Sunteți pe pagina 1din 25

ARGUMENT

Pentru examenul de certificare a competențelor profesionale, nivelul patru,


specializarea Tehnician în activități economice am elaborat lucrarea cu titlul ,,Analiza
Concurenței pe piață la S.C Coca-Cola HBC S.A.”.
Am optat pentru acestă temă deoarece reprezintă cea mai complexă analiză a unei
mărci, odată cu dezvoltarea societății și cu evenimentele actuale, piața acestei industrii se
schimbă într-un mod constant și implică un efort considerabil de creativitate. Pentru a analiza
concurenții de pe piață este nevoie de idei inovatoare, te metode și tehnici specifice, care să
se plieze pe cerințele consumatorilor și care necesită o investiție periodică în produse. Orice
invenție, produs, serviciu creat este util doar în momentul în care își dovedește relevanța
comercială, altfel acesta rămâne în stadiul de „exercițiu de creație”.
Marketingul este cel care pune la încercare semnificația comercială a unui produs
și contribuie, pe parcursul procesului de dezvoltare a produsului nou, la exploatarea
potențialului de care dispune ideea.
Lucrarea este structurată în două capitole, primul capitol numindu-se ,,Prezentarea
generală a SC Coca-Cola HBC S.A" care cuprinde trei subcapitole: 1) Istoricul S.C Coca-
Cola HBC S.A – de la medicament la imperiu, 2) Evoluția economică și financiară a S.C
Coca-Cola HBC S.A în perioada 2015-2019 și al doilea capitol numindu-se ,, Studiu de caz
privind analiza concurenței pe piață a produselor S.C. Coca-Cola HBC S.A" este partea
practică a lucrării care prezintă un studiu de caz în care se conturează analiza concurenților și
de ce aceasta reprezintă un factor important în parcursul companiei Coca-Cola Hellenic
Bottling Company.
Analiza concurenței firmei are ca obiective: sesizarea schimbărilor la nivelul pieței,
prin analizarea continuă a mediului de marketing (clienți, concurenți); depistarea și
interpretarea schimbărilor și tendințelor sesizate; sugerarea unor noi idei inovative,
tehnologice, de producție, venind de pe piață; armonizarea relațiilor dintre clienți,
întreprindere și societate; adaptarea la orice schimbări din cadrul mediului, prin feedback și
contact direct.
Pe piețele concurențiale, firmele performante își susțin creșterea și mențin
profitabilitatea pe termen lung prin dezvoltarea și lansarea constantă de produse și servicii
noi. Provocarea se regășește la nivelul managementului organizației, prin nevoia reală de
inovare, care să se cuantifice printr-un real succes de piață.

3
Așadar, compania trebuie să înțeleagă felul în care să poziționeze strategic produsul
nou pe piață, luând decizii care să nu iasă prea mult din tiparul concurenței, dar care să
privească integrarea efectivă a funcțiilor organizației, a celor de cercetare-dezvoltare și
marketing.

4
Capitolul I. Prezentarea generală a S.C Coca-Cola HBC S.A

1.1 Istoricul S.C Coca-Cola HBC S.A – de la medicament la imperiu

Poate una dinte cele mai cunoscute companii din lume și cel mai renumit brand de
băuturi carbogazoase, Coca-Cola, nu a avut cel mai strălucit început în vânzarea faimoasei
sale băuturi.
Prima rețetă Coca-Cola a fost inventată în Columbus, Georgia, de către John Stith
Pemberton, inițial ca un „cocawine” numit Pemberton's French Wine Coca în anul 1885. S-a
speculat multă vreme că Pemberton ar fi fost inspirat de succesul formidabil al vinului creat
de europeanul Angelo Mariani, vinul Mariani.
Primele vânzări au fost la Jacob's Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai 1886. A
fost vândută inițial ca un medicament brevetat pentru cinci cenți. Pemberton a susținut că
băutura Coca-Cola a reușit să fie un miracol în vindecarea numeroaselor boli, precum:
dependența de morfină, dispepsia, neurastenia, durerile de cap, etc. Prima reclamă a apărut pe
29 mai a aceluiași an, în Atlanta Journal, iar în primele opt luni doar nouă băuturi au fost
vândute zilnic.
În 1888 au existat pe piață trei versiuni de Coca-Cola vândute separat de trei firme.
Astfel, Griggs Candler a preluat compania lui Pemberton în 1887 și a încorporat-o în 1888 în
Coca Cola company. În același an, din cauza dependenței de morfină, Pemberton își vinde
drepturile a doua oară altor patru afaceriști: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy și
E.H. Bloodworth. În același timp, fiul lui John Pemberton, Charley Pemberton a început să
vândă propria versiune a produsului.
Coca-Cola a fost vândută în sticle, pentru prima dată pe 12 martie 1894. Cutiile de
„Coke” au apărut pentru prima dată în 1955. Prima îmbuteliere a Coca-Cola a avut loc în
Vicksburg, Mississippi, la Biedenharn Candy Company în 1891. Proprietarul acesteia era
Joseph A. Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de modelul
„hobble-skirt” de mai târziu, care este acum atât de familiar și cumpărat.
Aroma distinctivă de „cola” provine în principal din amestecul de zahăr, ulei
de portocală, ulei de lămâie și vanilie, restul ingredientelor având doar contribuții minore.
Rețeta completă râmâne secretă, iar pentru ca acest statut să nu se schimbe sunt semnate
contracte de confidențialitate speciale pentru angajații din producție și nu numai.

5
Firma producătoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de
extract natural de vanilie, din lume.
Compania produce concentrat, care este mai apoi vândut la diverși îmbuteliatori de
Coca-Cola licențiați, din întreaga lume. Îmbuteliatorii, care dețin contracte teritoriale
exclusive cu societatea, fabrică produsul finit în cutii și sticle, din concentrat în combinație
cu apă filtrată și îndulcitori. Aceștia vând, distribuie și comercializează Coca Cola în cutii și
sticle în magazinele de vânzare cu amănuntul și prin mașinile automate de vânzare. Coca-
Cola Company vinde de asemenea concentrat pentru vânzări la dozator, către marile
restaurante și distribuitorii de servicii alimentare (McDonald’s, KFC, etc.).

