Facultatea de Ştiinţe Economice

Comerţul tradiţional vs. Comerţul modern

Coordonator:
Bălășescu Marius Studentă Parțu Ana Maria

1
Cuprins:

1. Comerţul tradiţional
2. Comerţul modern
3. Principii de bază în comerţul tradiţional
4. Comerţul tradiţional vs. Comerţul modern
4.1. Retail traditional vs. modern: cine, de unde si de ce cumpără?

Comerţul tradiţional

 Sub denumirea de comert traditional se intelege oferta unor marfuri, in

schimbul unor mijloace de plata (bani) sau alte marfuri de schimb, pretul acestor
marfuri fiind stabilit dupa raportul pe piata dintre "cerere" si "oferta".
Comertul se limiteaza deci pe cumpararea, transportul si vanzarea marfurilor. Cu cat
societatea unde are loc comertul este mai diferentiata si mai complexa, apare
necesitatea expertilor in acest schimb de produse.
Comert in sensul strict al cuvantului, exista numai acolo unde al treilea participant
(comerciantul) este implicat, participa activ si realizeaza un profit prin schimbul de
marfuri.
Acest schimb a determinat necesitatea unor intelegeri sau acorduri comerciale, prin
care se stabilesc anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai
extinse. In cadrul comertului se mai poate aminti exportul si importul de marfuri,
precum si taxele vamale, acestea din urma avand o tendinta de disparitie prin
procesul de globalizare.

“Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a prezenta, a depozita si a vinde

marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale”.

2
Comerţul modern

 Comertul modern se constituie de la o perioada la alta, si din ce in ce mai mult,

ca un sistem integrat atat din punct de vedere al relatiilor cu producatorii, cat si in
ceea ce priveste relatiile sale cu consumatorii. Crearea unei asemenea situatii are
implicatii asupra localizarii campului de realizare a serviciilor si a obligatiilor
partenerilor, cat si asupra dificultatilor privind perceperea sau stabilirea marjelor
comerciale in raport cu operatiunile efectuate de catre fiecare partener.

Comerţul modern, în special hipermarketurile şi magazinele de tip discount, au

convins, anul trecut, din ce în ce mai mulţi cumpărători să le calce pragul.

Principii de bază în comerţul tradiţional:

 Prezentare atractiva si comerciala
 Personal si servicii de calitate
 Promotii atractive
 Autoservire
 Sortiment echilibrat
 Marcaje clare si merchandising controlat
 Lay-out adaptat clientilor
 Echipamente adecvate

Comertul modern castiga teren in fata celui traditional

 Consumul casnic de bunuri de larg consum a crescut in moneda nationala cu

19% in 2008 fata de anul precedent. Cel mai important factor ce a dus la aceasta
evolutie este cresterea in valoare a cosului de cumparaturi, influentata de cresterea
preturilor si sustinuta de o frecventa de cumparare usor mai redusa.
 Spre deosebire de comertul traditional, formatele comertului modern, in
special hipermarketuri si discounteri, au convins cumparatorii sa le calce pragul mai
des in 2008.
 La nivel national, comertul modern joaca un rol din ce in ce mai important,
acoperind in 20018 41% din valoarea bunurilor de larg consum fata de 38% in 2017
Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o hipermarketurile de la aproape 15% in
2017 la 18% in 2018, dintre retaileri evidentiindu-se in acest an Auchean, Kaufland

3
ramanand in continuare pe primul loc. Aceasta performanta a fost sustinuta si de
deschiderea a noi magazine, fiind astfel printre cele mai dinamice retele de retail de
pe piata locala.
 Mai mult de jumatate din familiile din Romania au trecut pragul
hipermarketurilor pentru achizitionarea bunurilor de larg consum. Acestea au
cumparat mai des si cu 25% mai mult in 2008 fata de 2007.
 Supermarketurile continua sa joace un rol important, cu o cota de aproximativ
14% din piata, in scadere cu un punct procentual fata de 2007. Magazinele tip
discount urmeaza trendul ascendent inceput in urma cu trei ani, crescand la
aproximativ 6%. Toti cei trei factori (numarul de cumparatori, frecventa de cumpare si
valoarea achizitionata) au contribuind la aceasta evolutie.
 Formele de comert traditional se afla in continuare pe un trend descendent.
Aceasta tendinta este mai accentuata la nivelul intregii tari si mai putin in Bucuresti
(unde ponderea acestor tipuri de magazine este relativ constanta).

