COLEGIUL ECONOMIC “ION GHICA” TÂRGOVISTE

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU

OBȚINEREA CERTIFICATULUI
DE COMPETENȚE PROFESIONALE

Nivel IV de calificare – Tehnician în activități economice

TEMA: ” Contabilitatea decontarilor cu personalul ”

FEDERALCOOP DÂMBOVIȚA

ÎNDRUMĂTOR: Pătrașcu Daniela

ABSOLVENT: Nistor Luiza Alexandra
CLASA: A XII-A D

2020
 Argument

Tema ”Contabilitatea decontarilor cu personalul” este o

temă ce prezintă interes pentru speciailștii din domeniul
contabil și urmărește realizarea unei bune relații între angajat
și angajator.

Desfășurarea oricărei activităţi, a oricărui proces de

producţie, este de neconceput fără intervenţia forţei de
muncă .Forţa de muncă , ca rezultantă a capacităilor fizice și
intelectuale ale omului are rolul de a acţiona împreună cu
mijloacele de muncă asupra obiectelor muncii în vederea
transformării lor în produse, lucrări și servicii destinate
consumului individual sau productiv.

Pentru munca prestată de către personalul angajat, unităţile

economice datorează acestuia salarii. Ele se negociază și se
prevăd în contractele de muncă încheiate cu salariaţii.

Am ales această lucrare cu tema "Contabilitatea datoriilor

salariale ", pentru a evidentia informaţiile primite de-a lungul
celor patru ani privind contabilitatea.

Consider că alcătuirea acestei lucrări,culegerea de materiale

necesare realizării,efortul depus pentru buna structurare, îmi
vor fi de folos în viitor .În acest mod, am posibilitatea de a
întelege mult mai bine modul de calcul al salariilor având
oportunitatea de a face practică la FEDERALCOOP DAMBOVITA.

Lucrarea prezentă este structurată în patru capitole în care

am încercat sa acopăr întreaga temă, și anume „Contabilitatea
decontarilor cu personalul la FEDERALCOOP”. Astfel, primul
capitol este destinat prezentării generale a firmei
FEDERALCOOP DAMBOVITA, oferind aici un scurt istoric despre
această societate, relațiile care au loc între compartimentele
organigramei, oferta de produse, dar și modalități de
promovare a mărfurilor pe piață.
În cel de-al doilea capitol se regăsesc în primul rând,
fundamente teoretice privind decontarile cu personalul, cat și
noțiuni legate de contabilitatea salariilor specifice activității
FEDERALCOOP .
În al treilea capitol este prezentată o aplicație practică privind
contabilitatea decontarilor cu personalul la FEDERALCOOP, iar
cel de-al patrulea conține unele concluzii și propuneri.
 CUPRINS

 CAPITOLUL 1. DATE GENERALE

1.1. Scurt istoric

1.2. Structura organizatorică a FEDERALCOOP

1.3. Forma de contabilitate

 CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL

LA FEDERALCOOP DÂMBOVIŢA

2.1. Particularități teoretice privind contabilitatea decontarilor

cu personalul

2.2. Conturi utilizate

2.3 Contabilitatea datoriilor şi creanţelor privind personalul ,

asigurarea şi protecţia socială

2.4.Obligaţiile generate de plata salariilor datorate de salariaţi

( angajaţi ) .

2.5. Documente utilizate

 CAPITOLUL 3.APLICAŢIE PRACTICA PRIVIND CONTABILITATEA

DECONTARILOR CU PERSONALUL LA FEDERALCOOP DAMBOVITA

 CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE

1.1.SCURT ISTORIC

Cooperaţia constiutie o formă specifică de organizare a

activităţii umane , care s-a manifestat şi se manifestă încă şi
astăzi în lume , în sfera producţiei industriale şi agricole , a
creditului şi a consumului , a serviciilor şi a altor sectoare .

În România , ţară cu o economie preponderent agrară ,

unde nevoia permanentă de bani şi lipsa unui credit ieftin a dus
la o camătă ruinitoare , care după reforma agrară din 1864 a
luat în lumea satelor forme tot mai grave , mişcarea
cooperatistă a găsit un teren prielnic de afirmare . Tocmai
pentru a stopa flagelul cametei şi a proteja populaţia activă a
ţării s-a impus înfiinţarea unor asociaţii cooperatiste în anumite
domenii , acordându-se prioritate celor de credit , menite să
joace rolul unor puternice instituţii de credit popular şi să
constituie centrul de gravitaţie al întregii mişcări cooperatiste .

În fruntea mişcării coperatiste din Vechea Romînie s-au

situat numeroşi cărturari , oameni politic şi de stat ai vremii ,
precum Ion Ionescu de la Brad , C. Dobrescu – Argeş , Dimitrie C.
Butculescu , P. S. Aurelian , I. G. Duca , Fotin Enescu şi mai ales
Spiru C. Haret , care şi-au însuşit ideile cooperatiste , le-au pus
în practică , pentru ca ulterior mişcarea să se propage rapid în
straturile de jos ale societăţii , îndeosebi în rândul ţărănimii ,
care a constituit elementul de bază al tuturor asociaţilor
cooperatiste .

