I.

Locul si importanta comertului in economia nationala

Comertul este un sector de activitate precisa si complexa a economiei, ce se desfasoara sub diverse forme:-comert cu amanuntul -comert cu ridicata si comert desfasurat pe suprafete mari sau foarte mici. I.1 Abordarea mentinerii de comert din diferite perspective Potrivit DEX comertul reprezinta o activitate economica de valorificare a marfii prin procesul de vanzarecmparare sau negot. Comertul este si o ramura a economiei nationale in care se realizeaza circulatia marfurilor. Alte abordari: 1.Din perspective teoriei economice Comertul este omniprezent si defineste mecanismul fundamental prin care alegerile oamenilor conduc la repartizarea si valorificarea resurselor in economie.Numai o parte din bunurile consumate sau utilizate in economie fac obiectul schimbului. Ansamblu proceselor prin care marfurile trec de la producator la consumator reprezinta cirulatia marfurilor. 2.Din perspectiva distributiei Comertul se repara in comert cu amanuntul si cu ridicata. 3.Din perspectiva structurii a comertului national a) Clasificarea sau calificarea drept activitate de comert b)Gruparea persoanelor fizice sau juridice care au drept activitate principala comertul. 4.Din perspectiva marketingului Comertul reprezinta o veriga a canalului de distributie sau a lantlui de aprovizionare( canalul de distributie este alcatuit dintr o categorie de intermediari de acelasi fel sau tip), iar activitatile din cadrul lantului de aprovizionare incep cu o comanda de la client si se incheie cu o vanzare catre un alt client. 5.Sub aspect juridic Comertul defineste transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor,bunurilor,marfurilor sau serviciilor.

Comertul defineste o profesiune care se practica in cadrul economiei de piata asigurand realizarea actelor de schimb. 6.Comertul defineste o functie economica ce consta in a cumpara materii prime sau materiale pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditiile preferate de catre consumatori.

Curs 2. Notiunea de comert poate fi definita astfel: un ansamblu de activitati care privesc un produs din momentul investitiei sau al manifestarii intentiei de a-l crea,pana la distrugerea sa in procesul de consum indiferent care ar fi forma acestuia. 1.2 Scurt istoric Etape ale aparitiei comertului: 1.Etapa economiei preindustriale -producerea foarte mica facuta de catre mestesugari -nesatisfacerea cererii -penurie( saracie,lipsa de) -proximitati de timp si de loc pentru populatie 2.Economia de productie -piata inca greu de saturat -indispensabilitatea comertului si dezvoltarea puternica -limitarea activitatii comertului si a influentelor la zonele de intermediere 3.Etapa economiilor de consum -productie de masa -trebuie produs ceea ce se vinde -concurenta puternica intre producatori/comercianti -multiplicarea sarcinilor comertului Etape in dezvoltarea comertului romanesc 1.Procesul de formare al pietei nationale (1914) 2.Consfintirea statala a pietei romanesti (1914-1918)

3.Dezvoltarea sectoarelor de circulatie si de schimb (1919-1939) 4.Regres al pietei interne si a economiei romanesti in ansamblu (1940-1945) 5.Socialismul monopolistic (1946-1989) 6.Comert modern (dupa 1990) 1.3 Functiile comertului 1.Constituirea ofertei de marfuri ( cat mai diversificata) Prin cumpararea de la producatori si transferarea in depozite. 2.Stocarea marfurilor 3.Pregatirea marfurilor pt vanzare prin fractionarea cantitatilor mari pe care le livreaza productia si formarea sortimentului comercial. 4.Transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate. 5.Crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare.Presupune existenta unei baze-tehnico-materiale si a unui personal. 6.Permanenta comunicare cu piata 7.Asigurarea promovarii produselor 8.Cercetarea: -nevoilor utilizatorilor -a sugestiilor si obiceiurilor de consum -a capacitatii de cumparare -a gradului de instruire etc.

