LICEUL TEHNOLOGIC „LIVIU REBREANU” MAIERU

FILIERA TEHNOLOGICĂ

PROFIL SERVICII

SPECIALIAZAREA TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

CONTABILITATEA MĂRFURILOR
LA SC.FILDEŞ-ONYX. SRL

ABSOLVENT:

CIRDAN DANUT PROFESOR COORDONATOR:

Prof. ROSU ALEODOR

2014
 CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I – Prezentarea Societatii Comerciale „FILDES-ONYX’’

I.1 Act constitutiv actualizat al Societatii Comerciale ’’FILDES-ONYX’’ SRL

I.2 Organigrama firmei

CAPITOLUL II –Aspecte teoretice privind evidenta marfurilor

II.1 Notiuni generale despre marfuri

II.2 Evaluarea marfurilor la entitatile cu ridicata

II.3 Evaluarea marfurilor la entitatile cu amanuntul

II.4 Conturi utilizate

CAPITOLUL III - Aspecte practice privind evidenta marfurilor

III.1 Comert cu amanuntul

III.2 Documente specifice marfurilor

CAPITOLUL IV - Concluzii si propuneri privind imbunatatirea activitatii

ANEXE:

2
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Pentru a-si realiza obiectul de activitate în vederea obtinerii de profit , orice firma cu
activitate comerciala , de servicii sau de alta natura efectueaza în mod curent tranzactii de
cumparari si vânzari de bunuri si servicii.
Întreprinderea joaca un rol important în sfera macroeconomica.Un sector economic foarte
dinamic îl reprezinta comertul cu amanuntul.Analiza rolului comertului cu amanuntul trebuie sa
plece de la ideea ca vânzarea cu amanuntul este indispensabila în viata economica a
societatii ,deoarece,prin intermediul acesteia,produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor
acolo unde acestia se gasesc, si sunt oferite potrivit posibilitatilor de cumparare ale acestora.
Comertul intern reprezinta o activitate economica utila si creatoare de venit national.Un
rol important al comertului îl reprezinta valorificarea marfurilor prin transformarea formei
valoare-marfa în forma valoare-bani, si iarasi în forma valoare-marfa.
Într-o economie moderna, mai rar se întâmpla ca producatorii sa vânda marfurile pe care
le fabrica direct utilizatorilor finali.De regula,intre acesti factori se impun o multitudine de
intermediari care îndeplinesc un ansamblu de functiuni specifice activitatii comerciale.
Reprezentând veriga finala prin care se realizeaza contactul cu consumatorul,comertul cu
amanuntul este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant,dovedind însa o mare
capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.Economia moderna a generat noi exigente
fata de comertul cu amanuntul,determinându-l ca,alaturi de vânzarea propriu-zisa,sa includa în
preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la îmbunatatirea sistemului de
satisfacere al consumatorilor.
Lucrarea de fata cuprinde informatii cu privire la importanta comertului cu amanuntul în
economia nationala, documente necesare pentru evidenta marfurilor si ambalajelor precum si
metode de evidenta si evaluare, conturi si operatiuni specifice acestei activitati având în vedere
ca distributia a devenit o adevarata industrie în ultimii ani.
.Rolul si importanta marfurilor si ambalajelor în comertul cu 
amanuntul :
Contabilitatea este principalul sistem de informare si reprezinta, în acelasi timp, mijlocul
legal de exercitare a unui control asupra corectitudinii si eficientei desfasurarii activitatii
comerciantilor.
Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediere între
producatori si consumatorii de bunuri materiale. Ca urmare, comertul ca parte
componenta principala a sectorului tertiar al economiei se poate defini ca ansamblu de activitati
prin care se stabilesc legaturi permanente între producatori si consumatori. În esenta, el se
defineste ca o activitate continua de cumparare a marfurilor si revânzarilor,în scopul obtinerii
unui profit
De regula, drumul urmat de bunurile materiale se înscrie în relatia: aprovizionare-stocare-
vânzare.

3
 APROVIZIONAREA se defineste ca act comercial de trecere a marfii din proprietatea
vânzatorului în proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau tacit al ambilor parteneri.
Momentul intrarii marfii în proprietatea cumparatorului , conform legislatiei, poate coincide cu:
-primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contrevalorii ei,
-primirea facturii furnizorului. În acest caz apare un decalaj între momentul cumpararii si al
receptiei, decalaj care determina aparitia marfurilor facturate dar nereceptionate,
-receptia marfii în lipsa facturii, ceea ce determina aparitia marfurilor receptionate dar
nefacturate.
Conform modalitatilor de plata a contravalorii marfurilor, aprovizionarea poate fi cu plata
imediata (în numerar) sau ulterioara (în numerar sau prin banca).
STOCAREA este operatia de formare a rezervelor de marfuri destinate vânzarii.
Din punct de vedere contabil stocul reprezinta:-element principal al patrimoniului unui
comerciant,
-element al calculatiei costului de aprovizionare al marfurilor vândute.
În raport cu exercitiul de exploatare, stocul de marfuri poate fi: initial(Si), curent sau final(Sf).

4
 CAPITOLUL I

I.1 ACT CONSTITUTIV ACTUALIZAT AL SOCIETATII COMERCIALE’’ FILDES-

ONYX’’SRL

TIMOCE OCTAVIAN si TIMOCE FLOAREA au hotarat actualizarea actului constitutiv al

S.C.’’FILDES-ONYX’’S.R.L.

Asociatii Societatii comerciale sunt:TIMOCE OCTAVIAN ,nascut pe data de 31.051971 in

orasul SANGEORZ –BAI ,judetul Bistrita –Nasaud ,cetatenie romana.cnp1710531064337.

TIMOCE FLOAREA,nascuta la data de 14.05.1972 in orasul SANGEORZ-BAI,jud

Bistrita-Nasaud,cetatenie romana.cnp2720514064334.

Societatea comerciala ’’FILDES-ONYX S.R.L,este o persoana juridica romana ,societate

cu raspundere limitata,ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social:asociatii
raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.Societatea se constituie se
organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei din Romania si in conformitate cu
prevederile prezentului act constitutiv.Denumirea societatii este ’’FILDES-ONYX’’si
functioneaza sub aceasta firma.In orice factura ,oferta ,comanda tarif,prospect si alte documente
intrebuintate in comert emanind de la societate trebuie sa se mentioneze denumirea ,forma
juridica ,sediul social,numarul din registrul comertului,capitalul social si codul unic de
inregistrare.Daca societatea detine o pagina de internet proprie ,aceste informatii vor fi publicate
si pe pagina de internet a societatii.

Emblema reprezinta un patiser care tine in maini produse de patiserie,si denumirea

societatii.Societatea comerciala ’’FILDES-ONYX’’S.R.L. are sediul in orasul Sangeorz-
Bai,str.Republicii, nr.54,jud.Bistrita-NASAUD.Sediul societatii poate fi schimbat in orice alt loc
din Romania prin hatararea asociatilor.Societatea poate infiinta sedii secundare –sucursale,
agentii, puncte de lucru sau alte asemenea unitatii fara personalitate juridica,in tara si strainatate,
cu aprobarea adunarii asociatilor.Societatea comerciala are infiintat un punct de lucru
Patiserie,situat in orasul Sangeorz-Bai ,str.Republicii,nr.54,jud.Bistrita-Nasaud.