În 1913 în Vechea Românie funcţionau 270 cooperative

de aprovizionare şi consum , cu un efectiv de 12.340 societari ,
valoarea mărfurilor vândute în acest an s-a ridicat la 5.593.000
lei .

Anii 1918-1928 au costituit o etapă de redresare a

cooperaţiei de credit şi de consum , ca şi a celorlalte societăţi
cooperatiste . Aceasta s-a produs în contextul general de
refacere a economiei româneşti în urma primei mari
conflagraţii mondiale . Până în 1926 a avut loc adevărata
inflaţie a societăţilor cooperatiste , pentru ca aceea să se
impună în general cele mai puternice , şi să dispară cele slabe .

În 1928 populaţia românească dispunea de 2.254

cooperative de consum , cu 244.957 membrii . Ele manipulau
fonduri în valoare de 1.075.448.136 lei . Deverul s-a cifrat la
suma de 1.036.000.000 lei . erau susţinute de Centrala
Cooperativelor de producţie şi Consum , care pe lângă funcţia
de organizare , îndrumare , control şi propagandă - a făcut
oficiul de magazin en-gross , pentru aprovizionarea asociaţilor
aderente cu articole de consum şi alte mărfuri , care au fost
vândute populaţiei la preţul pieţei , ferind-o astfel de speculă .
 Mersul ascendent al cooperaţiei din România a fost
stopată de criza economică din 1929 – 1933 şi de legea privind
conversia datoriilor agricole şi urbane din 1934 , care au lovit în
special băncile populare , pe care le- a adus apropape în stare
de faliment .

Cooperativele de consum au fost şi ele lovite de

conversiune , dar nu în aceiaşi măsură , deoarece debitele
datorate lor erau mult mai mici decât decât cele datorate
băncilor populare . În 1937 , funcţionau în România 1.727.
asociaţii de consum , dintre care 201 la oraşe şi 1.526 la sate .
Numărul total al societarilor se ridica la 214.505 din care 34.442
în mediul urban şi 169.063 în mediul rural , fondurile folosite de
cooperativele de consum cifrându-se la 522.498.000 lei .

În 1942 funcţionau 2.144 cooperative de consum cu

413.228 membrii cu un capital de 2.524,1 milioane lei .

În1940 valoarea vânzărilor a fost de 1.832 miloane lei , iar

în 1941 de 4.140 milioane lei , creşterea fiind de 226% în
decursul unui an .

Anul 1944 încheie o perioadă importantă din evoluţia

mişcării cooperatiste din România , care se integrase
fenomenului cooperatist general european , după aceea
trecânduŞse la o altă etapă marcată de intrarea treptată a
comunismului în ţara noastră , etapă în care principiile
cooperaţiei moderne vor fi abandonate , locul lor fiind luat de
principii de cu totul altă natură , care au dus la aservirea
completă a economiei cooperatiste de către stat .

Astfel în perioada 1944 – 1989 cooperaţia de consum a

avut o dezvoltare exponenţială ajungând să fie reprezentată în
toate localităţile ţării , înregistrând peste 4,5 milioane membrii ,
şi reprezentând o pondere de 22% din economia naţională ,
fiind cel mai mare agent economic în toată această perioadă
înregistrând peste 150.000 salariaţi şi deservind peste 10,5
milioane locuitori .

S-au făcut progrese mari în domeniul organizării sub egida

CENTROCOOP ( Centrala Cooperativelor de Producţie , Achiziţii
şi Desfacere a Mărfurilor ) în special în domeniul industriei mici
şi a prestărilor de servicii , dar şi greşeli în special în politica
autoritară , în achiziţia de produse agro-alimentare prin preţuri
impuse şi valori mici de achiziţie ( practicarea unor preţuri de
oligopol – un singur cumpărător ) .

După 1989 Cooperaţia de Consum , ca şi înreaga

economie naţională se confruntă cu decapitalizarea accelerată ,
şi cu concurenţa neloială a celorlalţi agenţi economici , astfel ca
la finele anului 2001 să se înregistreze un număr de 45.000
salariaţi , cu o pondere în economia naţională de sub 1%
( respectiv 0,6% ) şi cu utilizarea a 40% din capacităţile şi
dotările existente în 1989 , organizarea Centrocoop fiind
alcătuită din 41 de Federalcoopuri şi de 35 de Societăţi de
Producţie Alimentară şi Nealimentară .

Din această structură face parte şi Federalcoop

Dâmboviţa înregistrată la R.C. sub nr. J15/73/1991 , având
codul fiscal R.915941 , cu sediul în Târgovişte , strada
Câmpulung nr. 7 .

1.4. Prezentarea Generală a Federalcoop Dâmboviţa

Federalcoop Dâmboviţa funcţionează în baza prevederilor

Legii 109/1996 “ lege Privind Organizarea şi Funcţionarea
Cooperaţiei de Consum şi a Cooperaţiei de Credit “ .