Coca-Cola HBC AG , cunoscută și sub numele de Coca-Cola Hellenic Bottling


Company sau doar Coca-Cola Hellenic este al treilea cel mai mare îmbuteliator de ancoră
Coca-Cola din lume în ceea ce privește volumul, cu vânzări de peste 2 miliarde de unități.
Acțiunile Coca-Cola HBC sunt listate în principal la bursa din Londra, cu o listare secundară
la bursa din Atena.
Hellenic Bottling Company SA a fost constituită în conformitate cu legile Greciei în
1969, cu sediul în Atena. Compania Coca-Cola a acordat companiei drepturile sale de
îmbuteliere în țară în 1969. 1 În august 2000 Hellenic Bottling Company SA a achiziționat
Coca-Cola Beverages Ltd, fostele operațiuni europene ale Coca-Cola Amatil și a format Coca-
Cola Hellenic Bottling Company SA. 2
În octombrie 2012, compania a anunțat că își va muta sediul operațional în Elveția și
își va schimba listarea principală pe piață la Londra.
Coca-Cola HBC a fost numit liderul industriei în rândul companiilor de băuturi
în indicele de durabilitate Dow Jones 2014.3 Compania operează în 28 de țări de pe 3
continente.
Se dovedește că este nevoie de profesionalism, inovaţie şi performanţă continuă
pentru a deveni un imperiu, precum cel al Coca-Cola HBC. În acelaşi timp, dinamismul şi
flexibilitatea sunt esenţiale pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor clienţilor, în condițiile
unui mediu concurenţial tot mai puternic, cu un rival principal pe măsură (Quadrant Amroq
Beverages SA - PepsiCo).

1
https://www.theguardian.com/business/2016/feb/19/coca-cola-bottling-firm-returns-to-growth The Guardian, 2016
2
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_00_129 Comisia Europeană, 2000
3
https://www.wsj.com/articles/SB10000872396390444657804578050713958952022 Wall Street Journal, 2015
6
1.2 Evoluția economico-financiară a a S.C Coca-Cola HBC S.A în
perioada 2015-2019

Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai SC Coca-Cola HBC S.A, în


perioada 2015-2019, sunt prezenteţi în tabelul nr. 1:

Tabelul nr. 1 – Indicatori economico-financiari SC Coca-Cola HBC S.A

An Cifra de Profitul net Datorii Active Active Numărul


afaceri -LEI- Imobilizate Circulante de
-LEI- angajaţi
2019 2 760 438 970 392 183 680 433 166 443 594 312 438 534 611 416 1,463
2018 2 530 749 970 333 159 338 391 632 202 562 828 935 845 129 539 1,410
2017 2 218 998 534 337 839 149 351 654 730 817 426 633 554 022 641 1,476
2016 2 224 228 133 278 920 835 328 037 962 741 139 011 530 974 191 1,427
2015 2 112 882 161 242 721 956 305 350 320 658 626 711 559 528 606 1,511

Sursa: ListaFirme.ro4
Evoluția cifrei de afaceri a SC Coca-Cola HBC S.A în perioada 2010-2019 este prezentată
în următoarea figura numărul 1 (vezi figura nr.1)

Figura nr.1 Evoluţia cifrei de afaceri – SC Coca-Cola HBC S.A


Sursa: Website – RisCo.ro5

Cifra de afaceri a SC Coca-Cola HBC S.A are o evoluție ascendentă pe toată perioada anilor
de analiză, de specificat că în anii 2016, 2017 Cifra de Afaceri este aceeași, aproximativ 2,2
miliarde de RON. Din anul 2018 până în anul 2019 cifra de afaceri a crescut cu 229,689,000

4
https://www.listafirme.ro/coca-cola-hbc-romania-srl-474152/ Lista Firme.ro, Accesat 2021
5
https://www.risco.ro/verifica-firma/coca-cola-hbc-romania-cui-474152 RisCo.ro, Accesat 2021
7
RON. Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2019 - valoare:
aproximativ 2,8 miliarde de RON. Cea mai mică valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în
anul 2010 și în 2011. Cea mai probabilă cauză pentru vânzările destul de slabe este criza
economică din 2008, care și-a făcut resimțintele efectele abia în anii următori, în România.

Evoluția profitului net în perioada 2016-2019, raportat la media profitului în industie


(Cod CAEN firmă 11076 – Producția de băuturi racoritoare nealcoolice; producția de ape
minerale și alte ape îmbuteliate) este prezentată în următoarea figură numărul 2 (vezi figura
nr.2)

Figura nr. 2 - Profit net – Medie industrie – cod CAEN 1107

Sursa: Website – RisCo.ro7

Locul firmei ocupat în industrie, analiza competiției și înțelegerea abordării de business,


ajută la îmbunătățirea strategiilor aplicate implicând cei 4P – Mixul de Marketing (Produs,
Preț, Plasare și Promovare). Totodată reușește să se justifice locul obținut de companie în
topul industriei și dobândirea caracterului de „partener de încredere”. (Vezi figura nr. 3)

6
https://www.coduricaen.ro/1107-productia-de-bauturi-racoritoare-nealcoolice-productia-de-ape-minerale-si-alte-
ape-%C3%AEmbuteliate Coduri CAEN, 1107, Accesat 2021
7
https://www.risco.ro/verifica-firma/coca-cola-hbc-romania-cui-474152 RisCo.ro, Accesat 2021
8
Figura nr. 3 – Competiție România – Loc în industrie

Sursa: Website – RisCo.ro8

SC Coca-Cola HBC SA în contextul crizei pandemice 2020

Ţinând cont de situația pandemică izbucnită în anul 2020, în ciuda tuturor dificutăților
din industria HoReCa, Coca-Cola HBC a raportat o ușoară scădere a vânzărilor și a profitul
net în prima partea a anului, la nivel global. Primul semnal că lucrurile nu au mai mers bine a
fost o scădere a veniturilor nete din vânzări, cu 15,5%9 față de anul trecut (vorbim de anul
2019, primele 6 luni ale anului). De asemenea, când se instalează o criză, cresc deficienţele
de desfacere, scade drastic profitul şi apar problemele de lichidităţi. Profitul net raportat
pentru prima jumătate a anului 2020 a înregistrat o scădere de 36,4 10 procente, față de aceeași
jumătate a anului 2019.
Însă, Coca-Cola HBC are altă metodă prin care să rămână vizbilă pe piața din România,
mai exact lansează prima campanie de la începutul pandemiei "mai deschiși ca niciodată".
Noua lor campanie de marketing se lansează printr-un manifest emoționant, despre
schimbare. În data de 30 Iulie 2020 - Coca‑Cola România a lansat “Mai deschiși ca niciodată”
(Open Like Never Before), prima campanie lansată de când pandemia Covid-19 a produs atât
de multe schimbări în întreaga lume.
În luna aprilie, compania a suspendat, temporar, toate activitățile de marketing
planificate, alegând să redirecționeze resurse către nevoile comunităților în care își desfășoară
activitatea, susținându-și totodată partenerii de retail puternic afectați. Alături de companiile