Obiectul de activitate al societatii:Domeniiul de activitate principal :107-Fabricarea produselor

de brutarie si a produselor fainoase

5
ACTIVITATEA PRINCIPALA :Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor
proaspete de patiserie .alte activitatii:

0210-Silvicultura si alte activitati forestiere

0220-Exploatarea forestiera

1052-Fabricarea inghetatei

1061-Fabricarea produselor de morarit

1072-Fabricarea biscuitilor si piscoturilor;fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de

patiserie

1624-Fabricarea ambalajelor din lemn

3101-Fabricarea de mobila pentru birouri si magazine

4636-Comert cu ridicata al zaharului,ciocolatei si produselor zaharoase

4781-Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si produselor din tutun

efectuat prin standuri, chioschiuri si piete

4791-Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet

5210-Depozitari

5610-Restaurente

9524-Repararea mobilei si a furniturilor casnice

Capitalul social este de 200 lei,numerar si se compune din aportul asociatilor dupa cum
urmeaza:Asociatul TIMOCE OCTAVIAN-100 lei in numerar; Asociatul TIMOCE FLOAREA-
100 lei in numerar.Capitalul social se divide in 20 de parti sociale ,o parte sociala avand o
valoare de 10 lei.Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati da acestora dreptul de a
primi profiturile repartizate de adunarea generala, de a participa la impartirea activului social
ramas dupa lichidarea societatii proportional cu cota de participare la capitalul social,precum si
dreptul la vot in adunarile generale ale asociatilor conform principiului’’ un vot pentru fiecare
parte sociala’’.Drepturile fiecarui asociat rezulta din actul constitutiv ,din actele modificatoare si
din actele de cesiune aprobate de adunarea generala a asociatilor.Administrarea societatii se va
realiza ,pe durata nelimitata,de catre asociatii TIMOCE OCTAVIAN si TIMOCE
FLOAREA.Administratorii au puteri depline si pot lucra separat avand obligatia de a se informa
reciproc cu privire la activitatile intreprinse.Obligatiile si raspunderea administratului sunt
reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele special prevazute in Legea privind
societatile comerciale.Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:

6
 a)realizarea varsamintelor efectuate;

b)existenta reala a dividentelor platite

c)existenta registrelorcerute de lege si corecta lor tinere

d)exacta indeplinire a hotararilor asociatilor;

e)stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea,si actul constitutiv le

impun.

DURATA SOCIETATII;Societatea comerciala’’FILDES-ONYXS.R.L.’’se infiiteaza pe durata

nelimitata.

Transiterea parilor sociale ;Parile sociale pot fi transmise intre asociati.Transmiterea catre
persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata in unanimitate de adunarea
asociatilor.

REDUCEREA si MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

a)reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social va putea fi facuta in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute

in lege,fara a cobori sub minimul prevazut de lege.Reducerea capitalului social se poate face pe
baza hotararii adunarii asociatilor,prin care sa arate motivele pentru care se face reducerea si
procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.Reducerea capitalului social va putea fi facuta
numai dupa trecerea a doua luni in ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial.

b)majorarea capitalului social

Capitalul social va putea fi majorat pe baza hotararii adunarilor asociatilor ,prin crearea de noi
parti sociale,pe baza aportului in natura sau in numerar al asociatilor prin includerea in
capitalulsocial a fondului de rezerva(cu exceptia rezervelor legale si a celor provenite din
diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului),a beneficiilor ,in conditiile legii.Majorarea
capitalului social cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea societatii comerciale cu
raspundere limitata.

ADUNAREA ASOCIATILOR

Adunarea asociatilor are urmatoarele obligatii principale

a)sa se aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;

b)sa desemneze pe administratori,sa-i revoce si sa le dea descarcare de activitatea lor;

7
 c)sa decida urmarirea administratorilor pentru daunele pricinuite societatii ,desemnand si
persoana insarcinata sa o exercite;

d)sa modifice actul constitutiv al societatii

Activitatea societatii

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui

an.Incadrarea salariatilor la societatea comerciala se face pe baza de contract de munca,cu
respectarea prevederilor Codului Muncii.

Salarizarea se stabileste prin libeul acord al partilor, cu respectarea limitei minime de salarizare
prevazute de lege.Personalul de aconducere al societatii este numit de adunarea asociatilor.Restul
personalului este angajat de catre administratori.Plata salariilor,impozitelor pe acestea si a
contributiei asigurariisociale se va face potrivit legii.Drepturile si obligatiile personalului
societatii se stabilesc de administratorii societatii.

Profitul societatiise stabileste pe baza situatiei financiare anuale aprobata de adunarea generala a
asociatilor. Profitul impozabil se stabileste potrivit legii.

Dizolvarea si lichidarea

Societatea se dizolva prin:

a)trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b)imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau nerealizarea acestuia;

c)declararea nulitatii societatii;

d)hotararea adunarii generale a asociatilor;

e)hotararea tribunalului,la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,precum

neintelegerile grave dintre asociatii,care impiedica functionarea societatii;

f)faimentul societatii;

g)alte cauze prevazute de lege sau de actul costitutiv al societatii;

Societatea isi va putea continua activitatea si cu asociat uni sau cu mostenitorii asociatilor.
Lichidarea societatii

In caz de dizolvare societatea va fi lichidata.Lichidarea se face de unul sau mai multi lichidatori
numiti de catre toti asociatiinsocietatii.In cazul in care nu se va putea intruniunanimitatea
voturilor,numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta la cererea oricarui asociat sau
administrator.

8
I.2 ORGANIGRAMA FIRMEI

Componenta a structurii generale a firmei ,structura organizatorica reprezinta ansamblul

persoanelor ,subdiviziunilor organizatorice si a relatiilor dintre acestea ,orientat spre realizarea
obiectivelor prestabilite ale firmei.

Structura organizatorica a S.C.FILDES-ONYX SRL are urmatoarele trasaturi:

-este o structura simpla,clara,directa, cu un numar redus de compartimente

-asigura deplina unitate de conducere;

-necesita cheltuieli de conducere reduse.

Organigrama societatii comerciale ’’SC FILDES-ONYX SRL’’ ordonata de sus in jos,avand

reprezentata in partea superioara functiile de conducere de nivel superior si compartimentele
direct subordonate ale acestora.

Pentru fiecare compartiment de munca din cadrul societatii comerciale,se indica numele
responsabilului si atributiile ce-i revin ca urmare a desfasurarii activitatii sale in cadrul organizat.

Controlul asupra situatiilor financiare anuale ale societatii comerciale, este exercitat de
comisia de cenzori a firmei, care are obligatia de a verifica corectitudinea si exactitatea bilantului
contabilsi a contului de profit si pierdere in corcondanta cu registrele contabile

9
 CAPITOLUL II

II.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFURI

Delimitări şi structuri privind mărfurile

Mărfurile reprezintă acele bunuri materiale achiziţionate de o unitate în scopul revânzării lor,
fără a suferi transformări. Sunt asimilate mărfurilor şi bunurile de natura stocurilor (materii
prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalele şi păsările,
alte valori de natura stocurilor) vândute ca atare, precum şi valoarea produselor obţinute,
transferate în magazinele proprii de desfacere pentru a fi vandute.