Conditiile de desfasurare a activitatii comerciale Vizeaza: 1.Existenta unor agenti de inalt profesionalism 2.Dezvoltarea transporturilor 3.Libertatea de actiune si de deplasare 4.Asigurarea securitatii tuturor activitatilor ce formeaza logistica comerciala 5.Existenta unui sistem de depozitare si conservare a produselor pe tot fluxul acestora

6.Existenta unei monede cometa si a uni sistem de schimb monetar facil si riguros. 7.Existenta unor locuri in care sa se efectueze activitatea comerciala

1.4Comertul-activitatea profesionala in economie Comertul este un sector de activitate complexa,precisa a economiei si are un dublu sens: ramura a economiei nationale si categoria economica. !Comertul s a tranformat dintr o simpla activitate de intermediere , intr o activitate creatoare de utilitati. In comert se desfasoara urmatoarele categorii de activitati: 1.Act. de intermediere a actelor de vanzare-cumparare 2.Act legate de cercetare , comunicarea cu piata , distributie etc. In concluzie: Comertul este un sector creator nu numai de bunuri ci si de utilitati si are rolul de instrument de reglare a mecanismului de piata.

Curs 3 1.4.1 Actele de comert reprezinta o activitate efectuata in procesul realizarii unei profesiuni comerciale. Actele de comert se clasifica in mai multe categorii dupa cum urmeaza: a) Actele de comert naturale b) Actele de comert formale/proforme c) Actele de comert potrivit teoriei accesarii a) Actele de comert naturale-reprezinta acele activitati care prin ele insele reprezinta comert , dand profilul profesiunii celor implicati in realizarea lor. Exp: -Totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii/inchirierii lor. -Activ. Interpusilor (diversi intermediari,brokeri etc) -Transformarea materiilor prime in obiecte de consum -Act. de transport -Act bancara -alte activitati desfasurate de agentii de schimb valutar,biroul de afaceri etc. b) Actele de comert formale /proforme reprezinta acte de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor si ca obiect operatiunile realizate sub acoperire sau prin intermediul unei scrisori de schimb.

EX: Agentul A datoreaza o suna de bani Ag. B, care la randul lui datoreaza acceasi suma agentului C. Intr o anume situatie agentul B poate cere ag. A sa plateasca ag C, la redactarea unei scrisori de schimb. c)Actele de comert in virtutea teoriei accesorii- reprezinta toate opratiunile ce se refera la actele pur civile care prin natura lor devin comerciale, daca sunt realizate de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activiatii sale comerciale. In concluzie un comerciant poate efectua: acte civile, acte comerciale si operatiuni ce devin acte comerciale. Dupa obiectul afacerilor act. de comert se clasifica in: 1.Comert propriu-zis toate actele de vanzare si de cumparare a prod. Naturale sau fabricate. Cuprinde doua ramuri: fabircarea si distributia. 2.Comertul de banca sau bancar consta in colectarea si punerea la dispozitia comerciantilor a fondurilor provenite in special din depozitele clientilor. 3.Comertul transporturilor-cuprinde totalitatea actelor de comert privind operatiunile ce asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre locurile de transformare , fabricare sau catre vanzare. 4.Comertul de asigurari- reprezinta totalitatea operatiunilor referitoare la actele de asigurare a unor riscuri, mijlovite de plata mari prime de asigurare. 1.4.2 Comerciantul Notiunea de comerciant are in vedere persoana fizica sau juridica ce are ca activitate comertul. Un agent economic pt a fi considerat comerciant, trebuie sa indeplineasca urmatoare conditii: -sa faca acte de comert -sa realizeze acte de comert in mod obisnuit, ceea ce presupune repetitivitatea operatiunilor respective. -sa actioneze in numele sau personal -sa transforme realizarea actelor de comert in profesia sa de baza sau accesorie. Principalele obligatii ale comerciantului 1.Responsabilitate fiscala 2.Organizarea sistemelor de relatii 3.Calitatea de patron

