INTRODUCERE

Alimentaţia de tip fast-food cristalizează temerile privitoare la standardizarea alimentaţiei

și pe acelea referitoare la ascendentul culturii americane asupra lumii, fiind privită adesea ca o
formă de imperialism cultural.
Consumul unor astfel de alimente este asociat cu ideea de independență, de distrac ție cu
prietenii și de a fi departe de controlul exercitat de părinți. În plus, în alegerea alimentelor, tinerii
sunt seduși de latura senzorială a acestora, fiind mai puțin interesați de beneficiile nutriționale.
Prin prezentarea unei analize a profilului nutrițional al produselor de tip fast-food și
evidențierea dezechilibrelor și a riscurile la care este expus consumatorul în cazul unui consum
exagerat, lucrarea poate avea și un caracterul educativ evident pentru noua generație de
consumatori.
Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe
care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu
privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de
restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza uimitoare.
Conceptul de Fast-Food exista inca din cele mai vechi timpuri, comercianţii ambulanţi
vanzand produse alimentare gătite sau băuturi. Acest concept este strans legat de dezvoltarea
urbană.
 CAPITOLUL 1
FAST-FOOD-ul – UN FENOMEN AL EPOCII CONTEMPORANE

Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe

care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu
privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de
restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza uimitoare.
De exemplu, in India, vanzarile de alimente fast food cresc anual cu 40%. Procentul pare
incredibil! Desi acest lucru este foarte profitabil pentru patronii lanturilor de restaurante,
sanatatea celor care isi bazeaza regimul alimentar pe astfel de produse poate sa fie serios
afectata.
Este adevarat, alimentele fast food sunt bogate in numerosi nutrienti,
inclusiv calciu,vitamina B12 vitamina A, C, D si E, insa la fel de adevarat este si ca unele pot fi
considerate bombe calorice, ce abunda in grasimi nesaturate si care pot creste foarte mult riscul
de aparitie a bolilor cardiovasculare, a diabetului si a obezitatii.

1.1 Istoricul industriei Fast-Food

Conceptul de Fast-Food exista inca din cele mai vechi timpuri, comercianţii ambulanţi
vanzand produse alimentare gătite sau băuturi. Acest concept este strans legat de dezvoltarea
urbană.
In Roma Antică, existau standuri pe stradă unde se vindeau paine şi vin. In Roma Antică,
cei ce locuiau in cladiri cu multe apartamente, depindeau foarte mult de vanzătorii stradali.
Dimineaţa, se manca păine inmuiată in vin, ca snock şi legume gătite. In Asia de Est se
consumau noodle (tăieţei), in timp ce lipiile şi falafel-ul erau nelipsite in Orientul Mijlociu.
In India erau renumite specialităţile din cartof: vada pav-piure bine prăjit precum o
chiftea, cu paine sărată şi condiment, dahi vada- chiftea de cartof inmuiată in iaurt şi panipuri-
paine puri umplută cu cartof şi diverse condimente.
In partea de Vest a Africii, vorbitoare de franceză, s-au vandut şi se vand brochette
(frigărui). In Era de Mijloc, marile orase (Londra, Paris etc.), erau mulţi vanzători ce ofereau
plăcinte, musaca simplă sau cu ou, vafe, napolitane, clătite şi cărnuri gătite. In Roma Antică, cei
ce nu aveau mijloace să işi găteasca propria masa, adesea apelau la aceşti vanzători.
Apariţia şi dezvoltarea industriei fast-food sunt strans legate de două preparate consacrate
care se regăsesc in meniul oricărui restaurant de tip fast-food. Fiecare dintre aceste două produse
are povestea lui, care, probabil pentru cei mai mulţi dintre noi este necunoscută.
Sandwich-ul işi leagă numele de un anume Lord Sandwich. Acesta, pasionat de diverse
jocuri de noroc, refuza să părăsească partida şi cojucătorii pentru a gusta ceva... In schimb,
comanda stapanului hotelului "o mică gustare" in caz că i se făcea foame. Pentru mai mare
exactitate, in anul 1762 Sir John Montagu, al patrulea Conte Sandwich, amiral in flota regelui
Angliei George III şi jucător de cărţi inveterat, s-a aflat la un moment dat invitat intr-o societate
pentru o partidă de cărţi, partidă care insă nu a avut loc.
Ajutorul hotelierului, pentru a evita ofensa adusă clientului prestigios, i-a servit o "mică
gustare", pentru a trece cu vederea inconvenientul. Gustarea consta din doua felii de paine, intre
care a plasat bucăţi de carne rece şi branză, formulă avantajoasă, care a permis Primului lord al
Amiralităţii să "ronţăie", fără a-şi murdări degetele.
Continuarea a fost asigurată de al unsprezecelea conte de Sandwich, care a creat o
intreprindere de restaurante rapide, impreună cu fiul său Orlando: "The Earl of Sandwich",
declarand că: "Mon aieul n'a peut-etre pas invente le sandwich, mais il en a immortalise le nom".
(Bunicul meu nu a inventat sandwich-ul, dar acesta i-a imortalizat numele).
In alte regiuni ale globului, celebra gustare poartă denumiri locale. De exemplu, in
Austria sandwich-ul se numeşte in limbaj tradiţional “beugel”. Totul a inceput in anul 1683, cand
regele Poloniei Jan III Sobieski a reuşit să respingă invazia turcilor care se aflau la poarta Vienei.
Pentru a mulţumi regelui că a salvat Austria, un brutar a adus drept omagiu acestuia o paine
rotundă (cam de mărimea unei chifle) cu o gaură la mijloc, astfel că atunci cand regele trecea in
fuga calului, bine aşezat in şa, să poata apuca "painea găurită". In limba austriacă, cuvantul şea
se numeşte “beugel”, astfel a luat naştere noua denumire.
La inceputul secolului XX, imigranţii evrei din Europa de Est, in special evreii-ruşi care
au poposit in America, au adus bagel in valizele lor. Primele apariţii de bagel au fost la New
York, apoi la Chicago şi s-au răspandit rapid pe intregul continent, fiind adoptaţi definitiv de
populaţia americană, constituind painea lor preferată. Se vindeau şi se vand incă, la toate
colţurile de stradă, in stare naturală sau aromatizaţi, cu seminţe de susan sau chimen, se pot tăia
longitudinal, punandu-se la mijloc somon afumat, şuncă etc.
Şi in Romania a pătruns repede acest fel de paine la inceputul secolului XX, dat fiind
populaţia densă de evrei. Aici se numeau covrigi şi se vindeau in covrigării specializate, calzi şi
proaspeţi, la moment, scoşi din cuptorul de cărămidă inroşit de cărbunii permanent aprinşi, pană
seara tarziu. Erau inşiraţi pe sfoară sau pe suport de lemn in formă de baston.
După cum insuşi numele il indică, preparatul din carne macră şi crudă, tocată, denumit
hamburger a luat naştere in oraşul Hamburg din Germania, odată cu imigraţia germanilor spre
America de Nord in secolul XIX, dar, de-a lungul timpului, la tocătura crudă s-au adăugat
diferite ingrediente, mirodenii, mai mult sau mai puţin puternice.
In mijlocul secolului XIX, cand numeroşi germani şi-au părăsit ţara de origine plecand in
America prin portul Hamburg, steak-ul din carne de vacă era "felul principal", servit la bordul
vaporului Hapag, linia maritimă care leaga Hamburg de Statele Unite. In acea epocă, carnea era
sărată, amestecată cu ceapă şi pesmet, iar uneori afumată, pentru a se putea conserva de-a lungul
traversării. Hamburgerul a traversat deci Atlanticul cu imigranţii.
In anul 1885, tanărul Charlie Nagreen, un adolescent din Seymour, a deschis o mica
tarabă unde a inceput să vandă carnea de vacă sub formă de steak, dar friptă, prajită. Afacerea a
fost infloritoare, dar gandindu-se că steak-ul, in formă de rondele, precum perişoarele, nu putea fi
ţinut in mană fiind fierbinte, el a decis să aplatizeze carnea şi să o aşeze intre "două felii de
paine", dandu-i denumirea de "Hamburger Charlie”.
In 4 iulie 1891, Oscar Weber Bilby, un fermier din Tulsa (Oklahoma), a avut, de
asemenea, ideea de a pregăti steak tocat, carnea fiind friptă insă pe un grătar construit chiar de el,
apoi servită intre două chifle confecţionate de soţia sa.
Succesul hamburger-ului a inceput cu adevărat in 1948, cand doi fraţi – Dic şi Mac
McDonald – au deschis un restaurant care avea la bază o linie de asamblare a produselor langă o
sală de cinema, aproape de Pasadena. Servirea era rapidă, meniul era limitat la 9 articole, scopul
fiind acela de a vinde cat mai mulţi hamburgeri de 15 cenţi, milkshake-uri şi pungi de cartofi
prăjiţi.
In 1954, un oarecare Ray Kroc, comisionar in lansarea de maşini electrice pentru tocat
carne, a primit o importantă comandă din California. Kroc a profitat de situaţie şi ducandu-se la
San Bernardino, a descoperit modesta aşezare a restaurantului fraţilor MacDonald, unde clienţii
aşteptau in "şir indian" comanda. Impresionat de rapiditatea serviciului şi preţurile mici ale
chiflelor fripte şi cu steak tartar, la care adaugaseră hetchup şi salată, Ray Kroc le-a propus un
targ celor doi patroni. In aceeaşi zi, Kroc a plecat cu un contract de franciză, care il autoriza să
pună bazele unui lanţ de restaurante pe care le-a botezat McDonald’s.
“Ray Kroc a dus afacerea la un alt nivel”, afirma James Schrager, profesor al
universităţii Chicago's Graduate School of Business. In opinia acestuia, cheia succesului lui Kroc
a fost continua inovare. De la primul restaurant fast-food pană la “mcDonaldizarea” altor culture
nu a mai fost cale lungă: au urmat zeci, sute de alte derivate ale prototipului american de
fastfood.
Peste tot au răsărit apoi, că ciupercile după ploaie, tot soiul de mici localuri, bufete-
expres, filiale sau reprezentanţe ale unor fast-food-uri mai mari, in supermagazine, service-uri,
şcoli şi instituţii, pe străzi, in gări şi staţii de autobuz. Mancatul in sau de la fast-food s-a
transformat intr-un obicei al stilului de viaţă contemporan, un comportament bine pliat pe
scheletul noilor tendinţe ale societăţii capitaliste.

1.2. Fast-food…junk-food

Daca alegem sa mancam in oras, fast food-urile par a fi cea mai ieftina si la indemana
optiune. Din pacate insa nu si cea mai sanatoasa. Mancarea se face repede, o luam la pachet daca
timpul nu ne permite sa stam sa o mancam acolo si astfel facem economie de timp si de bani,
intr-o lume in care aceste doua elemente par a fi de pret.

Iar sanatatea trece pe locuri codase. De foarte putine ori ne gandim cu adevarat la ce
mancam, si este adevarat ca si fast foodurile in sine ne fac foarte usor sa le alegem, deoarece sunt
foarte multe.

Oriunde ne uitam, putem da cu ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu mancare. Iar
daca nu il vedem, cu siguranta stim unul aproape de casa sau de birou, care sa ne ajute sa iesim
din impas cand ne gandim: Ce sa mancam? In ultima vreme parca suntem din ce in ce mai
sufocati de fast - fooduri. Sunt peste tot!

In hipermarketuri, in centrele comerciale, pe strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de

asemenea, indemnati sa mancam cat mai des la fast food: reclamele radio sau tv, dar si modurile
atractive de atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut fast-food-ul un
element cvasiconstant in viata noastra.

De-a lungul timpului au aparut foarte multe zvonuri despre alimentele dar si despre
restaurantele care le comercializeaza. Nu de putine ori astfel de zvonuri au redus vanzarile, si i-
au facut pe producatori sa fie mult mai atenti la continutul produselor. Totusi, fast food ramane
una din principalele tipuri de alimentatie inclusa in termenul generic de junk- food.

Un astfel de termen descrie de obicei alimentele foarte bogate in calorii, dar sarace in
valori nutritive. Definitia si alimentele care se incadreaza in aceasta categorie variaza foarte
mult, in functie de tipul de specialist intrebat: nutritionist, pediatru, medic de familie.

Multi considera chiar si pizza junk food. Apartenenta ei la aceasta categorie este insa,
contestata, deoarece ea poate contine branza, rosii, carne, care au reale principii nutritive. Daca
blatul este facut din faina integrala si are toppinguri vegetale, nu mai exista motive ca ea sa fie
incadrata in alimentele nesanatoase.

Uneori, junk food sunt considerate si unele cereale, care au un continut exagerat de
ridicat de zahar si carbohidrati. In aceste cazuri beneficiile aduse organismuli prin continutul in
fibre sunt depasite de riscurile asociate procentului ridicat de glucide.

Una din cele mai importante probleme asociate produselor de tip fast food este aceea ca
nu aduc organismului principii nutritive, ca sunt foarte bogate in sare si in grasimi. Aceasta
combinatie este una de cosmar pentru medici, iar rezultatele ei devin vizibile in scurt timp:
modificari ale aspectului, supraponderabilitate, accelerarea unor procese metabolice, dezvoltarea
rezistentei la insulina, favorizarea aparitiei unor afectiuni cronice: dislipidemii, diabet.

Consumarea lor nu induce o stare de satietate, chiar daca din punct de vedere nutritiv
caloriile furnizate organismului sunt suficiente. Ca urmare, tendinta este de a consuma cat mai
mult, ceea ce duce in timp la supraalimentare. Pericolul aparitiei supraponderabillitatii (si
al obezitatii) este, in astfel de situatii, chiar mai ridicat.
 Un alt inconvenient este acela ca alimentele fast food pot inlocui alte produse, mult mai
hranitoare si mai sanatoase. Sucurile carbogazoase ajung sa inlocuiasca astfel lactatele, sucurile
naturale, ceaiurile. Fructele proaspete sunt inlocuite cu mici gustari rapide, iar majoritatea
legumelor incluse in meniuri sunt cartofii prajiti si salata verde.