8
Idem
9
https://www.coca-colahellenic.com/content/dam/cch/us/documents/investors-and-financial/results-reports-and-
presentations/2020/coca-cola-hbc_h1-2020-press-release_5august2020.pdf.downloadasset.pdf Coca-Cola HBC,
Half-yearly financial report for the six months ended 26 June 2020
10
Idem
9
partenere, care îmbuteliază produsele din portofoliu, și de Fundația Coca‑Cola, compania s-a
angajat să doneze peste 100 de milioane de dolari, la nivel global, organizațiilor care
coordonează eforturile locale de ajutor.
Contribuția Coca-Cola România la eforturile societății și ale autorităților române de a
combate efectele pandemiei, s-a concretizat printr-o serie de inițiative11 cuprinzătoare,
precum:
• Sprijin financiar pentru achiziționarea materialelor de protecție și a echipamentelor
necesare spitalelor, oferit în mod direct sau prin intermediul unor organizații, în
valoare de aproape 400.000 de euro;
• Băuturi pentru spitale și centre de carantină, totalizând aproximativ 244.000 de litri;
• Sprijin pentru realizarea unor proiecte inovatoare, care ajută comunitatea în perioada
pandemiei, în valoare de 15.000 de euro, prin proiectul Future Makers;
• Soluții provenind din fabricile Coca-Cola HBC: un echipament de extracție a ADN-
ului, oferit Spitalului Municipal Timișoara, cu ajutorul căruia capacitatea de testare
pentru COVID-19 a crescut cu o sută de teste pe zi și viziere de protecție realizate cu
ajutorul unei imprimante 3D în fabrica din Ploiești.

Pe lângă această campanie și ajutoarele transmise material, dar și emoțional a fost


folosită şi o strategie psihologică a managementului în criză, concretizată în:
✓ informarea frecventă şi periodică a angajaţilor;
✓ stabilirea procesului de schimbare şi implementarea cu succes a
schimbărilor majore (Work from home, etc.);
✓ cunoaşterea calendarului de schimbare şi dezvoltare;
✓ motivarea şi energizarea celorlalţi prin acţiuni informale în mediul
online;
✓ investirea în programe de training online pentru pregătirea anagajaţilor
să facă faţă crizei.

1.3 Gama de produse Coca-Cola HBC S.A România

Băuturile carbonatate, precum brandurile Coca-Cola, Coca-Cola Light, Sprite și


Fanta, fac parte din gama tradițională de produse oferite de Coca-Cola HBC România.

11
https://www.coca-cola.ro/despre-noi/presa/coca-cola-lanseaza-campania-mai-deschisi-ca-niciodata Coca Cola,
Campanie – Mai deschiși ca niciodată, Accesat 2021
10
Băuturile răcoritoare carbonatate reprezintă un segment important și în continuă
extindere, oferindu-le consumatorilor o soluție satisfăcătoare pentru menținerea unui bun
nivel de hidratare.
Efervescența băuturilor răcoritoare este obținută printr-o metodă de carbonatare care
imită procesul natural ce are ca rezultat același efect prezent în unele izvoare minerale.
Metoda presupune introducerea dioxidului de carbon (CO212). Acesta conferă
băuturilor răcoritoare un gust puțin înțepător și o senzație revigorantă.
Coca-Cola HBC încearcă să le ofere consumatorilor posibilitatea de a alege dintr-o
varietate de produse13: băuturi carbonatate cu zahăr, fără zahăr; băuturi necarbogazoase sau
pur și simplu apă, într-o gamă14 tot mai mare de ambalaje create special pentru a satisface
diverse segmente de piață și concurând cu cei mai aprigi rivali din domeniu.

Coca-Cola este cea mai populară și cea mai bine vândută băutură răcoritoare din istorie
și de asemnea cel mai cunoscut produs din lume. Coca-Cola poate fi regăsită în aventurile
tinerilor, în realizările adulților, în amintirile celor ce călătoresc și în prieteniile care se
leagă pentru totdeauna, deoarece face parte din povestea tuturor și a fiecăruia. Descrierea
făcută de companie este doar o simplă reprezentare a mărcii Coca-Cola pentru oameni.
Simplă și precisă, fără cusur.
Coca-Cola light, băutura răcoritoare ce conține doar 1 kcal, este liderul mondial de
necontestat al segmentului de băuturi light. Coca-Cola light a fost lansată în anul 1982 în
America de Nord. Lansată pe piață românească în 1995, Coca-Cola light este destinată
în special femeilor care doresc să se bucure de gustul unic de Coca-Cola fară a fi nevoite
să aleagă între gust și calorii. Evident, de-a lungul ultimilor 5 ani, băutura light a devenit
populară tuturor segmentelor de piață din industrie.
Coca-Cola Zero, băutura răcoritoare cu același gust inconfundabil de Coca-Cola, dar cu
Zero zahar a fost lansată cu succes în 28 de țări din întreagă lume în anul 2006, iar în
Romania în aprilie 2007.
Fanta - Fanta Portocale a fost prima din lungul șir de băuturi răcoritoare carbogazoase cu
arome de fructe ce-i poartă numele. Fanta Portocale a fost inventată în Germania în anul
1940 și s-a transformat într-o poveste europeană de succes, care a cucerit toate
continentele. Fanta se reînnoiește permanent, fie că vine cu noi arome, ambalaje sau