Curs4 2.1 Principii de organizare ale comertului. Printre principalele principii ale activ. Comertului se numara: 1. Le galitatea- orice structura origanizatorica ce se const., ori o act. comerciala a acestuia se desfasoara numai in spiritul normelor de drept. 2. Pluralismul formelor de proprietate-semnifica existenta unei multitudini de formare pentru exprimarea celor 2 elemente necesare definirii conceptlui propr.: subiectul si obiectul acestuia. Obiectul=marfa Subiectul=persoana fizica sau juridica Dreptul de proprietate repr. dreptul unei persoane de a se bucura si a dispune de un lucru sau bun intr un mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Formele de proprietate legal recunoscute (proprietate publica si cea privata) 3. Libera initiativa-este o conturare si o consecinta a existentei si garantarii propr. private. Individul ,formeaza socio-grupul se angajeaza direct in afaceri,constituind structuri comerciale,iar patrimoniul si profitul sunt utilizate in contextul liberei initiative. 4. Concurenta poate fi la nivelul de produs, la nivelul de industrie,iar dpdv al fortei concurentii isi studiaza pietele forte si cele slabe,raportul dintre acestea stand la baza definirii strategiilor de piata. 5. Asocierea-combinarea-presupune reunirea a 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice in scopul construirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante. 6. Specializarea- evidentiaza consacrarea intr un anumit gen de activitate, intr un anumit domeniu,la o anumita mj sector sau fam. de mf. 7. Aria de activitate zona teritoriala in care comerciantul are dreptul legal sa si desfasoare o activitate. 8. Pluralismul formelor organizatorice-repr un principiu , consecinta a aplicarii precedentelor principii. 9. Profitul-repr scopul final al oricarei activ. Com., atingerea acestuia presupune realizarea unor venituri care sa depaseasca cheltuielile , inclusiv impozitelor legale. 10. Protectia consumatorilor 11. Mentinerea echilibrului ecologic. Ocrotirea mediului inconjurator,refacerea si mentinerea echilibrului ecologic. 2.2 Firma comerciala repr. o forma de organizare a propr. care combina factorii de productie intr o unitate productiva(fabrica, depozit, magazin etc.), in scopul producerii de bunuri sau servicii si vanzarilor cu profit. Firma comerciala poate fi definita pe doua planuri: -Planul structural-existential presupune esenta firmei existente sau ca entitate fizica sau juridica

-Planul identificarii si personalizarii- are functie de a asigura deosebire intre ag. comercial si a oricaror ag economici de acelasi gen. Dpdv organizatoric orice firma com. se compune din : -structura tehnico-functionala (nr de persoane , de compartimente etc) -structura operativa(depozit,magazin,unitate de alim. publica etc) 2.3 Comertul cu ridicata-consta in achizitionarea de mf. In partizi mari si desfacerea in partizi mici, dar intr un sortiment comercial catre comertul cu amanuntul si in unele cazuri catre unitati care cumpara diferite produse in vederea preluarie ulterioare. Princ. Caract ale inter. De comert cu ridicata sunt: -acoperire financiara mare -specilizarea act. pe familie de produs -interventia inter cu ridicata atat in fluxul produselor realizate de prod interni cat si de cei externi. -existenta unor servicii comerciale bine puse la punct,servicii prestate de un personal de inalta calificare.

Curs 5 In raport cu producatorii,comertul cu ridicata iasi asuma urmatoarele roluri: -continuarea fara intrerupere a activ producatorilor prin alimentarea constanta a fluxurilor lor financiare -asigurarea prod cu multiple SV logistice -regularizarea productiei -influenta productiei prospectarea detailistilor si realizarea de cataloage privind piata unor produse -participarea la campanii de promovare a prod initiate de producatori Rolul comertului cu ridicata fata de cel cu amanuntul: -fractionarea partizilor sau cant mari de maf si livrarea lor catre comerciantii cu amanuntul -informarea. Idem cu privire la oferta de prod si SV -oferirea de preturi si SV la preturi mai accesibile -simplificarea si usurarea muncii administrative a detailistilor

2.3.1 Fct. Comertului cu ridicata

Fct specifice comertului cu ridicata sunt: 1 cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de mf => de la un nr mare si divers de producatori in vederea aprovizionarii continue si in sortiment variat a comertului cu amanuntul. 2 stocarea => unor cantit mari de mf in vederea asig unei esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti. Stocarea de mf asigura echilibrul dintre af si cererea de mf in cadrul pietei. 3 transformarea sortimentului industrial, format din cantit mari de mf livrat de catre producatori in sortiment comercial. Coresp cererii pop: -revanzarea mf in cant mici catre comerciantii cu amanuntul -cercetarea permanenta a pietei si studierea evolutiei cererii de mf a pop si a utiliz industriali