Alimentele fast food s-au modificat foarte mult de-a lungul timpului, insa adevarul despre
acestea este inca discutabil. Cat sunt ele de periculoase pentru sanatate, de fapt? Sunt riscurile
atat de mari, sau motivele de ingrijorare nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult? Specialistii au
considerat necesar ca aceste date sa fie lamurite, iar consumatorii sa stie cat mai bine ce cumpara
si sa poata decide, in cunostinta de cauza, daca produsul respectiv este bun sau nu.

Continutul in calorii
Cele mai populare gustari rapide sunt chipsurile, gogosile, acadelele, batoanele de
ciocolata, prajiturele. Sunt ambalate direct de catre producator, le putem consuma rapid din mers,
sau la birou, si in plus, sunt delicioase. Chiar daca sunt catalogate drept “gustari”, nu trebuie sa
subestimam contributia lor la aportul caloric zilnic.
Desi par mici, ele pot aduce foarte mult organismului. Si nu intotdeauna ce are nevoie.
Consumul regulat de gustari si alimente fast food se pare ca poate creste semnificativ indicele de
masa corporala.
Un meniu clasic consumat la un restaurant fast food, fiind alcatuit dintr-un hamburger,
cartofi prajiti si o bautura racoritoare poate aduce peste 1500 de calorii per portie, in conditiile in
care necesarul zilnic, total, este in jur de 2000 de calorii (necesar calculat pentru un adult tanar,
sanatos, cu activitate fizica moderata).
Specialistii apreciaza ca, de-a lungul timpului (perioada analizata fiind 1977-1996),
contributia snacks-urilor la aportul caloric, in special al copiilor cu varsta intre 2-5 ani, a crescut
cu peste 30%. Acesta pare a fi si procentul adolescentilor care consuma zilnic mancare fast food.
Dieta acestora este foarte sever modificata, deoarece majoritatea caloriilor provin din bauturi
carbogazoase, din produse prajite, din glucide, in timp ce lactatele, fructele si legumele proaspete
sunt aproape complet indepartate din alimentatie.
1.3. Alimentele fast food si riscul supraalimentarii

Mancarea la fast food pare foarte diversificata: pui, cotlete, hamburgeri, sandwichuri
dintre cele mai variate, sosuri, cartofi prajiti, salate, fasole, deserturi inghetata, sucuri…Iar
enumerarea poate continua. Chiar si in astfel de situatii, indiferent de optiuni, si indiferent de
modul in care sunt combinate, alegerea mancarii de fast food se mentine nesanatoasa.

Cei mai afectati pe termen lung sunt consumatorii fideli, cei care mananca zilnic la fast
food. Alarmati de faptul ca din ce in ce mai multi copii prefera o astfel de alimentatie, dar si de
faptul ca aceasta este consumata in cantitati ridicate, specialistii au investigat problema si au
ajuns la concluzia ca de fapt exista ceva tipic alimentelor fast food care determina acest consum
exagerat.

In cadrul studiului care a relevat aceasta observatie au fost inclusi adolescenti cu varstele
cuprinse intre 13 si 17 ani, carora li s-a oferit mancare fast food, la trei mese. Aceasta a inclus
bucati prajite de pui, cartofi prajiti si o bautura carbogazoasa.

La prima masa mancarea a fost servita in cantitate mare, o singura data. La a doua masa
cantitatea a fost mai mica, iar la a treia masa s-a servit iar o cantitate mare de mancare, dar in
portii mai mici, la intervale de 15 minute.

Concluzia a fost ca, indiferent de cat de multa mcancare a fost servita, adolescentii tot nu
se puteau satura, in ciuda faptului ca foarte multe din caloriile zilnice proveneau din astfel de
alimente.

Specialistii au sugerat ca exista anumiti factori care stimuleaza aceasta supraalimentare,

principalii incriminati fiind:

 Continutul redus in fibre;

 Gustul bun;

 Existenta unui numar ridicat de calorii in alimente de dimensiuni mici;

  Continutul ridicat in grasimi;

 Continutul ridicat in glucide, mai ales sub forma lichida.

Un alt studiu publicat in 2006 a demonstrat ca pericolele fast food-urilor sunt reale.
Studiile au fost facute pe animale de laborator, are au primit o alimentatie potrivita lor, dar care
avea un continut caloric identic cu cel al produselor din meniurile restaurantelor fast food.

Rezultatele au indicat faptul ca animalele cu un astfel de regim hipercaloric au

dezvoltat obezitate abdominala, spre deosebire de loturile care nu au primit un regim bogat in
grasini nesaturate. Lotul cu alimentatie hipercalorica a fost testat si s-a demonstrat si faptul ca in
aceste cazuri au aparut semne de rezistenta la insulina, un indicator precoce al diabetului
zaharat.

Se pare insa ca pericolele asociate acestor produse nu se limiteaza doar la un aport

exagerat de grasimi nesaturate, de glucide, calorii, ci si la intoxicatia alimentara. In cazul in care
produsele nu sunt procesate corespunzator, daca nu sunt prajite mai mult si sunt servite
insuficient preparate termic in graba cu care sunt facute, exista posibilitatea reala de contaminare
a lor cu diverse bacterii.

Acest risc exista si daca astfel de produse sunt depozitate in locuri insalubre sau sunt
tinute prea mult timp la temperaturi neadecvate. E. coli si Salmonella sunt printre cele mai
frecvent bacterii incriminate in astfel de toxiinfectii alimentare. Gastroenteritele care apar
secundar consumarii unor alimente contaminate nu sunt doar probleme de sanatate strict teoretice
cu care pacientii se pot confrunta, ci reprezinta cazuri concrete.

1.4. Alimentele junk food si influenta mass media

In prezent, majoritatea reclamelor la produse alimentare, mai ales cele care au public tinta
copiii, promoveaza produse hipercalorice, bogate in sare si zahar si reduse in fibre si vitamine.
Reclamele isi fac datoria, iar copii sunt incurajati sa le ceara parintilor, care in final, le cumpara.
 Specialistii britanici au realizat un studiu in care au inclus copii cu varstele intre 9-11 ani.
Acestora le-au fost prezentate reclame la alimente si la jucarii si apoi le-a fost oferita mancare. S-
a observat ca dupa urmarirea reclamelor la alimente, copii au mancat mai mult decat dupa ce au
urmarit reclamele la jucarii.

Copiii obezi care au fost incadrati in studiu si-au crescut cel mai mult aportul alimentar
dupa urmarirea reclamelor (134%), comparativ cu cu copiii supraponderali (101%) si copiii
normoponderali (84%).

Mancarea de tip fast-food

Mancarea de tip fast food creste numarul de cazuri de obezitate, boli de inima, diabet,
tensiune arteriala. Conceptul de "fast-food“ se refera la hrana care poate fi preparata si servita
foarte rapid. Romanii au ajuns sa prefere acest timp de mancare din cauza lipsei de timp,
comoditatii, pretului convenabil dar si pentru ca sunt foarte gustoase.
Se uita foarte usor ca a fi gustos nu inseamna si a fi sanatos. Sunt gustoase si atragatoare
pentru ca au in compozitie aditivi si coloranti, care nu sunt altceva decat niste chimicale,
temutele E-uri.
Acesti compusi chimici devin foarte periculosi in momentul in care sunt consumati timp
indelungat: ataca sistemul nervos, vederea, provoaca infarcturi, etc. Potrivit studiilor, ingerarea
zilnica a unui hot-dog duce la cresterea cu 19% a riscului de diabet si cu 42% a riscului de a face
o boala cardiovasculara.
Insa, nu acelasi lucru se intampla atunci cand se consuma carne proaspata. In mezeluri si
in carnea conservata se gasesc de patru ori mai multa sare si cu 50% mai multi nitrati. Aceasta
diferenta de sare si conservanti, explica riscul crescut de boli cardiovasculare si de diabet.
Mancarea de tip fast-food este extrem de saraca in fibre, vitamine si minerale, dar bogata
in zahar si grasimi. Trebuie sa stim ca alimentatia cu cat este mai apropriata de natura, cu atat
energia consumata pentru digestie este mai mica. Dupa mesele in care nu se mai tine seama de
masura, apare somnolenta pentru ca nivelul de energie scade, iar organismul se concentreaza pe
prelucrarea alimentelor.
O alimentatie care se compune in mod esential din mancare de tip fast food, duce la
alterarea metabolismului si predispune consumatorii la un comportament antisocial.Sunt
persoane care au sustinut ca mancarea de tip fast-food creeaza dependenta. Specialistii in nutritie
afirma ca substantele prezente in mancarurile de la fast-food ne fac sa mancam de sase ori mai
mult decat este necesarul real al organismului.
La acestea se adauga si publicitatea, orientata in cele mai multe cazuri catre copii. Ei
raman impresionati de culorile si de gustul produselor. Dar se pierde din vedere ca din copiii care
mananca de 3 ori pe zi in locatii de tip fast-food, unul din 15 este obez.
Mancarea de tip fast-food a intrat foarte usor in fostele tari comuniste. Acestea tari
vedeau in produsele de acest tip simboluri ale libertatii, o noua legatura cu Occidentul si un semn
al cresterii bunastarii personale.
Experti din domeniul sanatatii au cerut sa se introduca taxe pe produsele de tip fast-food.
Insa, nutritionistii sustin ca simpla impozitare nu va fi de ajuns, e nevoie de mai mult, de
informarea permanenta a populatiei sa manance alimente sanatoase.
Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, în ultimele câteva decenii, un adevărat stil
de viaţă, un soi aparte de cultură care tinde să se răspândească în toată lumea. Un stil
ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieţii de zi cu zi.
Şi asta pentru că, până de curând, obţinerea şi prepararea hranei era una dintre ocupaţia
de bază a oamenilor, care le consumau cea mai mare parte a timpului. Acum, hrana este uşor
accesibilă, disponibilă la orice colţ de stradă. Iar singurul efort pe care trebuie să-l faci pentru a
ajunge la ea este să bagi mâna în buzunar şi să scoţi de acolo câţiva bănuţi.
Pentru animalele sălbatice care trăiesc în mijlocul naturii, obţinerea mâncării este una
dintre cele mai importante "activităţi" pe care le au de îndeplinit. Ierbivorele sunt oarecum
favorizate căci pentru ele viaţa este ceva mai simpluă: nu au nimic altceva de făcut decât să
pască hrana vegetală, ori unde s-ar afla ea şi sub orice formă s-ar prezenta. În schimb, pentru
carnivore situaţia este cu mult mai complicată: înainte de a fi consumat, orice "prânz" trebuie
mai întâi vânat.
 În general, maimuţele antropoide actuale sunt ierbivore. Doar din când în când, unele
dintre ele îşi completează meniul cu carne, obţinută în urma unor raiduri de vânătoare. Pentru
cimpanzei, "restaurantul fast-food" nu este niciodată la îndemână. Iar ceea ce pentru noi este
"hamburgherul" ori cine ştie ce altă delicatesă de acest soi, pentru ei este o ciozvârtă de carne
obţinută cu greu, în urma unor adevărate raiduri de vânătoare.
Cam acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu strămoşii noştri. La începuturi, ei au fost atât
culegători de produse vegetale cât şi vânători, din ce în ce mai pricepuţi. Se pare chiar că, în
totală contradicţie cu opiniilor actuale ale nutriţioniştilor, regimul alimentar bazat pe carne a fost
unul dintre factorii importanţi ai evoluţiei noastre.
Mulţi oameni de ştiinţă consideră că procesul de umanizare a început să se accelereze
odată cu accesul la alimente din ce în ce mai consistente. Iar asta pentru că dezvoltarea creierului
a fost strâns legată de consumul unor alimente tot mai bogate în calorii. Dincolo de comoditatea
de fiecare zi, alimentaţia de tip "fast-food" înseamnă pentru noi şi o mâncare specială, bogată în
proteine şi grăsimi.
Savanţii zilelor noastre consideră însă că dorinţa şi plăcerea de a consuma asemenea
alimente a apărut cu foarte mult timp în urmă, acum două milioane de ani. Iar sporul de calorii
obţinut astfel răspundea nevoilor energetice din ce în ce mai mari ale unui creier din ce în ce mai
complex, care se mărea de la o generaţie la alta.
Pentru oamenii zilelor, mult mai sedentari decât strămoşii noştri, o asemenea hrană aduce
cu sine, aproape automat, obezitatea. O problemă gravă de sănătate, cu care consumatorii "fast-
food" se confruntă din ce în ce mai des. Ce se întâmpla cu strămoşii noştri îndepărtaţi? Cu
siguranţă că ei nu aveau astfel de probleme.
Cercetătorul Wiliam Leonard, antropolog la Universitatea Northwestern, explică această
deosebire fundamentală: "Gândiţi-vă la strămoşii noştri. Vânătorii se mişcau circa opt mile pe zi
pentru a face rost de hrană. În schimb, noi ridicăm telefonul şi mâncarea ne vine la uşă.
Reducerea energiei consumate zilnic este asociată cu modul de viaţă modern şi este un factor
major în creşterea numărului persoanelor obeze în lume.
Motiv pentru care, din multe puncte de vedere, noi suntem victimele aceluiaşi proces
evolutiv care ne-a creat".
 Soluţia acestei situaţii contradictorii pare a ne fi oferită tot de trecutul nostru. Peter
Ungar, antropolog la Universitatea din Arkansas (SUA), afirmă că istoria însăşi este cea care ne
îndeamnă la moderaţie alimentară.
"La începuturile agriculturii, atunci când oamenii au învăţat să domesticească animale şi
în paralel cu apariţia ştiinţei cultivării pământului, starea de sănătate a populaţiilor umane a
început să se înrăutăţească. Înălţimea medie a scăzut constant, iar acest aspect este semnul clar al
apariţiei tot mai dese a unor cazuri de malnutriţie, precum şi a unor boli asociate acesteia".
În acest context specialistul apreciază că această descreştere a stării de sănătate a
populaţiilor s-a accentuat odată cu scăderea varietăţii alimentelor pe care le consumăm.

1.5. Efectele fast-food

8 milioane de romani sufera, constient sau nu, din cauza kilogramelor in plus, iar 4,5
milioane dintre acestia, incadrati in categoria obezilor, aproape au renuntat la visul de a mai
ajunge la o greutate normala. Mancam mult, prost si neregulat, si devenim astfel potentiale
victime ale bolilor de inima, diabetului sau cancerului. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
in curand, obezitatea va face mai multe victime chiar decat fumatul.

