Sunteți pe pagina 1din 56

INTRODUCERE

Alimentaia de tip fast-food cristalizeaz temerile privitoare la standardizarea alimentaiei


i pe acelea referitoare la ascendentul culturii americane asupra lumii, fiind privit adesea ca o
form de imperialism cultural.
Consumul unor astfel de alimente este asociat cu ideea de independen, de distrac ie cu
prietenii i de a fi departe de controlul exercitat de prini. n plus, n alegerea alimentelor, tinerii
sunt sedui de latura senzorial a acestora, fiind mai puin interesai de beneficiile nutriionale.
Prin prezentarea unei analize a profilului nutriional al produselor de tip fast-food i
evidenierea dezechilibrelor i a riscurile la care este expus consumatorul n cazul unui consum
exagerat, lucrarea poate avea i un caracterul educativ evident pentru noua generaie de
consumatori.
Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe
care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu
privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de
restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza uimitoare.
Conceptul de Fast-Food exista inca din cele mai vechi timpuri, comercianii ambulani
vanzand produse alimentare gtite sau buturi. Acest concept este strans legat de dezvoltarea
urban.

CAPITOLUL 1
FAST-FOOD-ul UN FENOMEN AL EPOCII CONTEMPORANE
Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe
care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu
privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de
restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza uimitoare.
De exemplu, in India, vanzarile de alimente fast food cresc anual cu 40%. Procentul pare
incredibil! Desi acest lucru este foarte profitabil pentru patronii lanturilor de restaurante,
sanatatea celor care isi bazeaza regimul alimentar pe astfel de produse poate sa fie serios
afectata.
Este

adevarat,

alimentele

fast

food

sunt

bogate

in

numerosi

nutrienti,

inclusiv calciu,vitamina B12 vitamina A, C, D si E, insa la fel de adevarat este si ca unele pot fi
considerate bombe calorice, ce abunda in grasimi nesaturate si care pot creste foarte mult riscul
de aparitie a bolilor cardiovasculare, a diabetului si a obezitatii.
1.1 Istoricul industriei Fast-Food
Conceptul de Fast-Food exista inca din cele mai vechi timpuri, comercianii ambulani
vanzand produse alimentare gtite sau buturi. Acest concept este strans legat de dezvoltarea
urban.
In Roma Antic, existau standuri pe strad unde se vindeau paine i vin. In Roma Antic,
cei ce locuiau in cladiri cu multe apartamente, depindeau foarte mult de vanztorii stradali.
Dimineaa, se manca pine inmuiat in vin, ca snock i legume gtite. In Asia de Est se
consumau noodle (tieei), in timp ce lipiile i falafel-ul erau nelipsite in Orientul Mijlociu.
In India erau renumite specialitile din cartof: vada pav-piure bine prjit precum o
chiftea, cu paine srat i condiment, dahi vada- chiftea de cartof inmuiat in iaurt i panipuripaine puri umplut cu cartof i diverse condimente.
In partea de Vest a Africii, vorbitoare de francez, s-au vandut i se vand brochette
(frigrui). In Era de Mijloc, marile orase (Londra, Paris etc.), erau muli vanztori ce ofereau

plcinte, musaca simpl sau cu ou, vafe, napolitane, cltite i crnuri gtite. In Roma Antic, cei
ce nu aveau mijloace s ii gteasca propria masa, adesea apelau la aceti vanztori.
Apariia i dezvoltarea industriei fast-food sunt strans legate de dou preparate consacrate
care se regsesc in meniul oricrui restaurant de tip fast-food. Fiecare dintre aceste dou produse
are povestea lui, care, probabil pentru cei mai muli dintre noi este necunoscut.
Sandwich-ul ii leag numele de un anume Lord Sandwich. Acesta, pasionat de diverse
jocuri de noroc, refuza s prseasc partida i cojuctorii pentru a gusta ceva... In schimb,
comanda stapanului hotelului "o mic gustare" in caz c i se fcea foame. Pentru mai mare
exactitate, in anul 1762 Sir John Montagu, al patrulea Conte Sandwich, amiral in flota regelui
Angliei George III i juctor de cri inveterat, s-a aflat la un moment dat invitat intr-o societate
pentru o partid de cri, partid care ins nu a avut loc.
Ajutorul hotelierului, pentru a evita ofensa adus clientului prestigios, i-a servit o "mic
gustare", pentru a trece cu vederea inconvenientul. Gustarea consta din doua felii de paine, intre
care a plasat buci de carne rece i branz, formul avantajoas, care a permis Primului lord al
Amiralitii s "ronie", fr a-i murdri degetele.
Continuarea a fost asigurat de al unsprezecelea conte de Sandwich, care a creat o
intreprindere de restaurante rapide, impreun cu fiul su Orlando: "The Earl of Sandwich",
declarand c: "Mon aieul n'a peut-etre pas invente le sandwich, mais il en a immortalise le nom".
(Bunicul meu nu a inventat sandwich-ul, dar acesta i-a imortalizat numele).
In alte regiuni ale globului, celebra gustare poart denumiri locale. De exemplu, in
Austria sandwich-ul se numete in limbaj tradiional beugel. Totul a inceput in anul 1683, cand
regele Poloniei Jan III Sobieski a reuit s resping invazia turcilor care se aflau la poarta Vienei.
Pentru a mulumi regelui c a salvat Austria, un brutar a adus drept omagiu acestuia o paine
rotund (cam de mrimea unei chifle) cu o gaur la mijloc, astfel c atunci cand regele trecea in
fuga calului, bine aezat in a, s poata apuca "painea gurit". In limba austriac, cuvantul ea
se numete beugel, astfel a luat natere noua denumire.
La inceputul secolului XX, imigranii evrei din Europa de Est, in special evreii-rui care
au poposit in America, au adus bagel in valizele lor. Primele apariii de bagel au fost la New
York, apoi la Chicago i s-au rspandit rapid pe intregul continent, fiind adoptai definitiv de
populaia american, constituind painea lor preferat. Se vindeau i se vand inc, la toate
colurile de strad, in stare natural sau aromatizai, cu semine de susan sau chimen, se pot tia

longitudinal, punandu-se la mijloc somon afumat, unc etc.


i in Romania a ptruns repede acest fel de paine la inceputul secolului XX, dat fiind
populaia dens de evrei. Aici se numeau covrigi i se vindeau in covrigrii specializate, calzi i
proaspei, la moment, scoi din cuptorul de crmid inroit de crbunii permanent aprini, pan
seara tarziu. Erau inirai pe sfoar sau pe suport de lemn in form de baston.
Dup cum insui numele il indic, preparatul din carne macr i crud, tocat, denumit
hamburger a luat natere in oraul Hamburg din Germania, odat cu imigraia germanilor spre
America de Nord in secolul XIX, dar, de-a lungul timpului, la toctura crud s-au adugat
diferite ingrediente, mirodenii, mai mult sau mai puin puternice.
In mijlocul secolului XIX, cand numeroi germani i-au prsit ara de origine plecand in
America prin portul Hamburg, steak-ul din carne de vac era "felul principal", servit la bordul
vaporului Hapag, linia maritim care leaga Hamburg de Statele Unite. In acea epoc, carnea era
srat, amestecat cu ceap i pesmet, iar uneori afumat, pentru a se putea conserva de-a lungul
traversrii. Hamburgerul a traversat deci Atlanticul cu imigranii.
In anul 1885, tanrul Charlie Nagreen, un adolescent din Seymour, a deschis o mica
tarab unde a inceput s vand carnea de vac sub form de steak, dar fript, prajit. Afacerea a
fost infloritoare, dar gandindu-se c steak-ul, in form de rondele, precum perioarele, nu putea fi
inut in man fiind fierbinte, el a decis s aplatizeze carnea i s o aeze intre "dou felii de
paine", dandu-i denumirea de "Hamburger Charlie.
In 4 iulie 1891, Oscar Weber Bilby, un fermier din Tulsa (Oklahoma), a avut, de
asemenea, ideea de a pregti steak tocat, carnea fiind fript ins pe un grtar construit chiar de el,
apoi servit intre dou chifle confecionate de soia sa.
Succesul hamburger-ului a inceput cu adevrat in 1948, cand doi frai Dic i Mac
McDonald au deschis un restaurant care avea la baz o linie de asamblare a produselor lang o
sal de cinema, aproape de Pasadena. Servirea era rapid, meniul era limitat la 9 articole, scopul
fiind acela de a vinde cat mai muli hamburgeri de 15 ceni, milkshake-uri i pungi de cartofi
prjii.
In 1954, un oarecare Ray Kroc, comisionar in lansarea de maini electrice pentru tocat
carne, a primit o important comand din California. Kroc a profitat de situaie i ducandu-se la
San Bernardino, a descoperit modesta aezare a restaurantului frailor MacDonald, unde clienii
ateptau in "ir indian" comanda. Impresionat de rapiditatea serviciului i preurile mici ale

chiflelor fripte i cu steak tartar, la care adaugaser hetchup i salat, Ray Kroc le-a propus un
targ celor doi patroni. In aceeai zi, Kroc a plecat cu un contract de franciz, care il autoriza s
pun bazele unui lan de restaurante pe care le-a botezat McDonalds.
Ray Kroc a dus afacerea la un alt nivel, afirma James Schrager, profesor al
universitii Chicago's Graduate School of Business. In opinia acestuia, cheia succesului lui Kroc
a fost continua inovare. De la primul restaurant fast-food pan la mcDonaldizarea altor culture
nu a mai fost cale lung: au urmat zeci, sute de alte derivate ale prototipului american de
fastfood.
Peste tot au rsrit apoi, c ciupercile dup ploaie, tot soiul de mici localuri, bufeteexpres, filiale sau reprezentane ale unor fast-food-uri mai mari, in supermagazine, service-uri,
coli i instituii, pe strzi, in gri i staii de autobuz. Mancatul in sau de la fast-food s-a
transformat intr-un obicei al stilului de via contemporan, un comportament bine pliat pe
scheletul noilor tendine ale societii capitaliste.
1.2. Fast-foodjunk-food
Daca alegem sa mancam in oras, fast food-urile par a fi cea mai ieftina si la indemana
optiune. Din pacate insa nu si cea mai sanatoasa. Mancarea se face repede, o luam la pachet daca
timpul nu ne permite sa stam sa o mancam acolo si astfel facem economie de timp si de bani,
intr-o lume in care aceste doua elemente par a fi de pret.
Iar sanatatea trece pe locuri codase. De foarte putine ori ne gandim cu adevarat la ce
mancam, si este adevarat ca si fast foodurile in sine ne fac foarte usor sa le alegem, deoarece sunt
foarte multe.
Oriunde ne uitam, putem da cu ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu mancare. Iar
daca nu il vedem, cu siguranta stim unul aproape de casa sau de birou, care sa ne ajute sa iesim
din impas cand ne gandim: Ce sa mancam? In ultima vreme parca suntem din ce in ce mai
sufocati de fast - fooduri. Sunt peste tot!
In hipermarketuri, in centrele comerciale, pe strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de
asemenea, indemnati sa mancam cat mai des la fast food: reclamele radio sau tv, dar si modurile

atractive de atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut fast-food-ul un
element cvasiconstant in viata noastra.
De-a lungul timpului au aparut foarte multe zvonuri despre alimentele dar si despre
restaurantele care le comercializeaza. Nu de putine ori astfel de zvonuri au redus vanzarile, si iau facut pe producatori sa fie mult mai atenti la continutul produselor. Totusi, fast food ramane
una din principalele tipuri de alimentatie inclusa in termenul generic de junk- food.
Un astfel de termen descrie de obicei alimentele foarte bogate in calorii, dar sarace in
valori nutritive. Definitia si alimentele care se incadreaza in aceasta categorie variaza foarte
mult, in functie de tipul de specialist intrebat: nutritionist, pediatru, medic de familie.
Multi considera chiar si pizza junk food. Apartenenta ei la aceasta categorie este insa,
contestata, deoarece ea poate contine branza, rosii, carne, care au reale principii nutritive. Daca
blatul este facut din faina integrala si are toppinguri vegetale, nu mai exista motive ca ea sa fie
incadrata in alimentele nesanatoase.
Uneori, junk food sunt considerate si unele cereale, care au un continut exagerat de
ridicat de zahar si carbohidrati. In aceste cazuri beneficiile aduse organismuli prin continutul in
fibre sunt depasite de riscurile asociate procentului ridicat de glucide.
Una din cele mai importante probleme asociate produselor de tip fast food este aceea ca
nu aduc organismului principii nutritive, ca sunt foarte bogate in sare si in grasimi. Aceasta
combinatie este una de cosmar pentru medici, iar rezultatele ei devin vizibile in scurt timp:
modificari ale aspectului, supraponderabilitate, accelerarea unor procese metabolice, dezvoltarea
rezistentei la insulina, favorizarea aparitiei unor afectiuni cronice: dislipidemii, diabet.
Consumarea lor nu induce o stare de satietate, chiar daca din punct de vedere nutritiv
caloriile furnizate organismului sunt suficiente. Ca urmare, tendinta este de a consuma cat mai
mult, ceea ce duce in timp la supraalimentare. Pericolul aparitiei supraponderabillitatii (si
al obezitatii) este, in astfel de situatii, chiar mai ridicat.

Un alt inconvenient este acela ca alimentele fast food pot inlocui alte produse, mult mai
hranitoare si mai sanatoase. Sucurile carbogazoase ajung sa inlocuiasca astfel lactatele, sucurile
naturale, ceaiurile. Fructele proaspete sunt inlocuite cu mici gustari rapide, iar majoritatea
legumelor incluse in meniuri sunt cartofii prajiti si salata verde.
Alimentele fast food s-au modificat foarte mult de-a lungul timpului, insa adevarul despre
acestea este inca discutabil. Cat sunt ele de periculoase pentru sanatate, de fapt? Sunt riscurile
atat de mari, sau motivele de ingrijorare nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult? Specialistii au
considerat necesar ca aceste date sa fie lamurite, iar consumatorii sa stie cat mai bine ce cumpara
si sa poata decide, in cunostinta de cauza, daca produsul respectiv este bun sau nu.

