Universitatea Ovidius Constanța

Facultatea : Științele Naturii și Științe Agricole

Specializarea: Geografia Turismului

EFECTELE CONSUMULUI DE FAST FOOD

ASUPRA POPULAȚIEI

Realizatori : Sima Andreea Profesor coordonator :Sîrodoev Igor

Stamate Ana- Maria

Vasiloiu Georgiana
Cuprins

1.Generalități

2.Efectele asupra organismului

3.Zone cu un grad mare de obezitate

4. Cum este afectata Romania

5.Fast-food – simbol al independenţei în rândul tinerilor

6. Trucuri folosite de FAST-FOOD-uri pentru a ne face sa mancam mai mult!

6.1 Dieta vizuala

6.2 Sunete si mirosuri
6.3 Comoditatea
6.4 Modificarea perceptiei asupra marimii portiilor
6.5 Consumul in exces, noua norma
7. Slow Food, alternativa sanatoasa

7.1 Principiile mişcării Slow Food

8. Cum sa imbunatatim valoarea nutritiva a alimentelor fast food

9 Fapte

10.Chestionar

11. Concluzii

Bibliografie
1.Generalitați

Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele

pe care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile
specialistilor cu privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de
francize de lanturi de restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza
uimitoare.

Oriunde ne uitam, putem da cu ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu

mancare. Iar daca nu il vedem, cu siguranta stim unul aproape de casa sau de birou,
care sa ne ajute sa iesim din impas cand ne gandim: Ce sa mancam? In ultima vreme
parca suntem din ce in ce mai sufocati de fast - fooduri. Sunt peste tot! In
hipermarketuri, in centrele comerciale, pe strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de
asemenea, indemnati sa mancam cat mai des la fast food: reclamele radio sau tv, dar si
modurile atractive de atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut
fast-food-ul un element cvasiconstant in viata noastra.

De-a lungul timpului au aparut foarte multe zvonuri despre alimente dar si despre
restaurantele care le comercializeaza. Nu de putine ori astfel de zvonuri au redus
vanzarile, si i-au facut pe producatori sa fie mult mai atenti la continutul produselor.
Totusi, fast food ramane una din principalele tipuri de alimentatie inclusa in termenul
generic de junk- food. Un astfel de termen descrie de obicei alimentele foarte bogate in
calorii, dar sarace in valori nutritive.

2.Efectele asupra organismului

 Una din cele mai importante probleme asociate produselor de tip fast food este
aceea ca nu aduc organismului principii nutritive, ca sunt foarte bogate in sare si in
grasimi. Aceasta combinatie este una de cosmar pentru medici, iar rezultatele ei devin
vizibile in scurt timp: modificari ale aspectului, supraponderabilitate, accelerarea unor
procese metabolice. Consumarea lor nu induce o stare de satietate, chiar daca din
punct de vedere nutritiv caloriile furnizate organismului sunt suficiente. Ca urmare,
tendinta este de a consuma cat mai mult, ceea ce duce in timp la supraalimentare.
Pericolul aparitiei supraponderabillitatii (si al obezității) este, in astfel de situatii, cauza
principala a unor maladii cronice foarte grave (diabetul de tip II, boli cardiovasculare,
hipertensiune arteriala, unele forme de cancer).Printre alte efecte negative se numara
cresterea nivelului colesterolului, boli de ficat si stomac, constipatie, probleme dentare,
anomalii endocrine, senzatie de oboseala.

Studiile arată o creștere năvalnică a obezitații la nivel global, astfel încât

obezitatea este considerată o epidemie gravă, care afectează un procent semnificativ al
populației lumii.Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că răspândirea
alimentelor procesate și a alimentației americane de tip fast-food în toată lumea a făcut
ca numărul deceselor premature, la nivel global, cauzate de obezitate și de alimentația
săracă în nutrienți și bogată în calorii, să fie mai mare decât al celor cauzate de
înfometare.

Deoarece supraponderabilitatea și obezitatea cresc dramatic riscul tuturor

cauzelor majore de deces, răspândirea pe glob a industriei alimentare americane toxice
ar putea fi cea mai gravă problema de sănătate cu care se confruntă lumea modernă.