Romania ia proportii

America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca

„epidemie de obezitate”, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman este
supraponderal sau, mai grav, obez.

Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam haotic, de multe ori din cauza
programului, alegem alimente mai ieftine si nu neaparat mai hranitoare si tindem sa inlocuim
mancarurile pregatite in familie cu snacks-uri sau cu produse de tip fast-food. In plus, mai putin
de 2% din romani practica un sport cu regularitate, demonstreaza datele obtinute pana acum de
autoritati prin intermeniul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a
Populatiei.
 Romania va continua sa se ingrase pentru ca tinerii din ziua de azi cantaresc mai mult
decat cei de acum 10-20 de ani. In clasamentul pe Europa, tara noastra ocupa un ingrijorator loc
trei laobezitatea infantila, cu 90.000 de micuti intre 4 si 10 ani. Pentru a limita efectele
fenomenului, autoritatile romane au interzis vanzarea in incita scolilor a produselor cu un aport
ridicat de grasimi si zaharuri, dar masura e departe de a fi suficienta, cat timp elevii nu
constientizeaza implicatiile unei alimentatii nesanatoase, spun medicii.

Adultii sunt, la randul lor, ajutati in lupta cu kilogramele. Ministerul Sanatatii si Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate au aprobat de curand compensarea cu 50% a unor
medicamente administrate in obezitate.

Statisticile arata ca 65% din americani sunt supraponderali sau obezi, in conditiile in
care doar 25% trec zilnic pragurile restaurantelor fast-food. Departamentul American pentru
Agricultura sustine insa ca nu trebuie sa mananci in fiecare zi hamburgeri sau cartofi prajiti ca
sa ajungi sclavul kilogramelor in plus.

O masa la un astfel de local inseamna de multe ori calorii in exces si, prin urmare, poate
duce la obezitate. Nutritionistii atrag atentia ca produsele fast-food contin cantitati infime de
calciu, fosfor, magneziu si vitaminele A si C, esentiale pentru buna functionare a organismului.

In schimb, sunt bogate in grasimi si carbohidrati, de unde si aportul caloric ridicat.

Obezitatea este mai periculoasa decat fumatul, sustine prof. dr. David King, de la Universitatea
Oxford, care a descoperit ca grasimea acumulata ne poate scurta viata chiar si cu 13 ani.

In numele stiintei, dar si al show-biz-ului, Morgan Spurlock, regizor, producator si

scenarist TV, si-a propus sa atraga atentia asupra cantitatii si calitatii meniului americanului de
rand, printr-un experiment iesit din comun. A dorit sa afle cum ii va reactiona organismul daca,
timp de 30 de zile, va consuma doar alimente de tip fast-food si va accepta o portie marita de
fiecare data cand angajatii restaurantului ii vor sugera acest lucru.

Specialisti in nutritie, boli cardiovasculare si interne i-au monitorizat in permanenta

starea de sanatate si, sustine el, au incercat chiar sa-l determine sa renunte. Potrivit
documentarului, dupa „luna fast-food” Spurlock s-a ingrasat 11 kilograme, a inceput sa se simta
deprimat, colesterolul ii crescuse mult, ficatul incepuse sa ii semene cu cel al unuialcoolic si
avea chiar aritmie cardiaca.

Teoria lui Morgan Spurlock nu e intru totul corecta, crede profesorul suedez Fredrik
Nystrom, de la Universitatea din Linkoping, specialist in endocrinologie si boli metabolice. Un
studiu similar realizat de echipa condusa de el a avut concluzii usor diferite.

La finalul celor 30 de zile, cei 18 studentii participanti cantareau, intr-adevar, cu 5 pana la

15% mai mult si se simteau extrem de obositi. Totusi, pentru multi dintre ei, probleme la ficat au
inceput sa se amelioreze dupa cea de-a treia saptamana, semn ca organismul incepuse sa se
adapteze meniului.

Un alt specialist, profesorul James Painter de la Universitatea Eastern Illinois, SUA, a

arat ca nu atat calitatea alimentelor fast-food consumate, cat cantitatea lor duce la obezitate.
Pentru un nou experiment similar celui din „Super Size Me”, Painter a convins doi studenti sa
manace junk-foodtimp de o luna, fara insa ca numarul de calorii sa depaseasca doza zilnica
recomandata. Ambii subiecti au slabit si la finalul experimentului, au declarat ca nu se mai simt
atrasi de fast-food. Povestea lor este redata in documentarul „Portion Size Me”.

Alimentele fast food, vinovate pentru o treime dintre infarcte

Pretul pe care il platim pentru un hamburger e mult mai mare decat arata eticheta.
Consumate frecvent, aceste produse ne pot fi letale, sustine profesorul de medicina Salim Yusuf,
de la Universitatea McMaster din Canada. El a declarat ca alimentele fast-food sunt cauza a o
treime dintre infarctele inregistrate in lume.

Cercetatorul a analizat date provenind de la 16.000 de pacientii care au trecut printr-o

astfel de experienta si au fost rugati sa completeze chestionare referitoare la obiceiule lor
culinare. S-a descoperit ca adeptii regimului denumit "occidental" (bazat pe grasimi, alimente
sarate, oua si carne) erau cu 35% mai predispusi unui infarct decat pacienţii care consumau
putine alimente grase si putina carne.
 In schimb, persoanele care prefera un "regim prudent", bogat in legume si fructe, sunt cu
30% mai putin expuse riscului de a face o criza cardiaca, fata de medie.

Bolile de inima si obezitatea nu sunt, din pacate, singurele amenintari pentru obezi.
Echipa profesorului Mark Pereira, de la Universitatea din Minnesota, SUA, a descoperit ca, pe
termen lung, exista o legatura intre fast-food si diabetul de tip II.

Cei care manca de doua sau de mai multe ori pe saptamana la aceste restaurante, spun
autorii cercetarii, au o rezistenta la insulina de doua ori mai mare decat cei care evita localurile
de acest fel. Studiul a constat in monitorizarea a 3.031 de subiecti intre 18 si 30 de ani, timp de
un deceniu si jumatate. In Romania, aproape o treime din cei evaluati prin Programul National de
Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei risca sa faca diabet zaharat.

1.6. Slow Food, alternativa sanatoasa

Manuel Uribe a ajuns sa aiba greutatea a sase oameni si jumatate pentru ca a consumat,
potrivit spuselor sale, cantitati impresionante de hamburgeri, pizza si tacos. Oficalii Cartii
Recordurilor l-au cantarit in 2006. Mexicanul avea nu mai putin de 560 de kilograme. „Doctorii
mi-au spus ca trebuie sa aleg intre viata si moarte”, marturiseste el, „am ales viata”.

Cum cele mai importante victorii sunt cele pe care le obtinem impotriva propriei noastre
persoane, Manuel vrea acum sa doboare un alt record, de data aceasta al kilogramelor pierdute.
Sub atenta supraveghere a specialistilor, el a reusit sa slabeasca, pana acum, in jur de 250 kg, pe
baza dietei Zone, consumand grapefruit, albus de ou, peste, pui, legume si arahide.

Solutia problemei lui Manuel a fost modificarea stilului de viata, inlocuirea produselor
fast-food cu mancaruri sanatoase, care au un aport caloric redus sau mediu si sunt pline de
substante necesare organismului. Sa schimbe in bine viata oamenilor precum Manuel este si
scopul miscarii Slow Food, nascute in Italia la sfarsitul anilor `80.

Cei peste 85.000 de adepti din 132 de tari promoveaza alimentatia variata, valorifica
traditiile culinare ale fiecarui stat in parte si militeaza pentru agricultura ecologica. Pentru a-i
convinge pe tineri sa aleaga alimentele sanatoase, membrii Slow Food organizeaza adevarate
„Woodstock”-uri culinare.

FACTS

 In Europa, britanicii sunt pe primul loc in topul popoarelor obeze, conform datelor
Asociatiei Internationale pentru Studierea Obezitatii. Scotia si Anglia inregistreaza cei
maimare numar de femei obeze, aproape 60%, la polul opus fiind Italia, Franta si Elvetia.
In cazul barbatilor, cele mai multe probleme de greutate le au cipriotii (73 % sunt obezi),
urmati de englezi (70%) si de scotieni (65%). Lituanienii sufera cel mai putin de obezitate.
„Doar” 45% din barbati nu se incadreaza in limitele de greutate acceptabile.
 Indicele de masa corporala se calculeaza raportand greutatea (in kg) la patratul inaltimii
(in metri). Valorile normale sunt intre 20 si 25. Cei care au peste 25, sunt considerati
supraponderali, iar de la 30 in sus se vorbeste de obezitate.
 Una dintre genele „vinovate” de acumularea kilogramelor, FTO, are o caracteristica
ciudata: mentine senzatia de foame, chiar daca persoana tocmai a mancat, arata un studiu
efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Londra.
 Alimentele fast-food degradeaza memoria, sustin specialistii de la Universitatea Carolina,
SUA. Excesul de zahar si de grasimi scade nivelul unei substante din creier implicata in
procesul de invatare si de memorare.
 Obezitatea este contagioasa. Cercetatorii de la Universitatea Harvard si cei de la
Universitatea California din San Diego au descoperit ca o persoana cu un prieten obez are
cu 57% mai multe sanse sa devina obeza decat un individ care nu are obezi în anturajul sau.
Explicatia: atunci cand mai multe persoane dintr-un anumit grup se ingrasa, sunt sanse
foarte mari ca celelalte sa le urmeze „exemplul”, deoarece devin mai relaxate in privinta
kilogramelor in plus.
 Persoanele care mananca repede risca de trei ori mai mult sa devina supraponderale decat
cele care mananca intr-un ritm normal, arata un studiu al cercetatorilor de la Universitatea
Osaka.
  O portie de kebab contine pana la un pahar de ulei, spun cercetatorii de la Hampshire
County Council, Marea Britanie. Daca mancam doua portii de kebab pe saptamana, atunci
cream conditiile aparitiei bolii coronariene cardiace, sustin specialistii.
 Un hamburger simplu contine, intre 250 si 350 de kilocalorii, adica intre 15 si 20% din
doza zilnica recomandata.
 Femeile isi petrec, in medie, 10 ani din viata tinand cure de slabire, arata un studiu
britanic.

1.7. Fast food – avantaje vs. dezavantaje

Stiu ca este o tema mult adusa in discutie in ultima vreme si mai stiu ca nu o sa va spun
lucruri neaparat noi sau descoperiri epocale in ceea ce priveste mancarea fast-food, dar ideea
care m-a determinat sa scriu acest articol este urmatoarea: desi cu totii stim ca nu ne face bine, ca
ne strica sanatatea, continuam totusi sa fim mari consumatori de fast-food, oare de ce?

Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare trebuie sa vedem care sunt avantajele acestui
tip de hrana (trebuie sa aiba destul de multe avantaje din moment ce reprezinta produse ale unei
afaceri de succes) si mai apoi sa vedem care sunt dezavantajele si efectele negative asupra
sanatatii noastre pe termen lung.

Daca ne gandim la avantaje, ar trebui sa facem mai intai portretul robot al

cumparatorului-tinta. Este vorba in principal de oameni care nu au timp sa manance, care au un
program incarcat si apreciaza ca in drumul lor, printre multele intalniri, pot lua ceva de mancare
in doar cateva minute si, mai mult decat atat, nu pierd timp cu masa, acest tip de mancare
pretandu-se la consumarea in masina, in metrou, in timp ce facem si alte activitati.

In concluzie aceste preparate culinare au marele avantaj de a nu fi consumatoare de timp,

astfel incat putem sterge mesele din programul zilnic atat de incarcat. Intr-adevar un mare
avantaj in aceasta lume a vitezei, dar, daca ne-am opri putin si ne-am gandi la aspectul global al
problemei poate ca am privi altfel lucrurile.
 Pe langa acest mare avantaj al economiei de timp, produsele fast-food mai au si alte
avantaje, mai mici, ce-i drept, dar, de multe ori foarte imbietoare. Sunt mai ieftine, de multe ori
un meniu fast-food avand un bilant monetar mai mic decat o masa gatita obisnuita, ca sa nu mai
vorbim de o masa cu produse bio, organice.

Nu numai ca nu trebuie sa stam undeva la o masa ca sa le consumam, dar nici nu trebuie

sa avem grija pregatirii unei mese, astfel incat putem vedea cum programul nostru zilnic se
elibereaza mult prin sarirea acestor etape, in dauna sanatatii noastre ulterioare.

De multe ori, chiar daca nu ne dorim neaparat o masa de tip fast-food, mirosul irezistibil
si imaginea impecabila a produselor ne fac sa le alegem.De asemenea, publicitatea care li se face
si reclamele frumoase ne fac sa fim curiosi si sa vrem sa le incercam.

Cam atat despre avantaje, sa vorbim acum si despre multele lor dezavantaje asupra vietii
noastre (sanatate, viata sociala, viata de familie) pe termen scurt si lung.

Primul dezavantaj, de multe ori vizibil si impresionant, este obezitatea. Aceste produse
contin un numar enorm de calorii. Un meniu clasic fast-food (hamburger, cartofi prajiti, bautura
carbogazoasa) te face sa folosesti toate caloriile necesare pentru o zi la o singura masa (explozie
calorica) si nu-ti asigura principiile alimentare de care ai nevoie.

Astfel incat nu e de mirare ca aportul constant de produse fast-food duce la castigarea

catorva kilograme in plus si, daca nu suntem atenti, chiar la obezitate.Putem creiona un portret
robot al celor care consuma constant produse fast-food: de obicei sunt persoane sedentare, obeze,
deloc interesate de sanatatea lor sau de aspectul si conditia fizica.

Mancarea de tip fast-food contine in principal grasimi saturate, glucide si o cantitate mare
de sare - categorii de substante care ar trebui sa fie in cantitate scazuta in dieta noastra. Acest
aport exagerat de glucide si grasimi duce la perturbarea metabolismului normal si la
acumulularea in depozite a acestor substante, proces ce sta la baza ulterioarelor probleme de
sanatate.
 Consumul excesiv de sare are efecte negative mai ales asupra persoanelor hipertensive
sau cu predispozitie la hipertensiune arteriala.Toate aceste categorii de substante duc la cresterea
factorilor de risc cardio-vasculari: determina obezitate, dislipidemii (perturbari ale
metabolismului lipidelor) si hipertensiune arteriala, crescand astfel riscul de angina si infarct
miocardic acut.