Continutul in calorii
Cele mai populare gustari rapide sunt chipsurile, gogosile, acadelele, batoanele de
ciocolata, prajiturele. Sunt ambalate direct de catre producator, le putem consuma rapid din mers,
sau la birou, si in plus, sunt delicioase. Chiar daca sunt catalogate drept gustari, nu trebuie sa
subestimam contributia lor la aportul caloric zilnic.
Desi par mici, ele pot aduce foarte mult organismului. Si nu intotdeauna ce are nevoie.
Consumul regulat de gustari si alimente fast food se pare ca poate creste semnificativ indicele de
masa corporala.
Un meniu clasic consumat la un restaurant fast food, fiind alcatuit dintr-un hamburger,
cartofi prajiti si o bautura racoritoare poate aduce peste 1500 de calorii per portie, in conditiile in
care necesarul zilnic, total, este in jur de 2000 de calorii (necesar calculat pentru un adult tanar,
sanatos, cu activitate fizica moderata).
Specialistii apreciaza ca, de-a lungul timpului (perioada analizata fiind 1977-1996),
contributia snacks-urilor la aportul caloric, in special al copiilor cu varsta intre 2-5 ani, a crescut
cu peste 30%. Acesta pare a fi si procentul adolescentilor care consuma zilnic mancare fast food.
Dieta acestora este foarte sever modificata, deoarece majoritatea caloriilor provin din bauturi
carbogazoase, din produse prajite, din glucide, in timp ce lactatele, fructele si legumele proaspete
sunt aproape complet indepartate din alimentatie.

1.3. Alimentele fast food si riscul supraalimentarii


Mancarea la fast food pare foarte diversificata: pui, cotlete, hamburgeri, sandwichuri
dintre cele mai variate, sosuri, cartofi prajiti, salate, fasole, deserturi inghetata, sucuriIar
enumerarea poate continua. Chiar si in astfel de situatii, indiferent de optiuni, si indiferent de
modul in care sunt combinate, alegerea mancarii de fast food se mentine nesanatoasa.
Cei mai afectati pe termen lung sunt consumatorii fideli, cei care mananca zilnic la fast
food. Alarmati de faptul ca din ce in ce mai multi copii prefera o astfel de alimentatie, dar si de
faptul ca aceasta este consumata in cantitati ridicate, specialistii au investigat problema si au
ajuns la concluzia ca de fapt exista ceva tipic alimentelor fast food care determina acest consum
exagerat.
In cadrul studiului care a relevat aceasta observatie au fost inclusi adolescenti cu varstele
cuprinse intre 13 si 17 ani, carora li s-a oferit mancare fast food, la trei mese. Aceasta a inclus
bucati prajite de pui, cartofi prajiti si o bautura carbogazoasa.
La prima masa mancarea a fost servita in cantitate mare, o singura data. La a doua masa
cantitatea a fost mai mica, iar la a treia masa s-a servit iar o cantitate mare de mancare, dar in
portii mai mici, la intervale de 15 minute.
Concluzia a fost ca, indiferent de cat de multa mcancare a fost servita, adolescentii tot nu
se puteau satura, in ciuda faptului ca foarte multe din caloriile zilnice proveneau din astfel de
alimente.
Specialistii au sugerat ca exista anumiti factori care stimuleaza aceasta supraalimentare,
principalii incriminati fiind:

Continutul redus in fibre;

Gustul bun;

Existenta unui numar ridicat de calorii in alimente de dimensiuni mici;

Continutul ridicat in grasimi;

Continutul ridicat in glucide, mai ales sub forma lichida.


Un alt studiu publicat in 2006 a demonstrat ca pericolele fast food-urilor sunt reale.

Studiile au fost facute pe animale de laborator, are au primit o alimentatie potrivita lor, dar care
avea un continut caloric identic cu cel al produselor din meniurile restaurantelor fast food.
Rezultatele au indicat faptul ca animalele cu un astfel de regim hipercaloric au
dezvoltat obezitate abdominala, spre deosebire de loturile care nu au primit un regim bogat in
grasini nesaturate. Lotul cu alimentatie hipercalorica a fost testat si s-a demonstrat si faptul ca in
aceste cazuri au aparut semne de rezistenta la insulina, un indicator precoce al diabetului
zaharat.
Se pare insa ca pericolele asociate acestor produse nu se limiteaza doar la un aport
exagerat de grasimi nesaturate, de glucide, calorii, ci si la intoxicatia alimentara. In cazul in care
produsele nu sunt procesate corespunzator, daca nu sunt prajite mai mult si sunt servite
insuficient preparate termic in graba cu care sunt facute, exista posibilitatea reala de contaminare
a lor cu diverse bacterii.
Acest risc exista si daca astfel de produse sunt depozitate in locuri insalubre sau sunt
tinute prea mult timp la temperaturi neadecvate. E. coli si Salmonella sunt printre cele mai
frecvent bacterii incriminate in astfel de toxiinfectii alimentare. Gastroenteritele care apar
secundar consumarii unor alimente contaminate nu sunt doar probleme de sanatate strict teoretice
cu care pacientii se pot confrunta, ci reprezinta cazuri concrete.

1.4. Alimentele junk food si influenta mass media


In prezent, majoritatea reclamelor la produse alimentare, mai ales cele care au public tinta
copiii, promoveaza produse hipercalorice, bogate in sare si zahar si reduse in fibre si vitamine.
Reclamele isi fac datoria, iar copii sunt incurajati sa le ceara parintilor, care in final, le cumpara.

Specialistii britanici au realizat un studiu in care au inclus copii cu varstele intre 9-11 ani.
Acestora le-au fost prezentate reclame la alimente si la jucarii si apoi le-a fost oferita mancare. Sa observat ca dupa urmarirea reclamelor la alimente, copii au mancat mai mult decat dupa ce au
urmarit reclamele la jucarii.
Copiii obezi care au fost incadrati in studiu si-au crescut cel mai mult aportul alimentar
dupa urmarirea reclamelor (134%), comparativ cu cu copiii supraponderali (101%) si copiii
normoponderali (84%).

Mancarea de tip fast-food

Mancarea de tip fast food creste numarul de cazuri de obezitate, boli de inima, diabet,
tensiune arteriala. Conceptul de "fast-food se refera la hrana care poate fi preparata si servita
foarte rapid. Romanii au ajuns sa prefere acest timp de mancare din cauza lipsei de timp,
comoditatii, pretului convenabil dar si pentru ca sunt foarte gustoase.
Se uita foarte usor ca a fi gustos nu inseamna si a fi sanatos. Sunt gustoase si atragatoare
pentru ca au in compozitie aditivi si coloranti, care nu sunt altceva decat niste chimicale,
temutele E-uri.
Acesti compusi chimici devin foarte periculosi in momentul in care sunt consumati timp
indelungat: ataca sistemul nervos, vederea, provoaca infarcturi, etc. Potrivit studiilor, ingerarea
zilnica a unui hot-dog duce la cresterea cu 19% a riscului de diabet si cu 42% a riscului de a face
o boala cardiovasculara.
Insa, nu acelasi lucru se intampla atunci cand se consuma carne proaspata. In mezeluri si
in carnea conservata se gasesc de patru ori mai multa sare si cu 50% mai multi nitrati. Aceasta
diferenta de sare si conservanti, explica riscul crescut de boli cardiovasculare si de diabet.
Mancarea de tip fast-food este extrem de saraca in fibre, vitamine si minerale, dar bogata
in zahar si grasimi. Trebuie sa stim ca alimentatia cu cat este mai apropriata de natura, cu atat

energia consumata pentru digestie este mai mica. Dupa mesele in care nu se mai tine seama de
masura, apare somnolenta pentru ca nivelul de energie scade, iar organismul se concentreaza pe
prelucrarea alimentelor.
O alimentatie care se compune in mod esential din mancare de tip fast food, duce la
alterarea metabolismului si predispune consumatorii la un comportament antisocial.Sunt
persoane care au sustinut ca mancarea de tip fast-food creeaza dependenta. Specialistii in nutritie
afirma ca substantele prezente in mancarurile de la fast-food ne fac sa mancam de sase ori mai
mult decat este necesarul real al organismului.
La acestea se adauga si publicitatea, orientata in cele mai multe cazuri catre copii. Ei
raman impresionati de culorile si de gustul produselor. Dar se pierde din vedere ca din copiii care
mananca de 3 ori pe zi in locatii de tip fast-food, unul din 15 este obez.
Mancarea de tip fast-food a intrat foarte usor in fostele tari comuniste. Acestea tari
vedeau in produsele de acest tip simboluri ale libertatii, o noua legatura cu Occidentul si un semn
al cresterii bunastarii personale.
Experti din domeniul sanatatii au cerut sa se introduca taxe pe produsele de tip fast-food.
Insa, nutritionistii sustin ca simpla impozitare nu va fi de ajuns, e nevoie de mai mult, de
informarea permanenta a populatiei sa manance alimente sanatoase.
Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, n ultimele cteva decenii, un adevrat stil
de via, un soi aparte de cultur care tinde s se rspndeasc n toat lumea. Un stil
ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieii de zi cu zi.
i asta pentru c, pn de curnd, obinerea i prepararea hranei era una dintre ocupaia
de baz a oamenilor, care le consumau cea mai mare parte a timpului. Acum, hrana este uor
accesibil, disponibil la orice col de strad. Iar singurul efort pe care trebuie s-l faci pentru a
ajunge la ea este s bagi mna n buzunar i s scoi de acolo civa bnui.
Pentru animalele slbatice care triesc n mijlocul naturii, obinerea mncrii este una
dintre cele mai importante "activiti" pe care le au de ndeplinit. Ierbivorele sunt oarecum
favorizate cci pentru ele viaa este ceva mai simplu: nu au nimic altceva de fcut dect s
pasc hrana vegetal, ori unde s-ar afla ea i sub orice form s-ar prezenta. n schimb, pentru
carnivore situaia este cu mult mai complicat: nainte de a fi consumat, orice "prnz" trebuie
mai nti vnat.

n general, maimuele antropoide actuale sunt ierbivore. Doar din cnd n cnd, unele
dintre ele i completeaz meniul cu carne, obinut n urma unor raiduri de vntoare. Pentru
cimpanzei, "restaurantul fast-food" nu este niciodat la ndemn. Iar ceea ce pentru noi este
"hamburgherul" ori cine tie ce alt delicates de acest soi, pentru ei este o ciozvrt de carne
obinut cu greu, n urma unor adevrate raiduri de vntoare.
Cam acelai lucru s-a ntmplat i cu strmoii notri. La nceputuri, ei au fost att
culegtori de produse vegetale ct i vntori, din ce n ce mai pricepui. Se pare chiar c, n
total contradicie cu opiniilor actuale ale nutriionitilor, regimul alimentar bazat pe carne a fost
unul dintre factorii importani ai evoluiei noastre.
Muli oameni de tiin consider c procesul de umanizare a nceput s se accelereze
odat cu accesul la alimente din ce n ce mai consistente. Iar asta pentru c dezvoltarea creierului
a fost strns legat de consumul unor alimente tot mai bogate n calorii. Dincolo de comoditatea
de fiecare zi, alimentaia de tip "fast-food" nseamn pentru noi i o mncare special, bogat n
proteine i grsimi.
Savanii zilelor noastre consider ns c dorina i plcerea de a consuma asemenea
alimente a aprut cu foarte mult timp n urm, acum dou milioane de ani. Iar sporul de calorii
obinut astfel rspundea nevoilor energetice din ce n ce mai mari ale unui creier din ce n ce mai
complex, care se mrea de la o generaie la alta.
Pentru oamenii zilelor, mult mai sedentari dect strmoii notri, o asemenea hran aduce
cu sine, aproape automat, obezitatea. O problem grav de sntate, cu care consumatorii "fastfood" se confrunt din ce n ce mai des. Ce se ntmpla cu strmoii notri ndeprtai? Cu
siguran c ei nu aveau astfel de probleme.
Cercettorul Wiliam Leonard, antropolog la Universitatea Northwestern, explic aceast
deosebire fundamental: "Gndii-v la strmoii notri. Vntorii se micau circa opt mile pe zi
pentru a face rost de hran. n schimb, noi ridicm telefonul i mncarea ne vine la u.
Reducerea energiei consumate zilnic este asociat cu modul de via modern i este un factor
major n creterea numrului persoanelor obeze n lume.
Motiv pentru care, din multe puncte de vedere, noi suntem victimele aceluiai proces
evolutiv care ne-a creat".

Soluia acestei situaii contradictorii pare a ne fi oferit tot de trecutul nostru. Peter
Ungar, antropolog la Universitatea din Arkansas (SUA), afirm c istoria nsi este cea care ne
ndeamn la moderaie alimentar.
"La nceputurile agriculturii, atunci cnd oamenii au nvat s domesticeasc animale i
n paralel cu apariia tiinei cultivrii pmntului, starea de sntate a populaiilor umane a
nceput s se nruteasc. nlimea medie a sczut constant, iar acest aspect este semnul clar al
apariiei tot mai dese a unor cazuri de malnutriie, precum i a unor boli asociate acesteia".
n acest context specialistul apreciaz c aceast descretere a strii de sntate a
populaiilor s-a accentuat odat cu scderea varietii alimentelor pe care le consumm.

1.5. Efectele fast-food


8 milioane de romani sufera, constient sau nu, din cauza kilogramelor in plus, iar 4,5
milioane dintre acestia, incadrati in categoria obezilor, aproape au renuntat la visul de a mai
ajunge la o greutate normala. Mancam mult, prost si neregulat, si devenim astfel potentiale
victime ale bolilor de inima, diabetului sau cancerului. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
in curand, obezitatea va face mai multe victime chiar decat fumatul.