12
Dioxidul de carbon este un gaz inofensiv, care nu are miros și nici culoare și este prezent în atmosferă
13
https://ua.coca-colahellenic.com/ro/Produsele-noastre/prezentare-generala-a-brand-urilor-disponibile Coca-Cola
HBC, Categorii produse, Accesat 2021
14
https://ua.coca-colahellenic.com/ro/Produsele-noastre/Explorati-marcile Coca-Cola HBC, Mărci, Accesat 2021
11
campanii publicitare surprinzătoare, Fanta a învățat să trăiască o continuă schimbare și
să apară constant în noi și captivante moduri.
Sprite - Lansat în anul 1961, Sprite este liderul mondial al băuturilor răcoritoare
carbogazoase cu aromă de lămâie și lime.
Schweppes, băutură răcoritoare carbonatată, se definește ca o băutură peferată mai ales
de către adulți, fiind amestecată în mod tradițional cu alcool în multe părți ale lumii. În
lumea consumatorilor. Dupa succesul de care s-a bucurat „Kinley Tonic”, Coca-Cola
România a lansat Schweppes Bitter Lemon în 2002 și Schweppes Mandarin în 2008.
Băuturile necarbonatate nu au fost supuse procedeului de carbonatare. Coca-Cola HBC
România produce și vinde o gama lărgă de astfel de băuturi, precum: Cappy, FuzeTea,
Powerade, Burn, Illy Caffe.
Apa este un element vital pentru sănătatea oamenilor, fapt pentru care compania și-a
extins portofoliul și cu 3 alte produse: Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri. Toate
apele produse sunt în deplină conformitate atât cu normele aplicabile la nivelul Uniunii
Europene cât și la nivel național.

12
CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CONCURENȚEI PE PIAȚĂ A


PRODUSELOR S.C. COCA-COLA HBC S.A

O trăsătură de bază a economiei de piață o reprezintă concurența, motiv pentru care


această este cunoscută și sub numele de economie concurențială. Experiența și dezvoltarea
concurenței este o expresie a manifestării liberei inițiative, înteprinzatorii sau mai bine zis,
antreprenorii dezvoltă idei de afaceri, le implementează și ulterior reiese că sunt profitabile.
Dar cu cât mai multă lume este implicată în dezvoltarea acestor afaceri, cu atât și piața
concurențială crește, deoarece nu poți la infinit să rămâi singur pe piață cu o activitate. „Nișa”
găsită devine target pentru alți doritori de a înființa o afacere sau pur și simplu pentru alți
investitori.
Concurenţa determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui
la performanţa acesteia, cum ar fi inovaţiile; reprezintă un fenomen deosebit de important
pentru viaţa economică, dar şi pentru viaţa socială, deoarece ea este factorul care motivează,
atât afacerile, cât si existenţa oamenilor. Economia românească, aflată într-o continuă
tranziție, nu face excepție de la o astfel de evoluție concurențială.
Numeroase firme, din diferite domenii de activitate, care dețineau poziții de monopol,
au ajuns treptat, în situații delicate tocmai din pricina apariției concurenței. Aceste situații
demonstrează că studierea și prospectarea pieței concurențiale reprezintă unul dintre
obiectivele centrale ale cercetărilor de marketing. Ea are la bază cunoașterea conținutului și
obiectivului concurenței, a formelor acestuia, precum și a tipologiei concurenților.

2.1. Prezentarea metodelor și tehnicilor de analiză a concurenței


Conform dicţionarului explicativ al limbii române, concurenţa reprezintă: “Trăsătură
esențială a economiei de piață, care reflectă rivalitatea, disputa dintre agenții economici de a
produce și vinde bunuri și servicii similare sau substituibile în condițiile cele mai avantajoase
pentru ei”.
Concurenţa reprezintă atât o confruntare, cât şi o cooperare între agenţi economici, în
vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie, de vânzare, de achiziţie a bunurilor de
consum, de efectuare a operaţiunilor băneşti, valutare, financiare. Este o întrecere pentru a
obţine avantaje (sau măcar pentru a diminua probabilitatea producerii riscurilor). În
concurenţă, fiecare acţionează din interes.

13
Concurenţa sau competiţia presupune existenţa a două sau mai multe întreprinderi care
activează în cadrul unei pieţe pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienţi în vederea
atingerii unor obiective propuse. Ca urmare, concurenţa îi determină pe agenţii economici să
se orienteze către consumatori, mai precis către nevoile acestora, încercând să le satisfacă cât
mai bine prin oferirea unor produse sau servicii diferenţiate faţă de cele ale celorlalţi
competitori. Acest lucru presupune adoptarea unui anumit comportament concurenţial,
comportament care se manifestă în relaţiile de concurenţă existente într-un domeniu de
activitate sau într-o piaţă.
De-a lungul timpului, pentru definirea conceptului de concurenţă au fost folosite
noţiuni, atât din domeniul economic cât şi din cel juridic. Astfel, potrivit unei definiţii mai
cuprinzătoare din domeniul juridic, prin concurenţă se înţelege „lupta dusă, atât pe plan
naţional, cât şi internaţional, între firme capitaliste de producţie, comerciale, bancare, etc, în
scopul realizării unor profituri cât mai mari, ca urmare a acaparării unor segmente tot mai
largi de piaţă şi, în consecinţă, a sporirii volumului de afaceri”.
Rivalitatea, dintre agenţii economici este benefică, competiția fiind un mijloc eficient
de a elimina profiturile excedentare realizate de către unii agenţi economici, de a aloca
resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii, de a determina firmele să producă bunuri
de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite de consumatori, de a stimula introducerea
inovaţiilor tehnologice. De aceea, competiţia trebuie văzută ca un proces dinamic cu efecte
benefice asupra economiei în ansamblul său.
Din punct de vedere al marketingului sunt surprinse alte două forme importante:
concurenţa directă şi cea indirectă.
Concurenţa directă apare între întreprinderile ce oferă bunuri identice sau similare
adresate aceleiaşi categorii de nevoi ale consumatorului. De exemplu, băutura răcoritoare
Coca-Cola cu băutura răcoritoare Pepsi. Două produse similare, aceeași nevoie a
consumatorilor.
Concurenţa indirectă se referă la întreprinderile care realizează produse diferite
destinate să satisfacă aceeaşi nevoie sau nevoi diferite. De exemplu, nevoia de petrecere a
timpului liber poate fi satisfăcută fie prin vizionarea unui spectacol de teatru, fie prin
vizionarea unui film. În acest caz cei doi prestatori de servicii intră în relaţii de concurenţă
indirectă. În cazul în care avem în vedere întreprinderi ce oferă produse diferite pentru
satisfacerea unor nevoi diferite, atunci exemplul porneşte de la opţiunea cumpărătorilor în
funcţie de venitul disponibil. Astfel, o firmă de turism se află în concurenţă indirectă cu una
ce oferă bunuri de folosinţă îndelungată, deoarece consumatorii, în limita venitului disponibil,
vor opta, fie pentru a cumpăra o excursie, fie pentru a achiziţiona o bibliotecă.
14
Din punct de vedere al dreptului comercial, concurenţa prezintă două forme:
concurenţa loială, considerată licită, deoarece se desfăşoară în cadru legal,
având ca bază perfecţionarea propriei activităţi a agenţilor economici;
concurenţa neloială, considerată ilicită, deoarece nu sunt respectate
reglementările din domeniul concurenţei, din dorinţa de a câştiga prin orice
mijloc piaţa şi prejudiciind activitatea competitorilor.