3.Zone cu un grad mare de obezitate

Insulele din Oceanul Pacific, localizate la est de Australia, alături de Kuweit, alcătuiesc topul
zonelor în care se înregistrează cel mai mare procentaj al obezităţii în rândul populaţiei. În
Europa, ţările cele mai afectate de această problemă sunt Marea Britanie, Spania şi
Germania.

Samoa Americană sau Samoa de Est ocupă primul loc în clasamentul obezităţii mondiale,
având trei sferturi din populaţie obeză. Nauru şi Insulele Cook se pleaseză pe locul doi şi
trei, cu un procent al obezităţii de 71% şi 63%. Mâncarea tradiţională a insularilor precum
peştele proaspăt, carnea, fructele şi legumele locale au fost înlocuite cu orez, zahăr, făină,
carne la conservă, fructe şi legume conservate, băuturi carbogazoase şi bere. Aceste
alimente nou introduse, bogate în calorii şi sărace în nutrienţi, au condus la această explozie
a obezităţii.
Cu un procent de 33%, SUA şi Arabia Saudită conduc cel de-al doilea calup al statelor cu
cei mai mulţi obezi. Tot aici se regăsesc Mexic (32,1%), Africa de Sud (31,3%), Argentina
(29,7%) Australia (26,8%), Spania (26,6%), Rusia (26,5%) şi Germania (25,1%). În Europa,
cel mai bine stau Franţa, Italia, Suedia, Danemarca, Elveţia, Olanda.

4.Cum este afectata Romania

America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca

„epidemie de obezitate”, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman este
supraponderal sau, mai grav, obez. Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam
haotic, de multe ori din cauza programului, alegem alimente mai ieftine si nu
neaparat mai hranitoare si tindem sa inlocuim mancarurile pregatite in familie
cu snacks-uri sau cu produse de tip fast-food. In plus, mai putin de 2% din romani
practica un sport cu regularitate, demonstreaza datele obtinute pana acum de
autoritati prin intermediul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a
Populatiei.
Romania va continua sa se ingrase pentru ca tinerii din ziua de azi cantaresc mai
mult decat cei de acum 10-20 de ani. Pentru a limita efectele fenomenului,
autoritatile romane au interzis vanzarea in incita scolilor a produselor cu un aport
ridicat de grasimi si zaharuri, dar masura e departe de a fi suficienta, cat timp elevii
nu constientizeaza implicatiile unei alimentatii nesanatoase

Diabetul zaharat de tip 2 afectează în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 18 ani.
Cauzele principale sunt alimentaţia grasă, de tip fast-food, dependenţa de dulciuri şi
de sucuri carbogazoase, lipsa mişcării şi odihna insuficientă. Toate pot fi prevenite
de părinţi.

În România sunt peste 2,3 milioane de oameni cu diabet. 90% dintre aceştia suferă
de diabet zaharat de tip 2. Astfel, ne situăm pe locul al doilea în Europa, după
Turcia, în ceea ce priveşte incidenţa diabetului. La nivel global, se preconizează că,
până în anul 2030, numărul cazurilor de diabet se va dubla, conform statisticilor
furnizate de Federaţia Internaţională de Diabet

5.Fast-food – simbol al independenţei în rândul tinerilor

Stilul fast-food este foarte popular în rândul adolescenţilor, peste tot în lume. Abordată din
perspectiva comportamentului alimentar, perioada de adolescență poate fi considerată ca fiind una
de tranziţie, de la cea în care controlul exercitat de părinți era predominant, la una caracterizată prin
controlul personal al tânărului asupra tipului de alimente consumate, a frecvenței și a cantității
acestora. Din acest punct de vedere, copii crescuți în familii monoparentale sau în familii cu ambii
părinți antrenați activ în câmpul muncii, se “bucură” de o monitorizare mai slabă a obiceiurilor
alimentare.

