Apostol Alexandra Gabriela

Grupa 1765, seria A

MK-ID, anul al II-lea
Disciplină: Comportamentul Consumatorului

ANALIZA DATELOR NATIONALE PE PIATA

NATIONALA A FAST-FOOD

Ce este Fast-Food?

Conform Wikipedia, fast-food-ul este un tip de mâncare produs în masă, conceput pentru
revânzarea comercială și cu o prioritate puternică pusă pe „viteza de servire”, față de alți factori
relevanți implicați în știința culinară. Fast-food-ul a fost creat ca o strategie comercială pentru a
găzdui un număr mai mare de navetiști ocupați, călători și lucrători salariați care adesea nu au
avut timp să se așeze la un pub sau la un restaurant clasic și să-și aștepte masa. Făcând ca viteza
de servire să devină o prioritate, acest lucru a asigurat faptul că clienții cu timp strict limitat (un
navetist care se oprește pentru a-și procura cina pentru a o aduce acasă la familie, de exemplu,
sau un muncitor pe oră într-o scurtă pauză de masă) nu erau deranjați de așteptarea mâncarii lor
să fie gătită pe loc (așa cum este de așteptat de la un restaurant tradițional). În 2018, industria
fast-food-ului avea o valoare estimată la 570 de miliarde de dolari la nivel global.
Cea mai rapidă formă de „fast-food” constă în mâncăruri pre-gătite ținute în pregătire pentru
sosirea unui client, cu timpul de așteptare redus la doar câteva secunde. Alte magazine de fast-
food, în primul rând magazinele de hamburgeri (McDonald's, Burger King, etc.) folosesc
ingrediente pre-preparate produse în masă (condimente în pungi, chifle, carne congelată, legume
care sunt prespălate, pre-feliate sau ambele; etc.), dar hamburgerii și cartofii prăjiți sunt
întotdeauna gătiți proaspeți (sau cel puțin relativ recent) și asamblați „la comandă” (ca la un
restaurant).
Deși o mare varietate de alimente poate fi „gătită rapid”, „fast-food” (tradus în română ca
mâncare rapidă) este un termen comercial limitat la alimente vândute într-un restaurant sau
magazin cu ingrediente congelate, preîncălzite sau pregătite și servite clientului într-o formă
ambalată pentru a fi luate la pachet.

Istoria Fast-Food

Ca termen, „fast-food” a apărut pentru prima dată în dicționarul Merriam–Webster în 1951, dar
rădăcinile sale sunt mult, mult mai vechi.
Conceptul de mâncare gata gătită de vânzare este strâns legat de dezvoltările urbane. Casele din
orașele emergente nu aveau adesea spațiu adecvat sau echipamente adecvate pentru prepararea
alimentelor. În plus, procurarea combustibilului pentru gătit ar putea costa la fel de mult ca și
produsele achiziționate. Prăjirea alimentelor în cuve cu ulei de copt s-a dovedit la fel de
periculoasă, pe atât de scumpă. Proprietarii de case se temeau că un foc de gătit necinstite „ar
putea cu ușurință să incendieze un întreg cartier”. Astfel, urbaniții au fost încurajați să
achiziționeze carne sau amidonuri pre-preparate, precum pâine sau tăiței, ori de câte ori este
posibil. În Roma Antică, orașele aveau standuri stradale – o tejghea mare cu un recipient în
mijloc din care s-ar fi servit mâncare sau băutură. În timpul boom-ului economic american de
după cel de-al Doilea Război Mondial, americanii au început să cheltuiască mai mult și să
cumpere mai mult pe măsură ce economia a prosperat și o cultură a consumismului a înflorit. Ca
urmare a acestei noi dorințe de a le avea pe toate, împreună cu pașii făcuți de femei în timp ce
bărbații erau plecați, ambii membri ai gospodăriei au început să lucreze în afara casei. Mâncarea
în oraș, care înainte fusese considerată un lux, a devenit o întâmplare comună și apoi o
necesitate. Muncitorii și familiile muncitoare aveau nevoie de servicii rapide și mâncare ieftină
atât pentru prânz, cât și pentru cină

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Fast_food#:~:text=Fast%20food%20began%20with
%20the,by%20Merriam%E2%80%93Webster%20in%201951.

