CUPRINS

Introducere....................................................................................5

CAPITOLUL 1. Caracteristicile şi formele mediului

1.1. Mediul stabil.............................................................................8

1.2.Mediul instabil........................................................................ ...8

1.3. Mediul turbulent........................................................................8

CAPITOLUL 2. Micromediul firmei turistice

2.1. Furnizorii.................................................................. ............10

2.2. Prestatorii de servicii ............................................................. ..10

2.3. Clienţii....................................................................................10

2.4. Concurenţa. ..........................................................................11

2.5. Organismele publice................................................................11

CAPITOLUL 3. Macromediul firmei turistice

3.1. Mediul demografic.............................................12

3.2. Mediul economic...............................................12
3.3. Mediul tehnologic..............................................13
3.4. Mediul politic şi instituţional.............................13
3.5. Mediul socio-cultural.........................................13
3.6. Mediul natural....................................................14

STUDIU DE CAZ EFECTELE MACROMEDIULUI ASUPRA ZONEI TURISTICE

MARAMUREŞ...............................................................................................15

3
 1. Localizare şi caracterizare.....................................16
2. Relieful judeţului Maramureş................................17
3. Clima, precipitaţiile şi vânturile...........................19
4. Solurile .................................................................19
5. Vegetaţia, flora şi fauna........................................20

CAPITOLUL 4. Efecte ale macromediului asupra activităţii turistice în

Ţara Maramureşului
4.1. Mediul demografic ..............................................22
4.2. Mediul economic..................................................27
4.3 Mediul natural ( geografic şi climatic )...............29
4.4. Mediul socio-cultural...........................................30

Bibliografie.............................................................................32

4
 Introducere
O dată cu a doua jumătate a secolului trecut, turismul a devenit un fenomen exploziv-
o coordonată esenţială a umanităţii. Turismul face parte din existenţa omenirii ca urmare a
transformării sale dintr-o îndeletnicire de lux, rezervată unor categorii privilegiate, într-o necesitate
curentă pentru tot mai mulţi oameni. Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de
importantă precum cea desfăşurată în sectoare - chei din economia mondială(industrie, agricultură,
comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană,
cade sub incidenţă a studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi
şi sociologi.
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă precum creşterea veniturilor, mărirea duratei timpului
liber sau a concediilor de odihnă, modernizare a mijloacelor de transport, progresul tehnologiei şi a
informatizării sistemelor, diversificarea dotărilor turistice şi adaptarea acestora la nevoile unor
categorii diverse de potenţiali turişti, au favorizat consolidarea şi dezvoltarea acestui fenomen.
Evoluţia turismului vine astăzi ca o coordonată vitală a sistemului economiei capitaliste,
sistem care promovează atât investiţiile şi afacerile private, cât şi concretizarea creării unei pieţe de
desfacere comune care să ofere produse la cele mai înalte standarde de calitate.
România a făcut paşi importanţi pentru extinderea industriei turistice prin diversificarea
atracţiilor şi obiectivelor sale, a resurselor sale naturale care reprezintă baza creşterii economiei
turistice în ultimii ani.
Lucrarea este structurată pe trei capitole în care am analizat mediul de marketing al
întreprinderii turistice , şi un studiu de caz în care am analizat efectele macromediului asupra zonei
turistice Maramureş.
Obiectivul de bază al lucrării propuse pentru susţinere serveşte la promovarea unor
concepte teoretico-practice care să poată impulsiona valorificarea potenţialului natural şi antropic
pentru sporirea eficienţei economice şi asigurarea unei dezvoltări stabile şi durabile a turismului în
ţară în special în zona Maramureşului.
Prezenta lucrare se doreşte a fi un studiu detaliat al influenţei macromediului asupra unei
importante regiuni turistice din ţara noastră, o regiune cu un potenţial turistic extraordinar , atât
natural, cât şi antropic care convinge cele mai exigente gusturi prin valoarea atractivă a creaţiilor
Naturii şi a Omului.

Capitolul I
5
 Caracteristicile şi formele mediului
Mediul în cadrul căruia întreprinderile îşi desfăşoară activitatea reprezintă ansamblul
forţelor exterioare care le influenţează performanţele pe o anumită piaţă. În sfera sa sunt cuprinse
procese şi fenomene de o mare complexitate şi diversitate, de natură economică, socială , culturală,
juridică, politică, demografică , ecologică etc. Antrenate direct în desfăşurarea unor asemenea
procese, întreprinderile înseşi dobândesc caracterul unei însemnate componente a mediului în care
acţionează. Pentru întreprindere, aceste componente ale mediului reprezintă tot atâtea variabile
exogene, cărora le opune propriile sale forţe şi resurse – umane, materiale, financiare, manageriale,
respectiv, un set de variabile endogene. De notat, că intensitatea cu care se manifestă acţiunea
factorilor de mediu diferă in funcţie de ramura economică sau domeniul de activitate, de zona
geografică sau ţările în care întreprinderile îşi desfăşoară activitatea .
Permanentele schimbări în modul de manifestare şi ale raporturilor în care se găsesc la
un moment dat sau într-o anumită perioadă diferitele sale componente, conferă mediului în care
întreprinderile îşi înscriu activitatea o serie de trăsături care definesc tipuri de mediu distincte, între
care :
1.1 Mediul stabil se caracterizează prin aceea că schimbările sunt rare, se manifestă cu o slabă
intensitate, sunt de mică importanţă şi, în general, uşor previzibile în toate domeniile – al produselor
şi serviciilor, al tehnologiilor, al cerinţelor pieţei, al ofertei, al existenţelor consumatorilor etc.; un
asemenea tip de mediu solicită întreprinderilor eforturi minime de adaptare şi le oferă condiţiile unei
stabilităţi relative ridicate a activităţilor desfăşurate . În condiţiile economiei moderne, acest tip de
mediu este rar întâlnit iar trăsăturile sale contrastează puternic cu dinamismul caracteristic societăţii
contemporane;
1.2 Mediul instabil se înfăţişează prin însemnate şi frecvente schimbări ce afectează toate
componentele sale; este tipul de mediu la care se raportează întreprinderile din majoritatea
sectoarelor de activitate din economia ţărilor dezvoltate . Confruntarea întreprinderii cu un astfel de
mediu o obligă să adopte o viziune prospectivă, dinamică, pentru a-i cunoaşte cerinţele şi exigenţele,
pentru a găsi formele cele mai adecvate de adaptare;
1.3 Mediul turbulent se defineşte prin schimbări fundamentale şi extrem de frecvente ce
afectează atât structura de ansamblu a mediului cât şi raporturile dintre componentele sale. Marea
majoritate a evenimentelor caracteristice acestui tip de mediu se produc brusc, sunt greu de anticipat
şi pun întreprinderilor probleme dificile, de adaptare şi uneori chiar de supravieţuire. Impactul pe
care-l provoacă, specific perioadelor în care se produc transformări radicale în sistemul de relaţii
6
întreprindere-mediu, este limitat în timp, tinzând spre restabilirea, într-o configuraţie nouă, a
condiţiilor de echilibru necesare desfăşurării unei activităţi economice normale.
O evaluare globală a specificului mediului extern cu care se confruntă întreprinderile din ţara
noastră, în perioada actuală, îndreptăţeşte includerea lui în tipul de mediu turbulent. Acest caracter
îi este imprimat de situaţia economică, socială şi politică din ţara noastră – ca de altfel şi din
celelalte ţări est-europene – specifică tranziţiei spre economia de piaţă. De observat, ca natura
turbulentă a mediului este accentuată, pe de altă parte, de postura în care se găseşte întreprinderea în
faţa mediului extern; ea este practic slab pregătită şi adesea în imposibilitatea de a se adaptat rapid la
evoluţia mediului, contribuind ea însăşi la accentuarea caracterului turbulent al acestuia.