Pe traseul producător-consumator, mărfurile parcurg două stadii şi anume:

1) circulaţia cu ridicata a mărfurilor (en gros) – care constă în achiziţionarea de produse în

cantităţi mari de la producători sau alţi furnizori în scopul vânzării acestora către alte unităţi
comerciale, îndeosebi celor de vânzare cu amănuntul;

2) circulaţia cu amănuntul a mărfurilor (en detail) – care constă în vânzarea mărfurilor

consumatorilor individuali, precum şi unor unităţi pentru consumul gospodăresc;

În OMFP nr.1752/2005 mărfurile sunt definite ca fiind acele bunuri pe care firma le cumpără în
vederea revânzării lor.

Desfacerea mărfurilor are loc, printr-o reţea comercială adecvată care poate aparţine agenţilor
economici profilaţi pe aprovizionarea şi desfacerea mărfurilor şi agenţi economici care au ca
obiect alte activităţi decât desfacerea mărfurilor, dar dispun de depozite sau magazine proprii.
Prin intermediul depozitelor cu ridicata se comercializează mărfuri în volum mare de către
societăţile comerciale specializate în comerţ cu ridicata (en gros) către alte unităţi, îndeosebi
către agenţii economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul (en detail). Acestea din
urmă desfac mărfurile către consumatorii direcţi.

Aprovizionarea unităţii cu mărfuri şi vânzarea acestora se fac pe baza acordului dintre părţi.
Momentul intrării mărfurilor în proprietatea cumpărătorului poate coincide cu :

sosirea facturii şi recepţionarea mărfurilor. Operaţiunea aceasta este urmată de achitarea imediată
a contravalorii acestor bunuri (în numerar) sau la o anumită scadenţă (în numerar sau prin
intermediul băncilor);

10
primirea facturii de la furnizor. În această situaţie apare un decalaj între momentul aprovizionării
(cumpărării) şi cel al recepţiei mărfurilor. Acesta determină înregistrarea bunurilor respective ca
mărfuri în curs de aprovizionare (mărfuri achitate şi expediate de furnizor, dar neprimite în
depozite sau nerecepţionate);

c) mărfuri sosite fără factură. Această situaţie determină apariţia mărfurilor recepţionate, dar
nefacturate. Se înregistrează ca intrări în gestiune, atât la locul de depozitare, cât şi în
contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare.

Vânzarea mărfurilor reprezintă, din punct de vedere juridic, trecerea acestor bunuri din
proprietatea vânzătorului (furnizorului) în cea a cumpărătorului (clientului) „pe baza acordului
dintre parteneri cu privire la obiectul vânzării şi al preţului de vânzare. În principiu, momentul
vânzării coincide cu momentul stabilirii consimţământului părţilor. Din punct de vedere contabil,
momentul vânzării este considerat cel al facturării mărfurilor sau încasării contravalorii lor, dacă
acesta din urmă coincide cu facturarea” .

În cazul unor decalaje între vânzarea şi expedierea (livrarea) mărfurilor, acestea se înregistrează
ca ieşiri din unitatea furnizorului (vânzătorului), nemaifiind considerate proprietatea acestuia,
astfel:

1) mărfurile vândute şi nefacturate se evidenţiază ca ieşiri din gestiune atât la locurile de

depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea acestor bunuri din
gestiune;

2) mărfurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate fac

obiectul conturilor în afara bilanţului;

Pe lângă achiziţia de mărfuri, care este cea mai întâlnită metodă de intrare a mărfurilor în unitate,
acestea mai pot intra în unitate prin donaţie, cu titlu oneros, ca aport adus de acţionari/asociaţi, ca
urmare a transferării producţiei, ambalajelor, materialelor în mărfuri, fiecare din aceste metode
având particularităţile ei în ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate.

Deasemenea, ieşirea mărfurilor din unitate nu presupune doar vânzarea, ci şi donaţia, plata
salariaţilor cu mărfuri, acestea înregistrându-se distinct în contabilitate. Implicit, după fiecare
operaţiune de acest gen, trebuie avută în vedere scăderea din gestiune a valorii mărfurilor ieşite
din gestiune sub una din formele menţionate.

După redarea existentului iniţial şi a mişcărilor de mărfuri în cursul perioadei de gestiune,

contabilitatea trebuie să asigure următoarea egalitate balanţieră: stocul de mărfuri la începutul
perioadei (Si) + intrările sau aprovizionările perioadei (Ap) = vânzările perioadei (Vp) + stocul
de mărfuri la finele perioadei (Sf). Stabilirea mărimii unui element poate avea loc numai în
condiţiile cunoaşterii celorlalte elemente redate prin această egalitate balanţieră.

11
Marfurile sunt bunurile achizitionate din afara entitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare,fara
vreo prelucrare suplimentara.Sunt asimilate marfurilor:

 Stocurile achizitionate pentru utilizare proprie (materii prime,materiale,obiecte de

inventar)si care si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare tertilor
 Stocurile provenite din productie proprie care se vand prin magazine
proprii(semifabricate,produse finite)
Pe traseul consumator-consumator,marfurile parcurg doua stadii si anume:
1)Circulatia cu ridicata a marfurilor-care consta in achizitionarea de marfuri in cantitati
mari de la producatori sau de la alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte
entitati comerciale,indeosebi celor de vanzare cu amanuntul;
2)Circulatia cu amanuntul a marfurilor-care consta in vanzare marfurilorconsumatorilor
individuali, precum si unor entitati pentru consumul propriu.
Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor poarta denumirea de
adaos comercial sau rabat comercial.

II.2 EVALUARE MARFURILOR LA ENTITATILE CU RIDICATA

Entitatile comerciale de desfacerea marfurilor cu ridicata pot evalua marfurile la

urmatoarele preturi de inregistrare:
1)Costul de achizitie efectiv,care cuprinde pe langa pretul de cumparare si alte
cheltuieli,cum ar fi:cheltuieli de transport,taxe vamale,comisioane,prime de asigurare.
In acest caz iesirile de marfuri din patrimoniu se pot evalua folosind una din urmatoarele
metode de evaluare:metoda costului mediu ponderat(CMP),metoda’’prima intrare-prima
iesire’’(FIFO),metoda’’ultima intrare-prima iesire’’(LIFO).
2)Pretul standard(prestabilit)-se determina pentru fiecare sortiment de marfa,pe
baza preturilor medii din perioada anterioara.
In acest caz trebuie evidentiate distinct diferentele de pret dintre pretul standard si
costul efectiv de achizitie.La sfarsitul fiecarei perioada de gestiune este necesar sa se
repartizeze diferentele de pret atat asupra iesirilor cat si asupra stocului final de marfuri,
pe baza unui coeficient de repartizare care se calculeaza cu date cumulate de la inceputul
anului.
Pretul de vanzare cu ridicata(en gros)este format din costul de achizitieplus un adaos
comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul
respectiv de marfuri.