Tipuri de fast-food
Există multe feluri de fast-food. Ce va avea un rol important în ceea ce privește tipurile de fast-
food, depinde de locaţie, ce ingrediente pot fi obținute și ce le place localnicilor. Iată câteva
tipuri de fast-food:
- Hot dog: un cârnat gătit servit într-o chiflă feliată și garnisit cu condimente precum
muștar, ketchup, ceapă, maioneză, brânză și chili.
- Kebab: bucăți de carne, pește sau legume prăjite sau la grătar pe frigărui. Sunt originar
din Orientul Mijlociu.
- Cartofi prăjiți : inventați de belgieni, cartofii prăjiți sunt cartofi tăiați în bețișoare scurte și
prăjiți. Populari din secolul al XVII-lea.
- Hamburger: un tip de sandviș care are una sau mai multe chifteluțe de carne plasate între
două sau mai multe chifle feliate și ornate cu condimente.
- Chips: Cartofi tăiați subțire (foarte subțire), sărați puternic și prăjiți până devin crocanți.
Legenda spune că au fost făcute pentru prima dată de un bucătar enervat de clientul său
care s-a plâns de cartofii lui că ar fi prea groși, moi și fazi.
- Pizza: o pâine coaptă și acoperită cu sos de roșii, brânză și diverse toppinguri. Pizza
modernă este inventată în Italia și iubită în întreaga lume.
- Sandviș: un tip de mâncare este plasat pe sau între două felii de pâine. John Montagu a
fost inventatorul acestui aliment.
- Taco: Este o umplutură învelită într-o tortilla de porumb sau grâu (tip de pâine plată).
Umplutura poate fi făcută din diferite ingrediente, cum ar fi carne de vită, porc, pui,
fructe de mare, legume și brânză.
 - Nuggets de pui: preparate din carne sau piept de pui tăiați după formă, pane sau aluat,
apoi prăjiți sau copți. Au fost inventate în anii 1950 de Robert C. Baker, profesor de
științe alimentare la Universitatea Cornell.
- Inele de ceapă: o gustare făcută din inele de ceapă în secțiune transversală înmuiate în
aluat sau pesmet și apoi prăjite. Se poate face si cu pasta de ceapa.
- Cheeseburger: un hamburger cu o felie de brânză topită

Sursa: http://www.historyoffastfood.com/fast-food-types/different-types-of-fast-food/

Este sănătoasă mâncarea fast-food?

Consumul de fast-food a fost legat, printre altele, de boli cardiovasculare, cancer colorectal,
obezitate, colesterol ridicat, afecțiuni de rezistență la insulină și depresie. Controlul altor factori
care confundă dieta și stilul de viață al consumatorilor de fast-food adesea nu atenuează aceste
asocieri și uneori întărește asocierea dintre consumul de fast-food și mortalitate. Multe alimente
fast-food tind să fie bogate în grăsimi saturate, zahăr, sare și calorii.
Cina tradițională de familie este din ce în ce mai mult înlocuită de consumul de fast-food la
pachet. Ca urmare, timpul investit în pregătirea alimentelor este din ce în ce mai mic, o femeie
medie din Statele Unite petrecând 47 de minute pe zi pregătind mâncarea, iar bărbatul mediu
petrecând 19 minute pe zi în 2013.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Fast_food#:~:text=Fast%20food%20began%20with
%20the,by%20Merriam%E2%80%93Webster%20in%201951.