Romania ia proportii
America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca
epidemie de obezitate, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman este
supraponderal sau, mai grav, obez.
Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam haotic, de multe ori din cauza
programului, alegem alimente mai ieftine si nu neaparat mai hranitoare si tindem sa inlocuim
mancarurile pregatite in familie cu snacks-uri sau cu produse de tip fast-food. In plus, mai putin
de 2% din romani practica un sport cu regularitate, demonstreaza datele obtinute pana acum de
autoritati prin intermeniul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a
Populatiei.

Romania va continua sa se ingrase pentru ca tinerii din ziua de azi cantaresc mai mult
decat cei de acum 10-20 de ani. In clasamentul pe Europa, tara noastra ocupa un ingrijorator loc
trei laobezitatea infantila, cu 90.000 de micuti intre 4 si 10 ani. Pentru a limita efectele
fenomenului, autoritatile romane au interzis vanzarea in incita scolilor a produselor cu un aport
ridicat de grasimi si zaharuri, dar masura e departe de a fi suficienta, cat timp elevii nu
constientizeaza implicatiile unei alimentatii nesanatoase, spun medicii.
Adultii sunt, la randul lor, ajutati in lupta cu kilogramele. Ministerul Sanatatii si Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate au aprobat de curand compensarea cu 50% a unor
medicamente administrate in obezitate.
Statisticile arata ca 65% din americani sunt supraponderali sau obezi, in conditiile in
care doar 25% trec zilnic pragurile restaurantelor fast-food. Departamentul American pentru
Agricultura sustine insa ca nu trebuie sa mananci in fiecare zi hamburgeri sau cartofi prajiti ca
sa ajungi sclavul kilogramelor in plus.
O masa la un astfel de local inseamna de multe ori calorii in exces si, prin urmare, poate
duce la obezitate. Nutritionistii atrag atentia ca produsele fast-food contin cantitati infime de
calciu, fosfor, magneziu si vitaminele A si C, esentiale pentru buna functionare a organismului.
In schimb, sunt bogate in grasimi si carbohidrati, de unde si aportul caloric ridicat.
Obezitatea este mai periculoasa decat fumatul, sustine prof. dr. David King, de la Universitatea
Oxford, care a descoperit ca grasimea acumulata ne poate scurta viata chiar si cu 13 ani.
In numele stiintei, dar si al show-biz-ului, Morgan Spurlock, regizor, producator si
scenarist TV, si-a propus sa atraga atentia asupra cantitatii si calitatii meniului americanului de
rand, printr-un experiment iesit din comun. A dorit sa afle cum ii va reactiona organismul daca,
timp de 30 de zile, va consuma doar alimente de tip fast-food si va accepta o portie marita de
fiecare data cand angajatii restaurantului ii vor sugera acest lucru.
Specialisti in nutritie, boli cardiovasculare si interne i-au monitorizat in permanenta
starea de sanatate si, sustine el, au incercat chiar sa-l determine sa renunte. Potrivit
documentarului, dupa luna fast-food Spurlock s-a ingrasat 11 kilograme, a inceput sa se simta

deprimat, colesterolul ii crescuse mult, ficatul incepuse sa ii semene cu cel al unuialcoolic si


avea chiar aritmie cardiaca.
Teoria lui Morgan Spurlock nu e intru totul corecta, crede profesorul suedez Fredrik
Nystrom, de la Universitatea din Linkoping, specialist in endocrinologie si boli metabolice. Un
studiu similar realizat de echipa condusa de el a avut concluzii usor diferite.
La finalul celor 30 de zile, cei 18 studentii participanti cantareau, intr-adevar, cu 5 pana la
15% mai mult si se simteau extrem de obositi. Totusi, pentru multi dintre ei, probleme la ficat au
inceput sa se amelioreze dupa cea de-a treia saptamana, semn ca organismul incepuse sa se
adapteze meniului.
Un alt specialist, profesorul James Painter de la Universitatea Eastern Illinois, SUA, a
arat ca nu atat calitatea alimentelor fast-food consumate, cat cantitatea lor duce la obezitate.
Pentru un nou experiment similar celui din Super Size Me, Painter a convins doi studenti sa
manace junk-foodtimp de o luna, fara insa ca numarul de calorii sa depaseasca doza zilnica
recomandata. Ambii subiecti au slabit si la finalul experimentului, au declarat ca nu se mai simt
atrasi de fast-food. Povestea lor este redata in documentarul Portion Size Me.
Alimentele fast food, vinovate pentru o treime dintre infarcte
Pretul pe care il platim pentru un hamburger e mult mai mare decat arata eticheta.
Consumate frecvent, aceste produse ne pot fi letale, sustine profesorul de medicina Salim Yusuf,
de la Universitatea McMaster din Canada. El a declarat ca alimentele fast-food sunt cauza a o
treime dintre infarctele inregistrate in lume.
Cercetatorul a analizat date provenind de la 16.000 de pacientii care au trecut printr-o
astfel de experienta si au fost rugati sa completeze chestionare referitoare la obiceiule lor
culinare. S-a descoperit ca adeptii regimului denumit "occidental" (bazat pe grasimi, alimente
sarate, oua si carne) erau cu 35% mai predispusi unui infarct decat pacienii care consumau
putine alimente grase si putina carne.

In schimb, persoanele care prefera un "regim prudent", bogat in legume si fructe, sunt cu
30% mai putin expuse riscului de a face o criza cardiaca, fata de medie.
Bolile de inima si obezitatea nu sunt, din pacate, singurele amenintari pentru obezi.
Echipa profesorului Mark Pereira, de la Universitatea din Minnesota, SUA, a descoperit ca, pe
termen lung, exista o legatura intre fast-food si diabetul de tip II.
Cei care manca de doua sau de mai multe ori pe saptamana la aceste restaurante, spun
autorii cercetarii, au o rezistenta la insulina de doua ori mai mare decat cei care evita localurile
de acest fel. Studiul a constat in monitorizarea a 3.031 de subiecti intre 18 si 30 de ani, timp de
un deceniu si jumatate. In Romania, aproape o treime din cei evaluati prin Programul National de
Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei risca sa faca diabet zaharat.

1.6. Slow Food, alternativa sanatoasa


Manuel Uribe a ajuns sa aiba greutatea a sase oameni si jumatate pentru ca a consumat,
potrivit spuselor sale, cantitati impresionante de hamburgeri, pizza si tacos. Oficalii Cartii
Recordurilor l-au cantarit in 2006. Mexicanul avea nu mai putin de 560 de kilograme. Doctorii
mi-au spus ca trebuie sa aleg intre viata si moarte, marturiseste el, am ales viata.
Cum cele mai importante victorii sunt cele pe care le obtinem impotriva propriei noastre
persoane, Manuel vrea acum sa doboare un alt record, de data aceasta al kilogramelor pierdute.
Sub atenta supraveghere a specialistilor, el a reusit sa slabeasca, pana acum, in jur de 250 kg, pe
baza dietei Zone, consumand grapefruit, albus de ou, peste, pui, legume si arahide.
Solutia problemei lui Manuel a fost modificarea stilului de viata, inlocuirea produselor
fast-food cu mancaruri sanatoase, care au un aport caloric redus sau mediu si sunt pline de
substante necesare organismului. Sa schimbe in bine viata oamenilor precum Manuel este si
scopul miscarii Slow Food, nascute in Italia la sfarsitul anilor `80.
Cei peste 85.000 de adepti din 132 de tari promoveaza alimentatia variata, valorifica
traditiile culinare ale fiecarui stat in parte si militeaza pentru agricultura ecologica. Pentru a-i

convinge pe tineri sa aleaga alimentele sanatoase, membrii Slow Food organizeaza adevarate
Woodstock-uri culinare.

FACTS

In Europa, britanicii sunt pe primul loc in topul popoarelor obeze, conform datelor
Asociatiei Internationale pentru Studierea Obezitatii. Scotia si Anglia inregistreaza cei
maimare numar de femei obeze, aproape 60%, la polul opus fiind Italia, Franta si Elvetia.
In cazul barbatilor, cele mai multe probleme de greutate le au cipriotii (73 % sunt obezi),
urmati de englezi (70%) si de scotieni (65%). Lituanienii sufera cel mai putin de obezitate.
Doar 45% din barbati nu se incadreaza in limitele de greutate acceptabile.

Indicele de masa corporala se calculeaza raportand greutatea (in kg) la patratul inaltimii
(in metri). Valorile normale sunt intre 20 si 25. Cei care au peste 25, sunt considerati
supraponderali, iar de la 30 in sus se vorbeste de obezitate.

Una dintre genele vinovate de acumularea kilogramelor, FTO, are o caracteristica


ciudata: mentine senzatia de foame, chiar daca persoana tocmai a mancat, arata un studiu
efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Londra.

Alimentele fast-food degradeaza memoria, sustin specialistii de la Universitatea Carolina,


SUA. Excesul de zahar si de grasimi scade nivelul unei substante din creier implicata in
procesul de invatare si de memorare.

Obezitatea este contagioasa. Cercetatorii de la Universitatea Harvard si cei de la


Universitatea California din San Diego au descoperit ca o persoana cu un prieten obez are
cu 57% mai multe sanse sa devina obeza decat un individ care nu are obezi n anturajul sau.
Explicatia: atunci cand mai multe persoane dintr-un anumit grup se ingrasa, sunt sanse
foarte mari ca celelalte sa le urmeze exemplul, deoarece devin mai relaxate in privinta
kilogramelor in plus.

Persoanele care mananca repede risca de trei ori mai mult sa devina supraponderale decat
cele care mananca intr-un ritm normal, arata un studiu al cercetatorilor de la Universitatea
Osaka.

O portie de kebab contine pana la un pahar de ulei, spun cercetatorii de la Hampshire


County Council, Marea Britanie. Daca mancam doua portii de kebab pe saptamana, atunci
cream conditiile aparitiei bolii coronariene cardiace, sustin specialistii.

Un hamburger simplu contine, intre 250 si 350 de kilocalorii, adica intre 15 si 20% din
doza zilnica recomandata.

Femeile isi petrec, in medie, 10 ani din viata tinand cure de slabire, arata un studiu
britanic.

1.7. Fast food avantaje vs. dezavantaje


Stiu ca este o tema mult adusa in discutie in ultima vreme si mai stiu ca nu o sa va spun
lucruri neaparat noi sau descoperiri epocale in ceea ce priveste mancarea fast-food, dar ideea
care m-a determinat sa scriu acest articol este urmatoarea: desi cu totii stim ca nu ne face bine, ca
ne strica sanatatea, continuam totusi sa fim mari consumatori de fast-food, oare de ce?
Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare trebuie sa vedem care sunt avantajele acestui
tip de hrana (trebuie sa aiba destul de multe avantaje din moment ce reprezinta produse ale unei
afaceri de succes) si mai apoi sa vedem care sunt dezavantajele si efectele negative asupra
sanatatii noastre pe termen lung.
Daca ne gandim la avantaje, ar trebui sa facem mai intai portretul robot al
cumparatorului-tinta. Este vorba in principal de oameni care nu au timp sa manance, care au un
program incarcat si apreciaza ca in drumul lor, printre multele intalniri, pot lua ceva de mancare
in doar cateva minute si, mai mult decat atat, nu pierd timp cu masa, acest tip de mancare
pretandu-se la consumarea in masina, in metrou, in timp ce facem si alte activitati.
In concluzie aceste preparate culinare au marele avantaj de a nu fi consumatoare de timp,
astfel incat putem sterge mesele din programul zilnic atat de incarcat. Intr-adevar un mare
avantaj in aceasta lume a vitezei, dar, daca ne-am opri putin si ne-am gandi la aspectul global al
problemei poate ca am privi altfel lucrurile.

Pe langa acest mare avantaj al economiei de timp, produsele fast-food mai au si alte
avantaje, mai mici, ce-i drept, dar, de multe ori foarte imbietoare. Sunt mai ieftine, de multe ori
un meniu fast-food avand un bilant monetar mai mic decat o masa gatita obisnuita, ca sa nu mai
vorbim de o masa cu produse bio, organice.
Nu numai ca nu trebuie sa stam undeva la o masa ca sa le consumam, dar nici nu trebuie
sa avem grija pregatirii unei mese, astfel incat putem vedea cum programul nostru zilnic se
elibereaza mult prin sarirea acestor etape, in dauna sanatatii noastre ulterioare.
De multe ori, chiar daca nu ne dorim neaparat o masa de tip fast-food, mirosul irezistibil
si imaginea impecabila a produselor ne fac sa le alegem.De asemenea, publicitatea care li se face
si reclamele frumoase ne fac sa fim curiosi si sa vrem sa le incercam.
Cam atat despre avantaje, sa vorbim acum si despre multele lor dezavantaje asupra vietii
noastre (sanatate, viata sociala, viata de familie) pe termen scurt si lung.
Primul dezavantaj, de multe ori vizibil si impresionant, este obezitatea. Aceste produse
contin un numar enorm de calorii. Un meniu clasic fast-food (hamburger, cartofi prajiti, bautura
carbogazoasa) te face sa folosesti toate caloriile necesare pentru o zi la o singura masa (explozie
calorica) si nu-ti asigura principiile alimentare de care ai nevoie.
Astfel incat nu e de mirare ca aportul constant de produse fast-food duce la castigarea
catorva kilograme in plus si, daca nu suntem atenti, chiar la obezitate.Putem creiona un portret
robot al celor care consuma constant produse fast-food: de obicei sunt persoane sedentare, obeze,
deloc interesate de sanatatea lor sau de aspectul si conditia fizica.
Mancarea de tip fast-food contine in principal grasimi saturate, glucide si o cantitate mare
de sare - categorii de substante care ar trebui sa fie in cantitate scazuta in dieta noastra. Acest
aport exagerat de glucide si grasimi duce la perturbarea metabolismului normal si la
acumulularea in depozite a acestor substante, proces ce sta la baza ulterioarelor probleme de
sanatate.

