I.

Continutul activitatii comerciale

1.1. Comertul
1.2. Actele de comert
1.3. Comerciantul

1.1. Comertul. Definitia. Continutul activitatii si functiile comertului.

ntr-o economie moderna, comertul a devenit elementul principal al mecanismului de piata.
Pentru a putea aborda sistemul de definire al comertului trebuie sa tinem cont de urmatoarele elemente:
1) actul de schimb
2) cadrul n care se realizeaza actul de schimb
3) specificitatea procesului managerial pe care l presupune realizarea schimbului.
Cadrul n care se realizeaza comertul depinde de cadrul politic.
Definirea comertului n acceptiune clasica
Notiunea de comert are un continut complex, determinnd o functie economica ce consta n a
cumpara materii prime sau produse pentru a le revinde consumatorilor n acelasi stadiu fizic dar n conditii
convenabile cu privire la locul, timpul, cantitatea, calitatea, sortimentul si pretul dorit de acestia. n acelasi
timp, notiunea de comert defineste profesiune unui ntreg corp de agenti economici ce actioneaza n cadrul
pietei asigurnd actele de schimb.
Sub aspect juridic, notiunea de comert defineste transferul titlurilor de proprietate asupra
produselor sau serviciilor de la producatori la consumatori.
n Codul Comercial, care n realitate se aplica la toate activitatile economice organizate n scop
lucrativ, sunt definite ca acte de comert actele de productie industriala, actele de transport, serviciile
bancare si alte acte de intermediere alaturi de actele comerciale pure.
Continutul activitatii de comert
Activitatea de comert a cunoscut modificari substantiale transformndu-se n prezent dintr-o
simpla intermediere ntr-o activitate creatoare de utilitati, devenind la fel de importanta att pentru
producator ct si pentru consumator.
OBS. Notiunea de utilitate face parte din nsasi continutul activitatii de comert definind locul si
rolul sau n cadrul unei economii.
Pentru a ntelege locul utilitatii n cadrul activitatii de comert trebuie avute n vedere urmatoarele
aspecte:
1) Amplasarea n spatiu a producatorilor si consumatorilor este foarte diferita si ea este afectata
si de distantele care se interpun ntre cei doi parteneri;
2) Imposibilitatea cunoasterii reciproce de catre parteneri a mijloacelor financiare si productive
de care dispun;

3) Contradictiile existente ntre interesele firmelor producatoare si unele nevoi ale

consumatorilor.
Comertul apare ca o functie economica ce are n vedere punerea bunurilor si serviciilor la
dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor n conditii de loc, timp si marime, realiznd astazi si alte
servicii care completeaza actul comercial (vnzarea-cumpararea).
Se adauga astfel activitatilor intermediare si celor legate de distributia fizica si o serie de alte
activitati cum ar fi: cercetari de piata, informarea si educarea consumatorului, publicitatea, promovarea
unor servicii complexe si crearea cadrului ambiental necesar actului de vnzare-cumparare.
Definirea comertului n acceptiune moderna
Se ncearca a se defini astazi comertul ca reprezentnd un ansamblu de activitati care privesc un
produs, din momentul investitiei sau cel al intentiei de a-l crea pna la distrugerea sa n procesul de
consum indiferent care va fi forma acestui consum. Astazi, comertul a devenit un sector creator de utilitati.