Capitolul II

Micromediul firmei turistice

7
 Demersul întreprinderii de turism în spaţiul activităţii economice este condiţionat, în
măsură însemnată, de natura, diversitatea şi amploarea relaţiilor pe care le dezvoltă, pe de o parte, cu
furnizorii de bunuri materiale, servicii şi forţă de muncă necesare desfăşurării propriei activităţi, pe
de o parte, cu beneficiarii ofertei sale, cu agenţii intermediari, cu firmele concurente şi diferitele
organisme publice, considerate în ansamblul lor drept componente ale mediului cu care se stabilesc
relaţii directe. Prin interacţiunea cu aceste componente ale mediului întreprinderea de turism vizează
obiective diferite pentru a căror realizare sunt necesare modalităţi practice variate ce se înscriu în
sfera de acţiune a marketingului.
2.1.Furnizorii de bunuri materiale, servicii şi forţă de muncă reprezintă o
componentă importantă a micromediului datorită rolului pe care îl au în resurselor materiale
( materii prime, materiale şi mărfuri, echipamente şi instalaţii, mijloace de transport proprii etc. ) şi
umane necesare desfăşurării activităţii întreprinderii de turism la nivelul cerinţelor şi exigenţelor
pieţei. Agenţii economici cuprinşi în această componentă a mediului sunt reprezentaţi de firme
publice şi private din domenii de activitate altele decât turismul, respectiv, producţie, comerţ etc. În
sfera relaţiilor cu furnizorii activitatea de marketing a întreprinderii trebuie să asigure informaţii în
legătură cu volumul şi calitatea ofertei, preţurile practicate, perioadele de livrare, garanţiile oferite,
renumele firmei, oportunitatea utilizării mai multor surse de aprovizionare, localizarea geografică,
politicile comerciale promovate. Pentru asigurarea necesarului de resurse umane întreprinderea
întreţine relaţii cu agenţii specializaţi în formarea şi pregătirea forţei de muncă – unităţi de
învăţământ, centre de perfecţionare profesională, oficii de plasare a forţei de muncă ş.a
2.2. Prestatorii de servicii reprezintă o categorie de agenţi de mediu cu un rol de
ce mai mare importanţă pentru întreprinderea de turism datorită contribuţiei lor atât în alcătuirea cât
şi comercializarea produsului turistic. Astfel, pentru asigurarea unei game complete de servicii ce
intră în compunerea produsului turistic, întreprinderea de turism stabileşte relaţii directe cu numeroşi
prestatori de servicii: pe de o parte, cu unităţi de cazare şi de telecomunicaţii, unităţi din domeniile
cultural şi medical etc.; pe de altă parte, pentru vânzarea produsului oferit pieţei, întreprinderea
apelează la reţeaua intermediarilor de distribuţie, dispersată pe o vastă arie geografică, în sfârşit,
pentru îndeplinirea obiectivului său de activitate, întreprinderea de turism întreţine relaţii cu societăţi
bancare şi de asigurări, firme de consultanţă şi de studiere a pieţei, agenţii de publicitate etc.
2.3. Clienţii formează cea mai importantă componentă a micromediului
întreprinderii de turism. De altfel, cunoaşterea evoluţiei nevoilor , cerinţelor, exigenţelor şi
8
comportamentului de cumpărare şi de consum a clientelei turistice-obiectiv major al cercetărilor de
marketing este esenţială în procesul fundamentării politicii de piaţă a întreprinderii de turism. După
modul de manifestare în raport cu oferta turistică, clienţii pot fi grupaţi astfel:consumatori
individuali de produse şi servicii turistice; agenţi distribuitori – care cumpără şi revând o anumită
ofertă; agenţi publici – care recurg la oferta turistică pentru înfăptuirea unor obiective economice şi
sociale proprii ( element constitutiv al sistemului de remunerare – cazul personalului forţelor de
vânzare ), recompense pentru salariaţii cu performanţe deosebite, acoperirea cheltuielilor pentru
călătorii de afaceri etc.; clientela internaţională cu caracteristici specifice zonelor de provenienţă ale
turiştilor.
2.4. Concurenţa reprezintă o altă componentă a micromediului a cărei importanţă
depinde de nivelul competitiv caracteristic mediului în care întreprinderea de turism îşi desfăşoară
activitatea. În general, acest nivel este determinat de forţa competitivă a participanţilor la relaţiile de
piaţă cu care întreprinderea de turism îşi dispută atât clienţii cât şi furnizorii de bunuri materiale şi
prestatorii de servicii. În funcţie de forţă firmelor concurente cu care se confruntă în cadrul mediului
în care acţionează, întreprinderea de turism se poate plasa în situaţii concurenţiale diferite ,şi anume:
- dominată – întreprinderile care beneficiază de o imagine puternică superioară
firmelor, işi asigură o poziţie dominantă pe întreaga piaţă sau pe importante segmente din cadrul
pieţelor pe care acţionează;
- puternică – specifică întreprinderilor care dispun de un avantaj major asupra
concurenţei, conferit de existenţa unui produs turistic foarte solicitat ( unicat, rar etc.) sau protejat de
un brevet, de o marcă de prestigiu, ori utilizează o distribuţie exclusivă etc.;
- favorabilă – situaţie ce oferă între care are capacitate de a utiliza strategic
potenţialul de care dispune prinderii posibilităţi de îmbunătăţire a poziţiei sale concureţiale, dar
numai în măsura în care are capacitate de a utiliza strategic potenţialul de care dispune în anumite
condiţii de mediu ; poziţie ce poate fi apărată ( menţinută) - proprie întreprinderii care, pentru a
rezista atacurilor concurenţilor, sunt în măsură, cu mijloacele de care dispun,să-şi reorienteze
întreaga activitate prin redefinirea obiectivelor şi strategiei de acţiune;
- slabă – caracteristică întreprinderilor co o sinergie negativă şi o capacitate redusă
de adaptare la condiţiile unui mediu concurenţial.
- total nefavorabilă – care plasează întreprinderea în imposibilitatea de a reacţiona
şi a-şi apăra interesele.

