veniturile pe baza abonamentelor de voce şi mesaje text, în
prezent afacerile acestora s-au diversificat foarte mult, iar, pe lângă comunicaţii, portofoliul
acestora include servicii bancare, energie şi televiziune. Există trei piloni principali care produc o
creştere a veniturilor în sectorul telecom: televiziunea şi serviciile video, serviciile cloud pentru
companii şi publicitatea şi comerţul electronic.