Un studiu realizat de Richard J. George, Thomas E. McDuffie (2008) evidențiază influenţa

considerabilă pe care adolescenţii o au asupra opțiunilor lor alimentare. Având ca scop identificarea
factorilor hotărâtori în orientarea deciziei de alegere a produselor alimentare de către adolescenți,
studiul menționat a evidențiat faptul că gustul este caracteristica care deține rolul decisiv.

Un alt studiu subliniază faptul că noua generație de consumatori are tendința de a absolutiza rolul
proprietăților senzoriale și de a neglija profilul nutrițional, în alegerea și evaluarea calității
alimentelor incluse în dieta cotidiană.În consecinţă, posibilitatea de cunoaştere a acestora, care
presupune, compararea imaginilor percepute despre produsul alimentar cu cele din amintire, este
evident limitată. Așadar, tinerii preferă alimente care au gust artificial, deoarece acestea alcătuiesc
oferta preponderentă de astăzi.

Adolescenții preferă produsele alimentare rafinate, bogate în grăsimi saturate și zahăr și consumă
puține alimente considerate benefice sănătății. Consumul de alimente sănătoase este asociat cu
controlul exercitat de părinți și cu ideea de “a locui cu părinții”, în timp ce alimentația de tip fast-
food este asociată de aceștia cu ideea de independență, de distracție cu prietenii și de a fi departe
de casă.

6.Trucuri folosite de FAST-FOOD-uri pentru a ne face sa mancam mai mult!

Fast-food-urile folosesc o serie de trucuri pentru a ne face sa mancam cat mai

mult. Oamenii de stiinta considera ca epidemia obezitatii la nivel global este
cauzata, in primul rand, de alimentatie si, in ciuda tututor avertismentelor din
partea specialistilor, oamenii sunt convinsi de trucurile restaurantelor de tip
fast-food sa le consume produsele.

6.1Dieta vizuala

Un studiu realizat de Brian Wansink, de la Universitatea Illinois, a analizat

legaturile dintre felul in care produsele sunt prezentate si cantitatea pe care clientii o
mananca.
„Pe langa foame, oamenii decid sa manance
pentru ca vad mancarea, pentru aspectul
social al mancatului (ca sa fie cu alte
persoane), sau pur si simplu pentru ca nu au
altceva de facut”, spune Wansik.
Restaurantele incearca sa profite de acest lucru si sa atraga clientii prin pozitionare
si prin felul in care sunt amenajate.

In primul rand, fast-food-urile sunt amplasate in zone aglomerate sau in centre

comerciale, pentru ca oamenii sa manance atunci cand se duc undeva sau cand fac
cumparaturi, chiar daca nu le e foame. In al doilea rand, restaurantele folosesc
imagini cu produsele lor, pentru a-i face pe potentialii clienti sa creada ca le e foame.
Pentru a profita de componenta sociala a mancatului, fast-food-urile au amplasat
mese si scaune, astfel ca oamenii se pot intalni, pot discuta, avand astfel tendinta sa
ramana mai mult si sa consume si alte produse.

6.2Sunete si mirosuri
Mirosul din restaurant poate sa influenteze cantitatea de mancare consumata, prin
imbunatatirea gustului. Fast-food-urile profita de acest lucru prin folosirea unor
arome artificiale, dar si prin faptul ca obliga clientii sa stea la coada, in loc sa fie
serviti la masa. Astfel, persoanele din fata vor trece cu produsele achizitionate pe
langa ceilalti, care vor vedea si vor mirosi mancarea, fiind predispusi sa comande
mai mult.
Si muzica are un efect important asupra cantitatii pe care o mancam. Studiile arata
ca melodiile lente, in surdina, incurajeaza clientii sa petreaca mai mult timp intr-un
anumit loc, astfel ca acestia au tendinta sa comande mai multe produse. Acesta este
motivul pentru care restaurantele de tip fast-food folosesc in general muzica pop, in
surdina, si nu melodii dance sau techno.