9
 Situaţia în care se poate înscrie, la un moment dat sau într-o anumită perioadă,
obligă întreprinderea de turism la o supraveghere atentă şi permanentă a mediului concurenţial şi, pe
această bază, să adopte strategii de acţiune menite să fructifice oportunităţile ce i se oferă, să-şi
consolideze potenţialul concurenţial sau să-şi apere poziţia pe care o deţine.
2.5. Organismele publice constituie o componentă a micromediului ce include
mediile financiare, mass-media, organele administraţiei publice, grupurile de interes ( asociaţii ale
consumatorilor, asociaţii profesionale, ecologice etc.), marele public. Prin natura activităţilor
desfăşurate, aceşti agenţi de mediu pot avea un impact real sau potenţial asupra capacităţii
întreprinderii de turism de a-şi atinge obiectivele proprii.

Capitolul III
Macromediul întreprinderii

10
 Întreprinderea de turism îşi desfăşoară activitatea într-un cadru mult mai larg decât cel
decât cel definit de micromediul său. Acţiunile sale vor fi marcate totodată de existenţa unor factori de
ordin general cu influenţă indirectă şi pe termen lung, pe care nu-i poate modifica şi controla.
Impactul profund al acţiunii acestor factori impune adaptarea activităţii întreprinderii de turism la
condiţiile, tendinţele şi structurile din economia şi societatea în care se înscrie. Ansamblul acestor
factori formează macromediul întreprinderii. Componentele care configurează macromediul
întreprinderii pot fi grupate astfel:mediul demografic, economic, natural (geografic şi climatic),
tehnologic, politico-legal şi socio-cultural.
3.1. Mediul demografic. În definirea poziţiei şi mijloacelor sale de
acţiune,întreprinderea de turism trebuie să pornească de la realitatea demografică întrucât diferitele
structuri ale populaţiei constituie atât sursa pieţelor-cât şi ca sursă pentru forţa de muncă necesară
propriei activităţi. Prin activitatea de marketing, întreprinderea trebuie să obţină informaţii despre
diferitele caracteristici ale populaţiei , cum ar fi:dimensiunea, distribuţia geografică, mobilitatea,
repartiţia pe categorii de vârstă, rata de nupţialitate, de natalitate şi de decese, compoziţia socio-
culturală şi afiliaţiile religioase. Asemenea informaţii vor servi pentru fundamentarea riguroasă a
strategiilor de acţiune în cadrul pieţei. Astfel , pornind de la previziunile specialiştilor cu privire la
repartiţia pe vârste a populaţiei în anul 2010, o întreprindere de turism care îşi propune să satisfacă
nevoile consumatorilor aparţinând unei anumite categorii de vârstă, poate estima cu mai multă
precizie evoluţia cantitativă a pieţei potenţiale specifică acestui segment de consumatori şi, în funcţie
de aceasta , să-şi definească politica sa de marketing. De asemenea , dacă pentru viitorii ani se
prevede o îmbătrânire a populaţiei cu o creştere a segmentului celor în vârstă de peste 55 ani , o astfel
de evoluţie poate reprezenta pentru întreprinderea de turism o oportunitate reală în măsura în care se
estimează că cei cuprinşi în această categorie vor dispune nu numai de timp ci şi de mijloacele
financiare necesare efectuării de călătorii turistice.
3.2. Mediul economic. O piaţă nu se defineşte numai prin dimensiunea sa
demografică ci, de asemenea , prin puterea de cumpărare .În consecinţă, nu pot fi ignorate condiţiile
economice ale unei pieţe, determinate de factori, cum ar fi , ignorate condiţiile economice ale unei
pieţe, determinate de factori, cum ar fi , veniturile, preţurile, economiile populaţiei, creditul etc.,
întrucât aceştia influenţează atât comportamentul întreprinderilor cât şi al consumatorilor .De pildă, o
scădere a puterii de cumpărare a diferitelor categorii ale populaţiei poate provoca modificări în
comportamentul de satisfacerea a nevoilor de ordin turistic, în sensul reducerii duratei sejurului şi al

11
unei selectivităţi pronunţate în privinţa mijloacelor de cazare şi de asigurare a hranei. De asemenea,
pentru o întreprindere ce se adresează pieţelor turistice externe ,o creştere a valorii dolarului în raport
cu moneda naţională poate antrena o reducere a numărului de vizitatori străini.
3.3. Mediul tehnologic . Orice întreprindere , deci şi cea de turism , trebuie să se
străduiască să identifice tot ceea ce este nou în mediul său de natură să constituie o sursă de
modernizare şi dezvoltare sau o posibilă ameninţare pentru activitatea ţi performanţele sale. Asfel,
creşterea pe care industria turistică a cunoscut-o în cursul anilor 60-80 se poate explica , în bună
măsură, prin progresele tehnologice în domeniul transportului aerian, datorită căror destinaţii
îndepărtate au devenit mult mai accesibile pentru consumatorul de turism şi , paralel a declanşat
începuturile unei intense concurenţe internaţionale a ofertanţilor de destinaţii turistice . De
asemenea,în ultimul deceniu , odată cu dezvoltarea considerabilă a informaticii pe care o cunoaşte
majoritatea ţărilor dezvoltate , şi în industria turismului s-au perfecţionat sistemele de gestiune , se
modifică modele de distribuţie etc.; încă de pe acum , sistemele telematice permit consumatorului
potenţial un acces direct la informaţii despre o anumită destinaţie turistică şi concomitent posibilitatea
rezervării directe a unui sejur, loc de cazare sau mijloc de transport fără a mai apela la serviciile unui
intermediar ori agenţii de turism.
3.4. Mediul politic şi instituţional. În societatea contemporană, natura şi
caracteristicile sistemului politic şi instituţional modelează tot mai mult practicile comerciale şi
influenţează comportamentul agenţilor economici. În primul rând,sistemul politic şi arsenalul său
legislativ defineşte cadrul legal în care întreprinderile publice şi private îşi pot desfăşura activitatea.
Mai mult , se constată că intervenţia statului devine frecventă în viaţa întreprinderilor, inclusiv a celor
din turism , determinând protejarea consumatorului de practici neloiale şi frauduloase , în special în
domeniul publicităţii şi al ofertelor promoţionale ; de asemenea numeroase texte de lege
reglementează condiţiile de plată şi de anulare a unor comenzi şi precizează responsabilităţile
prestatorului în cazul nerespectării ofertei. În aceste condiţii, pentru întreprinderea de turism este
important şi totodată necesar să cunoască în profunzime contextul legal în care se înscriu deciziile
sale de marketing . În al doilea rând , stabilitatea politică a unei ţări constituie un alt factor ce poate
stimula sau inhiba comportamentul clientelei turistice. Practica demonstrează totodată că in
stabilitatea politică sau înregistrarea unor acţiuni teroriste în zone primitoare de turişti au un impact
negativ asupra cererii turistice din ţările emiţătoare.
3.5. Mediul socio-politic. Întreprinderea de turism trebuie să acorde o importanţă
considerabilă mediului socio-politic întrucât diferitele componente ale acestuia influenţează, pe plan