Consumul excesiv de sare are efecte negative mai ales asupra persoanelor hipertensive
sau cu predispozitie la hipertensiune arteriala.Toate aceste categorii de substante duc la cresterea
factorilor

de

risc

cardio-vasculari:

determina

obezitate,

dislipidemii

(perturbari

ale

metabolismului lipidelor) si hipertensiune arteriala, crescand astfel riscul de angina si infarct


miocardic acut.
Aceste efecte metabolice pe termen lung duc la adevarate probleme de sanatate, dupa
cum am mai amintit: obezitate, boli cardiace, dislipidemii, hipertensiune arteriala, diabet zaharat.
Aspectul atragator este, de cele mai multe ori, o imagine falsa. Ca sa ne referim doar la
fructe si legume (putinele cate sunt in aceste produse), ele pot fi frumoase la exterior, dar de cele
mai multe ori, sunt obtinute prin adaugarea unor substante care sa le imbunatateasca aspectul, sa
le ajusteze marimea si sa le creasca durata de viata, astfel incat prin consumarea acestora aducem
mai degraba un aport de substante daunatoare decat de vitamine si minerale - cum ne-am fi
asteptat.
Dar nu numai la fructe si legume se folosesc substante care sa "insele". Pentru toate
aluaturile si nu numai se folosesc aditivi si coloranti care sa dea un aspect mai frumos
produselor, sa le "imbunatateasca" in detrimentul sanatatii noastre.
Pe langa partea strict alimentara, aceste produse ne influenteaza viata negativ si in alte
moduri. Acest tip de masa zilnica duce la alienarea in familie, pregatirea si luatul mesei nu mai
sunt astfel prilejuri de intalnire si interactionare intre membrii familiei.
De asemenea aspectul social poate fi invocat - nu vorbim de restaurante elegante, cu
ambianta placuta si mancare sanatoasa, unde sa ne relaxam si sa luam masa cu prietenii si
familia; restaurantele tip fast-food sunt locuri cu o agitatie continua, cu miros pregnant de
mancare, cu conditii improprii pentru o masa mai lunga si conversatie.
In concluzie, acest tip de produse are o multime de dezavantaje pentru noi, cu implicari
importante asupra sanatatii si calitatii vietii, imediate si tardive, si ar trebui consumate cel mult
ocazional.

1.8. Stadiul actual al industriei Fast-Food n Romania i la nivel international


Fast-Foodul in ziua de astzi se gseste pretutinderi, intr-o er atat de grbit: Dupa 4
decenii, obsesia noastra pentru mncare ieftin i rapid gtit a transformat orasele noastre i
a inundat piaa muncii cu slujbe prost pltite ce nu duc nicieri. Este oare acesta un meniu
sntos?, se ntreab cei de la RollingStones.
Sigur c putem vorbi despre minuniile gtite pretutindeni in lume sub sigla FastFoodului, cum ar fi: Fish&Chips/Londra, predecesorii acestei mancri fiind stridiile i iparul;
sau plcintelele cu carne ce se vand pretutindeni inca dinainte de Primul Razboi Mondial;
sandwich-uri(1762), baguette, sushi, pizza, waiswurst etc. au mai aprut i restaurante All You
Can Eat sau gen SpringTime cu autoservire la salate, toate fiind mancaruri gtite rapid,
procesate, ambalate i gata de servit, dar cel mai important lucru pe care trebuie s il subliniem
este: sunt aceste mancaruri BUNE pentru noi? Inainte de a rspunde la aceast intrebare, vom
face o scurt prezentare a situaiei acestei industrii in ara noastr i in strintate.
Studii efectuate recent asupra copiilor americani arat c 96% dintre acetia il recunosc
pe Ronald McDonald, dintre toate personajele de ficiune existente, singurul personaj ce
depete acest procent fiind Mo Crciun. Impactul pe care il are McDonalds-ul in special,
asupra culturii, economiei i dietei acestei ri este incredibil - sigla restaurantului, arcadele aurii,
este acum mai faimoas i recunoscut decat crucea crestin.
Acest lucru nu ar trebui s ne mire din moment ce exist 25.000 de restaurant
McDonald's in 119 ri, cu un profit de 3 miliarde de dolari pe lun; statisticile spun c la fiecare
5 ore se deschide un nou restaurant al acestui brand, iar sumele enorme, peste 2 miliarde de
dolari pe an sunt investii in reclame i promoii, incercand s cultive imaginea unei companii
ecologice i implicate social, restaurantele fiind prezentate c loc de recreere i local pentru
intreaga familie.
Restaurantele Fast-Food au reuit intr-o mare proporie s inbue tradiia culinar, s
rreasc mesele in familie, ajutand fiecare om care dorete s mnance pe fug pentru a ajunge
cat mai repede la birou, pentru a lucra, nu pentru a-i petrece timpul cu familia.
Americanii cheltuie acum mai muli bani pe fast-food decat o fac pentru educaia
universitar, computer personal, software sau maini noi. Cheltuie mai mult cu fast-foodul decat
cu filmele, crile, revistele, ziarele, videourile, muzica inregistrat - la un loc.

Aceste date statistice ar trebui s ne ingrijoreze i pe noi romanii, deoarece primul


fastfood, McDonald's s-a deschis de 14 ani in Bucureti, luand amploare, ajungandu-se la 50 de
restaurante pe teritoriul intregii ri ce servesc circa 200.000 de clieni pe zi. Consumatorii sunt
atrai de ctre mrcile mari, cunoscute, fiindu-le team s foloseasc produsele concurenei
deoarece ar putea s nu fie la fel de bune. Ray Kroc, unul dintre fondatorii McDonald's a spus
c i vom face conformiti imediatCompania nu poate avea ncredere n individ, individual
trebuie s se ncread n companie
Dup cum ne putem da seama, strategiile de marketing ale acestor tipuri de restaurant
sunt foarte bine puse la punct, promovand mancarea fast-food ca fiind una sntoas, din
ingrediente naturale, gtit prin procese sigure, atrgand copiii prin pachetele speciale i jucriile
din acestea; copiii, la randul lor, ii tarsc efectiv prinii dup ei, deoarece sunt la mod, ii
pot serba zilele de natere acolo, au terenuri de joac etc.
Dac ar fi s privim situaia din perspective prinilor, aceste restaurante le uureaz
efectiv munca deoarece copiii ii pot petrece o mare perioad de timp acolo, mancand i
jucanduse cu prietenii lor, acas fiind efectiv mult prea obosii pentru a face prostii. Totusi,
aceti prini trebuie s se gandeasc foarte bine de ce se intampl aceste lucruri cu ai lor copii,
de ce sunt aa de atrai de aceast mancare i nu de cea sntoas, organic gtita in cas de ctre
prini sau bunici i de unde vine gustul acela specific de fast-food, care dac ar fi s gteti
acelei hamburger in propria buctrie nu va avea niciodat gustul i mirosul Mc, KFC etc.
Restaurantele fast-food i-au dat seama de pericolul in care se afl dup ce au fost date in
judecat din cauza faptului c alimentele sufer procese complexe de deshidratare, congelare,
imbuteliere, ce nu fac decat s scad drastic compoziia de substane nutritive i sruri minerale.
Pentru a combate aceste acuzaii, au aprut reclame tv, (mai nou i la metrou) in care se arat
alimente prospete i procese sntoase ce deservesc proceselor fast-food, de pregtire a
alimentelor.
Din pcate, aceast publicitate pclete marele consumator, deoarece studiile au artat
clar: gustul i mirosul sunt cele ce te fac s cumperi, dar acestea vin de la arome alimentare, ce
sunt nite compui chimici mai exact, devenind foarte periculoi dac sunt consumai timp
indelungat. Carnea provine de la animale crescute intensiv, artificial, fr acces la aer proaspt i
libertate de micare. Deshidratarea i congelarea schimb culoarea natural a alimentelor, aici
aprand coloranii ce cauzeaz grave probleme la copii: agitaie i incapacitate de concentrare.

Toate fast-foodurile folosesc E 621, Glutamat Monosodic, cancerigen, provoac leziuni


cerebrale, atac sistemul nervos, duce la depresii, migrene i crampe, E 211, benzoat de sodium
(antiseptic) ce mascheaz gustul alimentelor de calitate slab: 25mg/250ml de suc,carne, paine,
dulciuri, ce duc la urticarie, cancer i agraveaz astmul, iar Acrilamida (rezultat al prelucrrii
alimentelor la temperaturi inalte), duce la mutaii genetice cromozomiale in celule i hematii.
Studii recente au demonstrat c acei copii care au mancat fast-food pan la varsta
pubertii, nu numai c sunt obezii de maine, dar i c pubertatea la acetia va intarzia drastic,
fetele avand prima menstruaie la 8 ani, iar bieii vor avea grave problem hormonale.
Alimentaia aceasta, caracterizat prin grsimi, duce la infertilitate: . din copiii care au mancat
Junk Food pan la 3 ani au doar 10% anse de performane colare. Celulele grase ducand la
apariia acneei, a bolilor dermatologice, aprand chiar noi forme de cancer nemaiintalnite acum
18 ani.
Cei ce au consumat cel puin o dat (78%) produse fast-food ale unei anumite mrci
consacrate, pot recunoate in orice moment gustul acelui hamburger sau cheeseburger. Din
pcate, gtitul rapid i mancatul pe fug au devenit foarte importante in viaa de zi cu zi incat nu
se mai ine cont de coninutul ridicat de sodium (sare i aditivi), caloriile din zaharurile rafinate
i grsimile saturate, ce afecteaz arterele, calorii fr valoare nutritiv pentru organism, ce duc
la dezvoltarea esutului adipos, cantitatea extrem de scazut de fibre i micronutrieni esentiale
(vitamine i minerale).
In Romnia, datele statistice (sursa DAEDALUS), ne prezint studii efectuate in Vestul
Romaniei, unde 5.200 de copii intre 3 luni i 16 ani relev o pondere a obezitii de 14,7%, ceea
ce rezult fiind:1 din 3 copiii obezi=1 adult obez; in lume, se estimeaz c exist 50 de milioane
de obezi, 37% din copiii i adolescenii americani depind greutatea normal; 2 din 3 aduli
suferind de obezitate, 1 din 4 americani mancand zilnic la fast-food dei nutriionitii
recomand o singur mas la fast-food pe lun. Pentru a elimina substanele duntoare din
organism, specialitii spun c o persoan trebuie s mearg pe jos timp de 7 ore.
Inc din 1995, 50% din populaia Romaniei era supraponderal, ocupand locul 3 in
Europa, la capitolul decese cauzate de bolile cardiovasculare. Astzi, 75% din bolile omului sunt
datorate alimentaiei i stilului de via dezordonat, estimandu-se c in 2040, 50% din populaia
globului s fie obez. Din pcate, in SUA, s-a observant c din 156 de uri ce mnanc gunoaiele

fast-foodurilor in ultimii 10 ani numai 5 au decedat din cauze ce nu au avut legatur cu


activitatea uman.
Aproximativ 25% din populaia urban din ara noastr a consumat produse fast-food in
ultimele 4 sptmani, cei cu varstele intre 14 i 34 de ani consumand de 30.8% comparativ cu
20.8% media, liceenii: 26.5% comparativ cu 20.8 media, in Banat ajungandu-se la 31.1%, iar in
Muntenia, se consum fast-food de 3 ori pe sptman. Absolvenii de colegiu i facultate 91%,
30.3% din clieni mancand in restaurant i 28.4% pe strad, 23.1% consumand burger cu alte
produse, mai ales sucuri 82.6%, cei de 35-44 de ani consumand in proporie de 96.6%
comparativ cu media de 82.6%.
Industria Fast-Food duneaz mediului, spun specialitii, amplasandus-i fermele pe
terenuri defriate, folosind agricultura intensiv-chimicale, tierea pdurilor pentru prelucrarea
ambalajelor, de aici i efectele polistirenului, . din gunoaiele SUA provin de la fast-food
(700.000 tone de deeuri de ambalaje McDonald's), iar in Anglia, 30% sunt gunoaie de la
McDonald's, urmtoarele fast-food-uri fiind KFC i patiseriile Gregg; comparativ cu anul 1960,
cantitatea de deeuri a Angliei crescand cu 500%.
Fast-Foodul este marca pe care antiglobitii iubesc s o urasc, deoarece reprezint
puterea multinaionalei in faa micului business local. Acest fapt ar trebui s pun pe ganduri
persoanele ce carmuiesc ara noastr dar, in 2003, Agenia Naional pentru Sprijinirea Iniiativei
Tinerilor (organizaie guvernamentala), alturi de McDonald's, au ajuns la o inelegere prin care
tinerii ce mnanc fast-food de la aceast companie, au parte de reduceri.
n data de 16 octombrie se serbeaz Ziua Mondial de Aciune mpotriva McDonald's.
Termenul de McJob nu este ceva nou in randul tinerilor, tiindu-se c acestea sunt prost
pltite, fr viitor. Marile companii din industria Fast-Food, au angajai numeroi, fr studii sau
studeni ce nu stau foarte mult pe aceste joburi, rezultand o rotire permanent de personal, ce
face extrem de dificil apariia unei echipe sindicale ce ar trebui s lupte pentru condiii de
munc mai bune.
In anul 2008, din cauza multiplelor procese, Burger King, Kellogg, Kraft i McDonald's
s-au inscris in aciunea:Childrens Food and Beverage Advertising Initiative, ce susin o
alimentaie sntoas, participand cu 50% din bugetul alocat publicitii, pentru reclame ce
promoveaz o alimentaie sntoas pentru copiii sub 12 ani, ce a dus la o scdere a consumului

in aceast limit de varst la 18%. Cu toate acestea, specialitii susin c acest program nu va
face mari schimbri deoarece copiii vor consuma in continuare diverse dulciuri, chipsuri,
pufulei, acadele, sucuri etc, in pauzele colare, dup mas, in timp ce se uit la televizor
s.a.m.d., totul inand de educaia pe care o primesc acas.
In Romania s-a dat Legea 123/2008, ce prevede o alimentaie sntoas in unitile de
invmant preuniversitar. Aceast lege nu a fost pus in practic pan la momentul actual
deoarece Ministerul Sntii nu a elaborat o list a produselor ce nu mai au voie s fie vandute,
lista ce ar fi trebuit s fie intocmit de ctre specialistii in nutriie, nu de ctre parlamentari.
Interese financiare majore sunt la mijloc, persoane potente din punct de vedere financiar ce pot
avea un cuvant greu de spus atunci cand Parlamentul d asemenea legi se opun, unele dintre
aceste persoane fiind chiar parlamentari, ce conduc aceste mari companii in mod vizibil sau din
umbr.