6.3Comoditatea

Oamenii prefera comoditatea si apreciaza restaurantele fast-food pentru usurinta si

rapiditatea cu care poti comanda si manca. Pentru a profita de acest lucru, fast-food-
urile au deschis ghisee drive-through, unde mancarea poate fi comandata fara ca cel
care cumpara sa paraseasca macar masina. Din acelasi motiv au fost introduse si
meniurile, clientii avand posibilitatea sa cumpere un fel principal, o bautura si un
desert, rapid, comandand un singur lucru. Aceste tactici nu au rolul de a ajuta
consumatorii, ci de a-i face sa consume mai mult. Studiile arata ca una dintre
principalele influente asupra consumului de mancare este exercitata de usurinta
accesului. Aceasta se refera la efortul necesar pentru a obtine mancare si cat de
usor se poate manca. Fast-food-urile sunt pozitionate perfect din acest punct de
vedere, servind mancarea foarte rapid si intr-un fel in care e usor de consumat,
invelita in hartie, fara a necesita farfurii sau tacamuri.

6.4 Modificarea perceptiei asupra marimii portiilor

Meniurile sunt o alta tactica pusa la punct pentru a face clientii sa consume mai mult.
In timp ce acestia cred ca economisesc bani, cumpara de fapt produse de care nu
au nevoie si pe care nu le-ar fi achizitionat daca nu erau incluse in pretul
altora. Studiile arata ca, daca primesc mai multe produse la un pret similar, oamenii
au tendinta sa le manance, chiar daca nu aveau de gand, initial. Spre exemplu, daca
primesc si cartofi prajiti alaturi de un hamburger, cei mai multi vor manca ambele
produse, desi s-ar fi saturat cu unul dintre ele.

Felul in care portiile sunt servite incurajeaza de asemenea consumul in exces. O

galetusa de bucatele de pui, spre exemplu, va fi consumata in intregime, fiind
considerata o singura portie. Dar daca aceeasi cantitate de mancare este impartita
in trei galetuse, spre exemplu, clientii sunt mult mai putin predispusi sa o consume
pe toata.
 „Studiile arata ca oamenii mananca mai putin daca
primesc mai multe portii mici, decat daca primesc o
singura portie mare. Acest fapt se poate datora
punctelor de oprire, la trecerea de la o portie la alta,
cand cei implicati trebuie sa decida daca vor sa
continue sau nu”, afirma Wansink.

6.5Consumul in exces, noua norma

Restaurantele de tip fast-food isi vand produsele intr-o varietate de marimi, dar
sugereaza clientilor sa aleaga varianta cea mai mare. Asa cum am amintit mai sus,
un client care cumpara o portie mare va avea tendinta sa o consume, chiar daca nu
ii mai e foame. Astfel, fast-food-urile au facut ca portiile mari, „extra”, sa para
varianta obisnuita, normala, portiile mici fiind pentru situatii exceptionale.

„Pentru cei mai multi dintre indivizi este greu sa

determine cat de mult ar trebui sa manance si sa
bea, o monitorizare continua si atenta a lucrurilor
pe care le consumam fiind perceputa ca o
corvoada. Astfel, oamenii se bazeaza pe portii
standard, pe norme, iar fast-food-urile au ridicat
stacheta foarte mult”, spune Wansink.
7.Slow Food, alternativa sanatoasa