12
calitativ, dimensiunile şi natura nevoilor, a cerinţelor şi exigenţelor purtătorilor cererii. Astfel,
cunoaşterea caracteristicilor unor segmente de piaţă constituie pe baza diferitelor stiluri de viaţă oferă
posibilitatea structurării unei oferte turistice variate, în măsură să satisfacă cerinţe şi exigenţe
specifice fiecăruia în parte . De asemenea, un organizator de voiaje , prezent în ţări diferite ,va trebuie
să elaboreze programe de marketing distincte, pentru fiecare ţară sau chiar zonă geografică, pornind
de la caracteristicile comportamentale ale consumatorilor de produse şi servicii turistice reflectând un
întreg univers de valori sociale şi culturale. De asemenea pornind de la faptul că în multe ţări
dezvoltate, emiţătoare de fluxuri turistice internaţionale, creşte proporţia femeilor în rândul populaţiei
active, se poate avea în vedere şi sporirea puterii lor de decizie în alegerea unor destinaţii de vacanţă.
Analiza atentă a unei astfel de fenomen conduce la câteva concluzii ce pot avea importanţă în
formularea politicii de marketing ,intre care :posibilitatea unei creşteri reale a cererii turistice în
rândul acestei categorii sociale; femeile pot constitui o piaţă cu nevoi, cerinţe şi exigenţe specifice
prin conceperea unui produs turistic corespunzător ; conţinutul mesajelor publicitare concepute de
întreprindere trebuie să ţină cont de caracteristicile psihologice ale femeilor şi ale proceselor lor de
decizie, iar mediile de transmitere a mesajelor vor fi alese în funcţie de cele care sunt destinate cu
precădere femeilor etc.
3.6. Mediul natural .Condiţiile geografice şi climatice ale unei ţări sau zone
influenţează, în cele mai multe cazuri, consumatorii în alegerea unei destinaţii turistice. Astfel,ţările
care au condiţii climatice mai puţin favorabile practicării turismului în anumite perioade ale anului,
cum sunt cele din nordul Europei, reprezintă,puternice pieţe potenţiale pentru ţări situate în alte zone
geografice, cu condiţii climatice favorabile .În general,cadrul natural al unei ţări sau zone geografice
constituie un factor de atractivitatea dintre cei mai importanţi, cu o mare pondere în motivaţia alegerii
unei destinaţii turistice.
În ansamblul lor, toate componentele d mediu condiţionează,într-o măsură diferită,
mai însemnată sau mai slabă, activitatea întreprinderii. În acelaşi timp, şi întreprinderea , prin
activitatea sa, poate exercita o influenţă asupra mediului în special de întreprinderile puternice, cu un
ridicat potenţial material, financiar şi uman.

STUDIU DE CAZ
EFECTELE MACROMEDIULUI ASUPRA ZONEI TURISTICE MARAMUREŞ
13
 1. CARACTERIZARE GENERALĂ A ZONEI TURISTICE MARAMUREŞ
Zona Maramureşului este cea mai nordică regiune din România, la sud de graniţa
ucrainiană. Ţinutul administrativ modern este alcătuit din trei ţări şi doua zone: Tara Maramureşului,
Ţara Lăpuşului , Ţara Chioarei, Zona Codrului şi Zona Baia Mare- Baia Sprie. În afara acestor cinci,
Ţara Maramureşului este cea mai mare, acoperind aproape jumătate totală a ţinutului administrativ.
Judeţul Maramureş este un vechi voievodat românesc , independent până la sfârşitul
secolului XII. Locul de origine al marilor descălecători ai Ţării Moldovei: Dragoş, în 1340, vasal încă
regelui Ungariei,şi Bogdan , la 1359.
Încă din cele mai vechi timpuri avem atestări ale existenţei Voievodatului Maramureşului .
Datorită bogăţiilor în aur , plumb, zinc, sare, păşuni întinse, păduri de terenuri agricole, fauna şi flora,
au făcut ca acest teritoriu să fie locuit cu mii de ani în urmă. Astfel, in 1199, voievodatul este înglobat
în cadrul Regatului Ungariei ca formaţiune politică-tampon înspre Cnezatul Kievean.
În perioada interbelică Judeţul Maramureş este consemnat ca fiind o unitate
administrativă în Regatul României cu reşedinţa la Sighet . Judeţul avea în 1930 o populaţie de
161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români , 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 5,6% maghiari,
2%germani ş.a. Baia Mare a făcut parte succesiv din comitatul Sătmar şi din judeţul Satu-
Mare(interbelic). Judeţul cuprindea partea de nord a actualului judeţ Maramureş. Se învecina la vest
cu judeţul Satu-Mare, la est cu judeţele Rădăuţi şi Câmpulung, la sud cu judeţele Năsăud şi Someş iar
la nord cu Cehoslovacia şi Polonia . Judeţul avea în componenţa sa întregul teritoriu atribuit României
din comitatul Maramureşan, al cărui continuator a fost.
Încă din antichitate acest judeţ este cunoscut pentru exploatările de minereuri.
Baia-Mare,reşedinţa administrativă a judeţului, Baia Sprie, Cavnic şi Baia Borşa s-au dezvoltat având
la bază mineritul. În 1884, la Firiza Phonix. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din vechile
tradiţii româneşti cum ar fi folosirea lemnului în construcţii cât şi costumele tradiţionale purtate în
zilele de sărbătoare. Fig1 - stema judeţului Maramureş

Stema judeţului Maramureş are o semnificaţie aparte: capul de zimbru,

vechi simbol maramureşan, aminteşte de legenda descălecatului, plecarea lui
Dragoş şi Bogdan I din Maramureş pentru a forma statul feudal independent
Moldova. Roza este blazonul voievodatului Bogdan I. Capra neagră şi brazii
evocă relieful şi principalele bogăţii naturale ale zonei. Intrarea în mină face
aluzie la industria extractivă care a avut o importantă pondere în economia

14
 judeţului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest judeţ se păstrează cel mai mare număr de
monumente de acest fel din ţară.
1.1 Localizare şi caracterizare
Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a ţării, fiind delimitat de judeţele Satu-
Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, respectiv la
nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina , având o
suprafaţă de 6.215km (2,6% din suprafaţa ţării) şi un
relief variat ca morfologie şi complex din punct de
vedere geologic.
Fig 2- Harta judeţului Maramureş

Judeţul Maramureş are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafaţă de 587.000 ha . De

asemenea , aici se mai află şi opt rezervaţii naturale . Judeţul este bogat în elemente etnografice şi
folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn,
unelte, ceramică, biserici de lemn-unice, obiceiuri populare.

Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânţa. În acest judeţ se regăsesc 8 muzee, 67 de
locuri şi monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi 13 zone istorice situate în oraşe şi sate.