2.3.2 Tendintele moderne in comertul cu ridicata Princip tendinte de evolutie ale com cu ridicata sunt: -mentinerea ciclului clasic al circuitelor lungi de distributie -adoptarea de solutii ce privesc atat perfectionarea circulatiei mf cat si modernizarea si fluidizarea procesului de aprovizionare Modernizarea si fluidizarea procesului de aprov se face prin: -gruparea comerciantilor cu ridicata in diverse asociatii -aparitia si dezv intrep de com cu ridicata care sa dispuna de depozite complet automatizate -org unor ferme specializate in cererea de magazine si depozite care sa si desfasoare activitatea pe modelul cash & carry -cererea unor ferme de comert cu ridicata prin org comerciantilor cu amanuntul sub forma unor cooperative sau asociatii de comert. 2.4 Comertul cu amanuntul Acesta include toate activ implicate in vanzarea prod sau SV catre consumat finali spre a fi fol in scopuri personale,necomerciale. Functiile comertului cu amanuntul: -cumpararea de mf pe care le revinde in cant mici -asigurarea prezentei sale in toate zonele, localitatile populate

-asigurarea unui sortiment de mf larg si extrem de complex 2.4.1 Tipologia activ comerciale cu amanuntul a)Comert alimentar b)Alim publica c)Comert nealimentar a)Comertul alimentar Princip unitati comerciale sunt: -unitati cu profil general(mag alim, mag general, supermarket, hipermarket) -mag specializate si strict specializate (mezeluri,lapte si prod lactate,peste,cafea si prod zaharoase,dulciuri) b)Alim publica Tipuri de unitati: -restaurant,unitati fast-food,patiserii,cofetarii,baruri c) Comertul nealimentar Princip directii de specializare in com nealimentar sunt: -monoprodus-florarii -monosector-incaltaminte -monoclientela-femei -monotema-craciun -monosectorial Tipuri de unitati: -de specializare => mag. Mixt,mag universal, mag pt articole de artizanat -pt textile=> imbracaminte -metalo-chimice In functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza vanz mf com cu amanuntul se clasif in: 1) comert stabil 2)comert mobil

3)comert fara magazin 1)Comert stabil se desf prin unit clasice si automate Com. prin unitati clasice de desfasurare ofera cond prezentarii unui sortiment variat de mf si SV. Utilizeaza tehnici comerciale, compleze si metodele de vanz folosita sunt foarte variate. Intalnim vanz clasica si prin sistem liber service . Com desfasoara prin automatele comerciale presup: -un sortiment restrans de mf -utiliz in procesul de comercializare a unor tehnologii automatizate Curs 6 ...... Comerul mobil Modaliti de desfurare a comerului mobil: deplasarea itinerant pe distane mici a unor vnztori ambulani; gruparea unor uniti mobile de diferite specializri n cadrul pieelor obinuite de mrfuri; concentrarea unitilor mobile n anumite zone n zilele de trg din diverse localiti; organizarea unui comer itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport specializate, bine dotate i amenajate. Baza material: tonete fixe sau mobile;chiocuri mobile;furgonete;autofurgonete;autobuzele magazine;autobarurile.

Comerul fr magazine Piaa vnzrilor fr magazine poate fi segmentat: a) n funcie de mijloacele utilizate n procesul de comercializare a mrfurilor: vnzri prin curier; vnzri prin telefon; vnzri electronice.

b) n funcie de tipul cumprtorilor: consumatori individuali; ntreprinderi;

c) n funcie de tipul ntreprinderii comerciale: ntreprinderi a cror activitate principal o constituie comerul fr magazine;

ntreprinderi comerciale n cadrul crora comerul fr magazine reprezint o activitate secundar sau paralel. Forme de vnzare: 1) Vnzrile tradiionale fr magazine: a) vnzarea la domiciliu; b) vnzrile pe baz de catalog, prin coresponden. 2) Vnzrile electronice: a) vnzarea direct generat de publicitatea televizat; b) vnzarea prin videotext; c) vnzarea prin televiziunea cablat; d) vnzarea prin Internet.