7.1Principiile mişcării Slow Food

1. Mâncarea nu se consumă în grabă.

2. Orice masă trebuie să fie alcătuită numai din produse naturale, fără alt conservant decât
sarea.

3. Fiecare om are dreptul să fie gurmand.

4. Copiii trebuie să înveţe că există o disciplină a gustului.

5. Banchetele sunt ocazii de a fi fericit mâncând.

6. Stilul de viaţă fast-food dăunează grav sănătăţii.

Slow Food este mişcarea internaţională ce militează pentru satisfacerea plăcerii alimentare,
dar apără biodiversitatea, răspândeşte educaţia gustului, pune în legătură producătorii
"verzi" cu consumatorii şi consideră că gastronomia se intersectează cu politica, agricultura
şi ecologia. Slow Food este o organizaţie ecogastronomică nonprofit care a fost fondată ca o
replică la fast-fooduri, la viaţa contemporană consumată în viteză, la dispariţia tradiţiilor
gastronomice locale şi a scăderii interesului oamenilor pentru mâncare. Povestea Slow Food
a început în 1986 în orăşelul italian Bra, locul de baştină al fondatorului mişcării, jurnalistul
Carlo Petrini. Primul protest al Slow Food a fost cel organizat în Capitala Italiei, când, mai
mulţi cetăţeni au început să mănânce paste preparate în casă în faţa unui fast-food
McDonald's. În 1989 a devenit organizaţie internaţională, iar la ora actuală, reţeaua cuprinde
80.000 de membri din lumea întreagă.

Luptând împotriva omogenizării gustului, puterii nelimitate a societăţilor multinaţionale,

agriculturii industriale şi nebuniei unei vieţi în viteză, Slow Food redă hranei demnitatea ei
culturală, iar mesei, liniştea şi convivialitatea. Slow Food pledează în favoarea principiilor
agriculturii bio şi se opune utilizării organismelor modificate genetic în alimentaţia omului. De
asemenea, mişcarea militează pentru etichetarea corespunzătoare a tuturor produselor care
au în componenţă ingrediente rezultate din manipularea genetică, astfel încât consumatorii
să ştie ce cumpără şi ce manâncă. Slow Food înseamnă - pe scurt - o "mâncare bună,
curată şi cinstită". Drept simbol al mişcării, a fost ales "melcul" pentru că acesta mănâncă
foarte lent toată viaţa lui.

Aceste asociaţii stabilesc relaţii cu producătorii, realizează campanii pentru a proteja

produsele alimentare tradiţionale, organizează degustări şi ateliere, incită bucătarii să
utilizeze produsele locale, selecţionează producătorii care să participe la evenimente
internaţionale, luptă pentru educarea gustului în şcoli.

Raul Cazan este fondator al Slow Food Bucureşti

La Bucureşti, mişcarea Slow Food a devenit o organizaţie nonprofit cu drepturi depline, care
poate să organizeze evenimente sub semnul Melcului

După modelul Slow Food, el a organizat anul trecut, un protest paşnic în faţa fast-food-ului
McDonald's din Piaţa Romană.

8.Cum sa imbunatatim valoarea nutritiva a alimentelor fast food

Cunoasterea este putere, iar acest lucru este adevarat chiar si pentru alimente. Este foarte
important sa stim cat mai multe despre ce mancam pentru ca astfel putem face alegeri cat
mai bune. O parte din aceste informatii sunt furnizate in prezent, chiar de catre producatori,
din dorinta de a prezenta consumatorilor cat mai multe despre produsele oferite.

Specialistii stiu ca nu este usor sa evitam mancarea de la fast food, mai ales cand avem un
program aglomerat care nu ne permite sa mancam linistiti, daca trebuie sa ne limitam la
hamburgeri si cartofi prajiti pentru a avea energie sa facem fata zilelor aglomerate. De
aceea, ne ofera cateva solutii practice:

- Alegeti cu atentie restaurantul la care mancati. Chiar si intre fast food-uri exista diferente,
iar unele ofera mancarea mai sanatoasa decat altele. In general, marile lanturi incearca sa
se adapteze criticilor si sa isi modifice produsele, astfel incat sa nu isi piarda clientii.
Lanturile mai mici nu acorda o importanta atat de mare acestor amanunte;
- Evitati produsele foarte prajite in ulei, cele care au multe sosuri, maioneza, sau cele
gratinate. Acestea sunt cele care de obicei sunt bogate in grasimi nesaturate si au si un
continut exagerat de sodiu;
- Inlocuiti sucul carbogazos cu apa. Chiar daca meniul dumneavoastra vine cu un suc, este
mai bine sa beti apa. Unele sucuri sunt atat de hipercalorice incat un pahar mare poate
aduce chiar si 500 de calorii. Daca sucurile naturale sunt facute pe loc, iar fructele sunt
stoarse in fata dumneavoastra, acestea pot reprezenta o alternativa sanatoasa, altfel, fiti
precauti. Nu intotdeuna un suc 100% natural chiar este asa!