12
 II.3 EVALUAREA MARFURILOR LA ENTITALILE COMERCIALE CU
AMANUNTUL

In cadrul entitatilor cu amanuntul se conduce evidenta analitica global-valorica atat la

nivel de entitate cat si pe magazine,iar in cadrul acestorape gestiuni cu ajutorul raportului
de gestiune zilnic sau periodic.Contabilitatea sintetica a marfurilor la entitatile cu
amanuntul nse organizeaza prin folosirea inventaruluipermanent sau intermitent.La
entitatile comerciale de desfacere a marfurilor cu amanuntul(en detail)se recomanda
evidenta marfurilor la pretul cu amanuntul,care se poate utiliza in doua feluri:
a)Pretul cu amanuntul,care este format din costul de achizitie plus adaosul comercial plus
TVA.Adaosul comercial este suma destinata sa acopere cheltuielile
comerciantului9cheltuieli de circulatie) si sa asigure obtinerea unui profit.
b)Detailistii neplatitori de TVA utilizeaza pretul cu amanuntul compus din costul de
achizitie(in care se include si TVA din factura de cumparare)plus adaosul comercial.
De regula, la entitatile comerciale cu amanuntul se considera cost de achizitie pretul
de cumparare reflectat in facturile furnizorilor,iar cheltuielile de transport aferente
intrarilor de marfuri se reflecte intr-un cont analitic distinct.Acestea se vor include in
cheltuieli pe masura vanzarii marfurilor.Acest mod de evaluare se impune di ratiuni
practice intrucit este dificil sa se recalculeze pretul de cumparare al marfurilor intrate in
functie de cheltuielile de transport-aprovizionare.

II.4 CONTURI UTILIZATE

Contabilitatea sintetica a marfurilor se realizeaza cu ajutorul grupei 37,,Marfuri’’ care

cuprinde conturi sintetice de gradul 1:
371-,,Marfuri’’
378-,,Diferente de pret la marfuri’’
a)in cazul utilizarii inventariului permanent
Contul 371 ,,MARFURI’’
Dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale,iar dupa functia
contabila este un cont de activ,care tine evidenta existentei si miscarii marfurilor.
In DEBIT se inregistreaza:
-valoarea marfurilor achizitionate(401,408,446,542);
-adaosul comercial aferent marfurilor achizitionate si a celor constatate in plus la
inventariere(378);
-TVA neexigibila aferenta marfurilor achizitionate si a celor constatate in plus la
inventariere(4428);
-valoarea marfurilor constatate in plus la inventariere(607);
-valoarea materialelor si produselor transferate la marfuri(301,302,303,341,345,346);
-valoarea marfurilor primite cu titlu gratuit(7582);

13
 -valoarea aportuluisocial de marfuri(456);
-valoarea marfurilor aduse de la terti(357);
-valoarea marfurilor primite de la societatile din cadrul grupului(451) sau din cadrul
entitatii(481,482);
In CREDIT se inregistreaza:
-valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere(607) ;
-valoarea marfurilor donate(6582)sau distuse de calamitati;
-adaosul comercial aferent marfurilor vandute, donate,distrusesi a celor constatate
lipsa de inventariere(378);
-TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute,donate,distrusesi a celorconstatate
lipsa de inventariere(4428);
-valoarea marfurilor trimise la terti(357);
-valoarea marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului(4511)sau din cadrul
entitatii(481,482);
SOLDUL debitor al contului reprezinta valoarea stocului de marfuri existent in
patrimoniu evaluat la pret de inregistrare.
Contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri’’
Dupa continutul economic este un cont rectificat al valorii de inregistrare a
marfurilor,iar dupa functia contabila este un cont de pasiv, care tine evidenta adaosului
comercial aferent marfurilor existente in gestiunea entitatii.
In CREDIT se inregistreaza:
-adaosul comercial aferent marfurilor intrate in gestiune sau constatate in plus la
inventariere(371);
In DEBIT se inregistreaza:
-adaosul comercial aferent marfurilor vandute,donate,constatate lipsa la
inventariere,distruse de calamitati,depreciate(371);
SOLDUL creditor al contului reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor din stoc.
In cazul utilizarii inventariului intermitent Contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri’’:
-se crediteaza-la sfarsitul perioadei,cu valoarea adaosului comercial aferent
marfurilor existente in stoc;
-se debiteaza-la inceputul perioadei cu valoarea adaosului comercial aferent
marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei precedente;
Alte conturi specifice utilizate pentru inregistrarea operatiilor privind marfurile:
607-,,Cheltuieli privind marfurile’’ este un cont de activ care arata costul marfurilor
vandute.Se debiteaza cu inregistrarea cheltuielilorcu ocazia descarcarii gestiunii de
marfuri si se crediteaza prin inchiderea asupra contului 121,,Profit si pierdere’’.La
sfarsitul perioadei se soldeaza.
707-,,Venituri din vanzarea marfurilor’’ este un cont de pasiv.Se crediteaza cu
veniturile obtinute din vanzarea la pret de vanzare fara TVA coletata si se debiteaza prin
incorporarea veniturilor in contul de rezultate.La sfarsitul perioadei se soldeaza.

14
 CAPITOLUL III

Aspecte practice privind evidenta marfurilor

III.1 Comert cu amanuntul

Metoda inventariului permanent
In cursul lunii aprilie 2012 S.C FILDES-ONYX S.R.L. avand ca obiect de activitate
comertul cu amanuntul efectueaza urmatoarele operatii economice. Se aprovizioneaza cu
marfuri la pret de achizitie (pret de cumparare 50.000 lei, plus TVA deductibila 24% .La
receptie se stabileste un adaos comercial de 20% .Ulterior inregistreaza vanzarea de
marfuri in numerar in valoare de 60.000 lei inclusiv TVA colectata. Concomitent se
inregistreaza descarcarea gestiunii de marfuri aferenta marfurilor vandute. La sfarsitul
perioadei se inregistreaza regularizarea TVA.
La inceputul lunii aprilie se prezinta urmatoarea situatie in conturi:
Si C 1012 2.000 Si C 378 5.000 Si D 5121 10.000
Si D 371 20.000 Si C 4428 3.200 Si C 5191 19.800

Operatia 1
In 15.04.2012 –inregistrare aprovizioane marfuri de la furnizori pe baza
facturii fiscale

371 A (+)→ D % = 401 62.000

4426 A (+) →D 371 50.000
401 P (+) → C 4426 12.000

Operatia 2
In 15.04.2012 inregistrare receptie marfuri prin evidentierea adaosului
comercial si a TVA neexigibila aferenta intrarilor ,marimi valorice care intra in structura
pretului

378 P (+)→ C 371 = % 24.400

4428 P (+)→ C 378 10.000
371 A (+)→D 4428 14.400

15
 Operatia 3
In 25.04.2012 inregistrarea vanzarii in numerar

5311 A (+)→ D 5311 = % 60.000

4427 P (+)→ C 707 48.387
707P (+)→C 4427 11.613

Operatia 4
In 25.04.2012 inregistrarea descarcarii gestiunii de marfuri pentru marfurile
vandute
371 A (-) C
4428 P(-) D
378 P(-) D*