Foto 3- Cimitirul Vesel

de la Săpânţa

15
1.2. Relieful judeţului Maramureş

Zona se caracterizează prin dealurile vălurite. Multe din ele sunt acoperite de păduri
dese de stejari, fagi şi pini acoperă, iar livezi de meri , pruni şi cireşi domină împrejurimile satelor.
O varietate bogată prosperă pe aceste dealuri şi între reţelele de râuri şi şuvoaie care traversează
regiunea.
La nord, munţii Maramureş sunt printre cele mai sălbatice zone din Europa de Est,
iar urşii, căprioare, lupii şi lincşii trăiesc în
pădurile nepătrunse de fag. Munţii au
privelişti încântătoare , lacuri mici, peşteri şi
floră rară foarte interesantă. Munţii Rodnei,
cei mai înalţi nu doar în regiune , ci şi dintre
toţi Carpaţii Orientali, sunt acoperiţi cu
zăpadă întregul an .

Foto 4-Munţii Rodnei

Alcătuirea petrografică este caracterizată de o diversitate mare de roci şi se impune un

paralelism al culmilor . Astfel, în centru şisturile cristaline aliniază altitudinile cele mai mari Rodna
şi Suhard, în vest-roci eruptive, în est-roci sedimentare cutate.
Caracteristicile generale ale reliefului sunt reprezentate de o masivitate accentuată
datorită dezvoltării zonei cristaline. Cea mai mare altitudine este de 2.303 m în vf. Pietrosu Rodnei.
Munţii Rodnei, cei mai proeminenţi şi mai impresionanţi munţi din Maramureş sunt
situaţi la graniţa de sud-est a judeţului cu Bistriţa-Năsăud. Ei corespund zonei cristaline de centru,
spre nord abrupt , spre sud cu văi adânci, ce provin dintr-un relief glaciar bine reprezentat se găsesc
câteva mici lacuri.
Pasul Gutâi (1087m) separă cei doi masivi, lăsând Ignişul la vest, cu vârful Igniş (1307
m), şi la est Gutâiul cu vârful Gutâi (1443 m). Aceşti munţi au peisaje vulcanice impresionante ,
urme ale cratelor şi platouri înalte , care sunt protejate de mai multe rezervaţii naturale.
Depresiunea Maramureşului este încadrată la nord de graniţa ţării, la vest de munţii
vulcanici Gutâi şi Ţibleş, la sud de Munţii Rodnei şi la est de Munţii Maramureşului. Ea se întinde

16
pe văile paralele Vişeu şi Iza având un relief deluros , cu înălţimi de până la 800 m, sculptat în roci
asemănătoare statelor sedimentare din Depresiunea Transilvaniei.

Foto 5- Depresiunea Oaşului

Depresiunea Oaşului se situează la poalele munţilor Oaş fiind săpată în cadrul lanţului
muntos de origine vulcanică. Zona este renumită prin conservarea elementelor de artă populară
autentică şi prin resursele naturale de apă minerală.

1.3. Clima, precipitaţiile şi vânturile.

Tipul de climă variază în funcţie de diversitatea formelor de relief, temperat

continentală, cu vânturi din direcţia sud-est. Carpaţii Orientali au, în general, o climă influenţată de
desfăşurarea lor în latitudine, de etajarea altitudinală, de expunerea şi fragmentarea reliefului.
Temperaturile medii anuale sunt sensibil diferenţiate scăzând de la sud , pentru aceleaşi
altitudini. Ele scad altitudinal de la 7oC. L -6o C ( la 1000m) la oo C (la peste 1800m).
În depresiuni (Maramureş, Giurgeu, Ciuc, Braşov şi depresiunea Dornelor ) apar uneori
fenomene de inversiuni termice. Într-o astfel de situaţie la Bod s-a înregistrat cea mai mică
temperatură. Ansamblul Carpaţilor Orientali are un climat montan, cu areale de climat alpin în
zonele foarte înalte (Rodna, Maramureş, Suhard, Căliman, Ciucaş, la peste 1800 m) şi influenţe
scandinavo-baltice în nord. Coridoarele de vale şi depresiunile aduc devieri ale curenţilor
atmosferici, geruri persistente iarna , uşoare nuanţări caracterizare prin diferenţe de umiditate şi de

17
temperatură între vest şi est. Temperatura medie a lunii iulie este de 20oc, iar a lunii ianuarie ,de
-10oc.

1.4. Solurile

Distribuţia geografică a solurilor din zona Maramureşului este puţin cunoscută, în

lucrările de specialitate existente, limitele dintre grupele mari de soluri montane au fost trasate pe
criterii indirecte de relief, climă, vegetaţie şi substrat geologic.
Factorul climatic intervine în procesul de formare a solurilor prin prin puternică în
timpul zilei, urmată de o răcire puternică în timpul nopţii şi alternarea repetată a fenomenului
îngheţ-dezgheţ duce la dezgheţarea rocilor şi la încetinirea procesului de argilare şi favorizează
fenomenele de distrucţie a mineralelor primare, iar precipitaţiilor abundente creează un puternic
curent descendent de apă care înlătură o bună parte din compuşii organici rezultaţi. Factorul
biologic exercită o influenţă pedoclimatică, în primul rând cu caracter local, suprafeţe mari ocupate
de păduri de răşinoase , dezvoltă mari cantităţi de materie organică,iar resturile lor organice sărace în
baze , dau forme de humus acide. Din grupele mari de soluri , suprafeţe mari ocupă solurile brune
acide acestea s-au format în zona montană de la altitudinea de 450 m până la altitudinea de 1937 m
în masivul Pop Ivan, în condiţii de climă rece şi umedă care face ca materia organică să fie numai
parţial descompusă de către microorganisme , procesul este foarte lent, ducând la acidifierea
accentuată a solului.
În grupa solurilor brune acide montane sunt două subtipuri, litice şi tipice, care cuprind
întreg bazinul văii Ruscova, până la confluenţa văii Rica cu Socolău şi până la vest, de partea înaltă
a masivelor Farcău-Mihăilescu, versantul de pe dreapta văii Vişeului , până la Vişeu de Sus . Aceste
soluri s-au format pe roci metamorfice, eruptive, conglomerate, gresii, marne, calcare, şisturi
bituminoase , roci cu caracter acid.
Sub pajiştile alpine aflate la peste 1600 m, întâlnim solurile humico-silicatice. Aluviunile şi solurile
aluvionale se întâlnesc pe luncile inundabile a principalelor cursuri de apă, în special al văii
Vişeului. Învelişul de sol este constituit , predominant din: soluri brune acide, soluri brune şi brune
feriiluviale.

1.5 Vegetaţia, flora şi fauna

Vegetaţia acoperă şapte unităţi zonale pe altitudine: pajişti şi tufărişuri subalpine:

păduri de fag, brad şi molid; pajişti montane secundare de fag ; păduri montane de fag; păduri de fag
18
şi carpen; păduri de stejar; pajişti coliniare secundare cu iarba vântului şi păiuş roşu şi terenuri
agricole. Tipul predominant este vegetaţia de pădure împărţită pe cele două etaje: etajul coniferelor
şi etajul fagului.