 In Bucuresti, comertul modern este responsabil pentru 71% din valoarea totala
a bunurilor de larg consum.
 Hipermarketurile detin cea mai importanta pondere, in jur de 42% cota de
piata in valoare, in crestere de la 39% anul trecut. Mai mult de 90% dintre
gospodariile din Bucuresti si-au facut cumparaturile cel putin o data din acest
tip de magazin in 2008.
 Detinand avantajul proximitatii fata de hipermarketuri, supermarketurile
raman in continuare importante pentru gospodariile bucurestene (21% cota de
piata in valoare).
 In Bucuresti, frecventa cu care gospodariile cumpara bunuri de larg consum
scade cu aproape 11%. Acest trend descendent este mai accentuat in formele
traditionale de comert. Pentru formatele comertului modern, exceptia vine din
partea discounter-ilor, care au reusit sa convinga gospodariile sa ii viziteze mai
des decat in 2007.

4
Piata de retail modern din Romania va ajunge la valoarea de 33,4 miliarde euro in
2009

 Valoarea pietei romanesti de retail modern va ajunge anul acesta la 28,3

miliarde euro, iar in 2009 va urca pana la 33,4 miliarde euro, magazinele de tip
discount fiind cel mai dinamic sector in urmatorii cinci ani, a declarat analistul Planet
Retail, Milos Ryba.
 "Estimam ca valoarea pietei de retail din Romania va fi de 28,333 miliarde euro
in 2008 si de 33,462 miliarde euro in 2009 (inclusiv TVA). Magazinele de tip discount
vor avea cea mai mare crestere in urmatorii cinci ani, ca urmare a expansiunii
retelelor Penny operate de Rewe si Plus a grupului Tengelmann. In plus, cresterea
acestui segment ar putea fi influentata de intrarea pe piata a unor noi jucatori ca de
exemplu, magazinele Lidl ale grupului Schwarz sau pe termen lung, a retailerului
german Aldi" a declarat Milos Ryba.
Acesta a adaugat ca piata romaneasca de retail este "uriasa", motiv pentru care va
avea mereu o atractivitate crescuta pentru retailerii internationali. Cel mai
concludent exemplu este grupul Schwarz care si-ar putea aduce in viitorul apropiat si
divizia de discount Lidl, desi este prezent deja pe piata prin lantul de magazine
Kaufland.

"Intrarea de noi jucatori pe piata se va face mai degraba prin achizitii sau fuziuni
decat prin crestere organica si se va intampla pe termen mediu si lung. Totusi,

5
expansiunea rapida a retailerilor deja exitenti va duce in cativa ani la consolidarea
pietei" a explicat Milos Ryba.
Potrivit unei analize recente realizata de Planet Retail, anul acesta liderul pietei
romanesti de retail va fi Metro Group cu vanzari estimate la 2,68 miliarde euro si o
cota de 8%, urmat de grupul Rewe cu vanzari de 1,84 miliarde euro si o cota de piata
de 6,5% si de Carrefour cu vanzari de 1,44 miliarde euro si o cota de 4,3%.
Topul primilor trei retaileri se va schimba insa in 2013. Astfel, Carrefour Romania
va urca pe locul doi cu vanzari de 4,57 miliarde euro, cu doar 2,4% mai putin decat
cele inregistrate de Metro Group, care va ramane liderul pietei cu vanzari de 4,68
miliarde euro. In schimb, potrivit reprezentantilor Planet Retail cei doi retaileri vor
avea aceeasi cota de piata de 7,2%. Locul trei va fi ocupat in 2013 de Rewe cu vanzari
de 3,83 miliarde euro si o cota de 7%.
In 2008, Metro va fi cel mai probabil lider de piata datorita celor doua retele
foarte extinse: Metro Cash & Carry si Real. Insa in urmatorii cinci ani Carrefour si
Rewe Group vor micsora seminificativ diferenta fata de Metro. Pe de o partea
cresterea Carrefour se va datora expansiunii rapide a retelei de hipermarketuri, dar si
a formatului de supermarketuri Carrefour Express. De cealalta parte, cresterea
grupului Rewe se va datora strategiei bazate pe formate multiple precum cash&carry,
supermarketuri si discount" a explicat Milos Ryba.
Printre retailerii care vor depasi in 2013 pragul de vanzari de un miliard de euro se
numara Schwarz Group (2,74 miliarde euro), Louis Delhaize (2,52 miliarde euro) si
Auchan (1,94 miliarde euro).
Analistul Planet Retail, a mai declarat ca anul trecut vanzarile totale inregistrate pe
piata romaneasca de retail (atat comert modern cat si canalele traditionale) s-au
situat la 41,779 miliarde euro, iar anul acesta vor ajunge la 42,28 miliarde euro.
Pentru 2009, este preconizata o crestere a vanzarilor cu 8,5%, pana la 45,91 miliarde
euro.
Ponderea retailului modern a crescut anul trecut pana la 39% la nivel national si la
70% in Capitala. Evolutia retailului modern a fost totusi foarte dinamica la nivel
national avand in vedere ca in 2005 acest segment detinea 27% din piata, iar in 2006
a crescut la 33%. In schimb, cresterea a fost mult mai rapida in Capitala, retailul
modern reprezentand 70% din piata, comparativ cu 2006 cand era 59%, respectiv
2005 cand a fost 48%.
Numarul total de magazine din retailul modern era de 396 unitati, in iulie 2008,
conform unui studiu al companiei Nielsen. Numarul de hipermarketuri din tara a
ajuns la 38 de unitati din care Carrefour detine 15 unitati, Cora trei unitati, Real 15
unitati, iar Auchan cinci unitati. Tot la aceasta data, numarul de supermarketuri era
de 123 magazine, cele mai extinse retele fiind Billa cu 30 unitati si Mega Image cu 24