*Pentru determinarea adaosului aferent vanzarii se foloseste repartizarea proportionala

cu ajutorul cotei medii de adaos.(K)
( Si+ Rc ) 378
K= x 100=¿
( Si+ RD ) 371−( Si+ Rc ) 4428

5.000+10.000
x 100
( 20.000+71.400 )−( 3.200+11.400 )

15.000+10.000 15.000
¿ x 100=¿ x 100=19,53 %
91.400−14.600 76.800

Adaosul aferent vanzarii (D 378)K x R C 707=19,53%x 48.387 = 9.450

% = 371 60.000

607 38.937

378 9.450

4428 11.613

16
Operatia 5

In 25.04.2012 depunerea numerarului rezultat din vanzare la banca

5311 A (-)→ C 5121 A (+) →D

581 A/P (-)→D 581 A/P→C

581=5311 55.000

5121=581 55.000

Operatia 6

In data de 31.04.2012 regularizare TVA la sarsitul perioadei

4427 P (-)→D % = 4426 12.000

4426 A(-) →C 4427 11.613

4424 P (+) →D 4424 387

Operatia 7

In 31.04.2012 inchiderea conturilor de veniturisi cheltuieli

707 P(-)→ D

121 A /P→ C

607 A(-) →C

121 A/P →D

707 = 121 48.387

121 = 607 38.937

Controlul gestiunii stocurilor de mărfuri şi ambalaje

În zilele noastre controlul dobândeşte o însemnătate deosebită, fiind dreptul societăţilor

de a-şi apăra interesele sale generale, fundamentale. Prin intermediul controlului societatea îşi

17
manifestă exigenţele ei, omologând numai acele activităţi şi practici economice sau de altă natură
care sunt în concordanţă cu normele generale de comportament social, cu obiectivele şi
programele sale prioritare şi numai acele rezultate care îndreptăţesc eforturile depuse.

Controlul asigură cunoaşterea temeinică şi detaliată a realităţilor economico-sociale, dar

nu se poate limita la atât. Acesta trebuie să facă judecăţi de valoare sau de conformitate,
interpretând stările de lucruri sau realităţile constatate printr-o raportare continuă a acestora la
obiectivele de atins, normele fixate anticipat sau regulile de desfăşurare prestabilite.

Activitatea de control presupune cel puţin trei elemente esenţiale: cunoaştere, constatare,
comparare, respectiv cunoaşterea stărilor de lucruri ideale, constatarea realităţilor practice şi
compararea acestora.

Orice firmă are interesul să cunoască, cu exactitate starea reala a averii sale , stare care
poate fi diferită de situaţia scriptică din documentele contabile. Acest lucru se poate realiza prin
cea mai complexă operaţiune de control gestionar, care îmbină controlul faptic cu cel
documentar şi care este cunoscută sub denumirea generică de inventariere periodică a
patrimoniului din unităţi. De aceea, în continuare, vom aborda inventarierea din mai multe
perspective.

Inventarierea – definiţie şi sferă de cuprindere

În România, inventarierea patrimoniului din unităţile economice reprezintă o obligaţie

stabilită prin norme juridice şi metodologice specifice. Potrivit acestor norme, inventarierea
reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi
de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, la data la care aceasta se efectuează. Inventarierea
are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de activ şi de pasiv ale fiecărei
unităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice
sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă
a poziţiei financiare şi a performanţei unităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.

18
 Inventarierea poate fi definită “ca ansamblu de operaţiuni prin care se constată, descrie şi
evaluează existenţa la o anumită dată a tuturor elementelor patrimoniale, inclusiv a celor
extrapatrimoniale, cantitativ – valoric sau numai valoric, după caz”.

Potrivit altei opinii, inventarierea “ reprezintă ansamblul operaţiunilor privind

constatarea, descrierea şi evaluarea existentului faptic de substanţe patrimoniale la un moment
dat”.

Inventarierea, ca procedeu de constatare faptică, îndeplineşte mai multe funcţii, dintre

care amintim cele mai semnificative:

funcţia de bază a inventarierii este cea de stabilire a situaţie reale a tuturor elementelor de
activ şi de pasiv ale unităţii, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, informaţii
necesare pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale;

funcţia de control a concordanţei dintre informaţiile din contabilitate şi realitatea fizică,

care oricât de riguros ar fi organizată nu în totdeauna este aceeaşi cu cea din contabilitate;

funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilorevidenţiază existenţa

a două forme de inventar: cel permanent folosit de întreprinderile mari şi care presupune
înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor de intrare şi ieşire a bunurilor materiale şi cel
intermitent care poate fi aplicat de întreprinderile mici şi mijlocii şi care constă în stabilirea
ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.

Inventarierea se poate clasifica după următoarele criterii:

După momentul în care se efectuează, inventarierea avem:

Inventarieri periodice (anuale) care se efectuează cel puţin odată pe an, de obicei cu
ocazia închiderii exerciţiului financiar şi cuprind întregul patrimoniu al întreprinderii;

Inventarieri exprese care se pot efectua:

19
 a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului;

b) ori de câte ori există indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune;

c) ori de câte ori intervine o primire- predare de gestiune;

d) cu prilejul reorganizării gestiunilor;

e) ca urmare a calamităţilor naturale;

f) în alte cazuri prevăzute de lege.

2. După gradul de cuprindere, inventarierea poate fi:

Inventariere parţială, ce cuprinde numai categorii de bunuri, creanţe etc., aparţinând unor
anumite gestiuni;

Inventarierea generală, ce priveşte toate mijloacele şi resursele din entitatea economică.

După modalitatea de efectuare, inventarierea poate fi:

Inventariere totală, se extinde asupra tuturor sortimentelor care formează un element

patrimonial sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor;

Inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele sortimente sau bunuri dintr-o gestiune;

După natura elementelor supuse inventarierii, distingem:

Inventarierea imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare;

Inventarierea stocurilor şi producţiei în curs;

Inventarierea mijloacelor circulante în decontare;

Inventarierea mijloacelor circulante de trezorerie;

Inventarierea bunurilor aparţinând altor entităţi economice;

Inventarierea capitalurilor proprii;

Inventarierea datoriilor.

20
 În fucţie de condiţiile în care se desfăşoară, inventarierile sunt:

Inventarieri ordinare, ce au un caracter planificat;

Inventarieri extraordinare care sunt impuse de anumite situaţii extraordinare.

Tot în sfera de cuprindere a inventarierii intră şi etapele inventarierii. Aceste etape derivă
din din caracterul deosebit de complex al activităţii de inventariere. Ele sunt:

pregătirea inventarierii;

constatarea, descrierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv supuse inventarierii;

stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea lor în contabilitate.