- Alegeti un desert natural. Unele restaurante comercilizeaza si fructe, facandu-va alegerile

mai usoare. Optati mai degraba pentru un mar decat o placinta cu mere! - Reduceti portiile
pe care le comandati. Cel mai bine ar fi ca acestea sa fie mici sau cel mult medii. Nici macar
cartofii prajiti nu trebuie sa fie in portie mare, deoarece acestia contin foarte multa sare.
- Evitati sa adaugati condimente si sare. Astfel de produse sunt deja sarate si condimentate
(uneori excesiv), deci incercati sa va limitati la ce contine deja produsul respectiv.

9.Fapte

 In Europa, britanicii sunt pe primul loc in topul popoarelor obeze, conform

datelor Asociatiei Internationale pentru Studierea Obezitatii. Scotia si
Anglia inregistreaza cel mai mare numar de femei obeze, aproape 60%, la
polul opus fiind Italia, Franta si Elvetia. In cazul barbatilor, cele mai multe
probleme de greutate le au cipriotii (73 % sunt obezi), urmati de englezi
(70%) si de scotieni (65%). Lituanienii sufera cel mai putin de obezitate.
„Doar” 45% din barbati nu se incadreaza in limitele de greutate
acceptabile.
 Indicele de masa corporala se calculeaza raportand greutatea (in kg) la
patratul inaltimii (in metri). Valorile normale sunt intre 20 si 25. Cei care au
peste 25, sunt considerati supraponderali, iar de la 30 in sus se vorbeste
de obezitate.
 Alimentele fast-food degradeaza memoria, sustin specialistii de la
Universitatea Carolina, SUA. Excesul de zahar si de grasimi scade nivelul
unei substante din creier implicata in procesul de invatare si de memorare.
 Obezitatea este contagioasa. Cercetatorii de la Universitatea Harvard si
cei de la Universitatea California din San Diego au descoperit ca o
persoana cu un prieten obez are cu 57% mai multe sanse sa devina obeza
decat un individ care nu are obezi în anturajul sau. Explicatia: atunci cand
mai multe persoane dintr-un anumit grup se ingrasa, sunt sanse foarte
mari ca celelalte sa le urmeze „exemplul”, deoarece devin mai relaxate in
privinta kilogramelor in plus.
 Persoanele care mananca repede risca de trei ori mai mult sa devina
supraponderale decat cele care mananca intr-un ritm normal, arata un
studiu al cercetatorilor de la Universitatea Osaka.
 O portie de kebab contine pana la un pahar de ulei, spun cercetatorii de la
Hampshire County Council, Marea Britanie. Daca mancam doua portii de
kebab pe saptamana, atunci cream conditiile aparitiei bolii coronariene
cardiace, sustin specialistii.
  Un hamburger simplu contine, intre 250 si 350 de kilocalorii, adica intre 15
si 20% din doza zilnica recomandata.
 Femeile isi petrec, in medie, 10 ani din viata tinand cure de slabire, arata
un studiu britanic.

10.Chestionar

A fost realizat pe un esantion de 20 de persoane dintre care 10 sunt de sex

masculine iar restul de sex feminin cu varste cuprinse intre 15-20 ani.

1.Mancati mancare de la Fast Food?

Cum era de asteptat procentajul pentru cei care mananca mancare de la Fast-Food
in randul tinerilor este foarte mare pe cand cei care nu mananca deloc sau foarte rar
este foarte mic.

2. De cate ori mancati Fast-food pe saptamana?

In randul celor de varsta noastra in general o persoana mananca intre o data si 3 ori
pe saptamana de la fast food,procentul fiind de 55% ceea ce este cat de cat bine dar
sunt si persoane care mananca de peste 3 ori pe saptamana ceea ce este foarte rau
petru organism. Dar si persoanele care nu mananca deloc.

3. Ce mancare Fast-food preferati?

Cei mai multi oameni prefera McDonald deoarece este de mult pe piata si s-a facut
remarcat iar cel mai putin preferat este Burger King

4. De ce mancati mancare de la Fast-food?

Cei mai multi oameni mananca mancare de la fastfood din cauza gustului iar unii pur
si simplu mananca din cauza lipsei de timp.