Desi aceste informaţii sunt cunoscute de catre majoritatea consumatorilor, mâncarea fast-food
creşte in popularitate de la an la an. Consumatorii sunt reprezentaţi de persoane ce aparţin tuturor
vârstelor, femei sau barbati, dar majoritar de către tineri. Motivul principal al consumului de fast-
food este pretul scazut cat si disponibilitatea intr-o multitudine de locuri.

Conţinutul de calorii

Cele mai populare gustari rapide sunt chipsurile, gogosile, acadelele, batoanele de

ciocolata, prajiturele. Sunt ambalate direct de catre producator, le putem consuma rapid din mers,
sau la birou, si in plus, sunt delicioase. Chiar daca sunt catalogate drept gustari, nu trebuie sa
subestimam contributia lor la aportul caloric zilnic. Desi par mici, ele pot aduce foarte mult
organismului. Si nu intotdeauna ce are nevoie. Consumul regulat de gustari si alimente fast food
se pare ca poate creste semnificativ indicele de masa corporala.
Un meniu clasic consumat la un restaurant fast food, fiind alcatuit dintr-un hamburger, cartofi
prajiti si o bautura racoritoare poate aduce peste 1500 de calorii per portie, in conditiile in care
necesarul zilnic, total, este in jur de 2000 de calorii (necesar calculat pentru un adult tanar,
sanatos, cu activitate fizica moderata). Specialistii apreciaza ca, de-a lungul timpului (perioada
analizata fiind 1977-1996), contributia snacks-urilor la aportul caloric, in special al copiilor cu
varsta intre 2-5 ani, a crescut cu peste 30%. Acesta pare a fi si procentul adolescentilor care
consuma zilnic mancare fast food. Dieta acestora este foarte sever modificata, deoarece
majoritatea caloriilor provin din bauturi carbogazoase, din produse prajite, din glucide, in timp ce
lactatele, fructele si legumele proaspete sunt aproape complet indepartate din alimentatie.
In prezent, majoritatea reclamelor la produse alimentare, mai ales cele care au public tinta
copiii, promoveaza produse hipercalorice, bogate in sare si zahar si reduse in fibre si vitamine.
Reclamele isi fac datoria, iar copii sunt incurajati sa le ceara parintilor, care in final, le cumpara.
Specialistii britanici au realizat un studiu in care au inclus copii cu varstele intre 9-11 ani.
Acestora le-au fost prezentate reclame la alimente si la jucarii si apoi le-a fost oferita mancare. S-
a observat ca dupa urmarirea reclamelor la alimente, copii au mancat mai mult decat dupa ce au
urmarit reclamele la jucarii. Copiii obezi care au fost incadrati in studiu si-au crescut cel mai
mult aportul alimentar dupa urmarirea reclamelor (134%), comparativ cu cu copiii
supraponderali (101%) si copiii normoponderali (84%).

Sursa: https://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/adevarul-despre-alimentele-fas-
food_5501

Cat de des cumparam mancare in oras?

Doar 2% dintre romani iau masa in oras in fiecare zi. Cei mai multi, aproximativ 20%,
mananca o data pana la de trei ori pe saptamana mancare gata preparata, barbatii facand acest
lucru in proportie mai mare decat femeile.
Cei tineri si foarte tineri, intre 15 si 24 de ani, sunt cei care au obiceiul de a cheltui cel mai des
pentru a lua masa pe drum, mai ales cei din Bucuresti si din orasele mari. Locuitorii Capitalei si
cei din marile orase sunt campioni la frecventa consumului de alimente in afara casei, cu un
procent dublu fata de ceilalti romani.
Persoanele cu venituri mari, de peste 4.000 de lei, sunt cele care mananca chiar mai des de o
data pe zi in oras. Si tinerii, chiar daca nu au deloc venit sau au unul foarte mic, obisnuiesc sa
manance in mers cel putin o data pe zi.
Sursa: https://www.wall-street.ro/articol/Social/180029/gfk-peste-50-dintre-romani-prefera-sa-
manance-la-fast-food-cele-mai-populare-restaurante-pe-lista-celor-care-iau-masa-din-
mers.html#gref
IMPACTUL FAST-FOOD ÎN ROMÂNIA