Pregătirea şi desfăşurarea operaţiunii de inventariere

Mai întâi trebuie stabilit cum şi de câte ori se inventariază bunurile aparţinând unei
entităţi comerciale într-un exerciţiu financiar, astfel:

elementele de activ şi de pasiv se inventariază odată pe an şi au legătură directă cu

situaţiile financiare anuale;

mărfurile şi ambalajele din unităţile de desfacere cu amănuntul (inclusiv din cele de

alimentaţie publică) nu pot fi tratate în regim de inventariere anuală; experienţa arată că atunci
când vânzarea se face prin case de marcaj este suficientă inventarierea de două ori pe an;

disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, precum şi celelalte valori din
casieriile unităţilor economice se inventariază obligatoriu cel puţin o dată pe lună;

În afară de aceste momente obligatorii de realizare a inventarierii, mai trebuie avute în

vedere şi toate împrejurările în care se face obligatorie inventarierea, precum: predarea –
primirea de gestiune, ori de câte ori sunt indicii că într-o gestiune există lipsuri sau plusuri de
inventar, la cererea organelor de control financiar sau gestionar, în cazul modificărilor de preţuri,
în urma unor calamităţi naturale.

21
 Pregătirea inventarierii este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise şi constă în
luarea unor măsuri cu caracter organizatoric şi în efectuarea unor operaţiuni de pregătire
contabilă.

Pentru pregătirea operaţiunii de inventariere în cadrul S.C. FILDES-ONYX S.R.L, în

conformitate cu una din obligaţii enumerate mai sus sau din alte motive, se constituie o comisie
de inventariere formată din trei persoane propuse de contabilul şef şi aprobate de către directorul
general, care au obligaţia de a verifica întreaga documentaţie precum şi verificarea faptică a
gestiunilor din cadrul firmei. Persoanele selectate pentru a face parte din comisia de inventariere
au o pregătire economică şi nu fac parte din rândul persoanelor care au în gestiune diferitele
categorii de mărfuri.

În vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere, conducerea unităţii adoptă

unele măsuri pentru crearea unor condiţii optime de lucru comisiilor de inventariere. Potrivit
normelor în vigoare aceste măsuri se referă la următoarele aspecte:

organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sortimente şi tipodimensiuni,

codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft;

ţinerea şi aducerea la zi a evidenţelor tehnico-operative la gestiunile de valori materiale,

precum şi a celor contabile şi efectuarea lunară a confruntării datelor între aceste evidenţe;

participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii desemnate prin decizie scrisă;

asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sortiment, preţ etc.)

a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului
comisiei de inventariere, persoane care au obligaţia de a semna listele de inventariere pentru
atestarea datelor înscrise;

dotarea gestiunii inventariate cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient

pentru măsurare şi cântărire, precum şi cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde
etc.);

înzestrarea comisiei de inventariere cu formularele şi rechizitele necesare, cu mijloace

tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor inventariate;

22
 asigurarea respectării de către comisie a normelor de protecţie a muncii;

asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor, porţilor de la magazine, depozite, gestiuni etc.

Înainte de începerea inventarierii propriu-zise, comisia de inventariere desemnată trebuie

la rândul ei să adopte o suită de măsuri organizatorice specifice, dintre care cele mai importante
privesc sigilarea spaţiilor gestiunii, luarea unei declaraţii scrise de la gestionar, vizarea
documentelor de evidenţă operativă la nivelul ultimei înregistrări, verificarea aparatelor de
măsură şi control, ridicarea numerarului nedepus la casierie şi a documentelor nepredate la
contabilitate.

Operaţiunile de sigilare au în vedere, în primul rând, căile secundare de acces în spaţiile

gestiunii, încăperile auxiliare care au ieşiri separate, precum şi încăperile situate în alte localuri.

Se menţionează şi faptul că documentele întocmite de către comisia de inventariere

rămân în cadrul gestiunii inventariate, în dulapuri sau fişete încuiate şi sigilate după aceeaşi
procedură ca şi căile de acces.

Declaraţia luată gestionarului înainte de începerea inventarierii propriu-zise are un

pronunţat caracter asigurativ, urmărind în fapt să prevină apariţia unor neclarităţi ulterioare şi
evitarea unor dificultăţi în stabilirea exactă a situaţiei gestiunii. În această declaraţie scrisă
gestionarul trebuie să menţioneze anticipat o serie de aspecte concrete, cum sunt:

dacă deţine bunuri sau valori ce aparţin altor unităţi sau gestiuni, primite cu sau fără
documente justificative;

dacă are cunoştinţă (sub aspect cantitativ ori valoric) de existenţa vreunui plus sau minus
în gestiunea sa;

dacă a primit sau eliberat bunuri din gestiune fără documente legale;

dacă deţine bunuri sosite şi nerecepţionate încă sau bunuri pentru care a întocmit
documentele de ieşire din gestiune, dar care nu au fost efectiv livrate; este de observat că
asemenea bunuri ar apărea ca plusuri de inventar;

23
 dacă deţine documente de primire sau eliberare care nu au fost operate în evidenţele
gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;

dacă deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea oficială a bunurilor
gestionate şi nedepuse la casierie;

g. dacă mai are bunuri sau valori depozitate în alte locuri decât încăperile sau spaţiile
sigilate.

Inventarierea propriu-zisă constă în constatarea, descrierea şi evaluarea exactă a

elementelor de activ şi de pasiv, stabilirea stocurilor faptice sau a soldurilor valorice şi înscrierea
lor în documente oficiale. Ca regulă generală, inventarierea se efectuează la locurile de
depozitare, de păstrare sau de folosinţă a bunurilor sau valorilor şi în prezenţa gestionarului care
răspunde de integritatea lor.

În acestă fază a inventarierii, comisia întocmită pentru verificarea S.C. FILDES-ONYX

S.R.L. urmăreşte toate documentele contabile, costată situaţia reală deplasându-se la depozitele
firmei, costată existenţa tuturor bunurilor şi valorilor din documente. În cazul bunurilor corporale
(imobilizări, stocuri) stabilirea stocurilor faptice se realizează prin numărare, cântărire, măsurare
sau cubare, după caz. În cazul celorlalte elemente patrimoniale (îndeosebi pentru disponibilităţile
aflate în conturi la bănci, creanţe, datorii şi orice alte decontări) inventarierea constă de fapt într-
o minuţioasă verificare a sumelor ce constituie soldurile conturilor în cauză şi confruntarea
acestora cu documente externe (extrase de cont), astfel încât respectivele solduri să exprime cât
mai fidel realitatea.

Toate bunurile şi valorile sunt trecute pe liste de inventariere, formatul unei astfel de liste
folosite de S.C. FILDES-ONYX S.R.L. este prezentată în figura nr. 4.1.

24
Unitate Lista de inventariere Gestiunea Pagina
Magazie Data: .....15.05.2012......... Loc de depozitare ......1....
CANTITĂŢI
Stocuri Diferenţe Valoarea Vala DEPRECI
N Den Cod Pr contabilă re EREA
r. umir ul U/ eţ Dife de
Ct a sau M Fa Scri Fa Scri uni Valo Valo M
renţe inve
r. bunu nr. pti ptic pti ptic tar are + - ntar are oti
lui de c c v
inve inve
ntari ntar
t
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 12 13 14
0 1
1 adez 0056 kg 15 159 2 2 50 7850 7850
ivi 7

Numele Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate

şi Ionescu Ţibu Alexandru Vananu
prenumel Leonte
e
Semnătur Popescu
a
Figura nr. 4.1 listă de inventariere

25
 Lista de inventariere serveşte ca document penru stabilirea plusurilor şi minusurilor de
bunuri şi valori, costatate cu ocazia inventarierii, precum şi pentru constaterea deprecierilor.