Foto 6- Vegetaţie din Munţii Maramureşului

Etajele de vegetaţie influenţează distribuţia spaţială a speciilor de animale, pădurea

oferind ocrotire, siguranţă şi suficientă hrană. În pădurea de fag trăiesc cca 100 de specii de păsări,
în pădurea de molid aproximativ alte 40 , iar în arealul superior , încă vreo 13 specii. Păsările al
căror habitat se află mai sus de limita pădurilor sunt:fluierarul, ciocârlia-urecheata, fâsa-de-apa,
scortărealul şi vulturul de stancă. Păsările tipice etajelor răşinoaselor sunt acvila de munte, cocoşul
de mesteacăn , găinuşa de alun, cinteza alpină, vulturul bărbos, zăganul. Dintre păsările care pot fi
întâlnite în etajul pădurilor de fag,şi care prezintă o mai mare diversitate,enumerăm: cinteza,
piţigoiul de munte, ciocănitoarea-de-munte, buha etc...

Foto 7- cinteza Foto 8-ciocănitoarea de munte

În zona alpină, se menţionează o reclivă din glaciarul târziu-Capra neagră (repopulată

în Munţii Rodnei, unde era pe cale de dispariţie).Regiunile stâncoase constituie împarţirea caprelor
negre.Mamiferele de interes cinegetic din fauna pădurilor de rasinoase sunt:cerbul, râsul şi ursul, iar
fauna fagetelor la altitudine mai joasă: caprioara, jderul, mistreţul, ursul brun, veverita, viezurele.
Nu lipsesc de aici specii trecute în Cartea Rosie a Europei ca râsul, nurca, lupul, vidra etc., care au
dispărut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrâns.

19
 Foto 9- Capra neagră

Mamiferele de interes cinegetic din fauna pădurilor de răşinoase sunt: cerul, ursul şi
râsul, iar din fauna făgetelor la altitudine, mai joasă : căprioara , jderul, mistreţul, ursul brun,
veveriţa, vulpea, viezurele. Nu lipsesc de aici specii trecute în Cartea Roşie a Europei ca râsul,
nurca, lupul, vidra etc., care au dispărut sau specii foarte rare, cu un areal restrâns, în fauna Europei.

Foto10 - Căprioară Foto11 - Urs

20
 2. Efecte ale macromediului asupra activităţii turistice în

Ţara Maramureşului
Maramureşul are o istorie ale cărei rădăcini se pierd în negurile vremii. Mărturisesc
despre acest lucru , seria de descoperiri arheologice din paleolitic şi neolitic , dar şi urmele
permanentului descălecat al lui Dragoş şi a lui Bogdan , precum şi încăpăţânarea şi tenacitatea
maramureşenilor în a-şi duce după ei biserica, acest nucleu al credinţei care i-a ţinut permanent uniţi
, oriunde s-ar fi refugiat din faţa războiului.
Potenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi o condiţie
indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin diversiunile şi diversitatea elementelor sale, prin
valoarea şi originalitatea acestora , el reprezintă motivaţia principală a circulaţiei turistice. Evaluarea
corectă a componentelor sale , analiza posibilităţilor de valorificare eficientă a acestora presupune
elaborarea unui sistem naţional şi categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii
coerente a dezvoltării activităţii turistice. Atracţia turistică motivul fundamental şi imboldul iniţial al
deplasării către o anumită destinaţie turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsură în
care dispune de elemente de atracţie a căror amenajare poate determina a activitate . Din această
perspectivă,potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul la modul general , prin
ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru
vizitarea şi primirea călătorilor.

În analiza macromediului vom face referiri la mediile:demografic, economic, natural

(geografic şi climatic), socio-cultural, politico-legal, tehnologic şi ecologic.

2.1 Mediul demografic

Săpăturile arheologice au găsit urme ale locuirii omeneşti în Depresiunea

Maramureşului încă din timpuri preistorice . Urme sigure din Paleoliticul Superior şi Neolitic avem
spre vest în Ţara Oaşului şi la sud de munţii Gutâi, dar din neolitic s-au găsit la Sighet, Câmpulung
la Tisa şi pe malul stâng al Izmei între Rozavlea şi Strâmtura.
Cu aproximativ 2000 de ani înaintea erei noastre pătrund şi în această regiune triburile indo-
europene, astfel că Epoca Bronzului e bine reprezentată prin depozite mai importante la Săpânţa,
Sarasău, Sighet, Tisa, Călineşti, Şieu, Rozavlea, Ieud, Cuhea, Sălişte şi Moisei.
Din perioada dacică sânt cetăţile de la Sighet , Onceşti, Slatina şi Cşlimăneşti, dar şi de
monede , vase şi obiecte de provenienţă grecească şi romană, fapt ce dovedesc legăturile comerciale
şi culturale cu civilizaţiile mediteraneene, dar mai ales cu provincia romană Dacia.
Deşi a rămas în afara ariei cucerite de Imperiul Roman, dacii din aceste regiuni ale
Carpaţilor Nordici au primit influenţele civilizaţiei romane, iar în final s-au romanizat devenind
parte a etnosului românesc.
21
 Datorită poziţiei mai ferite a Maramureşului, în perioada marilor migraţii dintre triburile
de goţi, huni, gepizi, longobarzi şi slavi, numai aceştia din urmă au avut un impact asupra populaţiei
locale.
În prezent aproximativ 34.000 de ruteni locuiesc în Maramureşul românesc şi 45.000 de
romani în Maramureşul de Nord , legăturile cu conaţionalii fiind acum posibile pentru toţi prin
podul rutier Sighet-Slatina şi podurile feroviare de la Valea Vişeului şi Câmpulung la Tisa .
Odată cu decăderea industriei miniere după 1989 şi a industriilor de prelucrare a
minereului şi a construcţiilor de maşini care depindeau de acesta , urmată de reducerea drastică a
exploatărilor forestiere maramureşenii au plecat la muncă în tară, dar şi în ţările vest-europene, în
special Italia şi Spania.
Turismul ar fi putut asigura o alternativă de lungă durată pentru o parte din forţa de
muncă locală, beneficiind de potenţialul turistic al zonei, de frumuseţile naturale şi de tradiţiile şi
istoria zonei. Cu excepţia micilor pensiuni particulare aşteptările în acest sens nu s-au concretizat ,
datorită lipsei resurselor financiare pe plan local , dar mai ales a politicii inconsecvente dusă de
autorităţi pentru acest domeniu.
Evoluţia numărului de locuitori în România în perioada 2001-2008 repartizată pe sexe, pe
grupe de vârstă şi pe medii , precum şi vârsta medie a populaţiei pentru această perioadă este
reprezentată în table.