Conform Euromonitor, cele mai populare restaurante de fast-food din Romania inregistrate in
2021 sunt McDonald’s cu un procent de cota de piata de 28,3% apartinand brand-ului global
McDonald’s Corp si KFC cu o cota de piata de 21,4% apartinand brand-ului global Yum! Brands

Inc.
Calitatea produselor este cea mai importantă în decizia de cumpărare de la restaurantele din
centrele comerciale, fiind menționată de către 54% dintre oameni. Pe locul al doilea se afla
preturile (41%). Un alt criteriu relevant pentru români este gradul în care sunt respectate
măsurile de siguranță împotriva COVID-19 în aceste localuri, fiind important 32% dintre aceștia.
Pe lângă aceste criterii, studiul a urmărit și impactul promoțiilor asupra loialității consumatorilor.
40% dintre oameni afirmă că alternează cam aceleași restaurante, în funcție de promoțiile pe care
le au. Aceasta este o informație utilă pentru branduri, deoarece ele pot continua să comunice
oferte pentru a atrage consumatorii, chiar și în contextul pandemiei.

O altă categorie la care brandurile trebuie să fie atente este cea a consumatorilor loiali,
reprezentata de un sfert dintre români - 25% spun că obișnuiesc să cumpere mereu de la același
local, indiferent de promoții. Astfel, restaurantele trebuie să identifice, prin studii de loialitate,
care sunt acele elemente adiționale ce îi fidelizeaza pe oameni.

Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/romani-nu-frecventeaza-restaurante-mall-covid-19.htm

Calitatea este de departe cel mai important criteriu in alegerea locatiei restaurantului pentru iesit
in oras (75%), urmata de ambianta/confort (51%), preturi (45%) si servicii (40%). Tinerii sunt
mai sensibili la pret, in timp ce serviciile si ambianta/confortul cresc in importanta pe masura ce
consumatorul se maturizeaza.
Bucataria autohtona este predominanta in meniurile romanilor (82%), urmata la mare distanta de
cea italiana (38%), pentru care femeile au o apetenta mai ridicata. Din meniu fac parte cel mai
adesea carnea (54%), pizza (49%), legumele (29%) si dulciurile (29%). Generatia foarte tanara
consuma mai putina carne, dar mai multe paste. Cafeaua este principala bautura consumata in

HoReCa (63%), urmata de bere (49%), de surprinzatoarea limonada (42%) si de vin (40%)
(Sursa: https://www.ipsos.com/ro-ro/cum-arata-profilul-consumatorului-roman-de-horeca)