Tehnici specifice de inventariere a stocurilor de mărfuri şi ambalaje din gestiunile

comerciale

În activitatea de comerţ pe care S.C. FILDES-ONYX S.R.L. o desfăşoară, intervenţia

unor tehnici specifice de inventariere se manifestă încă din faza de pregătire şi organizare a
operaţiunilor. Astfel, la inventarierea gestiunilor din unităţile comerciale, în categoria lucrărilor
pregătitoare se cuprind, pe lângă măsurile comune tuturor gestiunilor, şi unele operaţii specifice
cum sunt:

stabilirea încasărilor din ziua curentă;

stabilirea eventualelor diferenţe dintre monetar şi benzile de control ale aparatelor de

casă;

întocmirea de către gestionar a raportului de gestiune.

Merită a fi subliniat şi faptul că, la gestiunile din reţeaua comercială, în perioadele dintre
două inventarieri, se fac de regulă şi alte controale inopinate asupra numerarului existent în
casieriile unităţilor de desfacere şi asupra vânzătorilor ce încasează numerar prin înregistrarea
sau marcarea lui în aparatele de casă.

Alte particularităţi intervin în legătură cu modul concret de inventariere a unor mărfuri şi

îndeosebi a celor de natura produselor alimentare şi agricole.

La inventarierea uleiurilor, produselor petroliere sau altor lichide cu densitate subunitară

trebuie avut în vedere şi un alt aspect. Comisia de inventariere are obligaţia să verifice dacă
conţinutul vaselor (îndeosebi al celor litrate ori calibrate, care nu necesită transvazare) este
acelaşi până la fund, lucru care se realizează prin scoaterea de probe cu ajutorul sondelor pentru
analiza în laborator.

26
 Probele de laborator sunt necesare şi pentru alte mărfuri alimentare, îndeosebi pentru cele
care prezintă indicii de alterare sau cele care pot fi uşor denaturate ori diluate. În asemenea
situaţii se aplică regula generală potrivit căreia ori de câte ori comisiile de inventariere ridică
probe pentru analize de laborator, acestea se prelevă în dublu exemplar, lăsându-se la gestiunea
verificată (în păstrarea gestionarului) o contraprobă sigilată, operaţiune care se consemnează într-
un proces-verbal distinct.

O mare atenţie trebuie acordată mărfurilor care au termene de garanţie, iar în ultimul timp
asemenea situaţii sunt tot mai frecvente şi rigorile sunt în continuă creştere. Pentru acestea,
comisiile de inventariere au obligaţia să menţioneze în liste produsele al căror termen de garanţie
a expirat, precum şi cele aflate la limita acestui termen.

Tehnicile de inventariere pot fi influenţate de mărimea stocurilor. Astfel, la depozitele de

combustibili solizi, dacă stocurile sunt mai mici de 50 tone ele se inventariază prin cântărire, iar
atunci când stocurile scriptice depăşesc această limită, determinarea cantităţilor se poate face
prin măsurare-cubaj. Stabilirea stocurilor prin cubare se poate face şi în cazul unor produse sau
mărfuri de masă, cum sunt cimentul, ipsosul, varul etc., aflate în vrac.

La rândul lor, mărfurile ambalate în saci egalizaţi (ciment ) pot fi inventariate prin
numărarea sacilor, cu condiţia ca aceştia să nu prezinte urme de deteriorare sau violare. În aceste
cazuri, în listele de inventariere se va înscrie numărul sacilor şi greutatea egalizată pe sac, iar
apoi cantitatea în kg. Dacă sacii sunt confecţionaţi din materiale textile, devine obligatorie
verificarea conţinutului prin sondaj. De asemenea, este obligatorie verificarea (măcar prin
sondaj) a conţinutului real şi dacă ambalajele sunt intacte, atunci când mărfurile sau produsele
sunt depozitate în stive, formate din saci, lăzi, cutii, navete. Oricum, în toate cazurile stivele
trebuie desfăcute pentru stabilirea exactă a cantităţilor efective în gestiune.

Stabilirea rezultatelor inventarierii

Rezultatele inventarierii în cadrul societăţii comerciale cu răspundere limitată FILDES-

ONYX se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere
cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.

27
 Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor
stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se
procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantităţilor consemnate în
listele de inventariere, cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie în parte.

Evaluarea stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea actuală a fiecărui

element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi
preţul pieţei.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit

căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor.

În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea

bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care acesta este evidenţiat
în contabilitate, în listele de inventariere se vor înscrie valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din
contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.

Pentru elementele de stocuri la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de

inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind înregistrarea
ajustărilor pentru depreciere, arătând totodată cauzele care au determinat aceste deprecieri.

Ajustările pentru depreciere se înregistrează în contabilitate indiferent de situaţia

economică a unităţii, inclusiv în cazul în care aceasta înregistrează pierdere contabilă.

Rezultatele inventarierii la S.C. FILDES-ONYX S.R.L. se înscriu de către comisia de

inventariere într-un proces-verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să
conţină, în principal, următoarele elemente: data întocmirii; numele şi prenumele membrilor
comisiei de inventariere; numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea
inventariată; data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere; rezultatele inventarierii;
concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la
persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu acestea; volumul stocurilor
depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri

28
de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a
obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor stocuri; constatări privind păstrarea,
depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte
legate de activitatea gestiunii inventariate.

Dacă există pagube sau lipsuri, pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor cercetate,
comisia de inventariere stabileşte caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor
constatate, precum şi caracterul plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale,
modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice precum şi
persoanele care se fac vinovate de eventualele lipsuri sau pagube imputabile, rezultate în urma
inventarierii.

Pentru lipsurile constatate şi care sunt imputabile angajaţilor S.C. FILDES-ONYX S.R.L.
directorul general va lua măsuri pentru a stabili valoarea de înlocuire a bunurilor sau valorilor şi
a le imputa angajaţilor.

La sfârşitul anului, pe baza datelor cuprinse de listele de inventariere şi a proceselor-

verbale, se întocmeşte Registrul-inventar, care este un document contabil obligatoriu. Model de
Registrul-inventar folosit de S.C. FILDES-ONYX S.R.L. este prezentat în figura 4.2.

Unitatea S.C. FILDES-ONYX S.R.L Nr. pagină 1

REGISTRUL - INVENTAR
la data de 15.05.2008.
Nr. Recapitulaţia elem. Valoarea Valoarea de Diferenţe din evaluare
Ctr. inventariate contabilă inventar Valoare Cauze
diferenţă
1 Adezivi 7850 7850
2 Pahate berzelius 158 158
Întocmit, Verificat,
Vamanu Leonte Ciubotaru Mirela
Figura 4.2 Pagină din Registrul – inventar

29
 Pe baza Registrului-inventar şi al balanţei de verificare se întocmeşte la sfârşitul
exerciţiului bilanţul contabil, care face parte din situaţiile financiare anuale.