După identificarea tipului de concurență (dpdv marketing sau dpdv al dreptului


comercial), este necesară o analiză a obiectivelor concurenţilor. Astfel, întreprinderea
trebuie să inverseze rolurile , respectiv să se pună in situaţia concurenţilor pentru a-şi da
seama de ce obiective urmaresc aceştia.
Prima ipoteză este că toţi concurenţi urmăresc să-şi maximizeze profiturile, dar nu toţi
acordă aceeaşi importanţă profiturilor pe termen scurt sau mediu, faţă de cele pe termen lung.
Existând strategii diferite de abordare a pieței în funcție de țara de activitate, apar
particularități culturale organizaționale pe care orice societate comercială trebuie să le ia în
seamă.
O altă ipoteză ar putea fi aceea că fiecare concurent urmăreste o combinaţie de
obiective: profitabilitatea curentă, creşterea cotei de piaţă, flux de numerar pozitiv, creșterea
vizibilității pe piața națională respectivă.
Pe lângă cele două ipoteze generale, compania trebuie să aibă în vedere parteneriatele
concurenților, sponsorizările, planurile de extindere și cercetare-dezvoltare (în măsura în
care se poate respecta codul etic și deontologic).

Dacă strategiile a două firme seamănă între ele, atunci concurenţa dintre ele este mai
acerbă și mai dificil de combătut. Spre exemplu în industria aparaturilor electrocasnice,
Electrolux , Whirlpool şi Zanussi aparţin aceluiaşi grup strategic, fiecare comercializează
aceleaşi produse, având aceleași limite la preţuri şi aceeși calitate. Concluzia, pe scurt, este
că dacă o firmă intră într-un astfel de grup strategic, va avea şanse de reuşită doar dacă
dispune de avantaje strategice în lupta cu ceilalţi concurenţi (promovare, produs, preț, plasare
– cei 4 p – Mix Marketing).

Nu există tehnică de analiză concurențială fără o analiză a atuurilor, slăbiciunilor,


oportunităţilor şi ameninţărilor la adresa firmei, denumită în mediul busines - analiză
SWOT. Se definesc obiectivele, iar mai apoi se construiește analiza efectivă după cum
urmează:

15
 puncte tari –sunt atribute interne ale firmei care ajută la realizarea obiectivelor
 puncte slabe- sunt atribute interne care impiedică realizarea obiectivelor
 oportunitaţi- sunt factori externi care ajută la realiarea obiectivelor
 ameninţari- sunt factori externi care impiedică realizarea obiectivelor

Politica urmată de către concurenţii firmei, în special în materie de lansare de produse,


a fixării preţurilor sau a campaniilor promoţionale, are o mare influenţă asupra vânzărilor
firmei. Firma trebuie să compare constant produsele, preţurile, canalele de distribuţie şi
acţiunile de promovare cu cele ale concurenţei. Astfel ea poate identifica avantajele şi
dezavantajele pe care le are în lupta cu aceasta, lansând atacuri mai precise asupra
concurenţei şi apărându-se mai bine de atacurile acesteia. Compania Coca-Cola analizează
periodic strategiile concurenţilor săi şi acest fapt se datorează faptului că aceștia dau dovadă
de multă imaginaţie şi fonduri financiare nebănuite şi îşi revizuiesc strategiile periodic.
Compania Coca-Cola este Compania cu cea mai mare vânzare de băuturi răcoritoare
din zona de activitate, ea demonstrând că poate fi competitivă în orice condiţii. Firma se
confruntă cu o creştere a competiţiei pe piaţa românească de băuturi răcoritoare, în primul
rând datorită propriului succes care atrage noi investitori. Pe piața din România se situează
de asemenea pe nr. 1, fiind urmat îndeaproape de concurenții săi direcți: Pepsi și Frutti Fresh.
Conform studiilor lunare efectuate de compania Synovate, cea mai mare parte a românilor
(70%) care consumă băuturi răcoritoare beau CocaCola.
De asemenea, conform studiului Synovate publicat recent de revista Biz , brandul
Coca-Cola are cea mai mare notorietate printre români, fiind singurul brand din categoria sa
în primele zece branduri de impact din România. De asemenea, Coca Cola se confruntă și cu
concurență la nivel de industrie, prin sucurile naturale (din care trebuie menționat Prigat) și
apele îmbuteliate (Borsec) comercializate pe piață.

2.2 Determinarea strategiei folosite de concurența principală


Rivalitatea dintre Coca-Cola și Pepsi este legendară. Totul a început în anul 1975 prin
provocarea lansată de Pepsi-Co, cele două branduri se luptă și astăzi, deci de mai bine de o
sută de ani. Ce s-a întamplat atunci? Pepsi a lansat campania "Provocarea Pepsi", realizând
paradă ani de zile cu triumful lor sau în testele de „gust Pepsi”. De atunci, cele două companii
s-au bătut în programe de fidelizare și pe toate metodele de marketing posibile atât atunci,
cât și în prezent.

16
De-a lungul timpului Pepsi s-a arătăt intrigat de mascotele Coca-Cola, urșii polari și
Moș Crăciunul Coca-Cola. Lupta s-a mutat și în spațiul online, unde campaniile agresive au
fost deliciul clienților.
Cum s-a ajuns aici? CnnTees 15 a realizat un infografic intitulat "Războiul băuturilor
carbogazoase" și care include tot ce am vrea să știm despre istoria comună a celor două
companii.

Saga a început in 1886, cand John S. Pepsi-Cola a fost creat 13 ani mai târziu de
Pemberton a elaborat retetat originala a farmacistul Caleb Bradham
Coca-Cola. Iata ce continea aceasta:

Coca-Cola vindea deja un milion de galoane Cola și-a creat faimoasa sticlă, cu
pe an când Pepsi abia se înființa contururile rotunjite și s-a extins în Europa.
Între timp, Pepsi a intrat in faliment, în
1923, din cauza raționalizării zahărului.