Romania s-a clasat pe locul al doilea in Europa in ceea ce priveste ritmul de crestere al pietei de
mancare si bautura din ultimii zece ani, estimat la 7,2% pe an, aflandu-se in aceeasi pozitie si in
functie de potentialul de crestere pentru urmatorul deceniu, ritmul de crestere fiind estimat la
8,8% pe an. (Mediafax)
 Piaţa restaurantelor din România a scăzut anul trecut, în primul an de pandemie, până sub 10
mld. lei, faţă de 14 mld. lei în 2019. Din total, segmentul de fast-food reprezintă circa 20-25%.
Mai mult, în cazul vânzărilor de fast-food, deşi au fost înregistrate scăderi în pandemie, ritmul a
fost mai lent decât cel al pieţei totale (30%), arată analiza ZF ce porneşte de la rezultatele marilor
companii din domeniu. Pe această piaţă fast-food, lupta se dă între giganţii străini precum
McDonald’s şi KFC, conceptele locale Spartan sau Mesopotamia şi şaormeriile de cartier. Iar
apetitul românilor pentru fast-food este confirmat şi de venirea sau revenirea pe plan local în
ultimii ani a unor jucători internaţionali precum Taco Bell sau Burger King. Totuşi, mai sunt
multe nume mari care lipsesc precum Wendy’s, Chipotle sau Five Guys. „Sunt multe branduri
internaţionale care lipsesc de pe piaţă. România este o ţară care a îmbrăţişat brandurile
occidentale, care e deschisă la nou. Dovadă stă faptul că noi am adus Taco Bell cu mâncare
mexicană-californiană, care funcţionează foarte bine“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera
Franchise Group. (https://www.zf.ro/companii/fast-foodul-mananca-circa-un-sfert-din-piata-
totala-de-restaurante-20179725)
Mentionat anterior, in ciuda consecintelor negative pe care mancarea fast-food o are asupra
sanatatii organismului nostru, multi dintre consumatori prefera sa ignore aceasta informatie,
deoarece produsele fast-food sunt la un pret accesibil, sunt gustoase, elimina efortul de a gati,
sunt la indemana etc. Un studiu realizat de Leo Youth in ceea ce priveste motivele consumului
de alimente fast-food in randul tinerilor arata ca 72% dintre acestia prefera produsele fast-food,
80% considera. a mancarea nesanatoasa este inevitabila, iar penttu a echilibra balanta, 52%
practica un sport sau merg la sala.
In ceea ce priveste romanii, timpul alocat gatitului este mult mai scazut in randul tinerilor fata
de populatia adulta, asadar constituind un motiv esential ce indruma spre alegerea mancarii fast-
food in locul celei gatite. De asemenea, sociologul american George Ritzer mentioneaza intr-una
din cartile sale dedicate studiului globalizarii de catre lanturile de fast-food faptul ca
popularitatea restaurantelor este bazata pe cateva criterii. In primul rand, eficienta reprezentata
de simplismul serviciilor oferite, cat si a produselor. In al doilea rand avem divertismentul,
realizat printr-un decor neobisnuit si plin de culori, ce ofera consumatorilor impresia unui produs
atragator si neconventional, interesant. Desigur, avem si preturile scazute, cat si disponibilitatea
la un nivel mare tuturor consumatorilor (locatiile de restaurante fast-food gasindu-se usor in
orice oras si mai ales in orice spatiu comercial), lucruri deja mentionate anterior.
Piaţa de food service din România va ajunge la valoarea de 20 de miliarde de lei, dublu faţă de
situaţia din acest an, dar în scădere cu 20% comparativ cu 2019, arată datele analizate de
Hospitality Culture Institute.
Conform datelor centralizate, piaţa de profil care cuprinde activitatea de restaurante standard,
fast-food, cafenele, cantine, pub-uri şi supermarketuri nu va mai fi influenţată doar de evoluţia
pandemică, ci şi de o serie de factori pozitivi care ţin şi de strategia de business. (Agerpres)
"Antreprenorii şi investitorii din industria ospitalităţii s-au adaptat şi găsesc în fiecare lună
metode noi de a-şi ţine business-urile în picioare. Sectorul HoReCa se pregăteşte pentru o
revenire cu adevărat în V în 2021, punctul de jos fiind iarna aceasta. Industria ospitalităţii nu
poate să scadă mai jos de atât, acesta reprezentând, în acelaşi timp, un moment ideal pentru cei
ce doresc să investească în sector. Principalii vectori de creştere ai pieţei de food service în 2021
vor fi dezvoltarea delivery şi take-away şi deschiderea interioarelor şi a restaurantelor hotelurilor
care au fost închise 6 luni, anul acesta", a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture
Institute.
O analiza ZF arata faptul ca romanii au cheltuit in 2020 peste 2 miliarde de lei pe mancarurile
fast-food. ”Considerăm că scăderea vânzărilor din anul 2020 va fi devansată de o creștere de
30,9% a cifrei de afaceri preconizată pentru 2021. De asemenea, estimăm o creștere de 13,7% a
veniturilor din exploatare în anul 2022. În ceea ce privește profitul operațional al grupului, este
așteptată o revenire, cu o marjă de 4,2% în 2021 și una de 6,1% în anul 2022, alături de o marjă
EBITDA de 15,2%, respectiv 16,5% în anul 2022”, menționează analiștii BRK.