CAPITOLUL 2
DIMENSIUNI ALE CALITII PRODUSELOR DE TIP

FAST-FOOD
2.1 Sigurana alimentar a produselor Fast-Food
In vederea asigurrii unui inalt grad de protecie a consumatorului, se urmrete
respectarea igienei la nivelul tuturor etapelor circuitului tehnico-economic al alimentelor: locul
(de preparare, depozitare, vanzare), activitile de vanzare volant (piee, targuri, aparate
automate), mijloacele de transport, echipamentul i igiena personalului care le manipuleaz.
Cu toii am auzit legendele urbane potrivit crora angajaii lanurilor fast-food nu sunt
deloc ateni la igien, mai nou aprand in pres o scrisoare a unui fost angajat KFC ce descrie, in
detaliu, cum se "trateaz" mancarea la astfel de restaurante. De la ignorarea regulilor de igien,
dar i de preparare a produselor, pan la fotbalul cu chiflele, presa prezint mai multe aspecte
negative ale fast-food-urilor, regsite in scrisoarea fostului angajat.
Carnea era folosit chiar dac ar fi czut pe jos, curenia era efectuat cu un detergent
toxic, iar in pungile cu pui se gseau adesea mute, scrie fostul angajat. De asemenea, sucurile
(teoretic marca Pepsi) erau doar esen cu sifon. Etichetele cutiilor cu salate sau alte produse
preambalate erau adesea schimbate, pentru a nu se vedea c sunt, de fapt, expirate. Necesarul de
produse se face de pe o zi pe alta de manager, comand de fiecare dat un pic mai mult decat
trebuie, ca s fie sigur, ceea ce inseamna c dac 2 zile vanzrile merg mai slab, automat rman
cu produse expirate.
Asfel, in tura de diminea, managerul de serviciu schimb etichetele cu perioada de
valabilitate, se verific salatele, deoarece varza, de exemplu, incepe s se ofileasc, valabilitatea
mslinelor e greu de controlat, iar branza dac nu are mucegai este folosit. La fel se procedeaz
i cu porumbul, specialitile etc.
La aparate curenia se realiza folosind hartia igenic i 2 lavete - aceasta fiind raia pe
sptman - totul este low cost la restaurantele fast-food, iar detergentul folosit, marca D7, era
omniprezent in toate procesele de curenie, deseori ajungand peste tot, inclusiv pe fin i in
ulei.
Potrivit fostului angajat, aceste practici erau des intalnite i la celelalte lanuri fast-food,
inclusiv McDonald's i Pizza Hut. Pe lang aceste aspecte, KFC a fost acuzat de Organizaia

pentru Protecia Animalelor de atrociti comise in fermele unde se cresc psrile ce urmeaz a fi
sacrificate pentru consum, printre care se numr tierea ciocului i oprirea de vii.
Astfel de cazuri se intalnesc i la fast-food-urile non-brand din ara noastr, existand
cazuri nenumarate in care, odat cu fiecare sandwich, "buctarii" vindeau boal. In urma unui
control efectuat la un fast-food sibian, ca urmare a unei reclamaii s-au descoperit inclcrii mai
mult decat grave ale igienei. Crenvurti expirai, cacaval congelat, o parte, iar o alt parte cu
miros ineptor, muste plimbandu-se de colo pin colo pe branzoaicele i cornurile cu ciocolat...
Pe aceeai mas unde se preparau sandviurile, vanztoarele ii ineau poetele, igrile i
hainele. Mai mult, in chiuveta unde ar fi trebuit s se spele ustensilele nu curgea nicio pictur de
ap, pentru c aa-zisul "fast-food" nu era racordat la reeaua de ap curent, in chiuvet trona
doar un castron cu ap murdar. Acolo se splau vase, se spla buretele cu care se tergea
tejgheaua de afar, ba chiar acolo am gsit i scrum de igar.
Acesta, din pcate, nu este un caz izolat: nu de mult o persoan a gsit in puiul pe care il
manca o mnu de plastic ce aparinea responsabilului cu gtitul, i, cu siguran, exemplele pot
continua, astfel de fast-food-uri putand fi intalnite cu siguran in toat ara, ele continuand s
funcioneze din cauza ignoranei consumatorilor i a lipsei de interes din partea organelor
abilitate.
Dei reprezentanii unor astfel de restaurante pretind c ofer consumatorilor produse de
calitate i in condiii de maxim igien, realitatea este alta. Exist nenumrate persoane care au
depus plangere la OPC, privind lipsa de igien intalnit in acest tip de restaurante.
2.2. Valoarea nutritiv a alimentelor de tip fast-food
Dac mrfurile nealimentare au o utilitate ex-corpus, mrfurile alimentare au o utilitate in
corpus i, prin urmare, valoarea lor de intrebuinare se reflect prin valoarea nutritiv conceput
din cele patru laturi inseparabile: valoare psiho-senzorial, valoare energetica, valoare biologic
i valoare igienic.
Iniial, KFC a folosit la gtitul mancrurilor sale prjite ulei parial hidrogenat, ulei ce
conine grsimi nesaturate, ce cresc riscul bolilor de inim. Centrul pentru Science in the Public
Interest a intentat proces impotriva KFC, cu scopul de a-l obliga s foloseasca alte tipuri de ulei
sau s se asigure c cei ce cumpr de la KFC tiu dinainte de a achizitioan marfa acestora, de
grsimile nesaturate din uleiurile folosite de acetia.

KFC a anunat c va gti meniurile sale numai in uleiuri fr grsimi nesaturate, de la pui
pan la garnituri (cartofi wedges sau alte prjeli), dei biscuiii, macaroanele cu branz, piureul,
vor conine in continuare grsimi nesaturate. Uleiul de soia, fr grasimi nesaturate a fost
introdus in restaurantele KFC. Centrul mai sus-menionat a anunat c va renuna la proces i
sper c situatia creat va avea un efect pozitiv i asupra altor lanuri de restaurante i fastfooduri ce folosesc grsimi nesaturate in pregtirea mancrurilor lor.
ALERGII - 90% din produsele KFC sunt alergice pentru o mare parte din populaie
deoarece conin lapte, ou, grau, boabe de soia.
SENSIBILITATE - conin gluten i MSG.
Valoarea psiho-senzorial (respectiv valoarea organoleptic i estetic) este acea
component a valorii nutritive care face ca alimentul s fie consumat cu plcere. Aceasta rezult
din senzaiile vizuale, tactile, gustative i olfactive, care difer de la un individ la altul, in special
in funcie de obiceiurile alimentare. Esenial pentru produsele destinate ocaziilor cu character
festiv, calitatea organoleptic, i mai mult decat atat, calitatea estetic a alimentelor sunt
importante, in egal msura i pentru celelalte produse destinate consumului curent. Aceast
latur este intrinsec produsului, dar rezult i din modul de prezentare al acestuia, depinde i de
ambiana in care este cumprat i consumat.
Valoarea energetic reprezint insuirea alimentului de a satisface necesarul energetic
zilnic al organismului. Aceast latur condiioneaz aspectul cantitativ al hranei i se exprim in
kcal sau kJ (1kJ = 4.184 kcal).
Valoarea biologic reprezint gradul in care potenialul de trofine plastice i biocatalitice
acoper necesarul diurn in aceste substane nutritive (componente eseniale pentru un
metabolism normal, respectiv aminonoacizi eseniali, vitamine, elemente minerale).
Valoarea igienic asigur alimentului insuirea de a nu fi nociv (prin absena toxinelor
chimice rezultate in urma tratamentului, a impuritpilor, substanelor antinutriionale, a
contaminanilor microbiologici.)
Alimentele de tip fast-food, dei sunt extrem de gustoase i de atractive pentru tineri, nu
conin elementele nutriionale, vitaminele i mineralele necesare creterii, ba, mai mult, o parte
dintre acestea impiedic absorbia nutrienilor eseniali, cum ar fi calciul din lapte. Totodat,

cantitatea mare de zahr pe care o conin aceste produse are efecte negative asupra dinilor in
formare ai copiilor, favorizand apariia cariilor.
Produsele fast-food sunt suprancrcate cu calorii care provin din zaharuri rafinate i
grsimi, mai ales grsimi saturate, afectand arterele, grsimi care sunt inclzite in mod repetat
la temperaturi inalte in scopul prjirii.
Coninutul de sodiu al acestor produse este foarte mare i provine att de la banala
sare, dar i de la ali aditivi. In plus, alimentaia fast-food este foarte srac in fibre i
micronutrieni eseniali, precum vitaminele i mineralele. Componenta de baz a majoritii
felurilor de alimentaie rapid, fast food, este o chifl alb sau o coc gen pizza.
Folosul pentru organism dintr-un astfel de produs de panificaie este foarte mic in
comparaie cu painea recomandat intr-o alimentaie sntoas, preparat din fin integral
bogat in vitamine (din grupa B), minerale, calciu, fier, magneziu i fibre vegetale. Bazandu-ne
pe preparate de gen fastfood, mancm o cantitate mult mai mare de grsimi decat cele indicate de
regulile unei alimentaii sntoase.
Nutriionitii consider c cel mult 30% din necesarul energetic al omului trebuie s fie
acoperit de grsimi. Noi depsim aceast limit cu 10%. Ins aceia dintre noi care se hrnesc cu
alimente fast-food mai adaug la acestea cateva procente bune. In plus, acest fel de alimentaie
conine de obicei adaosuri prjite, i este bine de tiut c in timpul prjelii (adesea foarte rapid)
i al inclzirii ptrunde in mijlocul preparatelor o cantitate mare de grsimi duntoare (acizi
grai trans).
Alimentele fast-food degradeaz memoria, susin specialitii de la Universitatea Carolina,
SUA. Excesul de zahr i de grsimi scade nivelul unei substane din creier implicate in procesul
de invare i de memorare.Pentru a intelege mai bine care este riscul la care ne supunem
organismul consumand produsele fast-food, enumerm mai jos diferite alimente i efectele
negative ale acestora:
Hamburgerii cu carne au o mare valoare energetic (provenita din calorii goale) i
cresc riscul de apariie a anemiei, din cauza deficitului de fier.
Cartofii prjii i chipsurile, de asemenea, au o valoare energetic foarte ridicat i
prezint risc de ingrare, ingredienii folosii avand potenial cancerigen. Acizii grai din
cartofii prjii au potenial degenerativ asupra vaselor arteriale.

Croissantele sunt foarte bogate in calorii, crescand riscul de obezitate. Valoarea nutritiv
este redusa, pentru c au un coninut foarte sczut de vitamine, minerale, fibre vegetale i
proteine.
Buturile acidulate au o valoare energetic mare si, asociate cu produsele fast-food,
favorizeaz rapid creterea in greutate. Dar cel mai mare pericol este creterea foarte
rapid a glicemiei, ducand la alterarea vaselor sanguine i la dezvoltarea in timp a
diabetului, pentru persoanele cu risc de diabet zaharat.
Maioneza conine grsimi animale bogate in colesterol, care se depun pe pereii vaselor
sanguine. Maionezele vegetale sunt benefice dac sunt consumate in limitele
recomandrilor calorice zilnice.
Ketch-up-ul conine foarte mult amidon, care favorizeaza ingrarea.
Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, aa cum ni se spune. Nimeni nu st s curee
cartofii in spatele tejghelei i nici puiul sau vielul nu sunt tiai pe loc. Inainte de a ajunge pe
mas, in faa noastr, alimentele sunt deshidratate, congelate sau imbuteliate, modalitate de a le
crete perioada de valabilitate i de a le induce gustul specific, pe care toti copiii il iubesc.
Aceste procesri fur atat valorile nutritive, cat i gustul natural al mancrurilor, cu toate
acestea, gustul i parfumul acestor produse nu las pofticiosii indifereni, muli recidivand in a
consuma o dat i inc o dat aceste produse periculoase sntii.
Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decat nite
compui chimici care, chiar dac nu duneaza in momentul ingerrii lor, devin extrem de
periculoi cand sunt consumai sistematic, timp indelungat.
Deshidratarea i congelarea alimentelor schimb i culoarea natural a alimentelor,
dar compuii chimici i coloranii au menirea de a face ca produsele s arate chiar mai bine decat
ar arta in realitate. Numai c aceti colorani afecteaz digestia, indiferent de varsta
consumatorului. Mai grav este faptul c celor mici - mari iubitori de astfel de produse le
provoac stri de agitaie i incapacitate de concentrare.
Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) o substan chimic pur care se folosete in cantiti uriae in foarte multe restaurante i
magazine tip fast-food. Specialitii susin c aceast arom este una dintre cele mai cancerigene
substane. Medicii spun c ea provoac leziuni cerebrale, atac sistemul nervos, vederea i

provoaca migrene i crampe, iar in cazurile mai grave, infarct i depresii. Toate acestea, din
cauza diverselor forme de acid glutamic coninute de alimentele fost-food.
Acrilamida este o alt substan cancerigen, continut de alimentele din fast-food, in
urma reaciilor chimice datorate pstrrii i prelucrrii alimentelor la temperaturi inalte. Orice
aliment, care are glucide i proteine i care sufer un tratament termic, conine acrilamida, despre
care studiile tiinifice au artat c poate provoca mutaii genetice i anomalii cromozomiale in
celule i hematii.
Tot ceea ce rmne din produsul finit reprezint calorii goale, neltoare, care dau
senzaia de saietate pentru puin timp, dar care nu pot susine efortul depus pe parcursul unei
zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia s mnnce mai mult.