Pepsi a intrat iarăși în faliment opt ani mai În timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
târziu, dar, de data aceasta, și-a revenit mult Pepsi și-a infuzat campanii publicitare cu
mai repede.

15
http://www.cnntees.com/infographics/coke-vs-pepsi/ CNNTees, Accesat în 2021
17
energie și a început să comercializeze și
băutura la cutii

In anii’ 50, Cola a intrat pe micul ecran, în Pepsi s-a unit cu Frito Lay la mijlocul anilor
timp ce Pepsi se zbătea să țină pasul cu ‘60, conturând scena războiului de azi.
rebranduirea. Băuturile dietetice au apărut pe piață,
creând un nou segment de piață competitiv.

Fiecare brand are o armată de celebrități de


partea sa. Iată cateva chipuri celebre ...

Tabel nr. 1 – Coca-Cola VS Pepsi-Co

18
Pepsi și Coca Cola au transformat lupta din reclame într-o adevarata artă. Au mers
uneori atât de departe încât reclamele lor au fost chiar interzise de pe micile ecrane, iar legile
au fost schimbate pentru a combate
orice fel de atacuri viitoare.
Internetul a rămas ultima
frontieră, iar Pepsi n-a ratat șansa de a-
și ataca de la distanță rivalul de
Halloween.
În imaginea virală, alăturată o
cutie de Pepsi se deghizează într-o cutie Figura nr. 4 – Imagine virală Pepsi
de Coca Cola. Mesajul a fost: "Vă urăm Sursa: Google Images

un Halloween infricoșător!".
Sigur, este doar o imagine, dar nu trebuie uitat că aceasta rivalitate între giganții
băuturilor carbogazoase ne ajută pe noi, clienții, în a ne satisface cât mai bine nevoile și într-
un mod cât mai ingenios, tocmai din pricina acestei concurențe acerbe.

19
2.3 Strategia de piață folosită de SC. Coca-Cola HBC S.A
In spatele succesului de care Coca Cola s-a bucurat si se bucura pe parcursul a mai
bine de un secol se afla ideiile manageriale concretizate in strategiile de crestere ce au condus
spre rezultatul scontat. Printre primele activităţi de marketing realizate de producătorii Coca-
Cola au fost înregistrarea numelui şi a mărcii Coca-Cola. Considerând că "cei doi C vor arata
bine în reclame" Frank Robinson a sugerat numele şi a scris cu acest scris unic marca
înregistrată "Coca-Cola", ce este acum renumită. Primul anunţ publicitar pentru "Coca-Cola",
a apărut curând în The Atlanta Journal. Pe copertinele magazinelor au apărut bannere pictate
de mână cu sugestia „Consumaţi”, ce era adaugată pentru a informa trecătorii că noua bautură
era răcoritoare.
După ce Coca-Cola a fost achiziţionată de domnul Candler s-a investit foarte mult în
domeniul marketing-ului, distribuind mii de cupoane pentru o sticlă de Coca-Cola gratuită. A
promovat continuu produsul, distribuind suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri, urne şi multe
altele, toate cu marca înregistrată Coca-Cola. Domnul Woodruff (afaceristul care a cumpărat
acţiunile Candler în anul 1919) a iniţiat o campanie denumită „Băutură de Calitate”, folosind
un personal format din oameni cu înaltă calificare, pentru a încuraja şi ajuta locurile unde
Coca-Cola se vindea la pahar în vânzarea şi servirea corectă a băuturii, la sticlă. Cu ajutorul
îmbuteliatorilor de frunte, conducerea companiei a stabilit standarde de calitate pentru fiecare
fază a operaţiei de îmbuteliere. Woodruff a văzut un potenţial uriaş pentru afacerea cu sticle
de Coca-Cola aşa că suportul, constând în publicitate şi marketing a fost sporit substanţial.
Compania Coca-Cola a fost prima care a introdus inovaţia cartonului cu şase sticle
Coca-Cola în primii ani ai deceniului al treilea, permiţând astfel consumatorului să transporte
mai uşor Coca-Cola acasă. Cutia simplă de carton cu şase sticle, descrisă ca „un ambalaj
pentru casă, un maner ca o invitaţie”, a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente de
comercializare ale industriei de băuturi răcoritoare. În 1929, cartonului i s-a alăturat un alt
progres revoluţionar, răcitorul de metal cu capac, care a făcut posibilă servirea băuturilor
Coca-Cola rece ca gheaţa la locurile de vânzare cu amănuntul. Răcitorul a fost apoi
îmbunătăţit cu refrigerare mecanică şi acţionare automată cu ajutorul monedelor. În felul
acesta fabricile, birourile şi multe alte instituţii au devenit locuri de desfacere pentru băuturile
răcoritoare. La fel ca şi sticla contur, în 1929 a fost adaptat un pahar standard special pentru
dozatoare, care a ajutat campania publicitară Coca-Cola.