CERCETARE CALITATIVĂ
PIAŢA FAST-FOOD ÎN ROMÂNIA

CONTEXTUL CERCETĂRII

Am realizat acestă cercetare calitativă în contextual în care, compania KFC își propune
lansarea unui nou sortiment de burger: burger cu pui grill, salată, roşii şi muştar.
Conform studiilor efectuate, românii sunt mari consumatori de burgeri, aceştia fiind uşor de
procurat, ieftini şi săţioşi. În ceea ce priveşte consumul de fast-food în România, burgerii se află
printre cele mai cumpărate preparate.
În urma cercetării calitative, vom identifica factorii care îi determinîă pe consumatorii români
atunci cănd aleg să cumpere burgeri, motivul pentru care acestia cumpără burgeri, dar si tipul de
ingrediente pe care aceştia îi preferă.

SCOPUL CERCETĂRII

Scopul principal al cercetării este identificarea preferințelor consumatorilor în ceea ce privește

piața preparatelor KFC în România, identificarea reacţiilor consumatorilor de fast-food în
privința noului sortiment de ingrediente pentru noul burger și stabilirea situaţilor în care
consumatorii de fast-food ar alege noul burger de la KFC.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

• Identificarea părerii despre burgeri şi consumului general de fast-food.

• Identificarea obiceiurilor de consum în randul consumatorilor de fast-food.
• Determinarea factorilor care influenteaza alegerea consumului de fast-food.
• Identificarea părerilor despre noul burger de la KFC
• Identificarea modului de consum al alimentelor fast-food.
METODA DE CERCETARE CALITATIVĂ FOLOSITĂ

Pentru prezenta cercetare se va folosit ca metoda de cercetare calitativa interviu in profunzime,

tinand cont de faptul ca este o tema usor controversială, ceea ce i-ar determina pe unii
participanti sa nu-si prezinta adevarata parere.

SELECTAREA PARTICIPANȚILOR (ESANTINAREA)

Stabilirea numărului de participanți:

Vom avea un esantion de 50 de persoane participante la cercetare. Persoane de rând care sunt
consumatoare de fast-food şi care frecventează restaurantul KFC.

Stabilirea criteriilor de selecție:

- ii excludem pe cei care lucreaza in industria fast-food
- ii excludem pe cei care lucreaza in domeniul alimentar

Criterii pentru selecția partcipanților:

- localitatea: Bucuresti (50)
- varsta: 20-35 ani (25), 35-50 ani (20), 50+ (5)
- venitul: mic (1.500-3.000 lei) (20), mediu (3.001-5.000 lei) (20), mare (5.001-10.000 lei) (5),
foarte mare (peste 10.000 lei) (5)
- sexul: barbati (25), femei (25)
- nivelul educatiei: universitare (20), postuniversitare (30)

Chestionar de selecție:

”Bună ziua! Mă numesc Apostol Alexandra și sunt angajată în cadrul departamentului de

marketing al companiei KFC. Realizăm o cercetare deoarece compania KFC doreşte lansarea
unui nou sortiment de preparat, un nou burger cu pui grill, salată, roşii şi muştar.

- Ce vârsta aveţi?
- Unde locuiţi?
- Care este sexul dumneavoastră?
- Care este venitul dumneavoastră?
- Care este nivelul de educatie?
- Care este domeniul de activitate în care activati?
- Cât de familiar vă este consumul de fast-food?

Mi-ar face plăcere să vă invit sa participaţi la un interviu în profunzime ce va ajuta la cercetarea

noastră calitativă. Care din următoarele optiuni va sunt mai accesibile? – marţi de la 13 la 16 sau
joi de la 17 la 20? Vom avea nevoie de datele dumneavoastra de contact: e-mail sau nr. de
telefon.”