-federala teritorială a cooperativelor de consum –

FEDERALCOOP DÂMBOVIŢA s-a constituit prin asocierea liberă
a cooperativelor de consum de pe raza judeţului Dâmboviţa şi
efectuează operaţiuni în vederea satisfacerii nevoii asociaţilor
săi precum şi activităţi economice potrivit legii .

Obiectul de activitate al Federalcoop Dâmboviţa constă

în:

- comerţ cu amănuntul şi cu ridicata

- alimentaţie publică şi activitate hotelieră

- producţie industrială şi prestări de servicii

- cumpărarea de produse de la populaţie şi de la agenţi

economici în vederea volorificării acestora prin
prelucrare sau comercializate ca atare

- vânzare de materiale de construcţii , materiale şi

unelte agricole , produse petroliere şi articole de uz
caznic , îngrăşăminte , animale de reproducţie

- export şi import de mărfuri , produse , servicii şi

schimburi de mărfuri cu organizaţiile cooperatiste ,
întreprinderi şi firme din alte ţări

- executarea de lucrări de investiţii pentru nevoile

proprii şi pentru terţi

- reclamă şi publicitate

- acţiuni cultural-educative şi sportive precum şi

sponsorizări ale unor manifestări culturale , stiinţifice ,
tehnice , sportive

- formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a

personalului

Structura capitalului
 Capitalul Federalcoop Dâmboviţa este constituit din
subscrierea şi vărsarea de fiecare cooperativă a cel puţin 10
părţi sociale ( o parte socială = 100.000 lei ) , fără a avea o
limită de participare la capitalul social al unităţii.

Cota – parte din profitul Federalcoop Dâmboviţa rămasă

după plata impozitului pe profit şi după constituirea fondurilor
potrivit legii şi statutului propriu , se atribuie organizaţiilor
cooperatiste asociate proporţional cu numărul părţilor sociale
deţinute şi constituie dividende .

Organele de conducere ale Federalcoop Dâmboviţa

1. Adunarea Generală

2. Consiliul de Administraţie

3. Biroul Executiv

4. Comisia de Cenzori

1.Adunarea Generală a Federalcoop dâmboviţa este

formată din reprezentanţii aleşi a tuturor membrilor
cooperatori înscrişi în cooperativa respectivă . numărul
reprezentanţilor este stabilit de Consiliul de Administraţie al
Federalcoop Dîmboviţa.

Adunarea Generală , aprobă asocierea la Federalcoop , la

Centrocoop şi alege delegaţi pentru congresul cooperaţiei .
 Adunările Generale sunt : Ordinare şi Extraordinare .

Adunarea Generală Ordinară dezbate şi aprobă programele

trimestriale şi anuale privind activităţile economico-financiare ,
bugetul de venituri şi cheltuieli , bilanţul contabil şi contul de
profit şi pierderi ale cooperativelor de consum asociate .

Adunarea Generală Extraordinară se întruneşte ori de câte

ori este nevoie prin dorinţa a cel puţin 1/3 din membrii
asociaţi, şi când este cerută expres de organele de control şi nu
presupune amânare , pentru luarea unor decizii urgente .

2.Consiliul de Administraţie al Federalcoop Dâmboviţa

Administrarea este încredinţată unui Consiliu de

Administraţie al cărui număr de membrii se stabilieşte de
Adunarea Generală , astfel încât fiecare cooperativă de consum
şă aibă cel puţin un reprezentant . Administratorii se aleg pe o
perioadă de 4 ani .

Consiliul de Administraţie este condus de un preşedinte şi

de 2 vicepreşedinţi , iar ceilalţi membrii ai Biroului Executiv fac
parte din Consiliul de Administraţie .

Atribuţiile Consiliului de Administraţie :

- supune spre aprobarea Adunării Generale programul

annual privind activitatea economico-financiară
 - analizează periodic activitatea economico-financiară ,
organizatorică şi social – culturală desfăşurate de
cooperativele de consum şi ia măsuri pentru
îmbunătăţirea acestora

- stabileşte structura organizatorică

- hotărăşte înfiinţarea de noi unităţi pentru realizarea

obiectului de activitate

Administratorii răspund solitar faţă de cooperativa de

consum

3.Biroul Executiv este organul care conduce activitatea

curentă a cooperativei de consum în perioada dintre şedinţele
Consiliului de Administraţie şi se compune din 7-14 membrii
inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii

Preşedintele Consiliului de Administraţie este şi preşedintele

Biroului Executiv .

Biroul Executiv al Federalcoop Dâmboviţa are următoarele

atribuţii :

- sprijină activitatea economico-financiară a

cooperativelor de consum asociate şia a unităţilor
proprii
 - administrează fondurile Federalcoop pe baza normelor
de constituire şi de utilizare a acestora elaborate de
Centrocoop

- stabileşte schema organizatorică a Federalcoop

Dâmboviţa şi a unităţilor proprii ale acestora şi le
supune spre aprobarea Consiliului de Administraţie ,
angajează şi concediază personalul propriu şi stabileşte
drpturile şi obligaţiile acestuia

- organizează controlul financiar de gestiune al

cooperativelor de consum asociate ,analizează şi
valorifică concluziile controlului .