5. Cunoasteti efectele nocive ale Fast-food-ului?

Multi cunosc efectele nocive ale Fast-Foodului dar pur si simplu nu ii intereseaza .
11.Concluzii

Cu toate că fast-food-ul reprezintă una dintre inovaţiile culinare cele mai

spectaculoase din istorie, un tip de alimentaţie destinat tuturor, indiferent de vârstă,
sex sau cultură, consumul exagerat de alimente de tip fast-food este considerat
denutriționiști drept responsabil pentru cea de-a doua cauză a mortalitaţii în lume
după fumat, şi anume obezitatea.

Produsele de tip fast-food se caracterizează printr-o valoare senzorială ridicată, ca

urmare a utilizării pe scară largă a aditivilor alimentari, dar au profil nutrițional foarte
dezechilibrat. Alimentele de tip fast-food nu sunt autentice, având un aport extrem de
ridicat de calorii goale, care nu au capacitatea de a susține efortul organismului.
Nutriționiștii sunt unanim de acord că hrana de tip fast-food are un nivel calitativ
redus, deoarece conține cantități însemnate de grăsimi (în special grăsimi saturate),
sare și zahăr și cantități foarte reduse de vitamine, minerale și fibre alimentare.

Această mentalitate se poate schimba numai printr-o informare corectă, prin

educarea gustului și, de asemnea, prin orientarea cererii consumatorilor către
alimentele tradiționale, care sunt în măsură să ofere naturalețe, autenticitate și
beneficii nutriționale.

Din punct de vedere nutrițional, mâncarea de tip fast-food nu e nici pe departe cea
mai fericită opțiune. Însă probabil că aproape toți păcătuim ocazional cu câte ceva
din această categorie. Uneori ne îmbie mirosul, alteori e cea mai comodă variantă,
poate că se mai întâmplă să fie alegerea optimă pentru bugetul unei anumite zile ori
se prea poate să ne mai compleșească și câte o poftă. Cert este că gustul a cucerit
o mare parte a lumii și destui ne-am recunoaște câte o plăcere vinovată din această
categorie.

Și nu, nu este o exagerare că mâncarea de tip fast-food a cucerit o mare parte a

lumii. Gândiți-vă doar că cel mai mare lanț de restaurante cu acest specific are
30.000 de localuri în mai bine de 100 de țări și servește 52 de milioane de oameni
într-o singură zi. Iar lui i se adaugă alte zeci de lanțuri internaționale și cine știe câte
mii de afaceri locale.

Așadar, cerere există în mod sigur și, câtă vreme vă limitați la consum ocazional și
vă țineți departe de excese, nici silueta și nici sănătatea nu ar trebui să aibă de
suferit.
Bibliografie

1. https://books.google.ro/books?id=xEFuDAAAQBAJ&pg=PT215&lpg=PT215&
dq=fast+food+la+nivel+global&source=bl&ots=qKi9PBr5Ob&sig=egucF7Ef0E
pxNB5QkFweL_N4iv4&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjR5oviuoDRAhWBnSwKH
bKEDqEQ6AEIOzAF#v=twopage&q&f=false

2. http://dactrust.ro/cele-mai-populare-feluri-de-mancare-fast-food-din-lume/

3. http://caplimpede.ro/cinci-trucuri-folosite-de-fast-food-uri-pentru-ne-face-sa-
mancam-mai-mult/3/

4. http://adevarul.ro/sanatate/medicina/adolescentulsedentar-dependent-fast-
food-victima-sigura-diabetului-1_554457bccfbe376e35c30329/index.html

5. http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food

6. http://adevarul.ro/news/societate/slow-food-miscarea-internationala-lupta-fast-
food-1_50ac10b57c42d5a66384714e/index.html

7. http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/adevarul-despre-
alimentele-fas-food_5501

8. http://www.edumark.ase.ro/RePEc/rmko/53/9.pdf