Fig 12- Evoluţia nr. de locuitori în regiune Nord-Vest în perioada 2001-2008

22
 Foto 13- Evoluţia nr. de locuitori în regiune Nord-Vest în perioada 2001-2008

Foto 14- Evoluţia populaţiei din mediul urban şi rural în regiunea 6 Nord-Vest în perioada 2001-2008

Se poate observa că în perioada analizată numărul locuitorilor în regiunea 6 Nord-vest

a cunoscut o continua scădere, ajungând ca în această regiune sa fie 2724.2 mii locuitori, cea mai
semnificativă scădere înregistrându-se în anul 2002 când numărul locuitorilor din această regiune s-
a diminuat faţă de anul precedent. Se mai poate observa că ponderea femeilor în rândul populaţiei de
aici este mai mare decât a bărbaţilor. De asemenea populaţia urbană este superioară numărului de
locuitori de la sate, observându-se că odată cu scăderea numărului de locuitori din mediul rural
populaţia din mediul urban creşte numeric cu aproximativ acelaşi procent cu care populaţia de la
sate a scăzut, lucrul acesta, probabil, datorându-se migraţiei populaţiei din mediul rural în mediul
urban. Durata medie a vieţii reprezintă numărul mediu de ani care îi are de trăit, un nou născut, dacă
ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă.
Pentru a analiza situaţia populaţiei din punct de vedere a duratei medii a vieţii în
regiune Ţării Maramureşului vom vedea cum a evoluat acest indicator în judeţul Maramureş, situaţie
prezentată în tabelul de mai jos, analizând care este durata medie a vieţii a populaţiei pe sexe.

23
 Foto 15- Durata medie de viaţă

Durata medie a vieţii a continuat să

crească , valorile actuale (68.02 ani la bărbaţi ,
75.9 ani la femei) fiind superioare celor din anul
1990 atât pe total cât şi pe sexe. pentru populaţia
feminină, cât şi pentru cea masculină, durata
medie a vieţii a crescut cu 3.74 respectiv 3.41
ani. Femeile au o durată medie a vieţii mai mare cu 7,17 ani decat barbaţii.

Sursa : România în cifre –

breviar statistic-ediţia 2007-
2008.
Foto16- Evoluţia
natalităţii, mortalităţii şi a
sporului natural al populaţiei
din regiunea Nord-Vest

Având în vedere
situaţia înregistrată la
nivel naţional , din tabelul
următor putem face o
analiză comparativă
asupra acestor indicatori.

Foto17- Evoluţia natalităţii şi a sporului natural al populaţiei la nivel naţional

Sursa: România în cifre – brevier statistic –

ediţia 2007-2008

După cum am observat şi la

nivel naţional, natalitatea, prima
componentă a mişcării populaţiei
, a înregistrat o scădere continuă
pe toată perioada analizată ,
excepţie făcând perioada anilor
2003-2005 când se constată o
usoară creştere a natalităţii . În
condiţiile în care, pe termen scurt
şi mediu , nu se poate astepta ca migraţia externă şi mortalitatea sa contribuie semnificativ la
reducerea scăderii demografice din Romania, natalitatea rămâne singura componentă asupra .careia
24
se poate acţiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalităţii poate avea efecte pozitive şi de lungă
durată.
În anul 2007 numarul de nascuţi-vii (27,795 mii) a scăzut faţă de anul 2005, cu 1.366
mii, numărul nascuţiilor vii în acest an fiind de 29.161 mii. Rata natalităţii a ajuns la 10,2 nascuţi-
vii la 1000 în anul 2007.
Mortalitatea ca a doua componentă a mişcării populaţiei, în perioada 2004-2007. Rata
mortalităţii generale înregistrând o usoară scădere faţă de anul 2005, ajungând la 11, 7 decese la 100
de locuitori .În anul 2007 s-au înregistrat 0.237 mii decese sub un an , rata mortalităţii infantile fiind
în scădere faţă de valoarea înregistrată în anul 2004)
Sporul natural chiar dacă la nivel naţional a înregistrat creşteri negative atingând o
valoare maximă de -59.2 În anul 2002 urmând ca în anul 2008 această valoare să se diminueze
continuu pană la -30.43, în regiunea Nord -Vest , situaţia este cu totul diferită, această zonă
înregistrează valori mult mai mici la acest indicator, cu o scădere maximă de -7.84 atinsă tot în anul
2002 valoare care va scădea continuu pană în anul 2007 când va atinge valoarea de -3.94.
Ne propunem în continuare să facem o analiză comparativă între populaţia ocupată în
sectorul turistic şi totalul populaţiei ocupate, la nivel naţional şi Regiunea Maramureşului , situaţie
prezentată în tabelul următor.

Foto18- Ponderea P.O în restaurant în România

25
Foto19- Ponderea P.O în hoteluri şi restaurant la nivel naţional şi în regiunea N-V

Se poate observa că ponderea populaţiei ocupate în industria hotelieră şi de restaurante la

nivel naţional se situează peste cea a populaţiei ocupate în acest sector de activitate , diferenţa
acesteia între cele două zone fiind foarte mică începând cu anul 2003, şi , mai mult , se mai poate
constata că tendinţele de creştere şi de scădere a ponderii populaţiei ocupate în sectorul hotelier şi de
restaurant sunt aproape identice.
Nord-vestul se clasează pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de
companii private care sunt clienţi de bănci, în timp ce Clujul este privat şi peste 250 de angajaţi,
după bucureşteni , populaţia fiind cea mai activă în ceea ce priveşte petrecerea vacanţelor şi
activităţi de recreere.
2.2 Mediul economic

Pentru a vedea cum influienţează mediul economic activitatea turistică din zona
Maramureşului vom analiza activitatea economic din această zonă urmărind cum evoluează pe o
anumită perioadă următori indicatori economici: rata şomajului, rata inflaţiei , indicele câştigului
salarial real, contribuţia turismului din zonă la P.I.B , costul real , încasări din turism .Pentru început
vom analiză evoluţia ratei şomajului în perioada 1991-2008 pentru această regiune. Prin rata
şomajului se înţelege proporţia procentuală a şomerilor în cadrul populaţiei active.

Fig20- Evoluţia ratei şomajului în perioada 1991-2008 zona Maramureş

Potrivit datelor furnizate de Agenţia a Ocupării Forţei de Muncă , numărul şomerilor

înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2003 a fost de 689.531 persoane, comparative cu decembrie
2002, a fost mai mic cu 265.015 oersoane. Din această cifră femeile reprezintă 43,5%.
La sfârşitul lunii decembrie 2008, numărul şomerilor a fost de 362.429 persoane,
comparative cu decembrie 2007, numărul şomerilor înregistrţi a fost mai mic cu 24.238 persoane. Şi
în acest caz femeile reprezentau 42,9%. Se constată o puternică implicare a femeilor în activităţile

26
economice. Se mai observă că începând cu anul 2002 rata şomajului cunoaşze o continuuă scădere ,
ajungând la 4.0% în anul 2008.
Preţurile au cea mai semnificativă influenţă asupra puterii de cumpărare ale turiştilor, fiind
cel mai important factor asupra cererii turistice. În acelaşi timp, preţurile pot avea efecte negative, în
sensul că acestea pot fi influenţate de cursul de schimb între ţara de origine şi ţara de destinaţie ,
precum şi de nivelul de inflaţie.