Aceste efecte metabolice pe termen lung duc la adevarate probleme de sanatate, dupa
cum am mai amintit: obezitate, boli cardiace, dislipidemii, hipertensiune arteriala, diabet zaharat.

Aspectul atragator este, de cele mai multe ori, o imagine falsa. Ca sa ne referim doar la
fructe si legume (putinele cate sunt in aceste produse), ele pot fi frumoase la exterior, dar de cele
mai multe ori, sunt obtinute prin adaugarea unor substante care sa le imbunatateasca aspectul, sa
le ajusteze marimea si sa le creasca durata de viata, astfel incat prin consumarea acestora aducem
mai degraba un aport de substante daunatoare decat de vitamine si minerale - cum ne-am fi
asteptat.

Dar nu numai la fructe si legume se folosesc substante care sa "insele". Pentru toate
aluaturile si nu numai se folosesc aditivi si coloranti care sa dea un aspect mai frumos
produselor, sa le "imbunatateasca" in detrimentul sanatatii noastre.

Pe langa partea strict alimentara, aceste produse ne influenteaza viata negativ si in alte
moduri. Acest tip de masa zilnica duce la alienarea in familie, pregatirea si luatul mesei nu mai
sunt astfel prilejuri de intalnire si interactionare intre membrii familiei.

De asemenea aspectul social poate fi invocat - nu vorbim de restaurante elegante, cu

ambianta placuta si mancare sanatoasa, unde sa ne relaxam si sa luam masa cu prietenii si
familia; restaurantele tip fast-food sunt locuri cu o agitatie continua, cu miros pregnant de
mancare, cu conditii improprii pentru o masa mai lunga si conversatie.

In concluzie, acest tip de produse are o multime de dezavantaje pentru noi, cu implicari
importante asupra sanatatii si calitatii vietii, imediate si tardive, si ar trebui consumate cel mult
ocazional.
1.8. Stadiul actual al industriei Fast-Food în Romania şi la nivel international
Fast-Foodul in ziua de astăzi se găseste pretutinderi, intr-o eră atat de “grăbită”: “Dupa 4
decenii, obsesia noastra pentru mâncare ieftină şi rapid gătită a transformat orasele noastre şi
a inundat piaţa muncii cu slujbe prost plătite ce nu duc nicăieri. Este oare acesta un meniu
sănătos?”, se întreabă cei de la RollingStones.
Sigur că putem vorbi despre minunăţiile gătite pretutindeni in lume sub sigla Fast-
Foodului, cum ar fi: Fish&Chips/Londra, predecesorii acestei mancări fiind stridiile şi ţiparul;
sau plăcintelele cu carne ce se vand pretutindeni inca dinainte de Primul Razboi Mondial;
sandwich-uri(1762), baguette, sushi, pizza, waiswurst etc. au mai apărut şi restaurante All You
Can Eat sau gen SpringTime cu autoservire la salate, toate fiind mancaruri gătite rapid,
procesate, ambalate şi gata de servit, dar cel mai important lucru pe care trebuie să il subliniem
este: sunt aceste mancaruri BUNE pentru noi? Inainte de a răspunde la această intrebare, vom
face o scurtă prezentare a situaţiei acestei industrii in ţara noastră şi in străinătate.
Studii efectuate recent asupra copiilor americani arată că 96% dintre aceştia il recunosc
pe Ronald McDonald, dintre toate personajele de ficţiune existente, singurul personaj ce
depăşeşte acest procent fiind Moş Crăciun. Impactul pe care il are McDonalds-ul in special,
asupra culturii, economiei şi dietei acestei ţări este incredibil - sigla restaurantului, arcadele aurii,
este acum mai faimoasă şi recunoscută decat crucea crestină.
Acest lucru nu ar trebui să ne mire din moment ce există 25.000 de restaurant
McDonald's in 119 ţări, cu un profit de 3 miliarde de dolari pe lună; statisticile spun că la fiecare
5 ore se deschide un nou restaurant al acestui brand, iar sumele enorme, peste 2 miliarde de
dolari pe an sunt investiţi in reclame şi promoţii, incercand să cultive imaginea unei companii
ecologice şi implicate social, restaurantele fiind prezentate că loc de recreere şi local pentru
intreaga familie.
Restaurantele Fast-Food au reuşit intr-o mare proporţie să inăbuşe tradiţia culinară, să
rărească mesele in familie, ajutand fiecare om care doreşte să mănance pe fugă pentru a ajunge
cat mai repede la birou, pentru a lucra, nu pentru a-şi petrece timpul cu familia.
Americanii cheltuie acum mai mulţi bani pe fast-food decat o fac pentru educaţia
universitară, computer personal, software sau maşini noi. Cheltuie mai mult cu fast-foodul decat
cu filmele, cărţile, revistele, ziarele, videourile, muzica inregistrată - la un loc.
 Aceste date statistice ar trebui să ne ingrijoreze şi pe noi romanii, deoarece primul
fastfood, McDonald's s-a deschis de 14 ani in Bucureşti, luand amploare, ajungandu-se la 50 de
restaurante pe teritoriul intregii ţări ce servesc circa 200.000 de clienţi pe zi. Consumatorii sunt
atraşi de către mărcile mari, cunoscute, fiindu-le teamă să folosească produsele concurenţei
deoarece ar putea să nu fie “la fel de bune”. Ray Kroc, unul dintre fondatorii McDonald's a spus
că “îi vom face conformişti imediat…Compania nu poate avea încredere în individ, individual
trebuie să se încreadă în companie…”
După cum ne putem da seama, strategiile de marketing ale acestor tipuri de restaurant
sunt foarte bine puse la punct, promovand mancarea fast-food ca fiind una sănătoasă, din
ingrediente naturale, gătită prin procese sigure, atrăgand copiii prin pachetele speciale şi jucăriile
din acestea; copiii, la randul lor, işi “tarăsc” efectiv părinţii după ei, deoarece sunt la modă, işi
pot serba zilele de naştere acolo, au terenuri de joacă etc.
Dacă ar fi să privim situaţia din perspective părinţilor, aceste restaurante le uşurează
efectiv munca deoarece copiii işi pot petrece o mare perioadă de timp acolo, mancand şi
jucanduse cu prietenii lor, acasă fiind efectiv mult prea obosiţi pentru a face “prostii”. Totusi,
aceşti părinţi trebuie să se gandească foarte bine de ce se intamplă aceste lucruri cu ai lor copii,
de ce sunt aşa de atraşi de această mancare şi nu de cea sănătoasă, organic gătita in casă de către
părinţi sau bunici şi de unde vine gustul acela specific de fast-food, care dacă ar fi să găteşti
aceleşi hamburger in propria bucătărie nu va avea niciodată gustul şi mirosul Mc, KFC etc.
Restaurantele fast-food şi-au dat seama de pericolul in care se află după ce au fost date in
judecată din cauza faptului că alimentele suferă procese complexe de deshidratare, congelare,
imbuteliere, ce nu fac decat să scadă drastic compoziţia de substanţe nutritive şi săruri minerale.
Pentru a combate aceste acuzaţii, au apărut reclame tv, (mai nou şi la metrou) in care se arată
alimente prospete şi procese sănătoase ce deservesc proceselor fast-food, de pregătire a
alimentelor.
Din păcate, această publicitate păcăleşte marele consumator, deoarece studiile au arătat
clar: gustul şi mirosul sunt cele ce te fac să cumperi, dar acestea vin de la arome alimentare, ce
sunt nişte compuşi chimici mai exact, devenind foarte periculoşi dacă sunt consumaţi timp
indelungat. Carnea provine de la animale crescute intensiv, artificial, fără acces la aer proaspăt şi
libertate de mişcare. Deshidratarea şi congelarea schimbă culoarea naturală a alimentelor, aici
apărand coloranţii ce cauzează grave probleme la copii: agitaţie şi incapacitate de concentrare.
 Toate fast-foodurile folosesc E 621, Glutamat Monosodic, cancerigen, provoacă leziuni
cerebrale, atacă sistemul nervos, duce la depresii, migrene şi crampe, E 211, benzoat de sodium
(antiseptic) ce maschează gustul alimentelor de calitate slabă: 25mg/250ml de suc,carne, paine,
dulciuri, ce duc la urticarie, cancer şi agravează astmul, iar Acrilamida (rezultat al prelucrării
alimentelor la temperaturi inalte), duce la mutaţii genetice cromozomiale in celule şi hematii.
Studii recente au demonstrat că acei copii care au mancat fast-food pană la varsta
pubertăţii, nu numai că sunt obezii de maine, dar şi că pubertatea la aceştia va intarzia drastic,
fetele avand prima menstruaţie la 8 ani, iar băieţii vor avea grave problem hormonale.
Alimentaţia aceasta, caracterizată prin grăsimi, duce la infertilitate: . din copiii care au mancat
Junk Food pană la 3 ani au doar 10% şanse de performanţe şcolare. Celulele grase ducand la
apariţia acneei, a bolilor dermatologice, apărand chiar noi forme de cancer nemaiintalnite acum
18 ani.
Cei ce au consumat cel puţin o dată (78%) produse fast-food ale unei anumite mărci
consacrate, pot recunoaşte in orice moment gustul acelui hamburger sau cheeseburger. Din
păcate, gătitul rapid şi mancatul pe fugă au devenit foarte importante in viaţa de zi cu zi incat nu
se mai ţine cont de conţinutul ridicat de sodium (sare şi aditivi), caloriile din zaharurile rafinate
şi grăsimile saturate, ce afectează arterele, calorii fără valoare nutritivă pentru organism, ce duc
la dezvoltarea ţesutului adipos, cantitatea extrem de scazută de fibre şi micronutrienţi esentiale
(vitamine şi minerale).
In România, datele statistice (sursa DAEDALUS), ne prezintă studii efectuate in Vestul
Romaniei, unde 5.200 de copii intre 3 luni şi 16 ani relevă o pondere a obezităţii de 14,7%, ceea
ce rezultă fiind:1 din 3 copiii obezi=1 adult obez; in lume, se estimează că există 50 de milioane
de obezi, 37% din copiii şi adolescenţii americani depăşind greutatea normală; 2 din 3 adulţi
suferind de obezitate, 1 din 4 americani mancand zilnic la fast-food deşi nutriţioniştii
recomandă o singură masă la fast-food pe lună. Pentru a elimina substanţele dăunătoare din
organism, specialiştii spun că o persoană trebuie să meargă pe jos timp de 7 ore.
Incă din 1995, 50% din populaţia Romaniei era supraponderală, ocupand locul 3 in
Europa, la capitolul decese cauzate de bolile cardiovasculare. Astăzi, 75% din bolile omului sunt
datorate alimentaţiei şi stilului de viaţă dezordonat, estimandu-se că in 2040, 50% din populaţia
globului să fie obeză. Din păcate, in SUA, s-a observant că din 156 de urşi ce mănancă gunoaiele
fast-foodurilor in ultimii 10 ani numai 5 au decedat din cauze ce nu au avut legatură cu
activitatea umană.
Aproximativ 25% din populaţia urbană din ţara noastră a consumat produse fast-food in
ultimele 4 săptămani, cei cu varstele intre 14 şi 34 de ani consumand de 30.8% comparativ cu
20.8% media, liceenii: 26.5% comparativ cu 20.8 media, in Banat ajungandu-se la 31.1%, iar in
Muntenia, se consumă fast-food de 3 ori pe săptămană. Absolvenţii de colegiu şi facultate 91%,
30.3% din clienţi mancand in restaurant şi 28.4% pe stradă, 23.1% consumand burger cu alte
produse, mai ales sucuri 82.6%, cei de 35-44 de ani consumand in proporţie de 96.6%
comparativ cu media de 82.6%.
Industria Fast-Food dăunează mediului, spun specialiştii, amplasandus-şi fermele pe
terenuri defrişate, folosind agricultura intensivă-chimicale, tăierea pădurilor pentru prelucrarea
ambalajelor, de aici şi efectele polistirenului, . din gunoaiele SUA provin de la fast-food
(700.000 tone de deşeuri de ambalaje McDonald's), iar in Anglia, 30% sunt gunoaie de la
McDonald's, următoarele fast-food-uri fiind KFC şi patiseriile Gregg; comparativ cu anul 1960,
cantitatea de deşeuri a Angliei crescand cu 500%.
Fast-Foodul este marca pe care antiglobiştii iubesc să o urască, deoarece reprezintă
puterea multinaţionalei in faţa micului business local. Acest fapt ar trebui să pună pe ganduri
persoanele ce carmuiesc ţara noastră dar, in 2003, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei
Tinerilor (organizaţie guvernamentala), alături de McDonald's, au ajuns la o inţelegere prin care
tinerii ce mănancă fast-food de la această companie, au parte de reduceri.

În data de 16 octombrie se serbează Ziua Mondială de Acţiune Împotriva McDonald's.

Termenul de McJob nu este ceva nou in randul tinerilor, ştiindu-se că acestea sunt prost
plătite, fără viitor. Marile companii din industria Fast-Food, au angajaţi numeroşi, fără studii sau
studenţi ce nu stau foarte mult pe aceste joburi, rezultand o rotire permanentă de personal, ce
face extrem de dificilă apariţia unei echipe sindicale ce ar trebui să lupte pentru condiţii de
muncă mai bune.
In anul 2008, din cauza multiplelor procese, Burger King, Kellogg, Kraft şi McDonald's
s-au inscris in acţiunea:”Children’s Food and Beverage Advertising Initiative”, ce susţin o
alimentaţie sănătoasă, participand cu 50% din bugetul alocat publicităţii, pentru reclame ce
promovează o alimentaţie sănătoasă pentru copiii sub 12 ani, ce a dus la o scădere a consumului
in această limită de varstă la 18%. Cu toate acestea, specialiştii susţin că acest program nu va
face mari schimbări deoarece copiii vor consuma in continuare diverse dulciuri, chipsuri,
pufuleţi, acadele, sucuri etc, in pauzele şcolare, după masă, in timp ce se uită la televizor
s.a.m.d., totul ţinand de educaţia pe care o primesc acasă.
In Romania s-a dat Legea 123/2008, ce prevede o alimentaţie sănătoasă in unităţile de
invăţămant preuniversitar. Această lege nu a fost pusă in practică pană la momentul actual
deoarece Ministerul Sănătăţii nu a elaborat o listă a produselor ce nu mai au voie să fie vandute,
lista ce ar fi trebuit să fie intocmită de către specialistii in nutriţie, nu de către parlamentari.
Interese financiare majore sunt la mijloc, persoane potente din punct de vedere financiar ce pot
avea un cuvant greu de spus atunci cand Parlamentul dă asemenea legi se opun, unele dintre
aceste persoane fiind chiar parlamentari, ce conduc aceste mari companii in mod vizibil sau din
umbră.