Curs 7 Comertul integrat Formele cooperative 1. Cooperativele de consum-societati in care membrii se unesc pt a-si lua o fct de distributie , beneficiile fiind repartizate intre toti membrii cooperatori. Caracteristici: -asigurarea liberei adeziuni pt orice membru al comunitatii -fiecare membru al comunitatii are drept la un sg vot -repartizarea , proportional cu capitalul subscris a beneficiului realizat -desf unei intense activ de educare a consumat prin: informare continua;consultatii;conferinte; editarea de cataloage ,pliante etc. 2.Cooperativa marilor inter sau ale administratiei Sunt SC create sub forma unor mag de desfacere cu amanuntul si pt personalul din ind sau de grup comune de studenti, care traiesc in complexe universitare sau frecv acceasi univerasitate.

Caracteristici: -comercializeaza marfuri alim si nealim in sortiment restrans precum si o serie de sortimente speciale cum ar fi carti,caiete,CD uri etc. 3.4 Alte forme de organizare a aparatului comercial O forma de org a aparatului com e repr sist acordurilor de franciza Definiri: 1.Franciza reprezinta o colaborare continua intre pers fizice/jur independente dpdv financiar,prin care o pers den franciar acorda unei alte pers , den beneficiar (francizat), dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere,un produs , o tehnologie sau un serviciu Avantaje pt francizar -cresterea investitiilor si a profitului -cresterea sist de distributie -obt de inf asupra pietelor locale prin int beneficiarilor-anihilarea concurentei -cresterea puterii de negociere in raport cu furnizorii -patrunderea pe anumite piete care nu admit decat distribuitori locali Avantajele pt beneficiar -diminuarea riscului in afaceri -reducerea eforturilor investitionale -reputatia marcii francizorului -asistenta manageriala si tehnica din partea francizorului Dezavantaje pt francizar -dependenta profitului obt de profitul realizat de beneficiar -controlul limitat asupra beneficiarilor -riscul neindeplinirii de catre francizat a obligatiilor contractuale Dezavantaje beneficiar -lipsa unei independente totale in actiune

-insuficienta asistatta din partea francizatorului -posibile dificultati in prelungirea contractului de franciza -taxele pe care trebuie sa le plateasca francizatorului Tipuri de franciza in RO 1 Franciza de servicii 2 Franciza industriala 3 Franciza de distributie 4 Franciza de productie 5. Franciza financiara

4 Locul pietei bunurilor si serviciilor in cadrul ec de piata 4.1 Implicatiile mecanismului de piata asupra act comerciale Structural mecanismul pietei este compus din 2 parti esentiale: 1 Prima parte are in vedere cadrul general al acestui mecanism,se refera la raportul dintre individ si mediul sau de actiune si explica esenta actului de vanzare-cumparare si modul psihologic al acestuia 2. A doua parte are in vedere modul specific in care se desf relatiile dintre individ si piata, pe diferite zone si orizonturi de timp. Exigentele legate de mecanismul de piata se refera la : -consumatorul trebuie sa cunoasca in orice moment ansamblul ofertei -producatorul trebuie sa cunoasca si sa poata folosi totalitatea teh de productie ,de aprov,a capacitatilor de obs a produselor. 4.2 Continutul si structura pietei bunurilor si serviciilor Piata repr sfera confruntarii ofertei cu cererea de mf ,a realizarii lor prin int actelor de vanz-cump si ansamblul conditiilor in care se desf aceste procese. Poate fi structurata: a)Aria geografica:-piata interna;piata externa b)Natura consumului: -piata bunurilor industriale si de echipament

-piata bunurilor de consum individual c)Dupa gruparea populatiei pe medii -piata urbana si piata rurala 4.3 Factori de infl ai dinamicii pietei Principalii fact de infl : -prodcutia industriala si agricola -importurile de produse -veniturile banesti si posibilit de investitii de pop si firmelor -reducerea treptata a consumului -elem de ordin social,cultural,legislativ si teh. -factori conjucturali 4.4 Globalizarea pietei Globalizarea repr procesul prin care se liberalizeaza piata prod,serv,capitalurilor si a fortei de munca.Ea repr cea de a treia etapa a modernizarii. Curs 8 Cap5 Structura consumului si legile sale ec Nevoia de consum poate fi def ca ansamblul trebuintelor oamenilor,unitatilor ec si instit de bunuri si servicii considerate la scara sociala. Consumul se refera la cadrul ce cuprinde satisfacerea societatii in ansamblu a unit ec si instit,precum si e fiecarui individ in parte. Clasificarea nevoilor de consum in fct de: a)Mobilul formativ: -nevoie de baza ale existentei -nevoi generate de procesul de productie b)Caracter: -nevoie materiale -nevoi sociale -nevoi spirituale