20
Expansiunea internaţională a firmei Coca-Cola a început în 1900 când Charles
Howard Candler, fiul cel mare al fondatorului companiei, a luat cu el un borcan de sirop întro
vacanţă în Anglia. A urmat o comandă modestă la Atlanta, de cinci galoane de sirop. În acelaşi
an, Coca-Cola a ajuns în Cuba şi Puerto Rico. În primii ani ai secolului trecut s-au construit
fabrici de îmbuteliat Coca-Cola în Cuba, Panama, Puerto Rico, Filipine şi Guam. În 1920 a
început îmbutelierea într-o fabrică din Franţa, primul îmbuteliator de Coca-Cola de pe
continentul european. Compania a iniţiat o relaţie de parteneriat cu Jocurile Olimpice, relaţie
care trecea dincolo de graniţele culturale. Coca-Cola şi Jocurile Olimpice şi-au început
asocierea în vara anului 1928, atunci când un vas american a sosit în Amsterdam transportând
echipa olimpică a Statelor Unite şi 1000 de navete de Coca-Cola. Patruzeci de mii de
spectatori care au umplut stadionul au asistat la două premieri: aprinderea pentru prima oară
a flăcării olimpice şi prima vânzare de Coca-Cola la o olimpiadă. Îmbracaţi în haine şi şepci
inscripţionate cu marca Coca-Cola, vânzătorii au satisfăcut setea fanilor. Până la jumătatea
deceniului al şaselea, lumea Coca-Cola era definită de sticla contur sau de paharele în formă
de clopot pentru dozatoare.
Nascută în 1960 în Germania, familia de băuturi răcoritoare Fanta a devenit cel de-al
treilea sortiment din lume ca cifră de vânzări. Sprite, o băutură pe bază de suc de lămâie, a
urmat în anul 1961. De-a lungul anilor, melodii, versuri şi sloganuri au imprimat ritmul
campaniilor publicitare Coca-Cola. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare, „The
Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oară în The Saturday Evening Post în anul 1929.
El a fost susţinut de "It s The Refreshing Thing To Do" în 1936 şi "Global ‟ High Sign". Anii
„50 au produs "Sign Of Good Taste", "Be Really Refreshed" şi "Go Better Refreshed". Au
urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv „Things Go Better With Coke” în 1963. “It s
The Real Thing”, folosit pentru prima oară în 1942 a fost readus în 1969 pentru a ‟ susţine un
nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil.
Ilustraţii sugestive, realizate de către artişti recunoscuţi apăreau în anunţuri publicitare
pline de culoare, care „proiectau” imaginea produsului în reviste importante. „Portretele”
populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom, care au început
în anii „30, au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor „50 şi
în primii ani ai deceniului al şaptelea. Începând cu jumătatea deceniului al treilea, radioul a
fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. În anii „60 popularele versuri
„Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio, folosindu-se
21
grupuri de succes ca The Supremes, The Four Seasons, Jan And Dean şi The Moody Blues.
Reclamele companiei s-au schimbat o dată cu lumea, adresându-se unor noi grupuri de
consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare, în mod special al televiziunii. În
1950, de „Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei), Edgard Bergen şi prietenul lui, Charlie
McCarthy au apărut în cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat
de compania Coca-Cola. O dată cu evoluţia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea
programelor la reclame comerciale care apăreau în timpul diferitelor show-uri, multe
celebrităţi au făcut reclamă pentru Coca-Cola. Printre cunoscuţii animatori care au apărut în
timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune şi radio în anii „60 au fost surorile
McGuire, Aretha Franklin şi Neil Diamond. În decursul anilor, modul de a face reclamă pentru
Coca-Cola s-a schimbat în multe privinţe, dar mesajul, ca şi marca înregistrată, au ramas
aceleaşi.
Conform studiului “Leading Brands by Romanian Internet Users” realizat de Gemius,
în colaborare cu Evensys, participanţii la studiu au considerat ca fiind foarte importante
următoarele criterii: calitatea (85%), încrederea (51%),diferenţierea de celelalte branduri –
46%, prestigiu 38%, popularitatea- 26%, modernitatea- 14%. Acest lucru înseamnă că brandul
Coca-Cola este perceput de utilizatorii internetului ca fiind de o calitate remacabilă, de
încredere şi că se diferenţiază în peisajul aglomerat al societăţii de azi, invadat de tot mai
multe reclame. Promovarea on-line a ajutat foarte mult imaginea Coca-Cola, îmbunătăţind-o
şi sporind încrederea consumatorilor în aceasta, deşi compania nu s-a axat în mod special pe
acest tip de promovare. Acordarea unei atenţii sporite mediului on-line înseamnă pentru Coca-
Cola creşterea notorietăţii şi îmbunătăţirea imaginii la costuri mult mai scăzute şi întrun timp
mult mai scurt decât permite mediul offline. Rezultatele favorabile ale diverselor campanii
sunt reprezentate de numarul in crestere al clientilor, si numarul in crestere al vanzarilor
produselor Coca-Cola. In timpul si ulterior celor lunilor in care se desfasoara campaniile
promotionale, pentru a determina eficienta planului, se va reduce numarul constant de
depozite realizate lunar, anterior campaniei, din numarul prezent realizat, iar surplusul va fi
considerat rezultatul sustinerii campaniei de promovare a produsului.
În urmă cu ceva timp, în România se anunța o nouă strategie a companiei Coca-Cola
HBC SA, “our way forward”, adică felul în care compania alege să înainteze către viitor și să
aducă schimbări importante. Campania a fost una „pentru toți”, o companie în portofoliul

22
căreia fiecare consumator să poată găsi o băutură potrivită pentru orice moment al zilei,
indiferent de stilul de viată.
Pentru că se dorește ca oamenii să nu consume prea mult zahăr, au fost luate măsuri
specifice și semnificative, inclusiv în ceea ce privește reducerea zahărului din băuturile marca
Coca-Cola. După cum au declarat în comunicatul de presă oficial: „multe dintre brandurile
noastre sunt disponibile în opțiuni cu calorii reduse ori fără zahăr și luăm măsuri pentru a
furniza dimensiuni de ambalaje mai mici și mai convenabile, tocmai pentru a ajuta oamenii
să controleze mai ușor cantitatea de zahăr din alimentația lor.”

Strategia concretă
Focusul lor "în interiorul sticlei" este simplu - să reducă zahărul din băuturi oriunde
este posibil, în timp ce se mărește gama de băuturi noi interesante oamenilor din întreagă
lume.
În ultima perioadă au fost lansat foarte multe băuturi, printre care:
• Fuzetea - băutura cu extract de ceai, prezentă acum pe piață în 9 variante.
• AdeZ - o categorie nouă de băuturi pentru noi, pe bază de plante.
• Cappy Plus - o nouă generație de băuturi premium, necarbogazoase, din sucuri de fructe
și legume imbogătite cu vitamine și minerale.
• Coca-Cola Energy – o băutură energizantă cu gustul unic Coca-Cola, cafea din surse
naturale, extract de guarana și vitamine.
• Smartwater – o apa de masă necarbogazoasa, obținută printr-un proces de vaporizare și
mai apoi condensare a apei din natură, fiind îmbogățită cu săruri minerale pentru un gust
aparte.