6
unitati. Pe formatul de discount, numarul de magazine s-a situat la 195 magazine,
cele mai multe unitati fiind operate de retelele Penny Market si Plus Discount. Pe
segmentul de cash&carry au ramas tot cei doi jucatori Metro si Selgros cu un total de
40 de magazine.

Retail traditional vs. modern: cine, de unde si de ce cumpara

 Studiul a urmarit doua obiective principale: identificarea persoanelor care

participa la cumpararea bunurilor de larg consum in gospodarie si caracteristicile
obiceiurilor de achizitie din magazinele mari (retail modern) vs Cele mici (comert
traditional). Acest ultim obiectiv a fost tratat din perspectiva urmatorilor indicatori:
frecventa vi zitelor la cumparaturi, delimitarea perioadei din saptamana si a celui mai
activ interval orar din punctul de vedere al vizitelor efectuate, identificarea modului
in care este distribuit bugetul destinat achizitiei de FMCG si a categoriilor de produse
cel mai des cumparate, cantitatea achizitionata, depistarea principalelor motive care
atrag cumparatorii in cele doua ti puri de formate comerciale si stabilirea nivelului
general de multumire fata de acestea.

 Potrivit rezultatelor studiului, majoritatea populatiei urbane (82%) participa la

efectuarea cumparaturilor de bunuri de larg consum pentru gospodarie,
femeile fiind implicate intr-o masura semnificativ mai mare (91%) in acest
proces, comparativ cu barbatii (71%). Comportamente diferite rezulta si din
perspectiva analizei segmentelor de varsta, cei mai activi cumparatori fiind cei
din categoria cuprinsa intre 50 si 60 de ani (86%), iar cei mai putin implicati,
tinerii intre 20 si 29 de ani (77%).

7
 Aproape toate persoanele intervievate au afirmat ca achizitioneaza produse
din categoria FMCG in egala masura din magazinele de format mare -
hipermarket, cash&carry, supermarket - si din cele de format mic - minimarket,
chiosc, butic, magazin alimentar, magazin general. Prin urmare, atat retailul
modern, cat si comertul traditional joaca roluri importante in obiceiurile de
cumparare ale romanilor.
 In ceea ce priveste frecventa de achizitie, unitatile comerciale mici sunt vizitate
mai des - de sase ori pe saptamana, comparativ cu media de o data pe
saptamana, in cazul celor mari -, ca urmare a orientarii consumatorilor catre
magazinele de proximitate si catre cumparaturile complementare. In cazul
acestora, persoanele din grupa de varsta cuprinsa intre 50 si 60 de ani sunt cele
mai active, ele cumparand zilnic din aceste formate de comert
 Retailul modern este preferat, indeosebi, pentru a face cumparaturile in week-
end (45%) si mai ales in intervalul orar 16,00 - 22,00 (53%), program ce se
suprapune, in cazul celor mai multi oraseni, cu cel de dupa serviciu. Mai putin
agreate sunt zilele de luni, marti si miercuri (5%) si cele de joi si vineri (11%),
insa 33% dintre respondenti declara ca merg la cumparaturi in egala masura pe
parcursul intregii saptamani. Vizitatori "de week-end" mai activi sunt cei cu
educatie superioara (51%).
 Magazinele mici, traditionale, sunt preferate pe tot parcursul saptamanii (70%),
mai ales in intervalele orare 16,00 - 20,00 (33%) si 8,00 - 12,00 (26%). In cazul
lor, nu se sesizeaza diferente substantiele in ceea ce priveste nivelul de
educatie al clientilor care le trec pragul. Cu toate acestea, influenta puternica a
comertului modern se resimte in bugetul alocat cumparaturilor, 62% din banii
disponibili fiind dirijati catre acest format de distributie a bunurilor de larg
consum, fata de 38%, cat "inghit" magazinele traditionale. Aceasta tendinta
este mai pregnanta pentru locuitorii din Capitala - 62% dintre bucuresteni aloca
peste 60% din buget achizitiilor efectuate in magazinele mari - si mai ponderata
pentru cei din orasele care au sub 200.000 de locuitori, unde doar 40% din
populatie dirijeaza peste 60% din buget catre retailul modern.