1.2. Actele de comert

Actul de comert reprezinta o actiune realizata n procesul exercitarii unei profesiuni comerciale.
Cu titlu exceptional poate fi calificat drept act de comert si un act care a avut loc ntre doua parti n cazul
n care prin natura sa una dintre parti si fundamenteaza existenta pe exercitarea unei activitati comerciale.
Exemplu: un contract ntre cultivatorii de cereale si cei ce cumpara (intermediari sau fabricanti
de pine).
Unele dintre aceste acte sunt comerciale si atunci cnd autorii lor realizeaza operatiuni de schimb
ce privesc transferul titlurilor de proprietate n scop lucrativ.
Actele comerciale sunt structurate pe 3 mari categorii:
1) actele naturale de comert;
2) actele de comert formale sau proforme;
3) actele de comert n virtutea teoriei accesorii.;
1) Actele naturale de comert sunt reprezentate de acele activitati care prin ele nsele
reprezinta comert dnd profilul profesiunii celor implicati n exercitarea lor. n cadrul acestei categorii
sunt cuprinse 6 tipuri:
a. totalitatea cumparatorilor de marfuri n vederea revnzarii sau nchirierii lor; Pentru a putea fi
act natural de comert activitatea de schimb trebuie sa ndeplineasca 2 conditii:
i. marfurile cumparate trebuie revndute sau nchiriate;
ii. din activitatea respectiva de schimb sa existe intentia obtinerii de profit;
b. include activitatea interpusilor dintre participantii la tranzactiile comerciale (brokeri, dealeri);
c. cuprinde operatiunile de transformare a materiilor prime n obiecte de consum; Intervine aici o
conditie: transformarea respectiva trebuie sa fie efectuata de catre o firma care are drept scop asigurarea

unui profit din realizarea operatiunii respective). Apare ideea repetabilitatii activitatii respective
(perpetuarea).
d. Cuprinde toate activitatile de transporturi se pleaca de la premisa ca marfurile sunt orientate
si expediate de catre producatori spre piata si spre locurile de transformare prin grija transportatorilor care
efectueaza operatiuni comerciale si percep pentru activitatile respective anumite taxe/tarife.
e. Cuprinde toate activitatile pe care le exercita unitatile bancare sau toate operatiunile bancare.
f. Cuprinde o serie de operatiuni mai eterogene activitatile desfasurate de agentiile de curs
valutar, de birouri de afaceri, activitatea ntreprinderii de spectacole publice, activitatea agentiilor de
turism.
2) actele de comert formale sau proforme au n vedere acte a caror substanta comerciala este
generata de forma lor. Este vorba de operatiuni care se refera la activitati realizate mai ales prin
intermediul scrisorilor de schimb (schimburi de creante, schimburi de obligatiuni etc.). Toate asemenea
operatiuni se fac n scris, redactndu-se scrisoarea de schimb sau orice alt act n cauza, oricare ar fi
calitatea semnatarilor sau partenerilor si oricare ar fi natura operatiunilor realizate.
3) actele de comert n virtutea teoriei accesorii aceasta categorie cuprinde toate operatiunile
ce se refera la acte ca fiind civile prin natura lor si care devin acte comerciale daca sunt facute de catre un
comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale.
Ex. : achizitionarea unui calculator de catre un notar va fi un act de comert.

1.3. Comerciantul. Definire. Restrictii cu privire la libertatea de exercitare a

activitatii comerciale. Obligatiile si prerogativele comerciantilor.
Notiunea de comerciant are n vedere orice persoana fizica sau juridica a carei profesie este
comertul.
Potrivit Codului Comercial sunt considerati comercianti toti cei ce exercita acte de comert si fac
din aceasta profesia lor obisnuita. Pentru a putea fi comerciant, trebuie ndeplinite urmatoarele conditii:
1. sa faca acte de comert;
2. sa realizeze asemenea acte n mod obisnuit (repetabilitate);
3. sa transforme realizarea actelor respective n profesia sa de baza sau accesorie;
4. sa actioneze n numele sau personal.
Restrictii privind libertatea de exercitare a diverselor activitati comerciale
O serie de elemente precum complexitatea activitatii comerciale, importanta comertului n
dezvoltarea economico-sociala a fiecarei tari au facut necesar ca toate tarile civilizate sa se ngrijeasca n a
avea o legislatie specifica domeniului respectiv din mai multe motive:

1. o asemenea legislatie are menirea de a asigura statutul comerciantului, de a mpiedica

patrunderea n cadrul ramurii a unor persoane necorespunzatoare sau bolnave ce ar putea pune n pericol
sanatatea publica;
2. legislatia mai are n vedere menirea de a verifica capacitatea de investitie a ntreprinzatorilor
potentiali, cinstea si loialitatea acestora si de a asigura toate aspectele ce dau cadrul relatiei dintre
ntreprinzator si consumator si ntre ntreprinzatori ca parteneri si agentii de piata.
Restrictii referitoare la persoana ce urmeaza a efectua acte de comert
1. incapacitati legislatia tarilor dezvoltate prevede ca nu au voie sa faca comert urmatoarele
categorii de persoane:
a. persoane afectate de interdictii legale (ca urmare a unor condamnari penale);
b. persoane care au suferit condamnari fiscale;
c. persoane bolnave mintal;
d. minorii.
2. incompatibilitati cu statutul de comerciant exercitarea comertului este incompatibila cu
realizarea concomitenta a unor profesii ca: avocat, notar, functionar public, militar. Acest lucru se extinde
si asupra partenerilor de viata ai acestora.
OBS. Cetatenii straini nu au voie sa exercite acte de comert dect n conditiile n care reusesc sa obtina
un brevet comercial ce le confera dreptul de a exercita acte de comert.
Restrictii referitoare la modul de organizarea diferitelor tipuri de comert
Este vorba de interdictii complete si reglementari speciale.
Interdictiile complete au n vedere domeniile de activitate sau sectoarele de comert a caror
organizare este interzisa ntreprinzatorilor particulari. Astfel, statul instituie un monopol legal potrivit
caruia si rezerva gestionarea unor ntreprinderi sau societati ce desfasoara un astfel de comert. Statul
urmareste:
1. realizarea unor obiective fiscale (energie, tutun);
2. realizarea unor obiective de interes general (comertul cu stupefiante, comert cu armament).
Reglementarile speciale legislatia prevede toate acele sectoare de comert n cadrul carora
activitatea comerciala se desfasoara sub restrictia respectarii unor conditii speciale. Domenii de activitate:
activitatea unitatilor ce comercializeaza produse alimentare, bauturi alcoolice, brutariile, agentiile de voiaj,
transport aerian.
Obligatiile si prerogativele comerciantilor
Stabilirea restrictiilor privind realizarea actelor de comert genereaza o serie de obligatii cu
privire la procesul de organizare si desfasurare a activitatii comerciale.
Potrivit prescriptiilor Codul Comercial ntre principalele obligatii cu privire la cei ce exercita
acte de comert figureaza:

1. obligatii referitoare la organizarea sistemului de relatii si a modului de desfasurare a

activitatii comerciale. Se au n vedere:
a. obligatii privind tinerea evidentelor primare si contabile;
b. consemnarea tuturor documentelor comerciale potrivit prescriptiilor de arhivare;
c. deschiderea unui cont n cadrul unei banci;
d. suportarea consecintelor falimentului, respectiv lichidare bunurilor ntreprinderii sau
suportarea regimului judiciar n cadrul suspendarii unei plati.
2. obligatii fiscale este vorba de plata taxelor si a impozitelor;
3. obligatii ce revin comerciantului n calitatea sa de patron.
Orice ntreprinzator comercial este obligat sa aplice prescriptiile Codului Muncii referitoare la:
contractul de munca, la reglementarea timpului si a naturii muncii, la igiena si securitatea sociala si
ntocmirea si tinerea evidentei cartilor de munca.
Prerogativele comerciantului
Prerogativele se refera la o serie de drepturi prin care se stabileste posibilitatea fiecarui
comerciant att de a actiona n interesul propriu ct si pentru a se putea apara n cazul aparitiei unor
conflicte sau a anumitor daune:
1. existenta de drept a calitatii de elector si posibilitati eligibile n cadrul Camerelor de Comert si
a Tribunalelor Comerciale;
2. posibilitatea comerciantului de a beneficia de o serie de masuri speciale cu privire la urmarirea
contractelor comerciale;
3. dreptul de a contesta anumite hotarri si de a invoca fara restrictii proba cu martori;
4. posibilitatea de a acorda sau contracta mprumuturi comerciale la un nivel nelimitat.