Fig 2.1- Situaţia economică în jud. Maramureş în perioada 2001-2008

După anul 1989 mediul economic în regiune Nord-Vest s-a confruntat cu dezechilibre
majore cauzate de fenomenul inflaţionist. Odată cu liberalizarea preţurilor , începând cu anul 1990,
rata inflaţiei a înregistrat niveluri ridicate. Tendinţa de reducere a ratei inflaţiei s-a manifestat din
anul 1998, ajungând ca în anul 2006 să fie înregistrată, pentru prima data după anul 1990, o rată
medie anuală a inflaţiei cu o singură cifră (0,4%) .

Foto2.2- P.I.B naţional şi regional îm turism

27
 Foto2.3- Evoluţia P.I.B în România şi în regiunea de dezvoltare Nord-Vest

În anul 2003 , P.I.B din turism a fost de 4342.9 miliarde lei preţuri. Acest volum
situează regiunea pe locul 4 între regiunile din România. Reginile care au avut o contribuţie şi mai
important a turismului la P.I.B au fost Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Est.
Analizând structura P.I.B ,pe pricipalele ramuri observăm , că serviciile din care face
parte şi sectorul touristic , contribuie cu ponderea cea mai mare la formarea P.I.B –ului , urmate de
industrie şi de agricultură .În oraşele mari , în special, s-au dezvoltat o seamă de tour-operatori şi
agenţi de turism care oferă produse turistice importante , în general externe, dar şi de interne. Se
remacă Cluj –Napoca care în 2006 avea peste 150 de agenţii de turism active. În oraşele mici
numărul acestora este mai scăzut.

2.3 Mediul natural (geografic şi climatic)

Aşezat la hotarul de nord al României , în apropierea paralelei 47 o55’’ latitudine nordică

şi a meridianului 23o55’ longitudine estică , deci deşi foarte aproape de central geometric al
Europei , Maramurşul este închis de lanţul munţilor vulcanici Oaş- Ţibleş la sud, de lanţul munţilor
cristalini ai Rodnei la est, de munţii Maramureşului la nord-est, iar la nord pe o suprafaţă întinsă ,
de râul Tisa care mărgineşte atât judeţul , cât şi ţara.

Maramureşul este împrejmuit de dealuri , terase şi lunci, văi înguste de-a lungul râurilor
Iza, Mara, Coşău şi Vişeu, afluenţi ai Tisei. Râul Tisa a constituit secole de-a rândul axa vertebrală a
Maramureşlui . Munţii care ne înconjoară ating altitudinea de 1000 de m până la max. 2305 m în vf.
Pietrosul din munţii Rodnei. Tot aici se află rezervaţia naturală ‘’Pietosul Rodnei’’ înfiinţată în anul
1935. Multitudinea izvoarelor de ape minerale, utilizate atât ca surse de apă potabilă , cât şi pentru
tratamente balneare, constituie un argument în plus privind bogăţia resurselor naturale din această

28
zonă. În acest cadru natural se înşiră precum mărgelele , salba de localităţi situate în Maramureşul
istoric.

Foto 2.4 Regiunea Maramureşului

În concluzie aşa cum rezultă din analize ,

regiunea Maramureşul prezintă un potenţial turistic
ridicat, având un relief deosebit de atractiv , resurse
hidrominerale, precum şi o varietate largă de vestigii
şi monumente istorice, obiective religioase şi
culturale , obiective şi manifestări etnografice .
Individualitatea regiunii este dată în principal de
resursele hidrominerale , cunoscute şi apreciate de
mult timp. Zona muntoasă din judeţul Maramureş
dispune de formaţiuni vulcanice interesate (Oaş,
Gutâi, Ţibleş) .
Datorită potenţialului natural şi antropic valoros şi bazei material existente diversificate
se pot dezvolta multe tipuri de turism în această regiune: turism balneoclimateric ( ape minerale în
depresiunea Maramureşului ) , turism montan ( drumeţii, cinegetic, fotosafari), turism rural-
etnofolcloric( obiceiuri şi tradiţii, de ex. În Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului
etc.), turism de evenimente şi afaceri, turism ştiinţific etc…

2.4 Mediul socio-cultural

Întreprinderea de turism trebuie să acorde o importanţă considerabilă mediului socio-

cultural întrucât diferitele component ale acestuia influenţează , pe plan calitativ, dimensiunile şi
natura nevoilor, a cerinţelor şi exigenţelor purtătorilor cererii. Astfel, cunoaşterea caracteristicelor
unor segmente de piaţă constituie pe baza diferitelor stiluri de viaţă posibilitatea structurării unei
oferte variate, în măsură să satisfacă cerinţele specifice fiecăruia în parte. De asemenea, un
organizator de voiaje, prezent în ţări diferite , va trebui să elaboreze programe de marcheting
diferite, pentru fiecare ţară sau chiar zonă geografică, pornind de la caracteristicile comportamentale
ale consumatorilor de produs şi servicii turistice reflectând un întreg univers de valori sociale şi
29
cultural. De exemplu , pornind de la faptul că în multe ţări dezvoltate , emiţătoare de fluxuri turistice
internaţionale, creşte proporţia femeilor în rândul populaţiei active, se poate avea în vedere şi
sporirea puterii lor de decizie în alegerea unei destinaţii de vacanţă. Analiza atentă a unui astfel de
fenomen conduce la câteva concluzii ce pot avea importanţă în formularea politicii de marketing,
între care posibilitatea unei creşteri reale a cererii turistice în rândul acestei categorii sociale ;
femeile pot constitui o piaţă cu nevoi, cerinţe şi exigenţe specifice, care s-ar putea satisface prin
conceperea unui produs turistic corespunzător ; conţinutul mesajelor publicitare concepute de
întreprindere trebuie să ţină cont de caracteristicile psihologice ale femeilor şi ale procedeelor lor de
decizie, iar mediile de transmitere a mesajelor vor fi alese în funcţie de cele care sunt destinate cu
precădere femeilor. Modificările din mediul socio-cultural pot determina noi oportunităţi sau
ameninţări pentru turism. Schimbările din acest mediu care ar putea avea un impact asupra
turismului naţional sunt:
 Schimbarea atitudinii faţă de calitatea vieţii şi creşterea nevoii de a învăţa lucruri noi
manifestată de noi regiuni şi culturi;
 Schimbări în stilul de viaţă şi nevoia de detaşare din rutină de zi de zi;
 Schimbări în structura familiei şi reducerea natalităţii;
 Schimbări în structura vârstei pe piaţa turistică;
 Creşterea numărului de turişti bine informaţi ca urmare a şcolarizării şi a mijloacelor de
comunicare.

concluzii

30
 BIBLIOGRAFIE

1. Gabriela Stanciulescu – Tehnologia turismului – manual pentru clasele XI –

XII , ed. Niculescu

2. Rodica Minciu – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2004

3. Mariana Bucur Sabo – Marketing turistic – editura Irecson, Bucureşti, 2003

4. Virgil Balaure, Iacob Catoiu – Marketing turistic – Marketing turistic, editura

Uranus, Bucureşti, 2004

5. Virgil Balaure – Marketing . ed. Uranus, Bucureşti, 2003

6. www.ase.ro (biblioteca digitala)

31