De asemenea, branduri cunoscute s-au bucurat de o extindere a portofoliului de arome:


• Coca-Cola Vanilla și Coca-Cola Cinnamon, aromele lansate la finalul anului 2019
• Coca-Cola Peach – o aromă răcoritoare lansată recent
• Fanta Pink Grapefruit (fără zahăr) și Fanta Portocale și Fructul Pasiunii

S-a început o călătorie de reducere a cantității de zahăr din băuturile companiei în


Europa cu ani în urmă, printr-un amestec de instrumente diferite: reformulare, inovare,

23
dimensiuni mai mici de ambalaje și promovarea băuturilor cu conținut scăzut și fără calorii.
De aceea:
• În 2018, la nivelul întregului portofoliul de produse din Romania, a fost redus cu 4,4%
conținutul caloric mediu din băuturi.
• Reformulare și lansare constantă de produse și categorii noi, low și no calories. Câteva
exemple sunt disponibile mai jos:
o Coca-Cola Zero a fost în 2018:
• #1 în categoria băuturilor răcoritoare tip cola fără zahăr
• Susținută de investiții în marketing cu 50% mai mari decât în 2017
o Sprite are:
• cu 75% mai puține zaharuri* – înlocuite de îndulcitori hipocalorici (*decât majoritatea
băuturilor carbogazoase cu lămâie și lămâie verde din România)
• 19 miliarde** de calorii eliminate din dieta românilor într-un an (**reprezintă reducerea
de calorii obținută prin reformulare, înmulțită cu volumul de Sprite comercializat într-un
an)

Marketing responsabil
În 2017, s-a continuat politica de marketing responsabilă pe termen lung, care
presupune excluderea oricărei forme de promovare a mărcilor noastre în mass-media care
vizează direct copiii sub 12 ani. Aceasta include emisiuni de televiziune, presă scrisă, site-uri
sau social media. În afară de restricțiile privind plasarea în mass-media, nu se dezvoltă
materiale de marketing creative care se adresează copiilor cu vârsta sub 12 ani, indiferent de
locul în care materialul va fi plasat.
Dincolo de schimbările la nivel de produse, diversificarea de portofoliu, strategiile de
business și investiții, transparența în informații, Coca-Cola mai face un pas înainte pentru
protejarea mediului, dezvoltarea comunităților prin proiecte relevante și investiții coerente și
pe termen lung.

O lume fără deșeuri este programul global lansat la începutul anului 2019, prin care
se pune accent pe Responsabilitate socială:

24
• Investind în planetă. Până în 2030, pentru fiecare sticlă sau doză pe care Sistemul Coca-
Cola o vinde la nivel global, ajută la reciclarea unei cantități similare, deoarece fiecare
ambalaj are mai multe vieți.
• Investind în ambalaje. Compania Coca-Cola continuă eforturile de a face ambalajele
produselor sale 100% reciclabile, mai ușoare și parțial din surse regenerabile.
o În România, ambalajele puse pe piața sunt 100% reciclabile
o Începând cu 1996, a fost redusă cantitatea de plastic din ambalajele folosite
o Dorna și AdeZ sunt imbuteliate în PlantBottle - ambalaje practice și
inovatoare, produse din ingrediente cu până la 30% din plante.

Impactul în comunitate
• Sistemul Coca-Cola investește anual între 700.000 – 1.000.000 de euro în programe
relevante pentru dezvoltarea comunităților
• Prin Fundația Coca-Cola apar diverse proiecte esențiale pentru România de acum. Un
exemplu este Future Makers, proiect prin care peste 1600 de tineri pasionaţi de
antreprenoriat şi de viitor au avut șansa să participe la zeci de ateliere de antreprenoriat.

25
CONCLUZII

Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţa în care pentru un bun


omogen si substitutele sale, existenţa unui producător devine practic imposibilắ.
În absenţa concurenţilor, orice firmă ar putea să-şi stabilească preţurile la un nivel
ridicat. “Învinșii” de ieri pot învăța din metodele adversarilor şi reveni pe piață.
“Învingătorii” de ieri au tendința de a abandona eforturile de înnoire şi adaptare;
Competiția conduce la cuceriri ireversibile în cunoaștere, în special în tehnologie şi
organizare. Aceste cunoștințe pot fi folosite contrar interesului societății sau pot fi scăpate
de sub control.
În concluzie, Coca-Cola HBC SA se folosește de toate strategiile posibile pentru a
contracara atacul celorlalți competitori (Pepsi-Co, în special). Acest duel dintre principalii
concurenţi pe acest segment de piaţă este benefic atât concurenţilor cât şi consumatorilor.
Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor.
Concurenţa determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la
performanţa acesteia, cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă.
Coca-Cola, va rămâne un brand important în industria băuturilor răcoritoare, iar lupta
cu Pepsi-Co va rămâne chiar ea în sine o strategie de markenting excepțională ajungâng,
la nivel micro, o dispută chiar între consumatori, care doresc să se întreacă în argumente și
lupte online pentru care își aleg băutura.
Contribuie la satisfacerea mai bună a cerinţelor de consum oferind consumatorilor
posibilităţi mai largi de alegere.
Stimulează iniţiativa, inovaţia, spiritul creativ şi emulaţia între agenţii economici,
conducând la promovarea tehnologiilor şi produselor noi şi înlăturarea celor depăşite.

26
BIBLIOGRAFIE
ŞI SITEOGRAFIE

1. Ilie S. și colectivul,”Mediul concurențial al afacerilor”, manual pentru clasa a X


II-a, Editura Oscar Print, București, 2007
2. Doval E., „Analiza strategică a mediului concurenţial”, Editura Fundaţiei
România de Mâine , Bucureşti, 2003
3. Teleşpan Constantin, „Marketing”, Editura Univ. „L. Blaga” , Sibiu, 2004
4. Balaure Virgil și colectivul, „Strategii de marketing in mediul concurenţial”,
Bucureşti, 2003
5. https://doingbusiness.ro/financiar/raport/939261/coca-cola-hbc-romania-srl/
6. https://www.referat.ro/referate/Piata_si_concurenta_ce9ff.html
7. http://www.magazinulprogresiv.ro/stiri/coca-cola-intra-pe-piata-lactatelor-cu-
brandul-fairlife
8. http://www.magazinulprogresiv.ro/stiri/coca-cola-anunta-promotii-de-sarbatori-si-
o-inovatie-de-ambalaj
9. http://marketingportal.manager.ro/articole/tipssitricks-43/cola-vs-pepsi-
uimitoarea-poveste-din-spatele-razboiului-secolului-2524.html
10. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/45277/Coca-Cola-schimba-
strategia-de-marketing-pentru-a-economisi-sute-de-milioane-de-dolari.html
11. https://www.risco.ro/verifica-firma/coca-cola-hbc-romania-cui-474152
12. https://www.listafirme.ro/coca-cola-hbc-romania-srl-474152/
13. http://www.coca-colahellenic.ro/Productsandbrands/
14. http://www.coca-colahellenic.ro/Productsandbrands/Sparklingproducts/
15. http://www.coca-colahellenic.ro/Productsandbrands/StillBeverages/
16. http://www.coca-colahellenic.ro/Productsandbrands/waters/

27

S-ar putea să vă placă și