CAPITOLUL 3
STUDIU COMPARATIV AL PRODUSELOR FURNIZATE DE
MCDONALDS i KFC
3.1 Prezentarea companiilor KFC i McDonalds
KFC-Sanders, un localnic din Henryville, Indiana, a servit faimosul pui prjit pentru
prima dat in anii 30, la propria benzinrie. Afacerea a evoluat i la scurt timp dup aceea puiul
prajit a devenit o adevarat afacere, Sanders deschizandu-i un restaurant cu cca 150 de locuri
cruia i-a ataat chiar i un motel.
Sanders gtea puiul in baie de ulei ce necesita 30 de minute, dar in anii 40 acesta a
definitivat reeta folosind friteuza, iar afacerea a devenit din ce in ce mai prosper in toat ara
datorit contractelor sale de franciz, incat in 1952 s-a deschis primul KFC.
Pan in 1960, KFC a fost vandut in peste 600 de francize pe teritoriile Statelor Unite i
Canadei, iar in 1964, Sanders a vandut KFC-ul pentru 2 milioanev $. KFC-ul a mai fost vandut
de 3 ori de-a lungul timpului, ctre PepsiCo, nepotul lui SandersLee Cummings, a luat un
restaurant i a folosit propria-i reet, iar in ziua de azi, un restaurant ce pstreaza tradiia KFC se
gsete in Marietta, Georgia.
McDonalds - Primul restaurant McDonald's, in tara noastra, i-a deschis porile in data
de 16 iunie 1995 la parterul Complexului Comercial UNIREA, deschidere ce a coincis cu
stabilirea recordului de tranzacii in ziua deschiderii la nivel central european.
La scurt timp, McDonald's a adus in Romania i un nou concept de servire a clienilor,
direct din masin. Primul restaurant Drive-Thru a fost deschis pe Drumul National 1 BucurestiPloiesti, in faa Complexului Comercial PRISMA, in data de 29 decembrie 1995.
In anul 1999 a fost construit i primul restaurant McDonald's mobil, succesul inregistrat
de acest restaurant pe roi determinand compania s inceap construcia unei noi uniti de acest
fel.
Din dorina de a veni mereu in intampinarea consumatorilor, i de a le oferi acestora noi
experiene, s-a trecut la construirea sau amenajarea de restaurante tematice. In Bucureti i Tg.
Mures funcioneaz deja restaurante McDonald's cu specific Rock-n-Roll i Cinema. Produsul

preferat al clienilor McDonalds este Big Mac-ul. Hamburgerul i cheesburgerul sunt, de


asemenea, produse clasice McDonalds.
Meniul McDonalds este diversificat in mod continuu cu entree-uri, deserturi i o gam
mai larg de sandwich-uri, care deseori respect tradiiile culinare ale rii in care este deschis
restaurantul. Meniul nu este deloc tipic American, ci in anumite ri chiar conine produse ale
respectivei buctrii naionale.
3.2 Prezentarea ofertei KFC i McDonalds
Meniul KFC:

Meniu McDonalds:

Accesand site-urile KFC i McDonalds putem observa c exist o pagin unde ii poi
allege ceea ce doreti s consumi, ambele site-uri fcandu-i calculul nutriional, o metod
impus de a informa cumprtorul legat de caloriile, uleiurile i colesterolul din meniul
achiziionat. Pe aceast pagin poi chiar s ii recalculezi meniul in funcie de kilocaloriile pe
care doreti s le consumi.
Pe site se pot gsi i detalii legate de ingredientele folosite: salat, roii, branz/cacaval,
carne etc, meniuri pentru diete, diabetic i o balan nutriional pentru fiecare. In plus, grsimile

nesaturate sunt folosite la foarte puine meniuri (clienii sunt informai), comparativ cu alte
restaurante fast food.
3.3. Soluii de mbuntire a calitatii produselor Fast-Food
In urma analizei acestui subiect, alimentaia Fast-Food, am constatat c alimentaia
aceasta nu este foarte sntoas, iar sectorul de varst pe care se axeaz, copii i adolescenti, are
nevoie de o alimentaie echilibrat pentru a putea crete i a se putea dezvolta armonios. Din
acest motiv, am gsit cateva soluii de imbuntire atat a meniurilor, cat i a beneficiului public.
Conform observaiilor noastre, cea mai mare problem a alimentelor fast-food o
reprezint prospeimea, tratarea i aditivii alimentari ce se gsesc in acestea, pentru o mai lung
pstrare.
Soluia la aceast problem ar putea fi producia naional: fermele romaneti ar putea
prospera crescand animalele folosite pentru faimoasele chiftele, astfel carnea nemaifiind tratat
cu aditivi i alte substante chimice pentru o pstrare de mai lung durat, fiind proaspt i mai
sntoas.
Aceast soluie fiind valabil i pentru agricultori, deoarece prin introducerea in
meniurile fast-food a legumelor i fructelor acetia ii pot dezvolta activitatea, iar alimentaia in
astfel de uniti fiind mai sntoas i acoperind intr-un mod real necesarul zilnic de fibre,
vitamine, potasiu, fier etc.
De asemenea, i Statul Roman ar putea interveni oferind subvenii pentru producia
naional, cooperand cu marile lanuri de restaurante fast-food, ducand la scderea costurilor
acestora, beneficiind de aceste avantaje nu numai Statul (productorul) i restaurantul, ci i
consumatorul care ar fi trebuit din start s fie principalul actor. Dup cum am vzut, o mare
problem a fast-food-urilor o reprezint dezechilibrul nutriional al acestora, cantitile exagerate
de sare, zahar i grsimi ce se gsesc in meniurile respective.
O soluie pentru a reveni la un echilibru alimentar ar putea fi: inlocuitorii alimentary
pentru sare i zahr, schimbarea la fiecare prjire a uleiului vegetal, sau filtrarea cat mai deas a
acestuia, poate chiar folosirea altei metode de a gti: in loc de prjire, s-ar putea folosi grtarul,
rotisorul sau fierberea, ducand la imbuntirea i imbogirea metodelor i a reetelor culinare.

In producerea chiflelor ce se folosesc in industria fast-food sunt folosii aditivi alimentary


(E-uri), sodiu (sare), ulei de palmier, datorit preului mai mult decat accesibil, fina fiind de
proast calitate, totul ducand la o reet a dezastrului. Fabricile autohtone ar putea s prezinte
oferte speciale (alternative) pentru aceste tipuri de restaurante, crescandu-le astfel
productivitatea, iar chifla specific nu va mai fi congelat inainte de a ajunge la consumator.
O idee inovatoare ar putea fi reprezentat de introducere unor meniuri tradiionale, aa
cum au fcut chiar i patiseriile Fornetti, folosindu-se reete din diverse zone ale rii, mrind
numrul de clieni, crescand i media de varst a consumatorilor. Aici se pot folosi diverse reete
i moduri de a gti salatele, sandwichurile, prjiturile i chiar garniturile.
Pentru a crete increderea consumatorilor in mrcile fast-food, patronii acestor
restaurante ar trebui s ii monitorizeze i supravegheze mai atent angajaii, iar in cazuri de lips
a igienei sau a neglijenei ce poate pune in pericol sntatea consumatorilor, s se recurg la
msuri de sancionare ce vor duce, cu siguran, la imbuntirea modului de servire.
Marea problem cu care ne confruntm in zilele acestea este cea a mediului. Este foarte
bine tiut faptul c marea majoritate a deeurilor fast-food-urilor se gsesc pe strazile oraelor i
nu in locurile special amenajate. Mare parte din ambalaje: pahare, paie, cutii etc nu sunt
biodegradabile, iar cele care sunt, in momentul degradrii, polueaz solul. Aceast problem se
poate rezolva prin o reclam de reciclare in incinta restaurantelor, sau chiar prin acordarea unor
discounturi sau bonusuri dac ambalajele sunt returnate magazinelor pentru reciclare i
refolosire, astfel sczand costurile de productie a acestora, cat i poluarea.

3.4. Evolutia Mc Donalds vs. KFC in anul 2013

McDonalds a reuit s-i revitalizeze vnzrile i s fac un profit triplu fa de 2012,


pn la 2,9 mil. euro. Cona ionalii de la KFC au nregistrat i ei un profit de cca. 2,8 mil.
Euro.
McDonalds, uriaul burgerilor, care hrnete, zilnic, peste 140.000 de romni, mai
muli dect orice alt brand de restaurant din ar, a nregistrat n 2013 afaceri sub ateptrile
lui Daniel Boaje, directorul general al companiei. Dei managerul se a tepta, ntr-o discuie
anterioar cu Capital, ca afacerile din ar ale gigantului american s dep easc 100 de
milioane de euro, datele publicate pe site-ul Ministerului Finanelor arat altceva o cifr de
afaceri de 414,9 milioane de lei (aproximativ 94 mil. euro, calculat la cursul mediu anual din
2012).
Totui, profitul McDonalds s-a triplet n ultimul an: lanul cu 67 de restaurante n ar
(din care 7 sunt francize) a afi at pentru 2013 un profit net de 12,8 mil. lei (aprox 2,9 mil.
euro), de aproape trei ori mai mare dect cel ntregistrat n 2012 (aprox. 0,9 mil. euro).
i n termeni de re ea, McDonalds Romnia rmne la o mare i confortabil distan
de competitori. Totu i, de i afacerile cona ionalilor de la KFC au fost, n 2013, de aproape
dou ori mai mici dect ncasrile McDonalds 48,3 mil. de euro, KFC (52 de restaurante n
ar), lanul de fast food a nregistrat un profit similar, de cca. 2,8 mil. euro (n cretere de la
2,2 mil. de euro n 2012).

KFC, lant de restaurante detinute de firma US Food Netwoork SA, a obtinut in 2013 un
profit net n valoare de 9,99 milioane de lei (2,24 mil. euro), n crestere cu 13% fata de nivelul
raportat n anul anterior, de 8,83 milioane de lei (2,09 mil. euro).
Anul trecut a fost unul propice KFC care si-a majorat afacerile de la 161 mil. lei la 187
mil. lei, conform datelor raportate Ministerului Finantelor Publice. Compania si-a majorat chiar
si numarul de angajati, de la 1.370 la 1.426 de salariati.
n aceeasi perioada, McDonalds si-a diminuat numarul de personal, de la 2.772 de
angajati (n 2011) la 2.647 de salariati (2012).
Criza economica si concurenta si-a spus cuvntul anul trecut n afacerile McDonalds din
Romnia. Compania a raportat cele mai proaste rezultate financiare de la nceputul crizei
economice, potrivit datelor raportate Ministerului Finantelor Publice.
Conform datelor raportate Ministerului Finantelor Publice, McDonalds a nregistrat anul
trecut o cifra de afaceri de aproape 400 de milioane de lei (89,74 mil. euro), la venituri de 405,5
milioane de lei (91 mil. euro), n scadere cu aproape 2 milioane de lei fata de cele raportate n
2011.

3.5. Estimari pentru 2014


KFC mizeaza in 2014 pe restaurantele de tip drive thru, avand in plan deschiderea a cel
putin doua unitati de acest fel in Bucuresti, potrivit directorului general al companiei, Mark
Hilton, care arata ca in 2013 business-ul a crescut, desi consumatorii au devenit mai precauti si
economi.
Deschiderea unitatilor drive thru in Bucuresti, Baneasa si Dristor, are un potential mare
de crestere, de aceea este in plan sa deschiderea a cel putin alte doua noi restaurante de acest tip

in Bucuresti anul acesta. Targetul este deschiderea in jur de 3 - 5 restaurante in 2014 si


mentinerea acest trend in urmatorii ani.
Reeaua numr n prezent 51 de restaurante, dintre care cinci sunt drive thru: n
Bucureti (2), Arad, Iai i Sibiu.
Investiia medie ntr-un restaurant n mall este de aproximativ 350.000 euro, n timp ce
fondurile alocate pentru locaiile de tip drive thru pot ajunge la 700.000 de euro. Pentru un
restaurant nou, KFC creeaz 20-30 de locuri de munc noi, iar pentru unitile de tip drive thru
pn la 50.
Hilton spune c restaurantele KFC sunt o opiune pentru primul job al tinerilor, avnd un
program flexibil - full time, part time sau doar n zilele de weekend.
"KFC are o echip de peste 1.500 de oameni n toat ara (...) muli dintre managerii de
restaurante i-au nceput cariera la KFC n buctrie sau la cas", a spus Hilton.
n ceea ce privete anul 2013, eful KFC arat c a fost unul cum multe provocri, att la
nivel macroeconomic, ct i la nivelul consumatorului, care este mai precaut i econom.
"2013 a fost un an provocator, consumatorii i-au schimbat obiceiurile de consum n
ultimii ani, devenind mai precaui i mai economi. n ciuda provocrilor, suntem mulumii de
performana KFC, business-ul a crescut, iar restaurantele din Bucureti i din afara Capitalei au
avut rezultate bune. Este prea devreme s spunem acum ct de mult au crescut vnzrile n 2013,
ns cu siguran a fost vorba despre o cretere, aceasta fiind susinut de inaugurarea a 4
restaurante KFC, la Baia Mare, Ploieti, Galai i n noul centru comercial din Bucureti,
Promenada", a artat Hilton.
Anul trecut, restaurantele KFC au deservit peste 20 de milioane de clieni, primele trei
produse preferate de acetia fiind Crispy Strips, aripioarele picante i sosul de usturoi. Pentru
anul n curs, obiectivul principal al companiei este mbuntirea serviciilor.
"Obiectivul nostru principal rmne desigur s ne asigurm ca ne vom mbunti
serviciile i de acum nainte, acesta reprezentnd un element difereniator pentru KFC. n acest

mod, vom reui s cretem i vnzrile. (...) Clienii notri continu s se orienteze spre ofertele
value i produse noi, iar n 2014, vom continua s fim aproape de nevoile lor (...) ne propunem s
atragem cel puin acelai numr de consumatori pe termen lung", a precizat Hilton.
n ceea ce privete performana restaurantelor, fiecare are propriile caracteristici i
targeturi. "Dac ne uitm la locaiile drive thru care sunt deschise n acest moment, credem c
restaurantele de acest tip ne pot oferi un potenial mare de cretere n viitor. De asemenea,
suntem ncntai de rezultatele noii locaii din Promenada, i n funcie de viitoarele inaugurri
de centre comerciale, vom lua n considerare locaiile pentru KFC", a explicat directorul general
al reelei.
Restaurantele KFC de pe piaa local sunt administrate prin intermediul companiei US
Food Network, care a raportat n 2012 o cifr de afaceri de 187,1 milioane lei (42,4 milioane
euro), n cretere cu 16% comparativ cu anul anterior, i un profit cu 13% mai mare, de circa 10
milioane lei (2,26 milioane euro). Asociaii US Food Network sunt firmele Bladon Enterprises
(27,33%), Tatika Investments (27,33%) i Lunic Franchising and Consulting Ltd (22,34%),
nregistrate n Cipru, i M.B.L. Computers (23%), nregistrat n Bucureti.
McDonald's are 67 de restaurante n Romnia i 35.000 n toat lumea. Jumtate din
restaurantele din Romnia sunt de tip drive-through, 17 sunt amplasate n cldiri de birouri sau
stradale, restul fiind n mall-uri.
McDonald's Romania este cel mai mare lan localde restaurante, are o cifr anual de
afaceri de 120 de milioane de euro i 3.500 de angajai.