Principalii fatori de infl a nev de consum sunt: A ) factori obiectivi:-productia;investitiile;nivelul de trai,conditiile de munca,de viata etc B)factori subiectivi:psihologici si sociologici

Struc si partic consumului de mf si serv Consumul poate fi grupat in fct de: a)locul consumului in asigurarea evolutiei societatii:-consum intermediar-repr valoarea bunurilor si serv consumate in cursul unei perioade in procesul concret de productie. -consum final val bunurilor si serv individuale sau colective utilizate pt satisfacerea directa a nevoilor umane. b)tipul produsului implicat in procesul sau de realizare -consum de produse alimentare -consum de produse nealimentare -c de servicii -c de energie c)durata de viata a produsului -consum de bunuri durabile -consum de bunurile nedurabile -consum de bunuri semidurabile Limitele consumului 1.Impusa de stat si se refera la serviciile publice,colective,care asigura prestatii in beneficiul general al colectivitatii si nu al fiecarui individ in parte. 2.Pentru anumite bunuri si serv ce vine din partea producatorilor 3.Data ale colectivitatii consumatorului Legile economice ale consumului. Potrivit legilor lui Engel exista o an ierarhizare a consumului: -populatiile cu nivel de viata scazut cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pentru satis nev de baza

-pe masura cresterii nivelului veniturilor, pop se orienteaza sper achizitionarea unor bunuri necesare confortului. -pop din soci dezv si mai bogate evolueaza tot mai rapid sper asa zisele soci de servicii. Legile lui Engel 1.Cheltuielile cu forma si echipamentul casnic au un coeficient inferior-subunitar,ceea ce semnifica ca la o crestere a veniturilor cu un procent,cresterea consumului este inferioara lui 1%. 2.Chelt. destinate dotarii cu autoturisme ,televizoare etc. Si realizarii unor servicii ( intretinerea sanatatii) au un coeficient de elasticitate lejer,superior unitatii-supraunitar , ceea ce presupune ca la o crestere a veniturilor cu 1%, cresterea chelt de consum este superioara lui 1%. 3.O serie de chelt au un coef de elasticitate ce variaza in jurul valorii de 1 inregistrand usoare scaderi sau cresteri ( coef unitar). 4.Coeficienti negativi ( cresterea veniturilor, determina o scadere a consumului) sau o categorie de produse ( cartofi,marmelada). Cap 6 Cererea de marfuri Cererea reprezinta cantitatea totala dintr un produs care va fi cumparata de catre o categorie de clientela data, intr un sector geografic , in cursul unei perioade date , in anumite conditii de mediu si ca rezultat a unui program de mk bine pus la punct. Cumpararea propriu-zisa suporta o dubla influenta in vederea orientarii si realizarii sale: -factori obiectivi determinati de nevoia reala prinvind un anumit produs,puterea de cumparare si existenta ofertei -factori subiectivi det de dorinta si preferinte ale consumatorilor Cererea de mf a pop exprima o parte a nevoii reale respectiv accea parte care se manifesta in cadrul pietei Cererea, ca o categorie a pietei reprezinta forma a nevoii reale si se refera la bunuri si servici destinate consumului final(avand ca beneficiar individul). Cererea de mf se clasifica in fct de: a) posib de manif a nev: cererea efectiva cererea potentiala b)modul in care se formeaza si se fixeaza asupra produselor:

cerere ferma cerere spontana c)modul de manif in timp a cererii de mf: cerere periodica cerere curenta cerere rara d)modul in care evolueaza in timp: cerere crescanda; descrescanda;constanta e)gradul de corelare a cererii cu oferta:cerere satisfacuta; nesatisfacuta Factorii de influenta ai cererii de mf 1.Fact ec: oferta;veniturile; preturile; investitiile 2.Factori demografici:nr si struc pop pe varsta,sexe ,profesii,grad de cultura si instruire 3.Fact biologici:varsta;sex;sanatate 4.Fact psihologici:preferinte;gusturi;dorinte;inclinatii personale etc. 5.Fact sociologici:mediul social;mobilitatea socio-profesionala;moda;obiceiuri si traditii 6.Fact: organizatorici:calitatea act comerciale;actiuni publicitare de promovare si ptomotionale 7.Fact conjuncturali si sezonieri