- participă prin reprezentanţi în consiliile de

administraţie ale societăţilor cooperatiste şi ale
întreprinderilor cu capital aparţinînd Federalcoop

- participă prin reprezentanţi , la concursurile pentru

ocuparea posturilor de manageri la cooperativele de
consum şi la societăţile cooperatiste şi întreprinderile
cu capital aparţinând Federalcoop .

4.Cenzorii . Organizaţiile cooperaţiei de consum au 3

cenzori şi tot atîţia supleanţi .

La Federalcoop , cel puţin unul din cenzori trebuie să fie

expert contabil sau contabil autorizat în condiţiile legii .
 Cenzorii Federalcoop trebuie să fie membrii cooperatori la o
cooperativă de consum asociată .

Cenzorii sun obligaţi să supravegheze şi să verifice întreaga

gestiune a organizaţiei cooperatiste , ţinerea cu regularitate a
registrelor , întocmirea în concordanţă cu acestea şi cu
prevederile legale a bilanţului contabil , a contului de profit şi
pierderi , precum şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut
conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului contabil .
Toate acestea , împreună cu propunerile pe care le cred
necesare privind bilanţul contabil şi repartizarea profitului ,
cenzorii levor prezenta organului care i-a ales , într-un raport
amănunţit .

Adunarea Generală nu poate aproba bilanţul contabil şi

contul de profit şi pierderi , dacă acestea nu sunt însoţite de
raportul cenzorilor .

Salariaţii Cooperaţiei de Consum

Pentru realizarea obiectului de activitate , cooperaţia de

consum utilizează personal salariat

-salariaţii cooperaţiei de consum pot fi membrii cooperatori

-salariaţii cooperaţiei de consum beneficiază de toate

drepturile şi obligaţiile care rezultă din calitatea de salariat , în
conformitate cu prevederile legislaţiei muncii
-salariaţii coperaţiei de consum care au în acelaşi timp şi
calitatea de membrii sau acţionar în unitatea în care îşi
desfăşoară activitatea nu pot fi membrii de sindicat .

1.5. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FEDERALCOOP

Federalcoop Dâmboviţa este condusă între cele 2 şedinţe ale

biroului executiv de Preşedinte căruia i se subordonează toate
cele 7 servicii din cadrul unităţii , fiecare serviciu fiind condus
de un şef serviciu

a) serviciul comercial

b) serviciulmproducţie

c) serviciul plan învăţământ – salarizare

d) serviciul investiţii

e) serviciul C.F.I.

f) serviciul financiar

g) serviciul contabilitate

A. Serviciul Comercial – se ocupă de organizarea de activităţi

de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata şi este serviciul cu
ponderea cea mai mare în activitatea Federalcoop Dâmboviţa şi
cuprinde : merceologi , şefi depozite , şoferi , gestionari şi
vânzători aflaţi sub conducerea unui Director Comercial .
 Are ca principal obiectiv realizarea programului de desfacere
a mărfurilor cu amănuntul şi cu ridicata în vederea realizării de
venituri pentru acoperirea cheltuielilor proprii în 10 unităţi de
vânzare a mărfurilor cu amănuntul şi 3 depozite cu ridicata . În
cadrul serviciului comercial funcţionează şi un sector de achiziţii
de produse de la populaţie în vederea prelucrării şi
comercializării acestora ca atre , în cadrul acestuia
remarcându-se achiziţiile specifice cooperaţiei de consum
( melci şi miere aproximativ 100 to/an ) .

B.Serviciul Producţie – se ocupă de organizarea activităţii

de producţie în 5 secţii de producţie industrială din care se
detaşează secţia de flanşe care produce pentru export acsta
atingând valoarea de 250.000 $ anual .

C.Serviciul plan , învăţământ – salarizare se ocupă cu

planificarea cativităţii unităţii cât şi a cooperativelor asociate ,
cu pregatirea şi perfecţionarea cadrelor precum şi ţinerea
evidenţei carnetelor de muncă ale salariaţilor proprii . Este
condus de un şef de serviciu care se ocupă şi de angajările
personalului şi ţinerea registrului salariaţilor .

D.Serviciul Investiţii se ocupă cu construirea de noi

obiective de investiţii cât şi de remedieri, reparaţii curente şi
capitale şi de îmbunătăţire a unităţilor proprii şi execută
documentaţii şi lucrări de investiţii pentru cooperativele proprii
şi pentru terţi .

E.Serviciul C.F.I. se ocupă cu controlul gestionar şi cu cel

financiar de gestiune ( de fond ) la cooperativele de consum
asociate şi de verificarea gestionară a Federalcoop Dâmboviţa
precum şi de rezolvarea unor sesizări şi reclamaţii .

F.Serviciul financiar şi Serviciul Contabilitate are fiecare

un şef de serviciu care se subordonează direct contabilului şef
al unităţii .

Serviciul financiar este format din 4 persoane . Se ocupă cu

evidenţa anlitică a furnizorilor şi clienţilor precum şi cu
contabilitatea trezoreriei .

Serviciul contabilitate este format din 9 persoane . Se ocupă

cu evidenţa contabilă a unităţii atât pe conturi sintetice cât şi
pe analitice distincte precum şi înregistrarea în contabilitate a
tuturor documentelor .