Campanii McDonalds vs. Kfc


McDonalds Romnia trimite doi copii romni la Cupa Mondial de Fotbal din Brazilia,
direct pe teren
McDonalds Romnia ofer copiilor pasionai de fotbal o experien memorabil - aceea
de a reprezenta Romnia la Cupa Mondial de Fotbal din Brazilia 2014, direct pe terenul unde se
desfoar marile meciuri.

Tudor Marcu i Laureniu Vlsceanu sunt cei doi copii selectai anul acesta pentru a
cltori n Brazilia. Ei i vor ine de mn la intrarea n teren pe unii dintre cei mai buni juctori
de fotbal din lume, naintea unui meci din sferturile de final ale Cupei Mondiale de Fotbal.
O dat la patru ani, sportul rege aduce oamenii mpreun pentru a tri emoiile celui mai
ateptat eveniment care desemneaz campioana lumii la fotbal: Cupa Mondial. McDonalds
Romnia susine pasiunea consumatorilor si pentru fotbal i aduce n prim plan valori precum
fairplay-ul, dorina de autodepire i spiritul de echip prin competiia sportiv n urma creia
sunt desemnai reprezentanii pentru Romnia ai McDonalds Player Escort.
Player Escort este proiectul McDonalds unde, prin parteneriatul cu FIFA, copii din
ntreaga lume triesc experiena emoionant a intrrii pe teren alturi de juctorii renumii ai
fotbalului internaional, n debutul celor mai importante meciuri de fotbal.
Competiia McDonalds Player Escort este organizat sub forma unui turneu de fotbal i
se adreseaz echipelor de copii cu vrsta cuprins ntre 8 i 10 ani. n urma confruntrii pe
terenul de fotbal, cei mai buni doi juctori au parte de o experien unic care i va inspira s i
urmeze pasiunea pentru sport i n viitor.
n 2014, McDonalds Player Escort s-a desfurat ntre 23 i 24 aprilie, n sala de sport a
colii Generale nr. 175 din Bucureti i a reunit 24 de echipe. Cei mai buni juctori au fost
selectai de un juriu specializat din care au fcut parte reprezentani ai McDonalds Romnia i
vedetele fotbalului romnesc, Miodrag Belodedici i Ion Vldoiu.
Tudor Marcu de la Clubul Inizio" i Laureniu Vlsceanu de la Clubul Toni Dobo" au
fost desemnai drept cei mai buni juctori de pe teren. Cei doi copii vor fi alturi de eroii
fotbalului internaional pe 4 iulie, la sferturile de final ale Cupei Mondiale de Fotbal care se
joaca la Rio de Janeiro.
La nivel global, McDonalds a selectat 1.408 de copii din 70 de ri, pentru a fi alturi de
juctori, dar i pentru a experimenta atmosfera unic, plin de emoie, a Cupei Mondiale de
Fotbal.

Turneul de fotbal McDonalds Player Escort este organizat de McDonalds Romnia n


parteneriat cu SEG Team i Inspectoratul colar al Municipiului Bucureti.
Promisiunea

McDonalds

Romnia

pentru

un

stil

de

via

activ.

McDonalds Romnia este un partener de lung durat al sportului, dezvoltnd, anual, programe
care ofer consumatorilor experiene memorabile. n cei 19 ani de activitate, compania a investit
peste 2 milioane de Euro n proiecte sportive i educaionale.
Principalele proiecte ale McDonalds Romania sunt: Campionatul Naional de
Minibaschet, Crosul Ziua Olimpic, Cursa Copiilor din cadrul Semimaratonului Internaional
Bucureti, Campionatul de fotbal Player Escort, Campionatul de fotbal intern i Olimpiada
Liceelor McDonalds. Anual, n aceste evenimente sunt implicai peste 10.000 de copii.
Mai mult, McDonalds are o tradiie ndelungat n susinerea fotbalului, avnd un
parteneriat cu Federaia Internaional de Fotbal (FIFA), susine micarea olimpic n calitate de
partener al Comitetului Olimpic i Sportiv Romn i colaboreaz cu federaii sportive locale.

Olimpiada Liceelor McDonalds


McDonalds Romnia organizeaz Olimpiada Liceelor McDonalds
Ca parte din promisiunea sa pe termen lung, McDonalds Romnia susine anual
programe care ncurajeaz un stil de via activ i echilibrat. Astfel, pentru al doilea an
consecutiv, McDonalds Romnia, n parteneriat cu Inspectoratul colar al Municipiului
Bucureti, Direcia Sport i Tineret Bucureti i SEG, a invitat elevii de liceu s practice
sporturile lor preferate alturi de colegi, participnd la Olimpiada Liceelor McDonalds.
Olimpiada Liceelor McDonalds este o competiie sportiv local, adresat att fetelor ct
i bieilor pasionai de tenis de mas, baschet, handbal, volei sau fotbal n sal. Anul acesta,
competiia reunete peste 3.000 de participani din 75 de licee din capital, care vor concura n
etapa final desfurat n perioada 21 februarie - 30 martie 2014. Echipele ctigtoare vor fi
premiate de McDonalds cu premii care totalizeaz 130.000 de Lei.

Prin organizarea programului Olimpiada Liceelor McDonalds, i inspirm pe tineri s


includ activitile fizice n programul lor zilnic i le oferim ansa participrii la o competiie cu
premii importante. Suntem convini c sportul i spiritul competitiv trebuie s fac parte din
dezvoltarea armonioas a oricrui tnr. Olimpiada Liceelor McDonalds este contribuia noastr
la aceast dezvoltare" declar Daniel Boaje, Director General McDonalds Romnia.
Efortul intelectual al adolescentului elev este mare fa de consumul energetic, care este
redus. Sportul are rolul de a echilibra balana energetic a organismului adolescentului. Alturi
de un meniu variat i o hidratare corespunztoare, practicarea cu regularitate a exerciiilor fizice
n general i a sportului n particular are darul de a apropia adolescentul de vechiul dar mereu
actualul dicton latin Mens sana in corpore sano" declar medicul Alin Popescu, specializat n
Medicin Sportiv.
McDonalds Romnia susine stilul de via activ i echilibrat prin programe care
ncurajeaz activitatea fizic. Principalele iniiative ale companiei sunt: Campionatul Naional de
Minibaschet, Crosul Ziua Olimpic, Cursa Copiilor din cadrul Semimaratonului Internaional
Bucureti, Campionatul de fotbal Player Escort, Campionatul de fotbal intern i Olimpiada
Liceelor McDonalds.

Oferta Smart Menu, de la KFC

Lantul de restaurante KFC propune pentru perioada 7 ianuarie 6 martie 2014 Smart
Menu, la un pret promotional de 11,90 lei.

Smart Menu e o combinatie a unor produse vedete ale KFC: 2 crispy strips, 3 aripioare
picante, cartofi prajiti, sos si racoritoare. E usor de inteles de ce de-a lungul timpului a devenit
unul dintre meniurile preferate ale clientilor. (..) Estimam ca pe durata campaniei se vor vinde
1.000.000 de Smart Menus, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.
In perioada campaniei, la KFC vor fi disponibile la preturi speciale si Smart Menu Plus (2
crispy strips, 5 aripioare picante, o portie medie de cartofi prajiti, un sos la alegere si o bautura
racoritoare 0,4L din gama Coca-Cola), Smart Bucket (2 buc. pui, 4 crispy strips, 4 aripioare
picante, 2 portii medii de cartofi prajiti) si Salata Coleslaw.

Vino la KFC i poi ctiga un sos de usturoi la New York


Pentru toi cei care viseaz la o aventur inedit n cea mai spectaculoas metropol din
lume, KFC ofer o vacan de o sptmn la New York, pentru dou persoane. Promoia se
desfoar n toate restaurantele KFC din ar, pn pe 19 decembrie 2013. Pe lng marele
premiu, cei care particip la tombol, trimind codul promoional de pe bon la numrul de sms
1843, pot ctiga o tablet Samsung pe zi.
Una dintre vedetele meniului nostru este cu siguran sosul de usturoi, acel extra care
face prnzul la KFC so good. tim ct de mult apreciaz clienii notri acest produs, de aceea neam gndit s le oferim ocazia s se bucure de sosul Glenn ntr-unul dintre cele mai speciale
locuri din lume, n New York, spune Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.
Tot n aceast perioad, orice bon de peste 20 lei asigur clienilor KFC unul dintre
urmtoarele produse la viitoarea comand: o porie mic de cartofi prjii, o butur rcoritoare
(0.3 L) sau dou Hot Wings.
Noua campanie KFC va fi difuzat pe principalele posturi TV naionale, spotul fiind
filmat chiar la New York. Mai mult, n cadrul campaniei, KFC a lansat o aplicaie pentru mobil
prin care i provoac fanii s urle n telefon ct i in puterile, pentru a obine reduceri la KFC.
Descrcnd aplicaia Vreau KFC, disponibil att pe iOS, ct i pe Android, utilizatorii
trebuie s urle ct mai tare, pn vor atinge pragul de 10%, respectiv 20%, i vor fi recompensai
cu discounturi la urmtoarea comand la KFC.

n continuare, KFC i invit consumatorii s urmreasc pagina sa de Facebook i noua


aplicaie n care acetia pot afla mai multe despre New York, locurile pe care le pot vizita i cum
e viaa n metropola care nu doarme niciodat, din vederile trimise tocmai de peste ocean. Pentru
toi cei care i doresc un prnz rapid i gustos, KFC ofer clienilor si produse de pui delicioase
proaspt preparate n restaurant n fiecare zi.

CONCLUZII
In urma analizei fenomenului Fast-Food in era contemporana, ne-am putut forma niste
opinii pertinente asupra acestui tip de alimentatie. Ca toate lucrurile in viata, si Fast-Food-urile
au doua fete sau parti: una buna care promoveaza aceasta alimentatie, in relatie
interdependenta cu marile marci Fast-Food, Statul, tineretul si uneori chiar parintii; partea rea
este subliniata de catre antiglobisti (micul business local), nutritionisti, medici si familiile in
general.
Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, in ultimele cateva decenii, un adevrat stil
de via, un soi aparte de cultur care tinde s se rspandeasc in toat lumea. Un stil
ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieii de zi cu zi, desi nutritionistii recomanda
o singura masa la Fast-Food, pe luna.