CAPITOLUL 2
DIMENSIUNI ALE CALITĂŢII PRODUSELOR DE TIP
 FAST-FOOD

2.1 Siguranţa alimentară a produselor Fast-Food

In vederea asigurării unui inalt grad de protecţie a consumatorului, se urmăreşte
respectarea igienei la nivelul tuturor etapelor circuitului tehnico-economic al alimentelor: locul
(de preparare, depozitare, vanzare), activităţile de vanzare volantă (pieţe, targuri, aparate
automate), mijloacele de transport, echipamentul şi igiena personalului care le manipulează.
Cu toţii am auzit legendele urbane potrivit cărora angajaţii lanţurilor fast-food nu sunt
deloc atenţi la igienă, mai nou apărand in presă o scrisoare a unui fost angajat KFC ce descrie, in
detaliu, cum se "tratează" mancarea la astfel de restaurante. De la ignorarea regulilor de igienă,
dar şi de preparare a produselor, pană la fotbalul cu chiflele, presa prezintă mai multe aspecte
negative ale fast-food-urilor, regăsite in scrisoarea fostului angajat.
Carnea era folosită chiar dacă ar fi căzut pe jos, curăţenia era efectuată cu un detergent
toxic, iar in pungile cu pui se găseau adesea muşte, scrie fostul angajat. De asemenea, sucurile
(teoretic marca Pepsi) erau doar esenţă cu sifon. Etichetele cutiilor cu salate sau alte produse
preambalate erau adesea schimbate, pentru a nu se vedea că sunt, de fapt, expirate. Necesarul de
produse se face de pe o zi pe alta de manager, comandă de fiecare dată un pic mai mult decat
trebuie, ca să fie sigur, ceea ce inseamna că dacă 2 zile vanzările merg mai slab, automat răman
cu produse expirate.
Asfel, in tura de dimineaţă, managerul de serviciu schimbă etichetele cu perioada de
valabilitate, se verifică salatele, deoarece varza, de exemplu, incepe să se ofilească, valabilitatea
măslinelor e greu de controlat, iar branza dacă nu are mucegai este folosită. La fel se procedează
şi cu porumbul, specialităţile etc.
La aparate curăţenia se realiza folosind hartia igenică şi 2 lavete - aceasta fiind raţia pe
săptămană - totul este low cost la restaurantele fast-food, iar detergentul folosit, marca D7, era
omniprezent in toate procesele de curăţenie, deseori ajungand peste tot, inclusiv pe făină şi in
ulei.
Potrivit fostului angajat, aceste practici erau des intalnite şi la celelalte lanţuri fast-food,
inclusiv McDonald's şi Pizza Hut. Pe langă aceste aspecte, KFC a fost acuzată de Organizaţia
pentru Protecţia Animalelor de atrocităţi comise in fermele unde se cresc păsările ce urmează a fi
sacrificate pentru consum, printre care se numără tăierea ciocului şi opărirea de vii.
Astfel de cazuri se intalnesc şi la fast-food-urile non-brand din ţara noastră, existand
cazuri nenumarate in care, odată cu fiecare sandwich, "bucătarii" vindeau boală. In urma unui
control efectuat la un fast-food sibian, ca urmare a unei reclamaţii s-au descoperit incălcării mai
mult decat grave ale igienei. Crenvurşti expiraţi, caşcaval congelat, o parte, iar o altă parte cu
miros inţepător, muste plimbandu-se de colo pină colo pe branzoaicele şi cornurile cu ciocolată...
Pe aceeaşi masă unde se preparau sandvişurile, vanzătoarele işi ţineau poşetele, ţigările şi
hainele. Mai mult, in chiuveta unde ar fi trebuit să se spele ustensilele nu curgea nicio picătură de
apă, pentru că aşa-zisul "fast-food" nu era racordat la reţeaua de apă curentă, in chiuvetă trona
doar un castron cu apă murdară. Acolo se spălau vase, se spăla buretele cu care se ştergea
tejgheaua de afară, ba chiar acolo am găsit şi scrum de ţigară.
Acesta, din păcate, nu este un caz izolat: nu de mult o persoană a găsit in puiul pe care il
manca o mănuşă de plastic ce aparţinea responsabilului cu gătitul, şi, cu siguranţă, exemplele pot
continua, astfel de fast-food-uri putand fi intalnite cu siguranţă in toată ţara, ele continuand să
funcţioneze din cauza ignoranţei consumatorilor şi a lipsei de interes din partea organelor
abilitate.
Deşi reprezentanţii unor astfel de restaurante pretind că oferă consumatorilor produse de
calitate şi in condiţii de maximă igienă, realitatea este alta. Există nenumărate persoane care au
depus plangere la OPC, privind lipsa de igienă intalnită in acest tip de restaurante.

2.2. Valoarea nutritivă a alimentelor de tip fast-food

Dacă mărfurile nealimentare au o utilitate ex-corpus, mărfurile alimentare au o utilitate in
corpus şi, prin urmare, valoarea lor de intrebuinţare se reflectă prin valoarea nutritivă concepută
din cele patru laturi inseparabile: valoare psiho-senzorială, valoare energetica, valoare biologică
şi valoare igienică.
Iniţial, KFC a folosit la gătitul mancărurilor sale prăjite ulei parţial hidrogenat, ulei ce
conţine grăsimi nesaturate, ce cresc riscul bolilor de inimă. Centrul pentru Science in the Public
Interest a intentat proces impotriva KFC, cu scopul de a-l obliga să foloseasca alte tipuri de ulei
sau să se asigure că cei ce cumpără de la KFC ştiu dinainte de a achizitioan marfa acestora, de
grăsimile nesaturate din uleiurile folosite de aceştia.
 KFC a anunţat că va găti meniurile sale numai in uleiuri fără grăsimi nesaturate, de la pui
pană la garnituri (cartofi wedges sau alte prăjeli), deşi biscuiţii, macaroanele cu branză, piureul,
vor conţine in continuare grăsimi nesaturate. Uleiul de soia, fără grasimi nesaturate a fost
introdus in restaurantele KFC. Centrul mai sus-menţionat a anunţat că va renunţa la proces şi
speră că situatia creată va avea un efect pozitiv şi asupra altor lanţuri de restaurante şi fast-
fooduri ce folosesc grăsimi nesaturate in pregătirea mancărurilor lor.
ALERGII - 90% din produsele KFC sunt alergice pentru o mare parte din populaţie
deoarece conşin lapte, ouă, grau, boabe de soia.
SENSIBILITATE - conţin gluten şi MSG.

Valoarea psiho-senzorială (respectiv valoarea organoleptică şi estetică) este acea

componentă a valorii nutritive care face ca alimentul să fie consumat cu plăcere. Aceasta rezultă
din senzaţiile vizuale, tactile, gustative şi olfactive, care diferă de la un individ la altul, in special
in funcţie de obiceiurile alimentare. Esenţială pentru produsele destinate ocaziilor cu character
festiv, calitatea organoleptică, şi mai mult decat atat, calitatea estetică a alimentelor sunt
importante, in egală măsura şi pentru celelalte produse destinate consumului curent. Această
latură este intrinsecă produsului, dar rezultă şi din modul de prezentare al acestuia, depinde şi de
ambianţa in care este cumpărat şi consumat.
Valoarea energetică reprezintă insuşirea alimentului de a satisface necesarul energetic
zilnic al organismului. Această latură condiţionează aspectul cantitativ al hranei şi se exprimă in
kcal sau kJ (1kJ = 4.184 kcal).
Valoarea biologică reprezintă gradul in care potenţialul de trofine plastice şi biocatalitice
acoperă necesarul diurn in aceste substanţe nutritive (componente esenţiale pentru un
metabolism normal, respectiv aminonoacizi esenţiali, vitamine, elemente minerale).
Valoarea igienică asigură alimentului insuşirea de a nu fi nociv (prin absenţa toxinelor
chimice rezultate in urma tratamentului, a impuritpţilor, substanţelor antinutriţionale, a
contaminanţilor microbiologici.)
Alimentele de tip fast-food, deşi sunt extrem de gustoase şi de atractive pentru tineri, nu
conţin elementele nutriţionale, vitaminele şi mineralele necesare creşterii, ba, mai mult, o parte
dintre acestea impiedică absorbţia nutrienţilor esenţiali, cum ar fi calciul din lapte. Totodată,
cantitatea mare de zahăr pe care o conţin aceste produse are efecte negative asupra dinţilor in
formare ai copiilor, favorizand apariţia cariilor.
Produsele fast-food sunt supraîncărcate cu calorii care provin din zaharuri rafinate şi
grăsimi, mai ales grăsimi saturate, afectand arterele, grăsimi care sunt incălzite in mod repetat
la temperaturi inalte in scopul prăjirii.
Conţinutul de sodiu al acestor produse este foarte mare şi provine atât de la banala
sare, dar şi de la alţi aditivi. In plus, alimentaţia fast-food este foarte săracă in fibre şi
micronutrienţi esenţiali, precum vitaminele şi mineralele. Componenta de bază a majorităţii
felurilor de alimentaţie rapidă, fast food, este o chiflă albă sau o cocă gen pizza.
Folosul pentru organism dintr-un astfel de produs de panificaţie este foarte mic in
comparaţie cu painea recomandată intr-o alimentaţie sănătoasă, preparată din făină integrală
bogată in vitamine (din grupa B), minerale, calciu, fier, magneziu şi fibre vegetale. Bazandu-ne
pe preparate de gen fastfood, mancăm o cantitate mult mai mare de grăsimi decat cele indicate de
regulile unei alimentaţii sănătoase.
Nutriţioniştii consideră că cel mult 30% din necesarul energetic al omului trebuie să fie
acoperit de grăsimi. Noi depăsim această limită cu 10%. Insă aceia dintre noi care se hrănesc cu
alimente fast-food mai adaugă la acestea cateva procente bune. In plus, acest fel de alimentaţie
conţine de obicei adaosuri prăjite, şi este bine de ştiut că in timpul prăjelii (adesea foarte rapidă)
şi al incălzirii pătrunde in mijlocul preparatelor o cantitate mare de grăsimi dăunătoare (acizi
graşi trans).
Alimentele fast-food degradează memoria, susţin specialiştii de la Universitatea Carolina,
SUA. Excesul de zahăr şi de grăsimi scade nivelul unei substanţe din creier implicate in procesul
de invăţare şi de memorare.Pentru a intelege mai bine care este riscul la care ne supunem
organismul consumand produsele fast-food, enumerăm mai jos diferite alimente şi efectele
negative ale acestora:
 Hamburgerii cu carne au o mare valoare energetică (provenita din “calorii goale”) şi
cresc riscul de apariţie a anemiei, din cauza deficitului de fier.
 Cartofii prăjiţi şi chipsurile, de asemenea, au o valoare energetică foarte ridicată şi
prezintă risc de ingrăşare, ingredienţii folosiţi avand potenţial cancerigen. Acizii graşi din
cartofii prăjiţi au potenţial degenerativ asupra vaselor arteriale.
  Croissantele sunt foarte bogate in calorii, crescand riscul de obezitate. Valoarea nutritivă
este redusa, pentru că au un conţinut foarte scăzut de vitamine, minerale, fibre vegetale şi
proteine.
 Băuturile acidulate au o valoare energetică mare si, asociate cu produsele fast-food,
favorizează rapid creşterea in greutate. Dar cel mai mare pericol este creşterea foarte
rapidă a glicemiei, ducand la alterarea vaselor sanguine şi la dezvoltarea in timp a
diabetului, pentru persoanele cu risc de diabet zaharat.
 Maioneza conţine grăsimi animale bogate in colesterol, care se depun pe pereţii vaselor
sanguine. Maionezele vegetale sunt benefice dacă sunt consumate in limitele
recomandărilor calorice zilnice.
 Ketch-up-ul conţine foarte mult amidon, care favorizeaza ingrăşarea.

Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, aşa cum ni se spune. Nimeni nu stă să cureţe
cartofii in spatele tejghelei şi nici puiul sau viţelul nu sunt tăiaţi pe loc. Inainte de a ajunge pe
masă, in faţa noastră, alimentele sunt deshidratate, congelate sau imbuteliate, modalitate de a le
creşte perioada de valabilitate şi de a le induce gustul specific, pe care toti copiii il iubesc.
Aceste procesări fură atat valorile nutritive, cat şi gustul natural al mancărurilor, cu toate
acestea, gustul şi parfumul acestor produse nu lasă pofticiosii indiferenţi, mulţi recidivand in a
consuma o dată şi incă o dată aceste produse periculoase sănătăţii.
Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decat nişte
compuşi chimici care, chiar dacă nu dăuneaza in momentul ingerării lor, devin extrem de
periculoşi cand sunt consumaţi sistematic, timp indelungat.
Deshidratarea şi congelarea alimentelor schimbă şi culoarea naturală a alimentelor,
dar compuşii chimici şi coloranţii au menirea de a face ca produsele să arate chiar mai bine decat
ar arăta in realitate. Numai că aceşti coloranţi afectează digestia, indiferent de varsta
consumatorului. Mai grav este faptul că celor mici - mari iubitori de astfel de produse – le
provoacă stări de agitaţie şi incapacitate de concentrare.
Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) -
o substanţă chimică pură care se foloseşte in cantităţi uriaşe in foarte multe restaurante şi
magazine tip fast-food. Specialiştii susţin că această aromă este una dintre cele mai cancerigene
substanţe. Medicii spun că ea provoacă leziuni cerebrale, atacă sistemul nervos, vederea şi
provoaca migrene şi crampe, iar in cazurile mai grave, infarct şi depresii. Toate acestea, din
cauza diverselor forme de acid glutamic conţinute de alimentele fost-food.
Acrilamida este o altă substanţă cancerigenă, continută de alimentele din fast-food, in
urma reacţiilor chimice datorate păstrării şi prelucrării alimentelor la temperaturi inalte. Orice
aliment, care are glucide şi proteine şi care suferă un tratament termic, conţine acrilamida, despre
care studiile ştiinţifice au arătat că poate provoca mutaţii genetice şi anomalii cromozomiale in
celule şi hematii.
Tot ceea ce rămâne din produsul finit reprezintă calorii goale, înşelătoare, care dau
senzaţia de saţietate pentru puţin timp, dar care nu pot susţine efortul depus pe parcursul unei
zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia să mănânce mai mult.
 CAPITOLUL 3
STUDIU COMPARATIV AL PRODUSELOR FURNIZATE DE
MCDONALD’S şi KFC

3.1 Prezentarea companiilor KFC şi McDonald’s

KFC-Sanders, un localnic din Henryville, Indiana, a servit faimosul pui prăjit pentru
prima dată in anii ’30, la propria benzinărie. Afacerea a evoluat şi la scurt timp după aceea puiul
prajit a devenit o adevarată afacere, Sanders deschizandu-şi un restaurant cu cca 150 de locuri
căruia i-a ataşat chiar şi un motel.
Sanders gătea puiul in baie de ulei ce necesita 30 de minute, dar in anii ’40 acesta a
definitivat reţeta folosind friteuza, iar afacerea a devenit din ce in ce mai prosperă in toată ţara
datorită contractelor sale de franciză, incat in 1952 s-a deschis primul KFC.
Pană in 1960, KFC a fost vandut in peste 600 de francize pe teritoriile Statelor Unite şi
Canadei, iar in 1964, Sanders a vandut KFC-ul pentru 2 milioanev $. KFC-ul a mai fost vandut
de 3 ori de-a lungul timpului, către PepsiCo, nepotul lui SandersLee Cummings, a luat un
restaurant şi a folosit propria-i reţetă, iar in ziua de azi, un restaurant ce păstreaza tradiţia KFC se
găseşte in Marietta, Georgia.
McDonald’s - Primul restaurant McDonald's, in tara noastra, şi-a deschis porţile in data
de 16 iunie 1995 la parterul Complexului Comercial UNIREA, deschidere ce a coincis cu
stabilirea recordului de tranzacţii in ziua deschiderii la nivel central european.
La scurt timp, McDonald's a adus in Romania şi un nou concept de servire a clienţilor,
direct din masină. Primul restaurant Drive-Thru a fost deschis pe Drumul National 1 Bucuresti-
Ploiesti, in faţa Complexului Comercial PRISMA, in data de 29 decembrie 1995.
In anul 1999 a fost construit şi primul restaurant McDonald's mobil, succesul inregistrat
de acest restaurant pe roţi determinand compania să inceapă construcţia unei noi unităţi de acest
fel.
Din dorinţa de a veni mereu in intampinarea consumatorilor, şi de a le oferi acestora noi
experienţe, s-a trecut la construirea sau amenajarea de restaurante tematice. In Bucureşti şi Tg.
Mures funcţionează deja restaurante McDonald's cu specific Rock-n-Roll şi Cinema. Produsul
preferat al clienţilor McDonald’s este Big Mac-ul. Hamburgerul şi cheesburgerul sunt, de
asemenea, produse clasice McDonald’s.
Meniul McDonald’s este diversificat in mod continuu cu entree-uri, deserturi şi o gamă
mai largă de sandwich-uri, care deseori respectă tradiţiile culinare ale ţării in care este deschis
restaurantul. Meniul nu este deloc tipic American, ci in anumite ţări chiar conţine produse ale
respectivei bucătării naţionale.

3.2 Prezentarea ofertei KFC şi McDonalds

Meniul KFC:
Meniu McDonalds:
 Accesand site-urile KFC şi McDonald’s putem observa că există o pagină unde iţi poţi
allege ceea ce doreşti să consumi, ambele site-uri făcandu-ţi calculul nutriţional, o metodă
impusă de a informa cumpărătorul legat de caloriile, uleiurile şi colesterolul din meniul
achiziţionat. Pe această pagină poţi chiar să iţi recalculezi meniul in funcţie de kilocaloriile pe
care doreşti să le consumi.
Pe site se pot găsi şi detalii legate de ingredientele folosite: salată, roşii, branză/caşcaval,
carne etc, meniuri pentru diete, diabetic şi o balanţă nutriţională pentru fiecare. In plus, grăsimile
nesaturate sunt folosite la foarte puţine meniuri (clienţii sunt informaţi), comparativ cu alte
restaurante fast food.

3.3. Soluţii de îmbunătăţire a calitatii produselor Fast-Food

In urma analizei acestui subiect, alimentaţia Fast-Food, am constatat că alimentaţia
aceasta nu este foarte sănătoasă, iar sectorul de varstă pe care se axează, copii şi adolescentţi, are
nevoie de o alimentaţie echilibrată pentru a putea creşte şi a se putea dezvolta armonios. Din
acest motiv, am găsit cateva soluţii de imbunătăţire atat a meniurilor, cat şi a beneficiului public.
Conform observaţiilor noastre, cea mai mare problemă a alimentelor fast-food o
reprezintă prospeţimea, tratarea şi aditivii alimentari ce se găsesc in acestea, pentru o mai lungă
păstrare.
Soluţia la această problemă ar putea fi producţia naţională: fermele romaneşti ar putea
prospera crescand animalele folosite pentru faimoasele chiftele, astfel carnea nemaifiind tratată
cu aditivi şi alte substante chimice pentru o păstrare de mai lungă durată, fiind proaspătă şi mai
sănătoasă.
Această soluţie fiind valabilă şi pentru agricultori, deoarece prin introducerea in
meniurile fast-food a legumelor şi fructelor aceştia işi pot dezvolta activitatea, iar alimentaţia in
astfel de unităţi fiind mai sănătoasă şi acoperind intr-un mod real necesarul zilnic de fibre,
vitamine, potasiu, fier etc.
De asemenea, şi Statul Roman ar putea interveni oferind subvenţii pentru producţia
naţională, cooperand cu marile lanţuri de restaurante fast-food, ducand la scăderea costurilor
acestora, beneficiind de aceste avantaje nu numai Statul (producătorul) şi restaurantul, ci şi
consumatorul care ar fi trebuit din start să fie principalul actor. După cum am văzut, o mare
problemă a fast-food-urilor o reprezintă dezechilibrul nutriţional al acestora, cantităţile exagerate
de sare, zahar şi grăsimi ce se găsesc in meniurile respective.
O soluţie pentru a reveni la un echilibru alimentar ar putea fi: inlocuitorii alimentary
pentru sare şi zahăr, schimbarea la fiecare prăjire a uleiului vegetal, sau filtrarea cat mai deasă a
acestuia, poate chiar folosirea altei metode de a găti: in loc de prăjire, s-ar putea folosi grătarul,
rotisorul sau fierberea, ducand la imbunătăţirea şi imbogăţirea metodelor şi a reţetelor culinare.
 In producerea chiflelor ce se folosesc in industria fast-food sunt folosiţi aditivi alimentary
(E-uri), sodiu (sare), ulei de palmier, datorită preţului mai mult decat accesibil, făina fiind de
proastă calitate, totul ducand la o reţetă a dezastrului. Fabricile autohtone ar putea să prezinte
oferte speciale (alternative) pentru aceste tipuri de restaurante, crescandu-le astfel
productivitatea, iar chifla specifică nu va mai fi congelată inainte de a ajunge la consumator.
O idee inovatoare ar putea fi reprezentată de introducere unor meniuri tradiţionale, aşa
cum au făcut chiar şi patiseriile Fornetti, folosindu-se reţete din diverse zone ale ţării, mărind
numărul de clienţi, crescand şi media de varstă a consumatorilor. Aici se pot folosi diverse reţete
şi moduri de a găti salatele, sandwichurile, prăjiturile şi chiar garniturile.
Pentru a creşte increderea consumatorilor in mărcile fast-food, patronii acestor
restaurante ar trebui să işi monitorizeze şi supravegheze mai atent angajaţii, iar in cazuri de lipsă
a igienei sau a neglijenţei ce poate pune in pericol sănătatea consumatorilor, să se recurgă la
măsuri de sancţionare ce vor duce, cu siguranţă, la imbunătăţirea modului de servire.
Marea problemă cu care ne confruntăm in zilele acestea este cea a mediului. Este foarte
bine ştiut faptul că marea majoritate a deşeurilor fast-food-urilor se găsesc pe strazile oraşelor şi
nu in locurile special amenajate. Mare parte din ambalaje: pahare, paie, cutii etc nu sunt
biodegradabile, iar cele care sunt, in momentul degradării, poluează solul. Această problemă se
poate rezolva prin o reclamă de reciclare in incinta restaurantelor, sau chiar prin acordarea unor
discounturi sau bonusuri dacă ambalajele sunt returnate magazinelor pentru reciclare şi
refolosire, astfel scăzand costurile de productie a acestora, cat şi poluarea.
3.4. Evolutia Mc Donalds vs. KFC in anul 2013

McDonald’s a reuşit să-şi revitalizeze vânzările şi să facă un profit triplu faţă de 2012,
până la 2,9 mil. euro. Cona ționalii de la KFC au înregistrat şi ei un profit de cca. 2,8 mil.
Euro.
McDonald’s, „uriaşul“ burgerilor, care hrăneşte, zilnic, peste 140.000 de români, mai
mulţi decât orice alt brand de restaurant din ţară, a înregistrat în 2013 afaceri sub aşteptările
lui Daniel Boaje, directorul general al companiei. Deşi managerul se a ștepta, într-o discuţie
anterioară cu Capital, ca afacerile din țară ale gigantului american să depă șească 100 de
milioane de euro, datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor arată altceva – o cifră de
afaceri de 414,9 milioane de lei (aproximativ 94 mil. euro, calculat la cursul mediu anual din
2012).

Totuşi, profitul McDonald’s s-a triplet în ultimul an: lanţul cu 67 de restaurante în ţară
(din care 7 sunt francize) a afi șat pentru 2013 un profit net de 12,8 mil. lei (aprox 2,9 mil.
euro), de aproape trei ori mai mare decât cel întregistrat în 2012 (aprox. 0,9 mil. euro).

Şi în termeni de re țea, McDonald’s România rămâne la o mare și confortabilă distan ță

de competitori. Totu și, de și afacerile cona ționalilor de la KFC au fost, în 2013, de aproape
două ori mai mici decât încasările McDonald’s – 48,3 mil. de euro, KFC (52 de restaurante în
țară), lanţul de fast food a înregistrat un profit similar, de cca. 2,8 mil. euro (în creştere de la
2,2 mil. de euro în 2012).
 KFC, lant de restaurante detinute de firma US Food Netwoork SA, a obtinut in 2013 un
profit net în valoare de 9,99 milioane de lei (2,24 mil. euro), în crestere cu 13% fata de nivelul
raportat în anul anterior, de 8,83 milioane de lei (2,09 mil. euro).

Anul trecut a fost unul propice KFC care si-a majorat afacerile de la 161 mil. lei la 187
mil. lei, conform datelor raportate Ministerului Finantelor Publice. Compania si-a majorat chiar
si numarul de angajati, de la 1.370 la 1.426 de salariati.

În aceeasi perioada, McDonald’s si-a diminuat numarul de personal, de la 2.772 de

angajati (în 2011) la 2.647 de salariati (2012).

Criza economica si concurenta si-a spus cuvântul anul trecut în afacerile McDonald’s din
România. Compania a raportat cele mai proaste rezultate financiare de la începutul crizei
economice, potrivit datelor raportate Ministerului Finantelor Publice.

Conform datelor raportate Ministerului Finantelor Publice, McDonald’s a înregistrat anul

trecut o cifra de afaceri de aproape 400 de milioane de lei (89,74 mil. euro), la venituri de 405,5
milioane de lei (91 mil. euro), în scadere cu aproape 2 milioane de lei fata de cele raportate în
2011.

3.5. Estimari pentru 2014

KFC mizeaza in 2014 pe restaurantele de tip drive thru, avand in plan deschiderea a cel
putin doua unitati de acest fel in Bucuresti, potrivit directorului general al companiei, Mark
Hilton, care arata ca in 2013 business-ul a crescut, desi consumatorii au devenit mai precauti si
economi.

Deschiderea unitatilor drive thru in Bucuresti, Baneasa si Dristor, are un potential mare
de crestere, de aceea este in plan sa deschiderea a cel putin alte doua noi restaurante de acest tip
in Bucuresti anul acesta. Targetul este deschiderea in jur de 3 - 5 restaurante in 2014 si
mentinerea acest trend in urmatorii ani.

Reţeaua numără în prezent 51 de restaurante, dintre care cinci sunt drive thru: în
Bucureşti (2), Arad, Iaşi şi Sibiu.

Investiţia medie într-un restaurant în mall este de aproximativ 350.000 euro, în timp ce
fondurile alocate pentru locaţiile de tip drive thru pot ajunge la 700.000 de euro. Pentru un
restaurant nou, KFC creează 20-30 de locuri de muncă noi, iar pentru unităţile de tip drive thru
până la 50.

Hilton spune că restaurantele KFC sunt o opţiune pentru primul job al tinerilor, având un
program flexibil - full time, part time sau doar în zilele de weekend.

"KFC are o echipă de peste 1.500 de oameni în toată ţara (...) mulţi dintre managerii de
restaurante şi-au început cariera la KFC în bucătărie sau la casă", a spus Hilton.

În ceea ce priveşte anul 2013, şeful KFC arată că a fost unul cum multe provocări, atât la
nivel macroeconomic, cât şi la nivelul consumatorului, care este mai precaut şi econom.

"2013 a fost un an provocator, consumatorii şi-au schimbat obiceiurile de consum în

ultimii ani, devenind mai precauţi şi mai economi. În ciuda provocărilor, suntem mulţumiţi de
performanţa KFC, business-ul a crescut, iar restaurantele din Bucureşti şi din afara Capitalei au
avut rezultate bune. Este prea devreme să spunem acum cât de mult au crescut vânzările în 2013,
însă cu siguranţă a fost vorba despre o creştere, aceasta fiind susţinută de inaugurarea a 4
restaurante KFC, la Baia Mare, Ploieşti, Galaţi şi în noul centru comercial din Bucureşti,
Promenada", a arătat Hilton.