GHID DE INTERVIU
Interviul va avea loc între intervievator şi intervievaţi. Răspunsurile vor fi simple şi concise, cu
întrebări adecvate pentru ca cei intervievaţi să nu petreacă mult timp răspunzând la întrebări.
Pentru a le menţine atenţia, procesul va fi cursiv şi interactiv. Vor exista mici pauze între
întrebări pentru a oferi participanţilot timp de gândire. Întreg procesul interviului va dura între 30
şi 45 de minute.

DISCUŢIA PROPRIU-ZISĂ

În prima fază a discuției se vor utiliza intrebari pentru acomodare care ne vor ajuta in conturarea
principalelor aspecte ale cercetării: (5-10 min)

- Ce cunoaşteţi despre consumul fast-food?

- Cât de sănătoasă vi se pare o dietă cu alimente fast-food?
- Credeţi că este în regulă să consumăm din când în când alimente fast-food? Cât de des?
- De ce credeţi că aleg românii să mănânce fast-food?

În a doua fază a discuţiei, se vor utiliza întrebări pentru a determina frecvenţa consumului de
fast-food în rândul consumatorilor, ce factori îi influenţează şi modul în care consumă (15 min)

- Care este părerea dumneavoastră în ceea ce priveşte consumul frecvent de fast-food?

- Cât de des frecventaţi restaurantele de fast-food?
- Ce preparat alegeţi cel mai des atunci când consumaţi fast-food?
- Care este preparatul dumneavoastră preferat din cadrul restaurantului KFC?
- Care este motivul principal pentru care consumaţi alimente de tip fast-food?
- Citiţi, de obicei, valorile nutriţionale ale alimentelor pe care le consumaţi?

În a treia fază, întrebările vor avea scopul identificării părerii faţă de noul produs (10 min)

- Ce părere aveţi despre preparatele KFC?

- Cât de des obişnuiţi să mâncaţi preparate KFC?
- Care sunt ingredientele pe care le favorizaţi, de obicei, într-un burger?
- Ce părere aveţi de noul burger ce urmează a fi lansat de KFC?
- Care este tipul de carne preferat de dumneavoastră?

În ultima fază, întrebările vor avea scopul de a cere sugestii şi îmbunătăţiri din perspectiva
consumatorilor (5 min)

- Credeţi că va avea succes noul sortiment de burger?

- Cât de eficiente şi informatoare vi se par reclamele KFC?
- Ce ingrediente aţi mai adăuga unui burger perfect?
 CERCETAREA CANTITATIVĂ
PIAŢA FAST-FOOD ÎN ROMÂNIA

CONTEXTUL CERCETĂRII

Am realizat acestă cercetare cantitativă în contextual în care, compania KFC își propune
lansarea unui nou sortiment de burger: burger cu pui grill, salată, roşii şi muştar.
Conform studiilor efectuate, românii sunt mari consumatori de burgeri, aceştia fiind uşor de
procurat, ieftini şi săţioşi. În ceea ce priveşte consumul de fast-food în România, burgerii se află
printre cele mai cumpărate preparate.
În urma cercetării calitative, vom identifica factorii care îi determinîă pe consumatorii români
atunci cănd aleg să cumpere burgeri, motivul pentru care acestia cumpără burgeri, dar si tipul de
ingrediente pe care aceştia îi preferă.

SCOPUL CERCETĂRII

Scopul acestui studiu este de a investiga comportamentul de cumpărare al alimentelor fast-food

în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani din București.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

 Identificarea vârstei, sexului şi venitului consumatorilor

 Determinarea frecvenţei de consum
 Identificarea restaurantelor de fast-food cunoscute de consumatori
 Identificarea restaurantelor de fast-food preferate de consumatori
 Determinarea preparatelor cunoscute şi preferate de tip fast-food ale consumatorilor
 Specificarea preparatelor de tip fast-food consumate până în prezent de către consumatori
 Determinarea motivului pentru consumul de fast-food

METODA DE CERCETARE CANTITATIVĂ FOLOSITĂ

Pentru prezenta cercetare se va folosit ca metoda de cercetare cantitativă-chestionarul.