În cadrul serviciului contabilitate se ţine evidenţa distinctă

( contabilitatea internă de gestiune ) a fiecărui sector în parte ,
pe secţii , magazine , depozite , unităţi de producţie , salrizarea
personalului operativ făcându-se pe bază de buget de venituri
şi cheltuieli pe fiecare unitate în parte .

1.4.FORMA DE CONTABILITATE
 La Federalcoop Dâmboviţa se foloseşte forma de
contabilitate pe jurnale .

Trăsătura de bază a acestei forma de contabilitate este cea

a folosirii jurnalelor multiple pentru înregistrarea cronologică şi
sistematică în creditul conturilor dezvoltat pe conturi
corespondente debitoare . Prin cumularea debitului fiecărui
cont care se găseşte în diferite jurnale , în funcţie de conturile
creditoare cu care au corespondenţă , se realizează la sfârţitul
lunii , înregistrarea sistematică în “ Cartea Mare “ pentru rulajul
debitor .

Ciclul de prelucrare a datelor este integrat pentru evidenţa

cronologică şi sistematică , realizate prin intermediul jurnalelor
şi neintegrat pentru cea analitică şi sintetică .

Formularele folosite în cadrul acestei forme de contabilitate

sunt : jurnalele multiple , situaţiile pentru debitul unor conturi
şi cartea mare .

Contabilitatea analitică se ţine decât pe jurnale pentru unele

conturi sau cu ajutorul altor formulare specializate în acest
sens . Cartea mare se utilizează pentru stabilirea rulajelor
lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice din planul de conturi
 CAPITOLUL II.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
PERSONALUL ŞI CONTURI ASIMILATE LA
FEDERALCOOP DÂMBOVIŢA
 2.1. PARTICULARITĂŢI TEORETICE PRIVIND
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ŞI
CONTURI ASIMILATE .

Alaturi de resursele naturale, forta de munca reprezinta un

factor principal in producerea de bunuri si prestarea de servicii
din cadrul entitatilor economice.

In schimbul muncii depuse, personalul angajat primeste un

salariu care se stabileste prin negocieri intre angajator si
salariat sau reprezentantii sindicatelor. In urma negocierilor, se
incheie contracte colective si individuale de munca prin care
personalul se obliga sa efectueze activitatile prevazute in
contract, iar angajatorul se obliga sa îi remunereze in functie de
munca prestata.

Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:

 Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă

etc.), o cheltuiala, că orice altă cheltuiala, impusă de
necesitatea desfăşurării activităţii.;

 Pentru angajat un venit

Cheltuielile salariale suportate de catre angajatori:

1) Fondul de salarii-reprezinta totalitatea salariilor brute

suportate de catre angajatori. Salariul brut cuprinde
urmatoarele elemente:

a) Salariul de incadrare-se stabileste prin negocieri colective sau

individuale intre patronat si salariati sau reprezentantii
acestora. Incepand cu data de 1 ianuarie 2019, salariul minim
brut pe tara garantat este de 2350 lei.

b) Sporurile- se acorda in urmatoarele cazuri:

-pentru conditii deosebite de munca: grele,periculoase,toxice:

-pentru ore suplimentare si pentru orele lucrate in zile de

repaus sau sarbatori legale;

-pentru lucrul in timpul noptii(25% din salariul de baza)

-pentru vechime neintrerupta in munca(minimum 5%-5 ani,

maxim 25%-peste 25 de ani);

-pentru exercitarea unei functii suplimentare( 50% din salariul

de baza al functiei inlocuite);

C) Adaosurile:
-adaos de acord-folosit pentru unitatile productive care
practica sistemul de salarizare in acord;

-premii acordate din fondul de premiere calculate in proportie

de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat;

- premii si sporuri pentru vacanta sau sarbatori;

D) Indexarile- cresteri salariale acordate de catre guvern

tuturor categoriilor de salariati in perioadele in care exista o
inflatie puternica si consecutiva 6 luni;

E) Indemnizatii pentru concedii de odihna

F) Indemnizatii pentru capacitate temporara de munca

G) Avantaje in natura- parte a salariului stabilita sub forma de

bunuri sau servicii

Angajatul suporta anumite cheltuieli cu asigurarile si protectia

sociala care se retin din salariu si se vireaza de catre angajatori.

2) Contributia catre asigurarile de munca datorata de

angajator-2,25%

Retineri din salarii suportate de salariati:

-Contributia salariatului la asigurari sociale: 25%

-Contributia de asigurari sociale la sanatate: 10%

-Contributia asiguratorie pentru munca datorata de angajator:
2,25%

-Impozitul pe salariu: 10%

-Alte retineri datorate tertilor: rate, chirii, popriri. Aceste

retineri de efectueaza doar pe baza unor titluri executorii sau
cu acordul salariatilor in cazul ratelor pentru imprumuturi la
banci.

Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de

salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.
Venitul impozabil se determina prin deducerea din venitul brut
a urmatoarelor sume:
-contributia angajatului la asigurarile sociale;
-contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate;
-contributia pentru cotizatia la sindicat daca este cazul;
-contributia la schemele facultative de pensii ocupationale;
-deducerea personala diferentiata pe numar de persoane aflate
in intretinere, precum si in functie de venit.
Deducerea personala este o facilitate oferita de catre stat
angajatilor care castiga un salariu brut de sub 3600 de lei,
tinand cont de numarul de persoane aflate in intretinere.
Persoanele aflate in intretinere pot fi: sot-sotie, copii sau rude
pana la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri impozabile
nu depasesc 300 lei lunar.
 In cazul in care salariatul are salariul minim pe economie,
deducerile sunt:
-fara persoane aflate in intretinere:510 lei;
-cu o persoana: 670 lei;
-cu doua persoane:830 lei;
-cu trei persoane: 990 lei;
-cu patru sau mai multe: 1310 lei;
Pentru salariatii care au salariul peste nivelul minim, dar sub
valoarea de 3600 lei, deducerile se calculeaza in cote degresive,
fiind diminuate pe masura cresterii venitului.

2.2. Conturi utilizate

Pentru evidenţa relaţiilor cu personalul său , se folosesc o

serie de conturi , constituind , în cadrul planului de conturi ,
grupa 42 “ Personal şi conturi asimilate “ .

Conţinutul economic şi funcţia acestor conturi se prezintă

astfel:

Contul 421 “ Personal – salarii datorate “ se foloseşte

pentru evidenţa decontărilor cu personalul pentru salariile
cuvenite acestora , inclusiv a adaosurilor şi primelor ( altele
decât cele suportate din profit ) . Este un cont de pasiv ,
evidenţiind în credit salariile şi alte drepturi cuvenite
personalului , în debit reţinerile din salarii şi sumele achitate ,
soldul creditor al acestui cont reprezentând restul de plată .

425 “ Avansuri acordate personalului “ , în debitul căruia se

înregistreză avansurile acordate salariaţilor , iar , în credit ,
sumele reţinute pe ştatul de salariu sau ajutoar material ,
reprezentând avansuri acordate , cu ocazia drepturilor băneşti
cuvenite personalului . Soldul debitor al acestui cont reprezintă
avansuri acordate personalului .

Pentu evidenţa salariilor şi a altor drepturi de personal

neridicate de acesta în termenul legal , se utilizează contul de
pasiv

426 “Drepturi de personal neridicate “ . În creditul său se

înregistrează sumele datorate personalului neridicate în temen ,
reprezentând salarii , sporuri , adaosuri , stimulente ( premii )
din profit , ajutorul de boală şi alte drepturi de personal . În
debit se înregistrează sumele evidenţiate ca drepturi de
personal neridicate , cu ocazia achitării acestora sau cu ocazia
prescrierii lor . Soldul contului reprrezintă sumele eridicate de
salariaţi , datorate de unitate .

Contul 427 “ Reţineri din salarii datorate terţilor “ este

folasit pentru evidenţa datoriilor pe care unitatea patrimonială
şi le crează faţă de terţi , în legătură cu reţinerile făcute în
favoarea acestora asupra salariilor personalului . Este un cont
de pasiv . În creditul său se înregistrează sumele reţinute de la
salariaţi pe ştatele de plată sau ajutoarele materiale , datorate
de aceştia terţilor , reprezentân chirii , cumpărări cu plata în
rate , rate de împrumuturi şi late obligaţii ale acestora faţă de
terţi stabilite conform legii . În debitul contului se înregistrează
sumele achitate terţilor în favoarea cărora au fost reţinute .
Soldul creditor al contului reprezintă sumele reţinute de la
salariaţi şi încă nevirate terţilor .

Contul 431 “Asigurări sociale” (P) face parte din grupa 43

“Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”. Cu
ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind
contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale
și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

În creditul contului 431 se înregistrează:

contribuția angajatorului la asigurările sociale (645);

contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

(645);

sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit

legii (645);

contribuția personalului la asigurări sociale (421, 423);

contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate
(421, 423).

În debitul contului 431 se înregistrează:

sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de

sănătate (512);

sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări

sociale (423);

sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise,

scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate

asigurărilor sociale.

Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” (P)

face parte din grupa 44 “Bugetul statului, fonduri speciale şi
conturi asimilate”.
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe
veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare,
datorate bugetului statului.
În creditul contului 444 se înregistrează:
 sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura
salariilor, reținut din drepturile bănești cuvenite
personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
  sumele reprezentând impozitul datorat de către
colaboratorii unității pentru plățile efectuate către aceștia
(401).
În debitul contului 444 se înregistrează:
 sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul
pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi
similare (512);
 sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura
salariilor, anulate potrivit legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate
bugetului statului.

2.3 Contabilitatea datoriilor şi creanţelor privind

personalul , asigurarea şi protecţia socială .

În categoria conturilor care evidenţiază decontările cu terţii

un loc distinct îl deţin conturile care asigură înregistrarea
achitării salariilor cuvenite personalului angajat . Pentru o mai
bună înregistrare a operaţiilor de acest tip , este bine să se
cunoască structura obligaţiilor generate de plata salariilor .