III.2 DOCUMENTE SPECIFICE MARFURILOR

A) Intrare de marfuri

Furnizorul expediaza marfurile cu CERTIFICAT DE CALITATE,AVIZ DE INSOTIRE A

MARFII,pe baza de FACTURA.Plata marfii cumparate se poate face in numerar pe baza
CHITANTEI sau prin virament cu Ordinul de plata sau prin efectele de platit.

Marfa ajunsa la cumparator este supusa receptiei cantitative si calitative intocmindu-se NOTA
DE RECEPTIE si Constatare de diferente.In cazul in care se constata defecte, lipsuri la marfa
cumparata,intocmindu-se PROCES –VERBAL DE SISTARE A RECEPTIEI si apoi nota de
predare-restituire.

In cazul majorarii preturilor comercializate de o unitate ,trebuie sa se intocmeasca

INVENTARUL pentru schimbare de pret. Plusurile constatate la inventar se consemneaza in
Proces-verbal de verificare si control a gestiunii.

Marfurile primite in consignatie se inregistreaza in Borderoul de primire a obiectelor in

consignatie.

B) Iesiri de marfuri

Vanzarea cu plata integrala in numerar,se realizeaza sub diverse forme:

-vanzarea pe baza de bonuri emise de vanzator cu documente BON DE

VANZARE ,MONETARUL, RAPORTUL DE GESTIUNE

-vanzarea marfurilor cu inregistrarea in aparatele de casa bazata pe BONUL DE VANZARE ,

MONETAR ,RAPORT DE GESTIUNE

- vanzarea cu plata direct la vanzator prin CHITANTE ,MONETAR

-vanzarea in numerar se consemneaza in REGISTRU DE CASA

-livrarile catre clienti se fac prin FACTURA

30
 -minusurile la inventar se consemneaza in PROCES-VERBAL DE SCADERE ,daca minusul
este imputabil se intocmeste Decizia de imputare , angajamentul de plata

Evidenta operativa a gestiunilor de marfuri pot fi organizata sub aspect:

-cantitativ-folosindu-se FISA DE MAGAZIE, REGISTRUL STOCURILOR

-global-valoric-RAPORTUL DE GESTIUNE (comert cu amanuntul)

CAPITOLUL IV

CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND IMBUNATATIREA ACTIVITATII

Pentru a analiza circulatia marfurilor la societatea studiata am luat in comparatie anii 2011-
2012 ,folosind ca surse de informatii ’’BILANTUL CONTABIL ’’

incheiat pe anii respectivi ,precum si jurnalele de cumparari si vanzari ale societatii.

In urma efectuarii analizei economico-financiare privind circulatia marfurilor la SC

FILDES-ONYX SRL, s-au desprins urmatoarele conculzii:

Valoarea intrarilor de marfuri in anul 2012 a crescut fata de cea din 2011. Pe viitor se impun
MASURI care sa duca la relansarea activitatii economice,cum ar fi:

imbogatirea sortimentului de marfuri si punerea la dispozitia populatiei de sortimente noi si de

buna calitate,practicarea unui adaos comercial cuprin intre 15% si 20% ,acceptabil fata de alte
unitati cu activitate similara ,ceea ce permite desfacerea marfurilor catre consumatori si care sa
inlature crearea unor stocuri nevandabile ,ridicarea la timp a materiilor prime ,materialeleo
consumabile si marfurilor de la furnizori plata la timp a marfurilor,materiilor prime ,si
materialelor consumabile cumparate;

aprovizionarea societatii comerciale ,daca este cazul cu materii prime (faina ,zahar,drojdie etc)

-un aspect pozitiv este acela ca marfurile nu se degradeaza ,se pot pastra in locuri unde
cheltuielile de depozitare , pastrare ,stocare sunt minime; respectarea clauzelor contractuale.

Din analiza economico-financiara rezultaca unitatea isi desfasoara activitatea in conditii

bune si pentru viitor are proiecte favorabile profitului.

31
Chiar si in anul 2011 fata de anul 2012 profitula crescut.Aceasta crestere s-a datorat cresterii
valorice a aprovizionarii cu marfuri, a numarului de clienti ,a inchirierii de contracte noi,a
desfacerilor mult mai mari, si in special ,a maririi vitezei de circulatie.

BIBLIOGRAFIE

1) Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor Clasa a XI-a

2) Contabilitatea financiara romaneasca martie 2006
3) Contabilitatea financiara romaneasca 2007
4) Feleaga Niculae-Ionascu Ioan-Contabilitatea financiara vol I-III
Editura Economica ,Bucuresti 1993
5) Pop Valer -Contabilitatea financiara
Editura Treira , 1998

6) Epuran Mihail –Contabilitatea financiara

In noul sistem contabil vol I ,

Timosoara ,1996

7) Pantea Iacob –Contabilitatea financiara a agentilor Economici

din ROMANIA ,
Editura IntelCredo , Deva ,1995

8) www.google.ro

32
Anexa 1-Analiza beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri

Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

.
Ctr (±Δ) (%)
2010 2011 2012 06/0 07/06 06/05 07/0
5 6

1 Desfaceri de mărfuri (R) 752. 343. 1.508. - 1.165. 45,62 439,

764 461 797 409. 336 3
303

2 Cota medie de adaos (A) 33 38 23 5 -15 115,15 60,5

%

3 Marja comercială (Mc) 244. 129. 348.14 - 218.56 52,89 268,

(L1*L2) 844 508 9 115. 9 8
336

4 Nivel relativ al 22 25 18 3 -7 113,63 72

cheltuielilor de circ. (N)
%

5 Cheltuieli de circulaţie 165. 85.8 271.58 - 185.71 51,84 316,

33
 (Chcirc) (L1*L4) 608 65 3 79.7 8 3
43

6 Beneficiu aferent 79.2 43.6 76.566 - 32.923 55,08 175,

mărfurilor (Bmf)(L3-L5) 36 43 35.5 4
93

Anexa2-Listă de inventariere

Unitate Lista de inventariere Gestiunea Pagina

Magazie Data: .....15.05.2012......... Loc de depozitare ......1....
CANTITĂŢI
Stocuri Diferenţe Valoarea Vala DEPRECI
N Den Cod Pr contabilă re EREA
r. umir ul U/ eţ Dife de
Ct a sau M Fa Scri Fa Scri uni Valo Valo M
renţe inve
r. bunu nr. pti ptic pti ptic tar are + - ntar are oti
lui de c c v
inve inve
ntari ntar
t
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 12 13 14

34
 0 1
1 adez 0056 kg 15 159 2 2 50 7850 7850
ivi 7

Numele Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate

şi Ionescu Ţibu Alexandru Vananu
prenumel Leonte
e
Semnătur Popescu
a

Anexa3- Pagină din Registrul – inventar

Unitatea S.C. FILDES-ONYX S.R.L Nr. pagină 1

REGISTRUL - INVENTAR
la data de 15.05.2012.
Nr. Recapitulaţia elem. Valoarea Valoarea de Diferenţe din evaluare
Ctr. inventariate contabilă inventar Valoare Cauze
diferenţă
1 Adezivi 7850 7850
2 Pahare berzelius 158 158
Întocmit, Verificat,
Vamanu Leonte Ciubotaru Mirela

35