SELECTAREA PARTICIPANȚILOR

Numărul de participanţi: Un eşantion de 50 de persoane

Criterii de selecţie:
- ii excludem pe cei care lucreaza in industria fast-food
- ii excludem pe cei care lucreaza in domeniul alimentar
Criterii pentru selecția partcipanților:
- localitatea: Bucuresti (50)
- varsta: 20-35 ani (25), 35-50 ani (20), 50+ (5)
- venitul: mic (1.500-3.000 lei) (20), mediu (3.001-5.000 lei) (20), mare (5.001-10.000 lei) (5),
foarte mare (peste 10.000 lei) (5)
- sexul: barbati (25), femei (25)
- nivelul educatiei: universitare (20), postuniversitare (30)

Chestionar de selecție:

”Bună ziua! Mă numesc Apostol Alexandra și sunt angajată în cadrul departamentului de

marketing al companiei KFC. Realizăm o cercetare deoarece compania KFC doreşte lansarea
unui nou sortiment de preparat, un nou burger cu pui grill, salată, roşii şi muştar.
Acest chestionar durează în jur de 10 minute.

Vă mulţumim pentru participare!”

1. Care este vârsta dumneavoastră?

o 20-35 ani
o 35-50 ani
o Peste 50 ani

2. Care este sexul dumneavoastră?

o Feminin
o Masculin

3. Care este ultima unitate de învăţământ pe care aţi absolvit-o?

o Şcoală generală
o Liceu
o Postliceală
o Facultate
o Postuniversitate

4. Care este stadiul profesional în care vă aflaţi?

o Angajat
o Şomer
o Casnic
o Student
o Pensionar

5. Ce venit aveţi?
o 1.500-3.000 lei
o 3.001-5.000 lei
o 5.001-10.000 lei
 o Mai mult de 10.000 lei

6. Starea civilă?
o Căsătorit/ă
o Necăsătorit/ă
o Divorţat/ă
o Văduv/ă
o Nu răspund

7. Consumaţi alimente de tip fast-food?

o Da
o Nu

8. Dacă da, cât de frecvent?

o Zilnic
o De maxim două ori pe săptămână
o Săptămânal
o De două-trei ori pe lună
o Maxim o dată pe lună

9. De ce consumaţi preparate fast-food? (puteţi oferi răspunsuri multiple)

o Preţ avantajos
o Ambalaj atractiv
o Gust delicios
o Disponibilitate
o Timp redus pentru gătit
o Altele
o Nu consum

10. Care sunt restaurantele dumneavoastră preferate de fast-food?

.............................................................................................................

11. Care sunt preparatele dumneavoastră favorite când alegeţi să mâncaţi la un restaurant de tip
fast-food?
............................................................................................................

12. Ce aţi consumat în trecut din lista de mai jos? (puteţi oferi răspunsuri multiple)
o Burgeri
o Cartofi prăjiţi
o Pizza
o Chicken nuggets
o Shaorma

13. Ce vă îndeamnă să încercaţi produse noi de tip fast-food? (puteţi oferi răspunsuri multiple)
o Recomandările prietenilor/familiei
 o Reclame
o Altele (Care? .............................................................)

14. Ce ingrediente preferaţi, de obicei, într-un burger?

.................................................................................................

15. Aţi consumat produse preparat de la KFC în trecut?

o Da
o Nu

16. Aţi auzit de noul burger ce urmează a fi lansat de la KFC?

o Da
o Nu

17. Dacă da, v-ar interesa să îl încercaţi atunci când apare?

o Da
o Nu

17. Ce aţi schimba la el dacă aţi avea ocazia?

...................................................................................

18. Aţi recomanda restaurantul KFC prietenilor?

o Da
o Nu

Vă mulţumesc pentru atenţie!