Ca urmare a studiului efectuat asupra fenomenului fast-food, atat la nivelul tarii noastre
cat si la nivel international, putem spune ca, concluziile sunt ingrijoratoare si ridica un mare
semn de intrebare cu privire la modul de viata, in general, si cel de alimentatie, in particular, in
era moderna a consumului.
Din punctul nostru de vedere putem spune ca este mai mult decat deranjant faptul ca 96%
din tineretul american il recunoste cu usurinta pe Ronald McDonald, dar nu poate identifica
chipul Mantuitorului, sau ca acestia se axeaza preponderent, din punct de vedere financiar,
emotional, cultural si nu numai, pe consumul Fast-Food.
Studii efectuate de diversi specialist arata ca pe toata Terra procentul populatiei obeze
tinde sa creasca, ducand la diverse boli si complicatii, chiar moarte; tinerii nu se mai dezvolta
normal, pubertatea intarziind, iar sansele tinerilor de a incepe o scoala de studii superioare este in
scadere drastica, in america de nord, copiii ce consuma Fast-Food de mici, au sanse de numai 10
%.
In Romania, media de clienti serviti de catre McDonalds este de 200.000 de oameni pe zi,
ceea ce inseamna ca impreuna cu celelalte Fast-Food-uri de marca, cele de cartier etc., numarul
de consumatori ai acestui tip de alimentatie atinge 3-4 milioane de persoane, daca nu mai mult.
Marketingul marilor marci Fast-Food este cel care atrage clientii, cu reclamele ce
promoveaza alimentatia sanatoasa, restaurantele ca loc de luat masa in familie, loc de joaca
pentru copii, momindu-i cu diverse promotii, jucarii s.a., iar gustul si mirosul, care nu sunt decat
niste aditivi alimentari(compusi chimici) sunt cei ce dau dependenta.
Dezechilibrul nutritional nu este caracterizat doar prin lipsa proportionalitatii dintre
elementele nutritive, ci si prin faptul ca produsele fast-food contin calorii goale, care nu satisfac
pofta de mancare decat pe moment, aceasta revenind destul de repede, consumatorul simtind
nevoia sa manance mai mult.
Pe scurt, acesta este marele secret!: alimente procesate si tratate la maximum, fara
valoare nutritiva, ce dau dependenta, imbolnavesc si altereaza afacerile restaurantelor locale si
cel mai important, relatia familiala: masa gatita de parinti/ bunici pentru familie, fiind inlocuita
de Fast-Food.
Desii restaurantele cu renume in industria fast-food au incercat de-a lungul timpului sa-si
imbunatateasca imaginea, preponderent pe cea a hranei rapide, prin introducerea in meniuri a
unor alimente mai sanatoasa, cum ar fi salatele sau fructele, introducerea unui sistem electronic

de calcul al valorii nutritive corespunzatoare unui meniu, sau sustinerea diferitelor campanii
umanitare, realitatea ramane aceeasi: alimentatia fast-food este deunatoare sanatatii atat prin
dezechilibrul nutritiv despre care vorbeam mai sus, cat si prin prisma sigurantei igienice.
O alta amenintare a alimentatiei fast-food, mai putin vizibila, o reprezinta dezintegrarea
familiei. Pan de curand, gtitul hranei acas i mai ales servitul mesei era un factor de coagulare
a familiei, dar datorita facilitatilor oferite de fast-food-uri, rapiditate, numarul mare de unitati,
aceste reuniuni in familie sunt din ce in ce mai putin numeroase.
Ca o concluzie finala a studiului putem spune ca alimentatia fast-food este o amenintare
atat la adresa sanatatii, cat si una de ordin social, daca este sa observam libertatea de care
beneficiaza industria Fast-Food din partea statului roman prin nepunerea in practica a legilor
cereglementeaza industria alimentara si de consum.
Mancarea de tip fast food creste numarul de cazuri de obezitate, boli de inima, diabet,
tensiune arteriala. Conceptul de "fast-food se refera la hrana care poate fi preparata si servita
foarte rapid. Romanii au ajuns sa prefere acest timp de mancare din cauza lipsei de timp,
comoditatii, pretului convenabil dar si pentru ca sunt foarte gustoase.
Se uita foarte usor ca a fi gustos nu inseamna si a fi sanatos. Sunt gustoase si atragatoare
pentru ca au in compozitie aditivi si coloranti, care nu sunt altceva decat niste chimicale,
temutele E-uri.
Acesti compusi chimici devin foarte periculosi in momentul in care sunt consumati timp
indelungat: ataca sistemul nervos, vederea, provoaca infarcturi, etc.
Potrivit studiilor, ingerarea zilnica a unui hot-dog duce la cresterea cu 19% a riscului de
diabet si cu 42% a riscului de a face o boala cardiovasculara.
Insa, nu acelasi lucru se intampla atunci cand se consuma carne proaspata. In mezeluri si
in carnea conservata se gasesc de patru ori mai multa sare si cu 50% mai multi nitrati. Aceasta
diferenta de sare si conservanti, explica riscul crescut de boli cardiovasculare si de diabet.
Mancarea de tip fast-food este extrem de saraca in fibre, vitamine si minerale, dar bogata
in zahar si grasimi. Trebuie sa stim ca alimentatia cu cat este mai apropriata de natura, cu atat
energia consumata pentru digestie este mai mica. Dupa mesele in care nu se mai tine seama de
masura, apare somnolenta pentru ca nivelul de energie scade, iar organismul se concentreaza pe
prelucrarea alimentelor.

O alimentatie care se compune in mod esential din mancare de tip fast food, duce la
alterarea metabolismului si predispune consumatorii la un comportament antisocial.
Sunt persoane care au sustinut ca mancarea de tip fast-food creeaza dependenta. Specialistii in
nutritie afirma ca substantele prezente in mancarurile de la fast-food ne fac sa mancam de sase
ori mai mult decat este necesarul real al organismului.
La acestea se adauga si publicitatea, orientata in cele mai multe cazuri catre copii. Ei
raman impresionati de culorile si de gustul produselor. Dar se pierde din vedere ca din copiii care
mananca de 3 ori pe zi in locatii de tip fast-food, unul din 15 este obez.
Mancarea de tip fast-food a intrat foarte usor in fostele tari comuniste. Acestea tari
vedeau in produsele de acest tip simboluri ale libertatii, o noua legatura cu Occidentul si un semn
al cresterii bunastarii personale.
Experti din domeniul sanatatii au cerut sa se introduca taxe pe produsele de tip fast-food.
Insa, nutritionistii sustin ca simpla impozitare nu va fi de ajuns, e nevoie de mai mult, de
informarea permanenta a populatiei sa manance alimente sanatoase.
Mancarea fast-food chiar daca este gustoasa si convenabila ca pret, nu este sanatoasa.
Alimentele de tip fast-food sunt principalul factor care predispune la obezitate i, cu toate
acestea, cele mai multe persoane le consum zilnic. Urmarea: numrul obezilor a crescut foarte
mult n ultimii ani i la noi n ar. Datele statistice arat c 3,5% din copii i peste trei milioane
de romni sunt obezi, iar numrul lor este n cretere.
Aceste cifre sunt uor de explicat n condiiile n care o porie de fast-food conine ntre
500-800 de calorii, iar o porie de mncare sntoas maximum 200 de calorii.
Hran srac n nutrieni
Hamburgerii, pizza i shaorma sunt preparate de tip fast-food care conin alimente multe
lipsite de nutrienii eseniali. Alimentele industriale rafinate nu numai c sunt dezechilibrate
nutriional, dar nu mai au nici nutrienii eseniali, fiind devitalizate complet, explic prof. dr.
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare din Bucureti.
De asemenea, acestea sunt bogate n zaharuri rafinate (cresc glicemia i favorizeaz
apariia cancerului), grsimi aterogene (de exemplu, margarina care determin depunerea de
grsimi pe vasele de snge) i proteine cu valoare biologic sczut (de exemplu, orici, gluten
denaturat).

Conin peste 300 de E-uri


Te-ai ntrebat vreodat de ce mncarea de la fast-food are un aspect att de plcut spre
deosebire de cea preparat n cas? Ei bine, responsabile de acest lucru sunt cele peste 300 de Euri care se gsesc n compoziia lor.
n plus, pe lng E-uri (colorani, conservani, ndulcitori, antioxidani i ntritori de
arom), alimentele de tip fast-food conin i peste 300 de arome artificiale. De asemenea, acestea
sunt bogate n calorii, mai exact, 100 grame de alimente coninnd 500 de calorii.
Cum sa imbunatatim valoarea nutritiva a alimentelor fast food
Cunoasterea este putere, iar acest lucru este adevarat chiar si pentru alimente. Este foarte
important sa stim cat mai multe despre ce mancam pentru ca astfel putem face alegeri cat mai
bune. O parte din aceste informatii sunt furnizate in prezent, chiar de catre producatori, din
dorinta de a prezenta consumatorilor cat mai multe despre produsele oferite.
Specialistii stiu ca nu este usor sa evitam mancarea de la fast food, mai ales cand avem un
program aglomerat care nu ne permite sa mancam linistiti, daca trebuie sa ne limitam la
hamburgeri si cartofi prajiti pentru a avea energie sa facem fata zilelor aglomerate.
De aceea, ne ofera cateva solutii practice, caci nimanui nu ii place sa auda doar ca ceeea
ce mananca este nesanatos, fara sa i se prezinte si alternative.
In continuare sunt prezentate cateva recomandari care au drept scop evitarea pericolelor
induse de excesul consumului alimentelor hipercalorice:

Alegeti cu atentie restaurantul la care mancati. Chiar si intre fast fooduri exista diferente,
iar unele ofera mancarea mai sanatoasa decat altele. In general, marile lanturi incearca sa
se adapteze criticilor si sa isi modifice produsele, astfel incat sa nu isi piarda clientii.

Lanturile mai mici nu acorda o importanta atat de mare acestor amanunte;


Evitati produsele foarte prajite in ulei, cele care au multe sosuri, maioneza, sau cele
gratinate. Acestea sunt cele care de obicei sunt bogate in grasimi nesaturate si au si un

continut exagerat de sodiu;


Inlocuiti sucul carbogazos cu apa. Chiar daca meniul dumneavoastra vine cu un suc, este
mai bine sa beti apa. Unele sucuri sunt atat de hipercalorice incat un pahar mare poate
aduce chiar si 500 de calorii. Daca sucurile naturale sunt facute pe loc, iar fructele sunt

stoarse in fata dumneavoastra, acestea pot reprezenta o alternativa sanatoasa, altfel, fiti

precauti. Nu intotdeuna un suc 100% natural chiar este asa!


Alegeti un desert natural. Unele restaurante comercilizeaza si fructe, facandu-va alegerile

mai usoare. Optati mai degraba pentru un mar decat o placinta cu mere!
Alegeti pizza, salate sau sandwichuri cu paine integrala si nu cartofi prajiti, pui prajit sau

costita scufundata in sos.


Incercati sa puneti cat mai putine sosuri salatelor, chiar daca nu se pastreaza gustul. Cu
cat sosurile sunt mai multe, cu atat se reduce din importanta legumelor consumate, caci

salata ajunge sa fie mai degraba bogata in lipide si calorii decat in nutrienti si vitamine.
Reduceti portiile pe care le comandati. Cel mai bine ar fi ca acestea sa fie mici sau cel
mult medii. Nici macar cartofii prajiti nu trebuie sa fie in portie mare, deoarece acestia

contin foarte multa sare.


Evitati sa adaugati condimente si sare. Astfel de produse sunt deja sarate si condimentate
(uneori excesiv), deci incercati sa va limitati la ce contine deja produsul respectiv.
Specialistii sunt de parere ca ar trebui sa limitam si timpul pe care il petrecem uitandu-ne

la televizor, atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri. Exista programe in timpul carora pauzele
publicitare abunda in reclame pentru alimente nesanatoase, si stimuleaza astfel dorinta tuturor
pentru consumarea acestora. Este foarte important, ca, oriunde mancam, sa nu uitam de faptul ca
tot ce alegem sa consumam ajunge sa influenteze organismul, intr-un fel sau altul.
Chiar daca efectele nu se simt imediat, in timp exista riscul ca alimentele fast food sa
contribuie la aparitia unor sindroame dislipidemice, sa stimuleze ateroscleroza vaselor, ca sa nu
mai vorbim despre impactul pe care il are asupra aspectului fizic.
Un organism care se simte bine, arata bine. Supraponderabilitatea nu este riscanta doar
din punct de vedere estetic, ci si din cel al sanatatii generale. Iar acesta este un aspect de care nu
trebuie sa uitam cand intram intr-un fast food.

BIBLIOGRAFIE

1. Anthes, E. (2011), Accounting of taste, in Psychology Today, January/February, p.78-84.


2. Beasley, L., Hackett, A., Maxwell, S. (2004), The dietary and health behaviour of young
people aged 1825 years living independently or in the family home in Liverpool, UK, in
International Journal of Consumer Studies, Vol28, Nr.4, p.355363.
3. Beer, S. (2008), Authenticity and food experience commercial and academic
perspectives, in Journal of Food Service, Vol.19, p.153163, DOI: 10.1111/j.17454506.2008.00096.x.
4. Davis, B. i Carpenter, C. (2009), Proximity of Fast-Food Restaurants to Schools and
Adolescent Obesity, in American Journal of Public Health, Vol 99, Nr.3, p.505-510.
5. George, R.J. i McDuffie, T.E. (2008), Adolescents' Food Attitudes and Behaviors During
the School Day: Implications for Food Marketers, in Journal of Food Products Marketing,
Vol.14, Nr.1, p.37-50.

6. Heldke, L. (2007), Cultural Imperialism, in Allen, G. i Albala, K. (coord.), The Business


of Food. Encyclopedia of the Food and Drink Industries, Greenwood Press, p.114-117.
7. Jejfery, R. i French, S. (1998), Epidemic Obesity in the United States: Are Fast Foods
and Television Viewing Contributing?, in American Journal of Public Health, Vol.88,
Nr.2, p.277-280.
8. Louis, W., Davies, S., Smith, J. i Terry, D. (2007), Pizza and Pop and the Student
Identity: The Role of Referent Group Norms in Healthy and Unhealthy Eating, in The
Journal of Social Psychology, Vol.147, Nr.1, p.57-74.
9. Parasecoli, F. (2007), Slow Food, in Allen, G. i Albala, K. (coord.), The Business of
Food. Encyclopedia of the Food and Drink Industries, Greenwood Press, p.331-335.
10. Petrini, C. (2009), Terra Madre. Come non farci mangiare daal cibo, Editura Giunti,
Firenze, Italia.
11. Raoult-Wack, A. L. (2007), Hrana Spune-mi ce mnnci, ca s-i spun cine eti, Editura
Univers, Bucureti.
12. Ritzer, G. (2003), Mcdonaldizarea societii, Editura Comunicare.ro, Bucureti.
13. Schlosser, E. (2001), Fast Food Nation The Dark Side of the All-American Meal,
Editura Houghton Mifflin Harcourt, Boston.
14. SuperSizeMe.com (2011) Obesity in America,

disponibil

online

la

adresa:

http://www.supersizeme.com/home.aspx
15. Voinea, L. (2009), tiina alimentelor. O abordare din perspectiva consumatorului,
Editura ASE, Bucureti.
WWW.KFC.RO
WWW.McDonalds.RO
http://en.wikipedia.org/wiki/Fast_food
http://en.wikipedia.org/wiki/KFC
http://en.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
http://en.wikipedia.org/wiki/Nutrition
http://www.upt.ro/socrates/erasmus/en/ghidul_bp.php