Evidenţierea în contabilitate a cheltuielilor cu salariile se

realizează prin includerea pe cheltielile unităţii a salariilor brute
obţinute de salariaţii unităţii conform ştatelor de plată prin
înregistrarea :
 641 = 421 cu valoarea salariilor brute din

ştatele de plată

La Federalcoop Dâmboviţa salariaţii lucrează în condiţii

deosebite de muncă şi în condiţii normale

 calculează şi acordă salriaţilor diferite ajutoare materiale la

care au dreptul în anumite situaţii : indemnizaţii pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru refacerea sănătăţii ,
indemnizaţii în caz de pierdere temporară a capacităţii de
muncă , ajutor pentru sarcină şi lehuzie , indemnizaţii pentru
înhrijirea gopiilor bolnavi până la vârsta de 3 ani , ajutor în
caz de deces .

 calculează contribuţia pentru aigurări sociale de sănătate

suportate din bugetul asigurărilor sociale , aferentă
asiguraţilor aflaţi în concediu medical , în concediu pentru
sarcină şi lehuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani

 decontează diferenţa calculată şi sumele reţinute din

acestea pentru ajutoarele materiale acordate şi pentru
asigurările sociale de sănătate , mai sus menţionate

Contribuţia de asigurări sociale se datorează odată cu lichidarea

drepturilor salariale ( chenzina a doua ) dar nu mai târziu de 20
ale lunii următoare .
Din contibuţia la asigurări sociale datorate de unitate se
suportă indemnizaţiile de concediu de boală , de sarcină şi
lehuzie , ajutoare de înmormântare , precum şi contribuţia de
asigurări sociale de sănătate .

Contribuţia la constiuirea fondului de asigurări sociale de

sănătate .

Persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat

au obligaţia să reţină şi să vireze casei de asigurări sociale de
sănătate teritoriale contribuţia pentru sănătate datorată
pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea
respectivă , aceasta are obligaţia să anunţe casei de asigurări
sociale de sănătate orice schimbare care are loc în nivelul
veniturilor .

Persoanele fizice sau juridice care angajează personal salariat

au obligaţia plăţii contribuţiei de 10% asupra salariilor brute din
ştatele de salarii .

Angajatorii au obligaţia plăţii contribuţiei asigurărilor sociale de

sănătate potrivit prevederilor legii 145/1997 , şi dacă nu o
respectă datorează majorări de întârziere aferente pentru
întârzierea achitării impozitelor .

Temenul de plată este de 20 ale lunii următoare calculării

salarilor .
Înregistrare în contabilitate a contibuţiei de 10% datorate
de angajatori pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate
se efectuează :

6451 = 4311 cu 10% din fondul brut

de salarii din ştate

2.4.Obligaţiile generate de plata salariilor datorate

de salariaţi ( angajaţi ) .

Contribuţia personalului la fondul asigurărilor sociale de

stat .

Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de

asiguraţi se reţine integral din salariul sau , după caz , venitul
brut lunar al asiguratului şi se virează lunar de angajator la casa
teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia .

Angajatorul calculează şi virează lunar contirbuţia de asigurări

sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de
stat , împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la
asiguraţi .

Contribuţia personalului la constituirea fondului de

asigurări sociale de sănătate .
Se calculează prin aplicarea procentului de 10% la salariul brut
al asiguratului şi se reţine din drepturile acestuia constiutind
reţinere pe ştatul de plată . Se calculează şi pentru convenţiile
civile , indemnizaţiile sau alte sporuri obţinute de salariaţi .

Împreună cu Contribuţia personalului pentru asigurările sociale

de stat şi cu contribuţia la fondul de şomaj constiutie stopaj la
sursă şi trebuiesc virate imediat , fiind de fapt datoria
persoanelor angajate şi nu a unităţii .

Înregistrarea în contabilitate :

421 = 4314 cu cota de 10% din salariile

brute conform ştatelor de
plată

Impozitul pe venitul din salarii .

Plătitorii de salarii şi venituri asimilate salariilor au obligaţia de

a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni,
la data efectuării plăţii avestor venituri , precum şi de a-l vira la
bugetul de stat până la data de 25 ale lunii următoare .

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza

informaţiilor din fişa fiscală .
2.5.Documente utilizate in evidenta si calculul salariilor:

-Documente privind prezenta la lucru: Fisa de pontaj, Condica

de prezenta, Foaie colectiva de pontaj, Situatia prezentelor sau
a absentelor;

-Documente privind productia obtinuta: Bon de lucru, Raport

de productie si salarizare;

-Documente privind stabilirea salariilor:Stat de plata, Lista de

avans chenzinal, Lista pentru indemnzatii de concedii de odihna,
Fisa de evidenta a salariilor.
 CAPITOLUL III.