Metodologia studiului

 Esantionul a fost compus din 1.094 respondenti din mediul urban, orase cu
peste 50.000 de locuitori.

8
 Varsta respondentilor este cuprinsa intre 20 si 60 de ani.
 Datele au fost culese utilizand metoda interviului "face-to-face", in a doua
parte a lunii noiembrie, 2008.
 Eroarea maxima (intervalul de incredere): ±3%.
 Chestionarul a fost proiectat de ISRA Center Marketing Research, in
concordanta cu nevoile si solicitarile revistei Piata.

 In magazinele de format mare, media cheltuielilor la un act de cumparare este

de 231 RON, aceasta scazand la 172 RON in cazul celor cu un venit lunar pe
gospodarie de sub 1.000 RON si crescand la 328 RON pentru respondentii cu
un nivel al venitului de peste 4.000 RON. In ceea ce priveste magazinele de
format mic, media cheltuielor este de numai 46 RON, la nivel national.
Consumatorii cu un venit pe gospodarie mai mic de 1.000 RON lasa in retailul
traditional, in medie, 62 RON la un act de cumparare, suma ce scade drastic in
cazul celor cu venituri mari, ajungand la numai 29 RON.
 Categoria de produse cel mai des cumparata din hipermarketuri,
supermarketuri si cash&carry este cea reprezentata de carne si preparate din
carne (mezeluri), pe locul doi situandu-se lactatele si produsele de bacanie, iar
pe trei, fructele si legumele proaspete.
 Deloc surprinzator, din comertul traditional, cel mai des se cumpara produse
de panificatie - indeosebi paine -, lactate si produse de bacanie. Indiferent de
tipul de magazin si de categoria cumparata, romanii din mediul urban prefera,
in general, cantitatile mici. Totusi, in retailul modern se remarca tendinta de a
achizitiona cantitati mai mari decat in cel traditional, mai ales daca este vorba
de apa imbuteliata, bauturi racoritoare, produse de ingrijire a casei, produse de
bacanie, carne si mezeluri.
 Topul principalelor puncte de atractie spre magazinele moderne plaseaza
oferta variata de produse pe primul loc, cu 81% dintre mentiuni, urmata de
preturile accesibile (67%) si de faptul ca sunt bine aprovizionate (53%).
Locuitorii din orasele mici si medii apreciaza mai mult promotiile si
concursurile, precum si disponibilitatea produselor, prin comparatie cu media
inregistrata la nivel national. De asemenea, bucurestenii si femeile, in general,
sunt mai sensibili in ceea ce priveste aglomeratia din magazine, in sensul ca
apreciaza daca unitatile in care isi fac cumparaturile nu se confrunta cu un aflux
de clienti.
 Motivele de atractie se schimba in cazul comertului traditional, se arata in
studiul ISRA Center. Cei mai multi cumparatori apreciaza magazinele mici
pentru proximitatea acestora (76%). Alte puncte forte sunt lipsa aglomeratiei si
9
 faptul ca multi clienti cunosc personalul magazinului. Ca o remarca generala, se
obser va atribuirea mai multor calitati comertului modern, in comparatie cu cel
traditional. Astfel, cumparatorii sunt mai multumiti de magazinele de format
mare, media notelor acordate, pe o scala de la 1 la 5, fiind de 3,83, fata de
3,58, cat a obtinut comertul traditional.
 Bucurestenii par cei mai satisfacuti de ambele tipuri de magazine, in cazul lor
media fiind peste cea inregistrata la nivel national: 4,02 pentru retailul modern,
respectiv 3,74 pentru cel traditional.

10