Anul trecut, restaurantele KFC au deservit peste 20 de milioane de clienţi, primele trei
produse preferate de aceştia fiind Crispy Strips, aripioarele picante şi sosul de usturoi. Pentru
anul în curs, obiectivul principal al companiei este îmbunătăţirea serviciilor.

"Obiectivul nostru principal rămâne desigur să ne asigurăm ca ne vom îmbunătăţi

serviciile şi de acum înainte, acesta reprezentând un element diferenţiator pentru KFC. În acest
mod, vom reuşi să creştem şi vânzările. (...) Clienţii noştri continuă să se orienteze spre ofertele
value şi produse noi, iar în 2014, vom continua să fim aproape de nevoile lor (...) ne propunem să
atragem cel puţin acelaşi număr de consumatori pe termen lung", a precizat Hilton.
În ceea ce priveşte performanţa restaurantelor, fiecare are propriile caracteristici şi
targeturi. "Dacă ne uităm la locaţiile drive thru care sunt deschise în acest moment, credem că
restaurantele de acest tip ne pot oferi un potenţial mare de creştere în viitor. De asemenea,
suntem încântaţi de rezultatele noii locaţii din Promenada, şi în funcţie de viitoarele inaugurări
de centre comerciale, vom lua în considerare locaţiile pentru KFC", a explicat directorul general
al reţelei.
Restaurantele KFC de pe piaţa locală sunt administrate prin intermediul companiei US
Food Network, care a raportat în 2012 o cifră de afaceri de 187,1 milioane lei (42,4 milioane
euro), în creştere cu 16% comparativ cu anul anterior, şi un profit cu 13% mai mare, de circa 10
milioane lei (2,26 milioane euro). Asociaţii US Food Network sunt firmele Bladon Enterprises
(27,33%), Tatika Investments (27,33%) şi Lunic Franchising and Consulting Ltd (22,34%),
înregistrate în Cipru, şi M.B.L. Computers (23%), înregistrată în Bucureşti.
McDonald's are 67 de restaurante în România şi 35.000 în toată lumea. Jumătate din
restaurantele din România sunt de tip drive-through, 17 sunt amplasate în clădiri de birouri sau
stradale, restul fiind în mall-uri.
McDonald's Romania este cel mai mare lanţ localde restaurante, are o cifră anuală de
afaceri de 120 de milioane de euro şi 3.500 de angajaţi.

Campanii McDonald’s vs. Kfc

McDonald’s România trimite doi copii români la Cupa Mondială de Fotbal din Brazilia,
direct pe teren

McDonald’s România oferă copiilor pasionaţi de fotbal o experienţă memorabilă - aceea

de a reprezenta România la Cupa Mondială de Fotbal din Brazilia 2014, direct pe terenul unde se
desfăşoară marile meciuri.
 Tudor Marcu şi Laurenţiu Vlăsceanu sunt cei doi copii selectaţi anul acesta pentru a
călători în Brazilia. Ei îi vor ţine de mână la intrarea în teren pe unii dintre cei mai buni jucători
de fotbal din lume, înaintea unui meci din sferturile de finală ale Cupei Mondiale de Fotbal.

O dată la patru ani, sportul rege aduce oamenii împreună pentru a trăi emoţiile celui mai
aşteptat eveniment care desemnează campioana lumii la fotbal: Cupa Mondială. McDonald’s
România susţine pasiunea consumatorilor săi pentru fotbal şi aduce în prim plan valori precum
fairplay-ul, dorinţa de autodepăşire şi spiritul de echipă prin competiţia sportivă în urma căreia
sunt desemnaţi reprezentanţii pentru România ai McDonald’s Player Escort.

Player Escort este proiectul McDonald’s unde, prin parteneriatul cu FIFA, copii din
întreaga lume trăiesc experienţa emoţionantă a intrării pe teren alături de jucătorii renumiţi ai
fotbalului internaţional, în debutul celor mai importante meciuri de fotbal.

Competiţia McDonald’s Player Escort este organizată sub forma unui turneu de fotbal şi
se adresează echipelor de copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani. În urma confruntării pe
terenul de fotbal, cei mai buni doi jucători au parte de o experienţă unică care îi va inspira să îşi
urmeze pasiunea pentru sport şi în viitor.

În 2014, McDonald’s Player Escort s-a desfăşurat între 23 şi 24 aprilie, în sala de sport a
Şcolii Generale nr. 175 din Bucureşti şi a reunit 24 de echipe. Cei mai buni jucători au fost
selectaţi de un juriu specializat din care au făcut parte reprezentanţi ai McDonald’s România şi
vedetele fotbalului românesc, Miodrag Belodedici şi Ion Vlădoiu.

Tudor Marcu de la Clubul “Inizio" şi Laurenţiu Vlăsceanu de la Clubul “Toni Doboş" au

fost desemnaţi drept cei mai buni jucători de pe teren. Cei doi copii vor fi alături de eroii
fotbalului internaţional pe 4 iulie, la sferturile de finală ale Cupei Mondiale de Fotbal care se
joaca la Rio de Janeiro.

La nivel global, McDonald’s a selectat 1.408 de copii din 70 de ţări, pentru a fi alături de
jucători, dar şi pentru a experimenta atmosfera unică, plină de emoţie, a Cupei Mondiale de
Fotbal.
 Turneul de fotbal McDonald’s Player Escort este organizat de McDonald’s România în
parteneriat cu SEG Team şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Promisiunea McDonald’s România pentru un stil de viaţă activ.

McDonald’s România este un partener de lungă durată al sportului, dezvoltând, anual, programe
care oferă consumatorilor experienţe memorabile. În cei 19 ani de activitate, compania a investit
peste 2 milioane de Euro în proiecte sportive şi educaţionale.

Principalele proiecte ale McDonald’s Romania sunt: Campionatul Naţional de

Minibaschet, Crosul Ziua Olimpică, Cursa Copiilor din cadrul Semimaratonului Internaţional
Bucureşti, Campionatul de fotbal Player Escort, Campionatul de fotbal intern şi Olimpiada
Liceelor McDonald’s. Anual, în aceste evenimente sunt implicaţi peste 10.000 de copii.

Mai mult, McDonald’s are o tradiţie îndelungată în susţinerea fotbalului, având un

parteneriat cu Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA), susţine mişcarea olimpică în calitate de
partener al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi colaborează cu federaţii sportive locale.

Olimpiada Liceelor McDonald’s

McDonald’s România organizează Olimpiada Liceelor McDonald’s

Ca parte din promisiunea sa pe termen lung, McDonald’s România susţine anual

programe care încurajează un stil de viaţă activ şi echilibrat. Astfel, pentru al doilea an
consecutiv, McDonald’s România, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, Direcţia Sport şi Tineret Bucureşti şi SEG, a invitat elevii de liceu să practice
sporturile lor preferate alături de colegi, participând la Olimpiada Liceelor McDonald’s.

Olimpiada Liceelor McDonald’s este o competiţie sportivă locală, adresată atât fetelor cât
şi băieţilor pasionaţi de tenis de masă, baschet, handbal, volei sau fotbal în sală. Anul acesta,
competiţia reuneşte peste 3.000 de participanţi din 75 de licee din capitală, care vor concura în
etapa finală desfăşurată în perioada 21 februarie - 30 martie 2014. Echipele câştigătoare vor fi
premiate de McDonald’s cu premii care totalizează 130.000 de Lei.
 „Prin organizarea programului Olimpiada Liceelor McDonald’s, îi inspirăm pe tineri să
includă activităţile fizice în programul lor zilnic şi le oferim şansa participării la o competiţie cu
premii importante. Suntem convinşi că sportul şi spiritul competitiv trebuie să facă parte din
dezvoltarea armonioasă a oricărui tânăr. Olimpiada Liceelor McDonald’s este contribuţia noastră
la această dezvoltare" – declară Daniel Boaje, Director General McDonald’s România.

„Efortul intelectual al adolescentului elev este mare faţă de consumul energetic, care este
redus. Sportul are rolul de a echilibra balanţa energetică a organismului adolescentului. Alături
de un meniu variat şi o hidratare corespunzătoare, practicarea cu regularitate a exerciţiilor fizice
în general şi a sportului în particular are darul de a apropia adolescentul de vechiul dar mereu
actualul dicton latin Mens sana in corpore sano" – declară medicul Alin Popescu, specializat în
Medicină Sportivă.

McDonald’s România susţine stilul de viaţă activ şi echilibrat prin programe care
încurajează activitatea fizică. Principalele iniţiative ale companiei sunt: Campionatul Naţional de
Minibaschet, Crosul Ziua Olimpică, Cursa Copiilor din cadrul Semimaratonului Internaţional
Bucureşti, Campionatul de fotbal Player Escort, Campionatul de fotbal intern şi Olimpiada
Liceelor McDonald’s.

Oferta Smart Menu, de la KFC

Lantul de restaurante KFC propune pentru perioada 7 ianuarie – 6 martie 2014 Smart
Menu, la un pret promotional de 11,90 lei.
 „Smart Menu e o combinatie a unor produse vedete ale KFC: 2 crispy strips, 3 aripioare
picante, cartofi prajiti, sos si racoritoare. E usor de inteles de ce de-a lungul timpului a devenit
unul dintre meniurile preferate ale clientilor. (..) Estimam ca pe durata campaniei se vor vinde
1.000.000 de Smart Menus”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.
In perioada campaniei, la KFC vor fi disponibile la preturi speciale si Smart Menu Plus (2
crispy strips, 5 aripioare picante, o portie medie de cartofi prajiti, un sos la alegere si o bautura
racoritoare 0,4L din gama Coca-Cola), Smart Bucket (2 buc. pui, 4 crispy strips, 4 aripioare
picante, 2 portii medii de cartofi prajiti) si Salata Coleslaw.

Vino la KFC şi poţi câştiga un sos de usturoi la New York

Pentru toţi cei care visează la o aventură inedită în cea mai spectaculoasă metropolă din
lume, KFC oferă o vacanţă de o săptămână la New York, pentru două persoane. Promoţia se
desfăşoară în toate restaurantele KFC din ţară, până pe 19 decembrie 2013. Pe lângă marele
premiu, cei care participă la tombolă, trimiţând codul promoţional de pe bon la numărul de sms
1843, pot câştiga o tabletă Samsung pe zi.
„Una dintre vedetele meniului nostru este cu siguranţă sosul de usturoi, acel extra care
face prânzul la KFC so good. Ştim cât de mult apreciază clienţii noştri acest produs, de aceea ne-
am gândit să le oferim ocazia să se bucure de sosul Glenn într-unul dintre cele mai speciale
locuri din lume, în New York”, spune Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.
Tot în această perioadă, orice bon de peste 20 lei asigură clienţilor KFC unul dintre
următoarele produse la viitoarea comandă: o porţie mică de cartofi prăjiţi, o băutură răcoritoare
(0.3 L) sau două Hot Wings.
Noua campanie KFC va fi difuzată pe principalele posturi TV naţionale, spotul fiind
filmat chiar la New York. Mai mult, în cadrul campaniei, KFC a lansat o aplicaţie pentru mobil
prin care îşi provoacă fanii să urle în telefon cât îi ţin puterile, pentru a obţine reduceri la KFC.
Descărcând aplicaţia „Vreau KFC”, disponibilă atât pe iOS, cât şi pe Android, utilizatorii
trebuie să urle cât mai tare, până vor atinge pragul de 10%, respectiv 20%, şi vor fi recompensaţi
cu discounturi la următoarea comandă la KFC.
 În continuare, KFC îşi invită consumatorii să urmărească pagina sa de Facebook şi noua
aplicaţie în care aceştia pot afla mai multe despre New York, locurile pe care le pot vizita şi cum
e viaţa în metropola care nu doarme niciodată, din vederile trimise tocmai de peste ocean. Pentru
toţi cei care îşi doresc un prânz rapid şi gustos, KFC oferă clienţilor săi produse de pui delicioase
proaspăt preparate în restaurant în fiecare zi.
 CONCLUZII