APLICAŢIE PRACTICĂ PRIVIND CONTABILITATEA

DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ŞI CONTURI
ASIMILATE LA FEDERALCOOP DÂMBOVIŢA
 FEDERALCOOP DAMBOVITA inregistreaza la data de 5 martie
o lista de avans chenzinal pentru trei salariati astfel:

Salariatul 1 Ionescu Mircea 300 lei

Salariatul 2 Popescu Ion 700 lei
Salariatul 3 Marcu Bogdan 800 lei

Pe data de 5 aprilie se intocmeste statul de plata si se platesc

salariile (chenzina a doua) pentru cei 3 salariati cunoscand:
Salariatul 1: Salariu de incadrare 2700 lei, Vechime 135 lei, o
persoana in intretinere
Salariatul 2: Salariu de incadrare 3100 lei, Vechime 310 lei,
2persoane in intretinere, rata de 200 lei
Salariatul 3: Salariu de incadrare 4800 lei, Vechime 480 lei, o
persoana in intretinere, rata de 500 lei
De asemenea, se achita restul de plata si toate contributiile
catre bugetul de stat si terti.

Salariatul 1
Salariu de incadrare 2700 lei
Spor de vechime 135 lei
Salariu brut 2835 lei
CAS: 25% x 2835 = 708,75~ 709 lei
 CASS: 10% x 2835= 283,5~ 284 lei
Deducere personala 400 lei
Salariu impozabil 1442 lei
Impozit: 10% x 1442 = 144,2 ~ 144 lei
Salariu net= 2835-709-284-144=1698 lei
Avans 300 lei
Rest de plata 1398 lei

Salariat 2
Salariu de incadrare 3100 lei
Spor de vechime 310 lei
Salariu brut 3410 lei
CAS: 25% x 3410 = 852,5~ 853 lei
CASS: 10% x 3410 341 lei
Deducere personala 380 lei
Salariu impozabil 1836 lei
Impozit 10% x 1836 = 183,6~ 184 lei
Salariu net = 3410-853-341-184 = 2032 lei
Avans 700 lei
Rata 200 lei
Rest de plata 1132 lei
Salariat 3
Salariu de incadrare 4800 lei
Spor de vechime 480 lei
Salariul brut 5280 lei
CAS 25% x 5280 320 lei
CASS 10% x 5280 lei 528 lei
Deducerepersonala -
Salariu impozabil 3432 lei
Impozit 10% x 3432=343,2~ 343 lei
Salariu net=5280-1320-528-343 3089 lei
Avans 800 lei
Rata 500 lei
Rest de plata 1789 lei

Fond brut de salarii = 2835+3410+5280=11 525 lei

Contributia asiguratorie de munca= 259 lei
CAS total= 709+853+1320= 2882 lei
CASS total= 284+341+528=1153 lei
Impozit total= 144+184+343=671 lei
Avans total= 300+700+800= 1800 lei
Rest de plata total= 1398+1132+1789= 4319 lei
Retineri pentru terti total= 200+500= 700 lei

1) Plata avans chenzinal conform ,,Lista de avans chenzinal’’ si

OP
1800 425 = 5121 1800
Avansuri acordate personalului Casa in lei

2) Inregistrarea statului de plata

11 525 641 = 421 11 525
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii
datorate

3) Inregistrarea contributiei angajatorului

259 646 = 436 259

4) Inregistrarea retinerilor din salarii

7206 421 %
4315 2882
4316 1153
444 671
425 1800
 427 700

5) Plata chenzinei a doua conform OP prin card

421 421 = 5121 4319

6) Se vireaza conform OP contributiile angajatorului si

angajatilor catre bugetul statului
%= 5121 4965
259 436
2882 4315
1153 4316
671 444
7) Se vireaza catre terti conform OP obligatiile salariatilor
700 427 = 5121 700
 CAPITOLUL IV

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
 Efectuarea stagiilor de pregătire practică la FEDERALCOOP
mi-au permis să aplic cunoștințele teoretice învățate la
modulele de specialitate, să dezvolt competențele dobândite
prin simularea decontarilor cu personalul. Tranziția de la școală
la viața activă îmi va fi mai ușoară, dat fiind faptul că am lucrat
sub îndrumarea unui reprezentant al firmei.

PROPUNERI:

Pentru creşterea salariului real la Federalcoop Dâmboviţa se

propune o mai bună previziune ar fi întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli .

Deşi legea nu prevede obligativitatea întocmirii bugetului

de venituri şi cheltuieli , este evident ca un document care să
cuprindă veniturile şi cheltuielile necesare pentru realizarea
obiectului de activitate al Federalcoop Dâmboviţa este util
pentru dimensionarea resurselor financiare în funcţie de
programul de activitate şi încadrarea cheltuielilor într-un optim
care poate asigura continuarea activităţii în condiţii de
concurenţă şi realizarea unui profit .
 BIBLIOGRAFIE

“ Contabilitatea financiară românească conformă cu

DIRECTIVELE EUROPENE ” , de Iacob Petru Pântea, Editura

Intelcredo 2008;

”Legea contabilității”82/1991 modificată și republicată

Editura ”ALL”

Octavian Bojian ”Bazele contabilitătii”Editura ”Eficient”

București

Ordinul emis de ministerul finanţelor publice,

nr.3055/2009

Plan de conturi - 2010 - Cf. O.M.F.P. 3055/2009