Curs 9 . Cap 7 .Oferta de marfuri Oferta de marfuri repr cantit dintr un bun sau serviciu pe care producatorii sunt dispusi sa o produca si sa o vanda intr o anumita perioada de timp in fct de preturile existente. Oferta de mf cuprinde toate produsele destinate satisf consumului prin interm circulatiei atat bunuri si servicii destinate consumului, cat si bunuri sau serv care asigura consumul final al pop. In cadrul ofertei de mf se disting 2 elem principale: 1Fondurile de mf aflate in reteaua de distributie in cursul unei perioade spre a fi achizitionate, respectiv oferta reala sau efectiva. 2.Stocurile de mf existente in diferite verigi ale circulatiei mf,respec oferta pasiva.

Oferta de mf poate fi clasificata in fct de: a)Destinatia produselor in proc. De consum: -oferta de prod dest consumului final -of de prod dest consumului intermediar -of de prod dest consumului de echipament b)Durata de viata a diferitelor categ de prod: -oferta de bunuri nedurabile -oferta de bunuri durabile c)Criteriul merceolagic: -oferta de mf alimentare -of de mf nealimentare d) Locul prod in consumul pop: -of de bunuri primare -of de bun de necesitate medie -of de bun de lux Innoirea produselor si diversificarea oferteo de mf Procesul de diversificare a of de mf presup: -largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia prod noi, care se adauga celor existente in schimbarea structurii sortimentale prin inlocuirea unora dintre ele cu prod noi. -diferentierea si individualizarea of in procesul de realizare al produselor,personalul comercial,prod si serv atasate marfurilor,imaginii de prod,marca sau intr. Cap 8 Relatiile d epiata generate de catre struc comerciale 8.1 Rel comerciantilor cu producatorii In ansamblul sist de relatii promovat de comert, relatiile comerciantilor cu produatorii se inscriu in perimetrul relatiilor externe. Rel comerciantilor cu producatorii repr ans formelor organizatorice , tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc infaptuirea actelor de schimb dintre producator si cumparator.

Continutul acestor relatii este dat de: -studierea cererii si a ofertei de mf -studierea ofertantilor prezenti in cadrul pietei -stabilirea structurii si volumului achizitiilor de mf -alegerea furnizorilor -negocierea conditiilor de vanz-cump -derularea livrarii mf si receptia acestora Relatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel: -rel precontractuale; post contractuale si contractuale 1.Relatiile precontractuale se refera la rel stab intre produc si comercianti inainte de incheierea rel de afaceri.Elem cel mai imp al continutului este negocierea. Negocierea repr procesul prin care prod si comer incearca sa ajunga la un punct comun asupra conditiilor schimbului,dupa ce au intrat in contact in vederea incheierii unui contract comercial.Rezultatul negocierii il repr efec tranzactiei propriu-zisa def ca un schimb de valori intre doua parti. 2.Relatiile contractuale-continutul contra actelor com. il repr totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter comercial materializate in clauze contractuale convenite intre parti. Obiectul contractului com este: -in sens juridic,ansamblul obligatiilor pe care partile si le asuma prin acordul de vointa -in sens practic comercial se refera la marfa asupra careia se poarta obligatiile partenerilor 3,Relatiile postcontractuale-constau in ansamblul activ desf de catre vanzator,cumparator si terte firme privind producerea mf contractuale la,efectuarea controlului,ambalarea,expedierea si transportul lor pana la destinatie. In mod practic aceste relatii se refera pe de o parte la livrarea mf, iar pe de alta parte la incarcarea contravalorii acesteia(plata pretului negociat).