In urma analizei fenomenului Fast-Food in era contemporana, ne-am putut forma niste
opinii pertinente asupra acestui tip de alimentatie. Ca toate lucrurile in viata, si Fast-Food-urile
au doua fete sau parti: una “buna” care promoveaza aceasta alimentatie, in relatie
interdependenta cu marile marci Fast-Food, Statul, tineretul si uneori chiar parintii; partea “rea”
este subliniata de catre antiglobisti (micul business local), nutritionisti, medici si familiile in
general.
Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, in ultimele cateva decenii, un adevărat stil
de viaţă, un soi aparte de cultură care tinde să se răspandească in toată lumea. Un stil
ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieţii de zi cu zi, desi nutritionistii recomanda
o singura masa la Fast-Food, pe luna.
 Ca urmare a studiului efectuat asupra fenomenului fast-food, atat la nivelul tarii noastre
cat si la nivel international, putem spune ca, concluziile sunt ingrijoratoare si ridica un mare
semn de intrebare cu privire la modul de viata, in general, si cel de alimentatie, in particular, in
era moderna a consumului.
Din punctul nostru de vedere putem spune ca este mai mult decat deranjant faptul ca 96%
din tineretul american il recunoste cu usurinta pe Ronald McDonald, dar nu poate identifica
chipul Mantuitorului, sau ca acestia se axeaza preponderent, din punct de vedere financiar,
emotional, cultural si nu numai, pe consumul Fast-Food.
Studii efectuate de diversi specialist arata ca pe toata Terra procentul populatiei obeze
tinde sa creasca, ducand la diverse boli si complicatii, chiar moarte; tinerii nu se mai dezvolta
normal, pubertatea intarziind, iar sansele tinerilor de a incepe o scoala de studii superioare este in
scadere drastica, in america de nord, copiii ce consuma Fast-Food de mici, au sanse de numai 10
%.
In Romania, media de clienti serviti de catre McDonalds este de 200.000 de oameni pe zi,
ceea ce inseamna ca impreuna cu celelalte Fast-Food-uri de marca, cele de cartier etc., numarul
de consumatori ai acestui tip de alimentatie atinge 3-4 milioane de persoane, daca nu mai mult.
Marketingul marilor marci Fast-Food este cel care atrage clientii, cu reclamele ce
promoveaza alimentatia sanatoasa, restaurantele ca loc de luat masa in familie, loc de joaca
pentru copii, momindu-i cu diverse promotii, jucarii s.a., iar gustul si mirosul, care nu sunt decat
niste aditivi alimentari(compusi chimici) sunt cei ce dau dependenta.
Dezechilibrul nutritional nu este caracterizat doar prin lipsa proportionalitatii dintre
elementele nutritive, ci si prin faptul ca produsele fast-food contin calorii goale, care nu satisfac
pofta de mancare decat pe moment, aceasta revenind destul de repede, consumatorul simtind
nevoia sa manance mai mult.
Pe scurt, acesta este marele secret!: alimente procesate si tratate la maximum, fara
valoare nutritiva, ce dau dependenta, imbolnavesc si altereaza afacerile restaurantelor locale si
cel mai important, relatia familiala: masa gatita de parinti/ bunici pentru familie, fiind inlocuita
de Fast-Food.
Desii restaurantele cu renume in industria fast-food au incercat de-a lungul timpului sa-si
imbunatateasca imaginea, preponderent pe cea a hranei “rapide”, prin introducerea in meniuri a
unor alimente mai sanatoasa, cum ar fi salatele sau fructele, introducerea unui sistem electronic
de calcul al valorii nutritive corespunzatoare unui meniu, sau sustinerea diferitelor campanii
umanitare, realitatea ramane aceeasi: alimentatia fast-food este deunatoare sanatatii atat prin
dezechilibrul nutritiv despre care vorbeam mai sus, cat si prin prisma sigurantei igienice.
O alta amenintare a alimentatiei fast-food, mai putin vizibila, o reprezinta dezintegrarea
familiei. Pană de curand, gătitul hranei acasă şi mai ales servitul mesei era un factor de coagulare
a familiei, dar datorita facilitatilor oferite de fast-food-uri, rapiditate, numarul mare de unitati,
aceste reuniuni in familie sunt din ce in ce mai putin numeroase.
Ca o concluzie finala a studiului putem spune ca alimentatia fast-food este o amenintare
atat la adresa sanatatii, cat si una de ordin social, daca este sa observam libertatea de care
beneficiaza industria Fast-Food din partea statului roman prin nepunerea in practica a legilor
cereglementeaza industria alimentara si de consum.
Mancarea de tip fast food creste numarul de cazuri de obezitate, boli de inima, diabet,
tensiune arteriala. Conceptul de "fast-food“ se refera la hrana care poate fi preparata si servita
foarte rapid. Romanii au ajuns sa prefere acest timp de mancare din cauza lipsei de timp,
comoditatii, pretului convenabil dar si pentru ca sunt foarte gustoase.
Se uita foarte usor ca a fi gustos nu inseamna si a fi sanatos. Sunt gustoase si atragatoare
pentru ca au in compozitie aditivi si coloranti, care nu sunt altceva decat niste chimicale,
temutele E-uri.
Acesti compusi chimici devin foarte periculosi in momentul in care sunt consumati timp
indelungat: ataca sistemul nervos, vederea, provoaca infarcturi, etc.
Potrivit studiilor, ingerarea zilnica a unui hot-dog duce la cresterea cu 19% a riscului de
diabet si cu 42% a riscului de a face o boala cardiovasculara.
Insa, nu acelasi lucru se intampla atunci cand se consuma carne proaspata. In mezeluri si
in carnea conservata se gasesc de patru ori mai multa sare si cu 50% mai multi nitrati. Aceasta
diferenta de sare si conservanti, explica riscul crescut de boli cardiovasculare si de diabet.
Mancarea de tip fast-food este extrem de saraca in fibre, vitamine si minerale, dar bogata
in zahar si grasimi. Trebuie sa stim ca alimentatia cu cat este mai apropriata de natura, cu atat
energia consumata pentru digestie este mai mica. Dupa mesele in care nu se mai tine seama de
masura, apare somnolenta pentru ca nivelul de energie scade, iar organismul se concentreaza pe
prelucrarea alimentelor.
 O alimentatie care se compune in mod esential din mancare de tip fast food, duce la
alterarea metabolismului si predispune consumatorii la un comportament antisocial.
Sunt persoane care au sustinut ca mancarea de tip fast-food creeaza dependenta. Specialistii in
nutritie afirma ca substantele prezente in mancarurile de la fast-food ne fac sa mancam de sase
ori mai mult decat este necesarul real al organismului.
La acestea se adauga si publicitatea, orientata in cele mai multe cazuri catre copii. Ei
raman impresionati de culorile si de gustul produselor. Dar se pierde din vedere ca din copiii care
mananca de 3 ori pe zi in locatii de tip fast-food, unul din 15 este obez.
Mancarea de tip fast-food a intrat foarte usor in fostele tari comuniste. Acestea tari
vedeau in produsele de acest tip simboluri ale libertatii, o noua legatura cu Occidentul si un semn
al cresterii bunastarii personale.
Experti din domeniul sanatatii au cerut sa se introduca taxe pe produsele de tip fast-food.
Insa, nutritionistii sustin ca simpla impozitare nu va fi de ajuns, e nevoie de mai mult, de
informarea permanenta a populatiei sa manance alimente sanatoase.
Mancarea fast-food chiar daca este gustoasa si convenabila ca pret, nu este sanatoasa.
Alimentele de tip fast-food sunt principalul factor care predispune la obezitate şi, cu toate
acestea, cele mai multe persoane le consumă zilnic. Urmarea: numărul obezilor a crescut foarte
mult în ultimii ani şi la noi în ţară. Datele statistice arată că 3,5% din copii şi peste trei milioane
de români sunt obezi, iar numărul lor este în creştere.
Aceste cifre sunt uşor de explicat în condiţiile în care o porţie de fast-food conţine între
500-800 de calorii, iar o porţie de mâncare sănătoasă maximum 200 de calorii.

Hrană săracă în nutrienţi

Hamburgerii, pizza şi shaorma sunt preparate de tip fast-food care conţin alimente multe
lipsite de nutrienţii esenţiali. „Alimentele industriale rafinate nu numai că sunt dezechilibrate
nutriţional, dar nu mai au nici nutrienţii esenţiali, fiind devitalizate complet”, explică prof. dr.
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
De asemenea, acestea sunt bogate în zaharuri rafinate (cresc glicemia şi favorizează
apariţia cancerului), grăsimi aterogene (de exemplu, margarina care determină depunerea de
grăsimi pe vasele de sânge) şi proteine cu valoare biologică scăzută (de exemplu, şorici, gluten
denaturat).
Conţin peste 300 de E-uri
Te-ai întrebat vreodată de ce mâncarea de la fast-food are un aspect atât de plăcut spre
deosebire de cea preparată în casă? Ei bine, responsabile de acest lucru sunt cele peste 300 de E-
uri care se găsesc în compoziţia lor.
În plus, pe lângă E-uri (coloranţi, conservanţi, îndulcitori, antioxidanţi şi întăritori de
aromă), alimentele de tip fast-food conţin şi peste 300 de arome artificiale. De asemenea, acestea
sunt bogate în calorii, mai exact, 100 grame de alimente conţinând 500 de calorii.

Cum sa imbunatatim valoarea nutritiva a alimentelor fast food

Cunoasterea este putere, iar acest lucru este adevarat chiar si pentru alimente. Este foarte
important sa stim cat mai multe despre ce mancam pentru ca astfel putem face alegeri cat mai
bune. O parte din aceste informatii sunt furnizate in prezent, chiar de catre producatori, din
dorinta de a prezenta consumatorilor cat mai multe despre produsele oferite.
Specialistii stiu ca nu este usor sa evitam mancarea de la fast food, mai ales cand avem un
program aglomerat care nu ne permite sa mancam linistiti, daca trebuie sa ne limitam la
hamburgeri si cartofi prajiti pentru a avea energie sa facem fata zilelor aglomerate.
De aceea, ne ofera cateva solutii practice, caci nimanui nu ii place sa auda doar ca ceeea
ce mananca este nesanatos, fara sa i se prezinte si alternative.
In continuare sunt prezentate cateva recomandari care au drept scop evitarea pericolelor
induse de excesul consumului alimentelor hipercalorice:
 Alegeti cu atentie restaurantul la care mancati. Chiar si intre fast fooduri exista diferente,
iar unele ofera mancarea mai sanatoasa decat altele. In general, marile lanturi incearca sa
se adapteze criticilor si sa isi modifice produsele, astfel incat sa nu isi piarda clientii.
Lanturile mai mici nu acorda o importanta atat de mare acestor amanunte;
 Evitati produsele foarte prajite in ulei, cele care au multe sosuri, maioneza, sau cele
gratinate. Acestea sunt cele care de obicei sunt bogate in grasimi nesaturate si au si un
continut exagerat de sodiu;
 Inlocuiti sucul carbogazos cu apa. Chiar daca meniul dumneavoastra vine cu un suc, este
mai bine sa beti apa. Unele sucuri sunt atat de hipercalorice incat un pahar mare poate
aduce chiar si 500 de calorii. Daca sucurile naturale sunt facute pe loc, iar fructele sunt
 stoarse in fata dumneavoastra, acestea pot reprezenta o alternativa sanatoasa, altfel, fiti
precauti. Nu intotdeuna un suc 100% natural chiar este asa!
 Alegeti un desert natural. Unele restaurante comercilizeaza si fructe, facandu-va alegerile
mai usoare. Optati mai degraba pentru un mar decat o placinta cu mere!
 Alegeti pizza, salate sau sandwichuri cu paine integrala si nu cartofi prajiti, pui prajit sau
costita “scufundata” in sos.
 Incercati sa puneti cat mai putine sosuri salatelor, chiar daca nu se pastreaza gustul. Cu
cat sosurile sunt mai multe, cu atat se reduce din importanta legumelor consumate, caci
salata ajunge sa fie mai degraba bogata in lipide si calorii decat in nutrienti si vitamine.
 Reduceti portiile pe care le comandati. Cel mai bine ar fi ca acestea sa fie mici sau cel
mult medii. Nici macar cartofii prajiti nu trebuie sa fie in portie mare, deoarece acestia
contin foarte multa sare.
 Evitati sa adaugati condimente si sare. Astfel de produse sunt deja sarate si condimentate
(uneori excesiv), deci incercati sa va limitati la ce contine deja produsul respectiv.
Specialistii sunt de parere ca ar trebui sa limitam si timpul pe care il petrecem uitandu-ne
la televizor, atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri. Exista programe in timpul carora pauzele
publicitare abunda in reclame pentru alimente nesanatoase, si stimuleaza astfel dorinta tuturor
pentru consumarea acestora. Este foarte important, ca, oriunde mancam, sa nu uitam de faptul ca
tot ce alegem sa consumam ajunge sa influenteze organismul, intr-un fel sau altul.
Chiar daca efectele nu se simt imediat, in timp exista riscul ca alimentele fast food sa
contribuie la aparitia unor sindroame dislipidemice, sa stimuleze ateroscleroza vaselor, ca sa nu
mai vorbim despre impactul pe care il are asupra aspectului fizic.
Un organism care se simte bine, arata bine. Supraponderabilitatea nu este riscanta doar
din punct de vedere estetic, ci si din cel al sanatatii generale. Iar acesta este un aspect de care nu
trebuie sa uitam cand intram intr-un fast food.
 BIBLIOGRAFIE

1. Anthes, E. (2011), Accounting of taste, in Psychology Today, January/February, p.78-84.

2. Beasley, L., Hackett, A., Maxwell, S. (2004), The dietary and health behaviour of young
people aged 18–25 years living independently or in the family home in Liverpool, UK, in
International Journal of Consumer Studies, Vol28, Nr.4, p.355–363.
3. Beer, S. (2008), Authenticity and food experience – commercial and academic
perspectives, in Journal of Food Service, Vol.19, p.153–163, DOI: 10.1111/j.1745-
4506.2008.00096.x.
4. Davis, B. și Carpenter, C. (2009), Proximity of Fast-Food Restaurants to Schools and
Adolescent Obesity, in American Journal of Public Health, Vol 99, Nr.3, p.505-510.
5. George, R.J. și McDuffie, T.E. (2008), Adolescents' Food Attitudes and Behaviors During
the School Day: Implications for Food Marketers, in Journal of Food Products Marketing,
Vol.14, Nr.1, p.37-50.
 6. Heldke, L. (2007), Cultural Imperialism, in Allen, G. și Albala, K. (coord.), The Business
of Food. Encyclopedia of the Food and Drink Industries, Greenwood Press, p.114-117.
7. Jejfery, R. și French, S. (1998), Epidemic Obesity in the United States: Are Fast Foods
and Television Viewing Contributing?, in American Journal of Public Health, Vol.88,
Nr.2, p.277-280.
8. Louis, W., Davies, S., Smith, J. și Terry, D. (2007), Pizza and Pop and the Student
Identity: The Role of Referent Group Norms in Healthy and Unhealthy Eating, in The
Journal of Social Psychology, Vol.147, Nr.1, p.57-74.
9. Parasecoli, F. (2007), Slow Food, in Allen, G. și Albala, K. (coord.), The Business of
Food. Encyclopedia of the Food and Drink Industries, Greenwood Press, p.331-335.
10. Petrini, C. (2009), Terra Madre. Come non farci mangiare daal cibo, Editura Giunti,
Firenze, Italia.
11. Raoult-Wack, A. L. (2007), Hrana – Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cine eşti, Editura
Univers, Bucureşti.
12. Ritzer, G. (2003), Mcdonaldizarea societății, Editura Comunicare.ro, București.
13. Schlosser, E. (2001), Fast Food Nation – The Dark Side of the All-American Meal,
Editura Houghton Mifflin Harcourt, Boston.
14. SuperSizeMe.com (2011) Obesity in America, disponibil online la adresa:
http://www.supersizeme.com/home.aspx
15. Voinea, L. (2009), Știința alimentelor. O abordare din perspectiva consumatorului,
Editura ASE, București.

WWW.KFC.RO
WWW.McDonalds.RO
http://en.wikipedia.org/wiki/Fast_food
http://en.wikipedia.org/wiki/KFC
http://en.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
http://en.wikipedia.org/wiki/Nutrition
http://www.upt.ro/socrates/erasmus/en/ghidul_bp.php